Sunteți pe pagina 1din 4

FNTNA DINTRE PLOPI,

Mihail Sadoveanu
Textul sadovenian studiat este povestirea Fntna dintre plopi.Tema acestei
povestiri este iubirea tragic,cea care determin o moarte dubl:i!ic "i suleteasc,un
pri!onierat #n neagra ntn a trecutului.
$ovestirea %Fntna dintre plopi este a patra nara&iune a volumului %'anu (ncu&ei
publicat #n anul )*+,. %'anu (ncu&ei nu este o ic&iune.( existat in realitate "i avea
aim in veacul trecut.-n urm.i a rmas numai peisagiul #ncnttor al rului Moldova,cu
codrii de dincolo de ap pn sub pclele mun&ilor.(lte rnduri de oameni se mi"c #n
lumina acelui soare /...01rticica 22'anu (ncu&ei33 va mai aminti un timp altor oameni
ce.or trece prin acel peisagiu nemuritor !mbetele "i lacrimile legate de ruina de la
drumul mare,nu departe de 4oman.1t cei vii #"i mai aduc aminte de cei ce nu mai
sunt,mor&ii rmn lega&i de via&.5M. Sadoveanu6
(stel %'anu (ncu&ei e cartea povestirilor,a istorisilor de demult,a ini&ierii in arta
desvr"it a nara&iunii71ci ciclul acesta are valoarea unei 22arte poetice33 pentru
#n&elegerea structurii povestirii,pentru #n&elegerea treptelor "i etapelor compo!i&ionale ale
genului.58on 9lad6.4espectnd %tehnica narativa a povestirii in ram,volumul se
caracteri!ea! prin inser&ia a nou povestiri de sine stttoare #ntr.o povestire principal
care stabile"te rama celorlalte.%Formal,scrierea e un el de 22:ecameron33 #n care c&iva
obi"nui&i ai unui han spun anecdote 5;.1linescu6 crend o %eerie epic< 5$erpessicius6.
(ceast tehnic 5%4ahmener!=lung sau %roman a tiroir6 o regsim #n operele %> mie si
una de nop&i? %$ovestirile din 1anterbur@,1haucer? %:ecameronul,Aoccaccio?
%'eptameronul,Margareta de Bavarra,dar "i utili!at spontan #naintea lui Sadoveanu "i
de (nton $ann 5%$ovestea vorbei6 "i de 8on 1reang #n %(mintiri din copilrie.
-n ca!ul volumui %'anu (ncu&ei rama este ixat #n prima povestire intitulat % 8apa
lui 9od prin ra!a ini&ial, %-ntr.o toamn aurie am au!it multe pove"ti la %'anu
(ncu&ei stabilind cele patru elemente deinitorii 5esen&iale6 ale iecrei povestiri.(stel
cronotopul rmne acela"i %toamna aurie "i %'anu (ncu&ei.Timpul povestirii
eviden&ia! att o perioad dominat de bel"ug "i rumuse&e cromatic,dar "i vrsta
personaCelor alate #n %toamna vie&ii,experien&a "i #n&elepciunea care declan"ea! nevoia
de conesiune "i capacitatea de a nara.Totoda adCectivul %aurieixea!,
atemporal,evenimentele relatate,timpul iind unul mitic,veritabil %illo tempore,
varia&iune a timpului regsit #n universul basmului.
Spa&iul,hanul, %era cetate.(vea ni"te !iduri groase de ici pn colo "i ni"te por&i erecate
cum n.am mai v!ut de !ilele mele /...0 por&ile stteau deschise ca la :omnie. 'anul,
topos al universului sadovenian,se dovede"te un spa&iu ambivalent,#nchis "i deschis
deopotriv.Diua por&ile se deschid "i hanul e doar loc de trecere,alat sub semnul
soarelui,noaptea ,el se transorm #n spa&iu securi!ant,adpost pentru cltori,cerc magic
al pove"tilor,avnd drept centru ocul.E loc al trecutului "i al tririi,dar "i al pre!entului "i
mrturisirii,deci al vie&ii,semniicate de oc,"i al amintirii,simboli!ate de cenu".1u cele
dou deschideri,spre muntele etern "i spre apa #n ve"nic curgere,el capt atributele unui
veritabil centru al lumii 5axis mundi6,dar "i o %imago mundi,convertindu.se #ntr.un loc
de %trecere,dar "i de petrecere.
