„FANTANA DINTRE PLOPI” de Mihail Sadoveanu – volumul

„Hanu Ancutei”
 Povestire in rama

Anul 1904 , in opinia criticului literar George Calinescu , a reprezentat "anul Sadoveanu" , an in
care prozatorul , jurnalistul si eseistul Mihail Sadoveanu a debutat editorial cu romanul istoric
intitulat "Soimii" . Opera acestuia este una bogata , el reprezentand unul dintre cei mai prolifici
scriitori de povestire , fiind reprezentativ pentru literatura romana interbelica de inspiratie
istorica si mitologica . Acesta a fost unul dintre fondatorii revistei "Samanatorul" , fiind in prima
faza a creatiei sale un adept al curentului samanatorist , iar mai apoi adoptand maniera
romanelor realiste . De asemenea , din punct de vedere stilistic, Sadoveanu include in scrierea
acestuia o viziune romantic-paseista , mod prin care construieste o lume arhaica , o civilizatie
traditionala prezentata prin viziunea intoarcerii in trecut . In anul 1928 , Mihail Sadoveanu
lanseaza volumul de povestiri intitulat "Hanu Ancutei" . Acest volum de proza constituie o
trecere de la prima etapa la cea de a doua a creatiei sadoviene , criticul Nicolae Manolescu
numind-o "capodopera de la rascruce" . Acest volum reintruneste toate temele abordate de
autor , de la lumea taraneasca , idilicul si natura pana la legenda si oralitate . De asemenea ,
aceasta opera a reprezentat o schimbare a originalitatii lui Sadoveanu .
In contextul tematic al acestui volum , autorul construieste un univers al lumii taranesti , in care
simbolul hanului devine reprezentativ , fiind un centrum mundi regasit in toate cele sapte
povestiri ale volumului . De asemenea , tema naturii devine nelipsita in opera lui Sadoveanu prin
existenta cadrului rustic descriptiv tinutului moldovenesc .Acesta , prin alaturarea semnificatiei
hanului aflat la o rascruce de drumuri , loc in care se evoca intamplari ale drumetilor si ale caror
destine se unesc intre ele , constituie caracterul idilic propriu-zis al operei . De asemenea ,
datorita inclinatiei naratiunii spre timpul mitologic , care transmite nostalgie , si atentia sa
pentru a accentua caracterul oamenilor indemanatici , spirituali si iuti , creatia acestui autor
contureaza in mod inedit perspectiva de legenda a acestor povestiri , fapt care se imbina cu
oralitatea naratiunii . De aceea , prin alte cuvinte , stilul plin de oralitate , care pune in valoare
limbajul popular cu expresii si regionalisme tipice zonei moldovenesti , accentueaza in mod
insolit caracterul realist al acestui volum .
O proza reprezentativa pentru tematica si viziunea sadoviana asupra lumii este povestirea
"Fantana dintre plopi" , fiind a patra la numar dintre cele noua cuprinse in volumul "Hanu
Ancutei" . Aceasta opera , din punct de vedere al speciei este o povestire in rama , o creatie
epica in proza , care prezinta nararea unei povestiri in cadrul unei alte naratiuni numita si rama a
acesteia . Autorul a adaptat la literatura romaneasca modelul povestirii orientale de tipul " O
mie si una de nopti " , lucru adoptat initial in Europa in "Decameronul " de Boccaccio . Astfel ,
aceasta rama a povestirii este constituita pe principiul existentei a doua momente temporale :
timpul povestit si timpul povestirii . Relatia dintre acestea se mentine la nivelul naratorului
homodiegetic , care este si actant , dar poate sa devina si ascultator si vice-versa . De altfel ,
aceasta particularitate a povestirii constituie o relatie privilegiata intre narator si naratar , dar si
cu cititorul in mod direct prin oralitatea narativa instituita la nivelul ramei . De asemenea , acest
element narativ deosebit este construit pe baza principiului psihologic al asteptarii frustrate , in
care personajul narator regizeaza tensiunea , suspansul , cultivand o tactica ce urmareste
asigurarea interesului din partea receptorului pe tot parcursul naratiunii . In legatura cu acest
element structural , se consolideaza un anumit ceremonial narativ , in care sunt rostite formule
de seductie , stimulare a atentiei printr-un dialog sustinut de un sistem de conventii echivalent
cu arta insasi de a povesti : aparitia povestitorului ,motivarea imprejurarilor care declanseaza
povestirea , prezentarea subiectului . Elementul recurent al volumului , anume hanul , apare in
aceasta povestire ca loc in care se desfasoara atata nararea ramei cat si al povestii propriu-zise .
Astfel , acest topos reprezinta in contextul prozei un element al intoarcerii in trecut prin
rememorarea amintirilor de catre personajul Neculai Isac , devenind , din situatia individuala a
intamplarii relatate de acesta , experienta a cunoasterii de sine prin adoptarea aspectului
atemporal al nararii .
