Sunteți pe pagina 1din 4

Neomodernismul

-generatia 60-
Este mi carea literar prin intermediul creia este revigorat lirismul autentic si limbajul
poetic.Totodat, reface legturile cu traditia, traditie care desemneaz n acest caz modernismul,
asumndu-si modelele literare ale acestuia.Aceast grupare este pregtit de ctre poetii grupati
n jurul revistei Albatros si de ctre membri !ercului literar de la "ibiu.Acestia ofer
materialul poetic si ideatic necesar supravietuirii obsedantului deceniu #$%&-#$'& dominat de
reguli stricte, impuse de ctre regimul comunist.(iteratura proletcultist este ani)ilat de ctre
generatia '&, numit de ctre *atei !linescu neomodernist.
Trsturi:
1. Ambiguitatea
2. Poetica existentei si a cunoasterii
3. Confesiuni lirice legate de banalitatea cotidian
4. Prozaismul(banalitatea
!. "ronia
#. $einter%retarea miturilor
&. Asocieri inedite de cu'inte
(. )inetea metaforei* e%itetul rar* oximoronul
+. Crearea unui uni'ers %oetic original
1,. $sturnarea lucrurilor firesti
11. "nsertia e%icului -n interiorul liricului
12. .ez'oltarea unor forme literare clasice: balada si legenda
13. Prozodia modern
$e%rezentanti:
+ic)ita "tnescu, *arin "orescu, ,leana *lncioiu, !ezar -altag, Emil -oto, Adrian
.unescu, *ircea /inescu, Ana -landiana.
Leoaic tnr, iubirea
Nichita Stnescu
(eoaic tnr, iubirea
mi-a sarit n fata.
* pindise-n incordare
mai demult.
!oltii albi mi i-a infipt n fata,
m-a muscat leoaica, azi, de fata.
"i deodata-n jurul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
cnd mai larg, cnd mai aproape,
ca o stringere de ape.
"i privirea-n sus tisni,
curcubeu taiat n doua,
si auzul o-ntilni
tocmai lng ciorcarlii.
*i-am dus mna la sprinceana,
la timpla si la barbie,
dar mna nu le mai stie.
"i aluneca-n nestire
pe-un desert n stralucire,
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme...
1. /ni'ersul o%erei lui 0. 1tnescu
2. 2ncadrarea creatiei -n o%era autorului
3. 1emnificatia titlului
4. 1tructura textului %oetic
!. Prezentarea sec'entelor %oetice -n functie de ideile si mi3loacele artistice descrise
(ilustrate
#. A%artenenta la neomodernism
&. 4seuri %osibile: Tema si 'iziunea des%re lume
0pera lui +ic)ita "tnescu oglindeste, att la nivelul discursului poetic, ct si la nivelul discursului
teoretic1*etafizica, 2espirri, !arte de necitire3 dou notiuni generice4 cuvntul si timpul.Astfel,
poetul si asum crearea unei stiinte att de subtile,nct uneori se confund cu firescul.Ea se numeste
)emografia, adic scrierea cu tine nsusi.Aceast scriere suprinde cuvntul-fiint care seamn cu
plantele, cu psrile, trind n simbioz cu creierul, cu corzile vocale, cu limba, cu dintii, cu
buzele.!uvntul este simultan cu orice, oricnd, fiind etern si totodata, el apare corporalizat crend
limba poezeasc considerat ipostaza srbtoreasc a limbii romne.
!omple5itatea si caracterul inedit al universului poetic se reflect prin intersectia componentelor4
realist, sentimental, parodic, abstract, epic, vizionar.Acestea cultiv e5cesul, starea de urgent, fiind
convocate toate mijloacele posibile de producere a emotiei.
.rimul moment al creatiei stniciene este marcat de publicarea volumelor "ensul iubirii1#$'&3 si 0
viziune a sentimentelor1#$'63 prin intermediul carora se demonstreaza faptul ca materialul fundamental
al oricarei poezii este sentimentul.Acesta se dezvaluie prin cuvnt, principiul ordonator al lumii, care
asociat erosului, mentine universul n fiint.Acest sentiment, este trit, dar si vizionat lucid, realizndu-se
corporalizarea acestuia, devenind vizibil, palpabil.Eul poetic devine subiect si obiect al cunoa terii,
lumea fiind ignorat, si deci obligat s se plieze vointei de e5plorare lucid a eului, astfel eul devine
tema, motivul, universul operei7 este nssi vzul, auzul si cuvntul.8iata apare asadar sub forma unei
povesti sentimentale, repetata n momente temporale diferite.
9niversul erotic este surprins intr-un moment paradisiac, intr-un timp adamic, timp al
copilriei.:ntlnirea privirilor ordoneaz e5istenta, declanseaz iubirea si determina oprirea timpului
avem de-a face deci cu un lirism de cunoastere a sentimentelor si a modului in care ele modifica
realitatea, lasandu-se la randul lor modificate si modelate de aceasta.*otivele poetice care circumscriu
aceasta bucurie de a fi sunt alergarea, zborul, calarirea, saltul- stariascensionale surprinse intr-un limbaj
poetic inventiv, neasteptat.
8olumul /reptul la timp evidentiaz conceptia autorului potrivit creia4noi, oamenii de mult
vreme nu mai vrem sa fim victoriosi si sa ne cucerim unii pe altii. +evoia noastr fundamental este
nevoia de timp..rincipalul nostru drept este dreptul la timp.Astfel, timpul adamic, sau al copilariei este
inlocuit de timpul adult, constientizand ruptura tragica a sinelui, datorita lipsei de consistenta a
corporalitatii, datorita absurditatii timpului..riveste-ti mainile si bucura-te, caci ele sunt absurde.0mul
apare drept un locuitor al prezentului continuu, creator de infinite posibilitati, al e5pansiunii proiectului
sau e5istential in timp si spatiu.