(l treilea element al ramei este stabilit de verbul %am au!it oglindind pre!en&a
naratorului.martor,oralitatea povestirii "i caracterul inali!at al relatrilor.
)
Baratorul.martor are un rol secundar la nivelul irului epic constituind liantul #ntre
personaCe, semniica&ii ale evenimentelor pre!entate iind parte a auditoriului care
reac&ionea! la inalul iecrei povestiri.
Toate cele nou povestiri sunt %pove"ti,se ba!ea! pe or&a cuvntului ,a logosului care
#ntemeia! lumea,#n acest ca!.cea a trecutului #ntr.o incercare a personaCelor %de a se
sustrage vie&ii "i mor&ii5B.Manolescu6,de a retri trecutul "i de %a inghe&a
temporalitatea "i ragilitatea condi&iei umane,de anulare a %marii treceri sau a
%ceasornicului care ne msoar destrmarea,catharsis necesar conruntrii cu via&a.
Fiind o povestire, %Fntna dintre plopi se caracteri!ea! printr.un singur ir narativ
relatat de ctre o instan& narativ subiectiv,dubl F narator. martor "i narator.personaC,
evocare pre!entat prin intermediul tehnicii alternan&ei timpului povestirii cu timpul
#ntmplarii.:iscursul epic este orientat ctre un auditoriu,iar personaCul este in!estrat cu
har stabilind o competi&ie %a vorbei "i cunoscnd iposta!e variate:narator, martor al
#ntamplrii,erou,animator sau asculttor.-n interiorul iecrei povestiri poate i recunoscut
un ritual sau ceremonial:personaCul care urmea! s devin "i narator este recunoscut de
ctre un alt personaC,este provocat la povestire,aceasta este amnat cu aCutorul vinului,
%ripturii de pui #n &igl,al lutarilor.creatori de atmoser.Momentul de lini"te
declan"ea! trecerea #n trecut devenind simbol al cutrii luntrice "i mentale a timpului
pierdut,a %cuvntului potrivit care s deschid por&ile ireversibile ale lui
Gronos.$ovestirea propriu.!is devine o descriere a unei %#ndeprtate
vremi,demult,conesiune a suletului dornic de trmul ericit al tinere&ii.Finalul
istorisirii declan"ea! reac&ia auditoriului "i trecerea cuvntului #ntr.un alt ori!ont
creionat de un alt personaC,intr.o alt manier conturnd cercul magic al timpului "i al
numrului nou,simbol al totalit&ii "i desvr"irii 5perec&iunii6.
Titlul povestirii con&ine dou substantive simbol care desemnea! spa&iul #ntlnirii
cuplului de indrgosti&i.8ni&ial spa&iu al iubirii,el se transorm #n spa&iu thanatic,apa vie&ii
iind #nlocuit de gustul amar "i deinitiv al mor&ii. %Fntnarepre!int simbolul
oglindirii pre!entului #n trecut,catabasis.ul necesar re#nvierii trecutului prin intermediul
spa&iului psihologic.1ei patru plopi care o #nconCoar devin martorii tcu&i "i eterni ai
pove"tii de iubire,oerindu.i o pseudoprotec&ie.Ei construiesc,metaoric,mormntul iubirii
transernd ecoul #ntmplrii vntului "i ininitului,copacul iind o prghie ctre
transcendent,centru al lumii5%axis mundi6,dar "i relexie a verticalit&ii umane
repre!entate de ctre personaCele alate la han.
