Caracterizarea lui Neculai Isac

Fantana dintre plopi este a patra povstire din cele noua cuprinse in ciclul
Hanul Ancutei, de Mihail Sadoveanu.
Tema operei literare "Fntna dintre plopi" o presupune iubirea tragica dintre
Neculai Isac si Marga. Neculai Isac, capitan de a!ili, se "ndragosteste de o tiganca
pe nue Marga. #igancusa era pusa de unchiul sau Hasanache sa se "ntlneasca cu
Neculai pentru a$l %e&ui, "nsa &ata "i spune adevarul baiatului, care &uge, &ata 'ind
oorta de rudele sale.
Titlul operei, &orat din doua cuvinte seni'cative( "Fntna", "n care apa
sugerea!a viata, iubire )eros*, dar si oarte )thanatos* si plopul, considerat arborele
singuratatii, un copac blesteat de ale carui crengi s$a spn!urat Iuda, desenea!a
locul de "ntlnire al celor doi( "Fntna dintre plopi". La nivelul discursului, fantana
este eviden+iata ca fiind un loc al aintirii ,i al trecerii tipului, care pr-bu,e,te "n
neant toate actele uane. Marga r-sare "n ap- ,i va s&r,i "n acela,i eleent.
.glinda apei are dou- valen+e( apa neclintit- sugerea!- aparenta aronie, iar
i,carea &run!elor re/ectate "n ap- dau iaginea unei oglin!i sparte, otiv
anticipativ al desp-r+irii. Fntna con+ine apa cunoa,terii, a ini+ierii. 0ui Neculai Isac i
se ia un ochi, "n consecin+-, accept- ini+ierea, "n+elepciunea, gustnd &-r- s- vrea
sngele care i se pare a ' cel al Marg-i, de pe colacul &ntnii.
1re!enta naratorului este redata prin utili!area persoanei I in naratiune si
con&era ilu!ia autenticitatii. 1erspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva,
naratorul iplicandu$se puternic in relatarea &aptelor si stabilind o legatura &oarte
stransa cu ascultatorii, carora li se adresea!a direct. 23ista "n Fntna dintre plopi
dou- tipuri de naratori( priul tip este naratorul martor, cel care apare iediat "n
deschiderea povestirii, aducnd la cuno,tinta cititorului atos&era din han, activitatile
persona%elor. 4elatarea se &ace "n principal la persoana a III$a, ,i doar prin
po!i+ionarea pronuelui la pers I 5noi "n &a+a acestei categorii de persona%e ,
naratorul ",i revendic- apartenen+a la grup. Al doilea tip este naratorul-personaj(
Neculai Isac poveste,te auditoriului, aducnd la cuno,tin+- ,i cititorului "ntplarile
de pe vreea celeilalte Ancu+e, prin tehnica evoc-rii, 'ind deci un narator. 1rin
participarea direct- la succesiunea evenien+iala el este un persona%, alaturi de
celelalte persona%e ale povestirii .
Limbajul povestirii este arhaic si regional, cu savoarea graiului oldovenesc
pe care l$a ridicat la rang de e3presie artistica )5viers", 5aicea", a!alul", 5slobod",
a istovit"*, 'ind doinat de arci ale oralitatii )e3presii colocviale, &orule ale
adresarii directe, eleente pareiologice* incadrandu$se adesea intr$un registru
stilistic &ailiar si priind conotatii a&ective.
Neculai Isac este personajul narator, principal, rotund, tridiensional din
povestirea 5Fntna dintre plopi. Neculai Isac are dou- portrete( un portret al
povestitorului 5a%uns la c-runte+- ,i un portret al persona%ului, tn-rul erou al
"ntpl-rilor povestite.
1ortretul '!ic al aturului este reali!at "n od direct de c-tre naratorul
generic, acesta eviden+iind vrsta )5o a%uns la c-runte+-*, vestienta+ia, ce
sugerea!- statutul social de ic boier )5purta ciubote de iu&t cu turetci "nalte ,i ilic de
postav cu nasturi rotun!i de argint,* ,i tr-s-turi '!ice )5obra! sad, 5ust-cioar-
tuns- ,i barb- rotun%it-*. Se notea!- ,i un de&ect '!ic )5avea ochiul drept stns*
care constituie punctul de plecare a povestirii lui Neculai Isac.
Statutul s-u social reiese ,i din &orula de adresare &olosit- de coisul Ioni+-(
5Nu e,ti donia ta prietenul eu Neculai Isac, c-pitan de a!ili6 Aerul den ,i
tragic al c-pitanului se datorea!- rangului nobiliar ,i triste+ii. 7enirea lui produce un
e&ect deosebit asupra celor de la han.