8olumul ## elegii este considerat carte a rupturii e5istentiale prin intermediul careia, pe parcursul
celor #; poeme este descrisa o aventura uimitoare a fiintei si a posibilitatilor sale de a relationa cu lumea,
pentru a o cunoaste.<iinta apare reprezentata prin simbolul sferei, fiind surprinsa in doua stadii sau in doua
stari de a fi4 starea contemplativa, care consta in belsugul de timp7 starea de criza reprezentata prin
lipsa de timp.
8olumele 0perei imperfecte, Epica *agna, +ecuvintele realizeaza trecerea definitiva de la
starea contemplativa la cea de criza, transferand astfel accentul de pe cuvant pe necuvant.Astfel, se
evindentiaza imposibilitatea transcenderii timpului prin intermediul cuvintelor descrise drept jumatate
timp, jumatate lucruri..oetul este obligat sa creeze necuvantul prin incercarea de a reda punctul ideal
spre care tinde poezia, si anume comunicarea directa a sensului, cel care reflecta realitatea, si devina una
cu ea.
9ltimele volume *aretia frigului, ,n dulcele stil clasic, +oduri si semne continua meditatia
elegiaca asupra timpului, fiind considerate spovedania dinaintea sfarsitului.
.oezia (eoaica tanara, iubirea face parte din volumul 0 viziune a sentimentelor conturandu-se
astfel tematica erotica a te5telor poetice pe care le contine.Totodata se reflecta perspectiva originala
asupra sentimentelor fiind asumata o viziune in care sentimentul, asemeni cuvantului, este o fiinta, deci
se corporalizeaza.
Titlul poeziei contine o metafora prin care substantivul abstract iubire este transformat intr-un
termen concret, prin asocierea acestuia cu leoaica.Astfel se evidentiaza forta, orgoliul si suprematia
sentimentului asupra intregului univers.Totodata, leul este asociat cu focul, simbolizand asadar mistuirea
pe care o provoaca iubirea, completata de inaltarea spirituala datorita purificarii interioare provocate de
sentiment.Adjectivul tanara evidentiaza primii fiori ai sentimentului, initierea in spatiul erotic, care se
va desavarsi pe parcurs prin dezvoltarea sentimentului.
/iscursul poetic este structurat in trei strofe asimetrice1se5tet, octet, decima3 caracterizate prin rima
imperfecta si vers liber, masura acestora osciland intre = si > silabe. Aceste trasaturi demonstreaza un prim
caracter neomodernist, si anume recuperarea prozodiei specifice poeziei moderniste.!ele trei strofe
desemneaza de fapt secventele poetice ale te5tului pe parcursul carora este conturat evenimentul
neasteptat al aparitiei iubirii.
.rima secventa poetica dezvolta impactul violent cu iubirea, sentiment care se opune agresiv4 *i-a
sarit in fata, m-a muscat.Astfel, eul liric descrie iubirea drept e5terioritatea care invadeaza
interioritatea."tapanirea leoaicei se realizeaza prin provocarea stigmatului, muscatura produsa de coltii
albi ai acesteia.Epitetul cromatic coltii albi devine un o5imoron implicit fiindca reuneste pericolul cu
puritatea sentimentului.Acest pericol consta in efectele sentimentului si anume vulnerabilitatea cauzata de
posibilitatea suferintei sau a dependentei pe care o produce iubirea.
A doua secventa poetica, descrie metamorfoza spatiului indragostitului care apare sub forma unui
cerc desemnand perfectiunea acestui spatiu, dar si separarea fata de universul concret, condus de legile
rationale.9niversul indragostitului devine un organism care respira, imprumutand astfel e5istenta eului
liric.Totodata se creeaza o noua geneza aflata acum sub semnul sentimentului, singurul capabil sa
afecteze toate simturile4 privirea, auzul, sufletul..rin aceasta sinestezie este descrisa senzatia de fericire ,
sugerata prin simbolul curcubeului si al ciocarliei, care confirma apogeul pe care il declanseaza
sentimentul.
9ltima secventa a poeziei urmareste metamorfoza eului care, sub semnul acestui impact nu se mai
recunoaste. "pranceana, tampla si barbia devin simboluri ale noii perceptii asupra lumii modificandu-se
continutul verbului a vedea- a cunoaste, a gandi si a comunica.!orpul, inclusiv inima se transforma intr-un
desert in stralucire, reflectand astfel patima care devoreaza totul in cale, dar si efectele acesteia,anume
implinirea.Asumarea sentimentului determina inlocuirea leoaicei tinere cu leoaica aramie,pentru a
accentua maturizarea sentimentului, desavarsirea acestuia.<inalul poeziei este unul desc)is, marcat de
utilizarea repetitiei inc-o vreme completata de prezenta punctelor de suspensie, cu scopul de a evidentia
caracterul misterios al sentimentului, dar si valentele temporale multiple. "entimentul poate rezista o
vreme, adica un anotimp, un an, un timp, asumandu-si fie efemeritatea, fie eternitatea.
Astfel poezia (eoaica tanara, iubirea dezvolta tematica erotica prin intermediul unei viziuni
subiective si individuale determinata de prezenta marcilor le5ico gramaticale ale eului1mi, ma3
completate de o viziune optimista, confirmata de euforia si de implinirea cauzata de sentimentul iubirii,
dar si de viziunea neomodernista determinata de trasaturile specifice acestui curent4 asocierile inedite de
cuvinte, corporalizarea sentimentelor, prozaismul si recuperarea trasaturilor modernismului interbelic.
Asadar +. "tanescu nu mai simte, ci vede sentimente. E un mod de a transforma poezia in sentiment,
de a o face sentiment.