8ncipitul textului are caracter descriptiv.:escierea de tip tablou este una panoramic,
surprins #n regim diurn,diminea&a,dominat de motivul soarelui care %btea pie!i" #n
geamurile !brelite.Soarele,simbol al #n&elepciunii,al luminii "i cldurii,al #nceputului
evocrii "i al personaCului #nsu"i, %ar care cuprinde trecutul.(cest motiv solar este
completat de cel al mun&ilor "i rului Moldova,verticalitatea "i or&a etern a muntelui
interesectndu.se cu ori!ontalitatea apei alat #n continu mi"care,relexie heraclictic a
destinului uman care nu se poate %sclda de dou ori #n aceea"i ap.Timpul peren al
naturii este dublat de cel eemer,al omului, oglindind %nevoia undamental de
timp,determinat de %cderea in el.
-n acest cadru natural este surprins hanul "i personaCele care #l populea!:hangi&a
(ncu&a,lutarii care #"i %sticleau din&ii,comisul 8oni&,mo" Heonte "i naratorul.
martor.(cesta este cel care reali!ea! descrierea %noi,cru"ii "i gospodarii din Iara de
Sus ne uitam ...devenind activ "i crend cadrul necesar noii conesiuni.
+
:escrierea de tip tablou este dublat de cea de tip portret,utili!ndu.se tehnica
cinematograic.Boul sosit este cpitanul Beculai 8sac,cel care va deveni personaCul.
narator,om %aCuns la crunte&e,cu obra!u.i smad,cu mustcioara tuns "i barba
rotunCit,cu nas vulturesc "i sprncene #ntunecoase,arta #nc rumuse& "i brb&ie,de"i
ochiul drept strns "i #nchis #i ddea ceva trist "i straniu.$ortretul i!ic de!vluie un
brbat matur,atrgtor,#nstrit "i cochet surprins #n contrast,accentund complexitatea "i
ambiguitatea personaCului.(cesta este recunoscut "i numit de ctre prietenul su din
tinere&e,comisul 8oni& care #i descoper stigmatul determinat de evenimentele
neprev!ute ale vie&ii. %$ierderea unei lumini generea! provocarea la povestire care se
des"oar respectnd tiparul nara&iunii5speciei6: vinul vechi este but din %ulcele
noi,puii sunt adu"i de (ncu&a %cea sprncenat,iar lutarii perorme! cntecul
%cucului btrn,simbol al singurt&ii "i suerin&ei:%Trage mndro cu bobiiJTrage mndro
"i.mi gce"teJ1ondrul de ce.nglbene"teJ>mul de ce.mbtrn"te.(stel este anticipat
povestea %naprasnic ce urmea! a i relatat,dar este ixat "i motivul umanist %ugit
irreparabile tempus,deini&ie a condi&iei umane alat #n antinte! cu destinul reversibil
al naturii.(prinderea ocului #n vatr "i momentul de lini"te echivale! cu declan"area
scnteii amintirii,cu activarea spa&iului psihologic,depo!itar al tarelor existen&ei.