In mod particular legat de titlul povestirii , "Fantana dintre plopi" , acesta creeaza o imagine
simbolica asupra povestirii protagonistului Neculai Isac , astfel aceasta constructie semnificand
un loc tainic , misterios . Fantana , topos mitologic romanesc , poate semnifica o unire intre
lumea diurna si adancurile pamantului , in care , apa , simbol al vitalitatii si al feminitatii , alaturi
de cel al plopului , arborele blestemat de care s-a spanzurat personajul biblic , Iuda , formeaza
titlul ce constituie in mod simbolic finalul funestru al naratiunii relatate de protagonist .
Intreaga povestire cuprinde nararea ramei si povestea inclusa in aceasta . In mod ilustru , rama
constituie o secventa importanta ce accentueaza temele si viziunea sadoviana asupra lumii .
Astfel , in mod concis , rama are in vedere introducerea naratarului din viziunea personajului
narator , declansarea actiunii de povestire a protagonistului si crearea unei atmosfere propice
povestirii prin imagini descriptive . De asemenea , in aceasta secventa , elementul declansator al
povestirii este reprezentat de ochiul drept al capitanului de mazil , Neculai Isac , motiv ce face
trimitere la un episod tragic din biografia personajului , ceea ce stabileste curiozitatea cititorului
cat si al personajelor martore la sosirea acestuia la han . Secventa dialogata cu personajul
Comisul Ionita contribuie la introducerea acestuia in cadrul si atmosfera ceremoniala de
povestire , incitand curiozitatea personajelor din rama si descriind astfel protagonistul , care se
deosebeste de celelalte prin aura sa legendara .
In interiorul ramei , povestirea relatata de catre naratar ilustreaza un eveniment petrecut de
catre acesta , fapt pentru care personajul devine narator auctorial si perspectiva narativa devine
subiectiva . Astfel , Neculai Isac nareaza povestea de iubire dintre acesta si o tiganca pe nume
Marga . El intalneste o satra pe malul Moldovei , in care se afla si aceasta tanara de optsprezece
ani . Eroul ramane sedus de prezenta fetei , in timp ce vorbeste cu seful satrei , Hasanache .
Neculai da cate un banut celor doi si apoi pleaca. Urmatoarea zi , Neculai se intalneste cu
Marga , fata voind sa ii arate ciubotelele pe care si le cumparase din banii primiti de la el . Intre
cele doua personaje se infiripa dragostea , astfel ei promitand ca se vor intalni in aceeasi noapte
la fantana dintre plopi . Dupa ce isi indeplineste indatoririle de negustor de vin , Neculai pleaca
pe inserat la locul intalnirii si cei doi petrec noaptea impreuna , tot acest eveniment avand
aspectul unei lectii de viata . Ei se despart si isi promit ca se vor revedea si ca eroul ii va aduce o
haina din blana de vulpe de la Pascani . Dupa calatoria acestuia , spre drumul de intoarcere ,
Neculai o ia inaintea tovarasilor sai , spunandu-le sa poposeasca la Hanul Ancutei . Acesta ajunge
la fantana dintre plopi , unde se intalneste cu Marga . Dupa putin timp petrecut impreuna ,
Marga marturiseste cu lacrimi in ochi planul viclenesc al lui Hasanache , spunand ca acesta a
obligat o sa il seduca pe Neculai pentru ca el cu alti doi frati sa il talhareasca , furandu-i banii si
calul , mai apoi omorandu-l . Auzind acest lucru , protagonistul pleaca repede de acolo , dar pe
drum este atacat de cei trei frati . Acesta reuseste sa omoare unul dintre ei , dar altul il loveste
cu un obiect ascutit in ochiul drept . Strigand dupa ajutor catre tovarasii lui , tiganii reusesc sa
scape . Plecand de acolo fara cal , eroul ajunge la fantana dintre plopi , loc in care lumea statea
aplecata deasupra putului , in care era aruncat trupul neinsufletit al Margai . Aceasta secventa
contureaza in mod inedit tema idilica a acestei opere , tema iubirii contopindu-se cu cea a
naturii punand in valoare cadrul rustic moldovenesc . La finalul istorisirii , imaginea revine la
naratiunea ramei , ceea ce contribuie la structura simetrica a povestirii . De asemenea , simetria
reiese in mod simbolic si din imaginea focului din rama initiala a povestirii si stingerea acestuia
din final .
In concluzie , scriitorul Mihail Sadoveanu , prin aceasta naratiune si , in mod general , prin
intregul volum de povestiri "Hanu Ancutei " a conturat o noua viziune in ceea ce consta opera
realista , acesta punand in valoare traditia , istoria si mitologia romaneasca , sub ipostaza idilica ,
romantica intr-un spatiu rustic specific moldovenesc , in care personajele accentueaza
specificitatea spatiului rural completat prin abordarea temei naturii .