8r-s-turile orale sunt eviden+iate prin i%loace indirecte de caracteri!are(
sociabilitate, )!bind cu prietenie se integrea!- "ntre drue+ii de la Hanu Ancu+ei*,
blnde+e ,i "n+elepciune b-trneasc- )5glas oale ,i blnd*, po&t- de via+- )ascult-
cu pl-cere l-utarii ,i o prinde de n- pe Ancu+a*. Se adresea!- cereonios ,i
arhaic( 59onia ta, 59onilor ,i &ra+ilor.
Au!ind despre spiritul aventurier de odinioar- al c-pitanului de a!ili, oaenii
"l consider- o 5cu le place, iar "n Ancu+a se tre!e,te acea cochet-rie a oric-rei
&eeii "n prea%a unui adev-rat b-rbat, 'e ,i bene'ciind nuai de &aia gloriei
apuse, trecndu$i 5pe dinainte u,urel, l-diindu$se cu ,tia ea c-$i ,ade ai bine.
2l poveste,te din dorin+a de a revedea trecutul, pentru a$l "n+elege, c-ci
pierderea ochiului "i d- puterea vi!ionar-. Su/etul are doi ochi, unul prive,te tipul ,i
dragostea, iar cel de$al doilea prive,te ve,nicia ,i intelectul. Ast&el, ochiul drept ca
sibol al soarelui se "ndreapt- spre activitate, spre viitor, "n tip ce ochiul stng ca
sibol al lunii se "ndreapt- spre pasivitate spre trecut. .chiul reconstituie acel abis
teporal, 5"n neagra &ntn- a trecutului c-pitanul Isac intuind "nc- iaginea vie a
Marg-i, p-strat- "ntr$un registru virtual al eoriei ancestrale.
1ortretul tn-rului Neculai Isac este reali!at prin i%loace directe de
caracteri!are de c-tre coisul Ioni+- care le pre!int- c-l-torilor de la han tr-s-turile
orale ,i '!ice ale c-pitanului de a!ili( 5voinic ,i &ruos : ,i r-u, care 5b-tea
druurile, c-utndu$,i dragostele.
0a &el se autocaracteri!ea!- la "nceputul povestirii sale ,i Neculai Isac( 52ra
un o buiac ,i tic-los. 9in acest otiv aa &-cea acatiste la biseric- pentru a i se
lini,ti b-iatul, dar tat-l nu spune niic pentru c- ,i el &usese la &el 5,i$i &-cuse ulte
!ile aare. 8ot el scoate "n eviden+- c- era harnic( . nevrednic nu pot s- spun c$
a &ost. Avea oi ,i ia,uri ,i negu+a toana cu vinuri. Att coisul Ioni+-, ct ,i
naratorul secund sublinia!- principala sa tr-s-tur- de caracter( "i pl-ceau &eeile.
5;i$a avut ibovnice c-tre toate !-rile. 1ortretul oral se "ntrege,te cu tr-s-turi
sugerate indirect de &aptele, gesturile, ac+iunile persona%ului. Ast&el, tn-rul era
generos cu &eeia pe care o iubea( "i d- un ban Marg-i, iar de la 1a,cani "i cup-r-
5o scurteic- de blan- de vulpe. 9in lupta cu +iganii reies vite%ia ,i priceperea.
9e&ectele sale sunt lipsa de e3perien+- ,i incapacitatea de a prevedea
ur-rile &aptelor s-vr,ite. 1ria "ntlnire cu +iganii ,i cu &ata care ubl- prin ap- "n
&usta ei ro,ie este relatat- din perspectiva tn-rului, care nu vede capcana din
aceast- "ntplare. 8n-rul crede c- tr-ie,te etapele unei idile super'ciale, dar se
vede prins "n capcana "ntins- de +igani. 1l-te,te nechib!uin+a sa cu luina unui ochi.
Scap- cu via+- tot datorit- tinere+ii( calit-+ile '!ice ,i senin-tatea incon,tient-.
9ac- ar ' con,tienti!at valoarea avertisentului &etei, sacri'ciul, pro&un!iea
sentientelor ei, pericolul "n care se a/a &ata ,i ar ' "ncercat s- o prote%e!e, ,i$ar '
diinuat ,ansele de salvare. 0ic-rul de con,tiin+- se aprinde prea tr!iu, iar
ani&est-rile lui sunt regretul ,i autocondanarea.
1rin adira+ia &a+- de tat-, pe care "l 5"nlocuie,te incon,tient coportndu$se
la &el ca el, prin ani&estarea sentientului de vinov-+ie ,i prin &aptul c- "i 5lipse,te o
luin- din cau!a consecin+elor tragice se asea-n- cu .edip. <a ,i eroul din
itologie, atras prin sl-biciunea sa spre propria$i c-dere, dar a/nd chiar "n aceast-
c-dere puterea de a se ridica, Neculai Isac a%unge s- &ac- 'gur- de erou biruitor.