$ovestirea propriu.!is determin trecerea #n %timpul #ntmplrii,in urm cu +K de ani
%#n vremea tinere&ilor mele.1pitanul 8sac #"i a"a! conesiunea sub semnul sintagmei
%:omnilor "i ra&ilor stabilind rela&ia dintre narator "i auditoriu,o rela&ie dual: respect "i
prietenie5aec&iune6.$ersonaCul.narator se autocaracteri!ea!:%eram om buiac "i ticlos
colindnd &ara ca negustor de vinuri.Bego&ul #l surpinde #n popas la hanul (ncu&ei,pe
vremea celeilate hangi&e.(ici el caut %singurtateadin cau!a despar&irii survenite #n
vara aceea: %dragostea din anul acela mi se desrun!ise cu vara.Ha o grl #ntlne"te o
"atr de &igani condus de 'asanache,printre care !re"te o %&igncu" de ),
ani,Marga,care #l atrage: %parc.a" i inghi&it o butur tare.(ceast prim #ntlnire este
urmat de alte trei:la han,a doua !i,cnd Marga #l caut spre a.i arta ciubo&elele ro"ii
cumprate cu bnu&ul de argint primit.(ici ei hotrsc s se revad la locul numit
%ntna dintre plopi,la %dou ceasuri dup #nserat.-ntlnirea celor doi se petrece sub
bolt #nstelat,#ntr.un decor romantic relectnd aspira&ia spre #nalt: %Stelele se aprinser
#n cerul curat "i cmpurile #n&eleniser #n lini"te,ca #ntr.o tain. $entru a rsplti
rumuse&ea etei,cpt.#i aduce o %scurteic de vulpe de la $a"canicompletnd varia&iunile
de ro"u:usta "i ciubo&elele?ultima #ntlnire transorm spa&iul,#l degradea! "i deconspir
complotul &iganilor care dorec s.l Ceuiasc "i s #l omoare.Marga,de"i o %roab "i.o
nemernicdup cum ea #ns"i se deine"te,accept s se sacriice pentru Beculai,iind
omort de &iganii care aplic legea talionului.
:e"i proteCat de cnele Hupei "i de pistoale,o %prCin#i %strpunge ochiul,iar stigmatul
este activat deinitiv.Sngele prelins pe marginea ntnii este transerat #n suletul
cpitanului,desemnnd o pat care va determina ne#ncrederea #n emei "i #n sentimentul
iubirii.
Finalul povestirii readuce auditoriul #n pre!entul %toamnei aurii,#n timpul povestirii.
4egimul diurn e #nlocuit de cel nocturn, %soarele asin&i,marcnd circular #ncheierea
unei !ile,a destinuirii,dar si a unei vie&i.$ersonaCul.narator se retrage iind substituit de
vocea naratorului martor care deconspir destinul ntnii.Ea %s.a drmat ca toate ale
lumii,din&ii temporali dovedindu.se distrugtori,demonstrnd eemeritatea
lucrurilor,motivul umanist %vanitas vanitatum deinind existen&a.
L
Medita&ia este estompat "i alungat prin reintrarea #n circuitul ritualic al
povestirii.Mmplerea ulcelelor cu vin,aprinderea ocului #n sob anun& pregtirea pentru o
nou cltorie #n %amintire,reaprinderea pove"tii "i supravie&uirea petrecerii.
%'anu (ncu&ei este mai ales o carte de atmoser,de autentic eerie epic,savoarea
cr&ii st in special #n limb,o limb cnd ceremonioas,cnd obi"nuit,trecnd u"or de la
registrul liric la accente epice.8mpresione! cnd arhaismul cu accente cronicre"ti,cnd
diversitatea expresiei igurate.51onstantin 1iopraga6
Ha Sadoveanu domin monologul,conesiunea,care ace parte din plcerea petrecerii
timpului #n tovr"ia mesenilor,de unde deriv oralitatea stilului.>amenii sunt #ns mai
gravi "i mai ceremonio"i dect la 1reang,ei sunt adevrate modele,ca #n basme,
exprimnd idealul uman de rumuse&e i!ic "i moral.Eroii sadovenieni se
individuali!ea! printr.o proiec&ie #n timpul mitic,prin capacitatea lor de a ne pstra #n
timpul mitic,prin capacitatea lor de a ne pstra #n %apropierea cuvintelor 58on 9lad6.
(stel ei transorm %'anu (ncu&ei #ntr.un %spectacol de piatra,de oc "i de basm,
opresc timpul "i creea! #n Curul omului un spa&iu magic care #l proteCea!.
5B.Manolescu6 :ivanul povestitorilor redescoper logosul "i atemporalitatea: %Tr!iu la
#nserat.s.a aprins iar oculN.$ovestea continu #n noi pn la ceasul tr!iu cnd se
reali!ea! popasul %dincolo:%pove"ti sunt toate ...
O