Povestirea Cealalt Ancu

Povestirea este specia epica de dimensiuni reduse cu un numar mic de personaje, mai mic decat cel al nuvelei, si cu actiune simpla, derulata pe un singur fir narativ. In povestire actiunea este plauzibila, iar atentia naratorului se concentreaza asupra evenimentelor, nu pe evolutia personajelor. i!ail "adoveanu a fost un mare scriitor al literaturii traditionale romane, autor de romane, povestiri si nuvele. A fost remarcat prin arta sa de povestitor si asemanat cu alti maestrii ai genului precum Ion Creanga. #n titlu reprezentativ pentru specia povestire este Cealalta Ancuta, fiind una dintre cele noua povestiri ce apartin volumului $anu Ancutei publicat in %&'(. i!ail "adoveanu utilizeaza ca te!nica structurala principala povestirea in rama care reprezinta o forma de incadrare a mai multor naratiuni de sine statatoare intr)o alta naratiune. In Cealalta Ancuta se evoca o poveste de dragoste din vremurile apuse, plina de evenimente si intamplari uimitoare. Ienac!e coropcarul se afla in rolul de narator care introduce ascultatorul in timpul evenimentelor trecute si contureaza cu detalii cadrul Iernile pe atunci erau mai tari. Cealalta Ancuta iese in evidenta prin tema dezvoltata de catre autor. *ema principala este iubirea interzisa dintre doi reprezentanti care provin din medii sociale total diferite. *odirita Catana era un razas cuprins, slujitor al vornicului, iar +arvara era sora vornicului ,obeica. Prin aceasta tema se scoate in evidenta modul de gandire inapoiat deoarece in societatea acelei vremi era inaccetabil ca iubirea sa e-site intre reprezentantii a doua medii diferite si a cutezat sa se)nteleaga cu sora luminatiei sale, duduca +arvara, ) s)au fugit asta) noapte. In ciuda barierelor impuse de ceilalti, ei ajung sa)si implineasca dragostea in finalul operei, evadand din societatea inapoiata si fugind in tara ungureasca. . scena di care reise tema principala este scena arestarii lui *odirita Catana. Aici este dezvaluit motivul pentru care a fost arestat razesul, iubirea pentru sora vornicului ,obeica. Intre Catana si +arvara e-ista o dragoste puternica deoarece protagonistul pentru duduca +arvara poate sa)si deie si viata. . a doua scena reprezentativa pentru tema dezvoltata este scena evadarii lui Catana. Iubirea i)a oferit protagonistului forta si curajul necesare evadarii si indeplinirii scopului final. Pentru iubire s)a eliberat din *urnul /oliei si a pornit in cautarea fetei a raspuns atunci un arnaut batran, cine poate sa stie drumul pe care a apucat blastamatul acela0. *e-tul lui i!ail "adoveanu respecta caracteristicile speciei povestire1 accentul cade pe actiune, este subiectiv, predominana naratiunea, timp si spatiu proiectate la limita dintre real si fabulos, e-istenta unor personaje, subiect concentrat, final desc!is, limbaj dominat de oralitate si ritmul lent al evenimentelor. . caracteristica importanta a povestirii este subiectivitatea naratorului, care povesteste intamplarile din viziunea proprie pe baza evenimentelor traite. *e-tul are la baza povestea lui Ienac!e coropcarul, care reda subiectivitatea operei. 2aratorul este martorul si mesagerul care participa la evenimente, narand la persoana I pe cand ma aflam in ulita la Carvasar34 iaca s)arata dinspre ,eilic, cu mare zvoana, o roata de arnauti. Ienac!e coropcarul este un narator neacreditat care omite deliberat detalii pentru a accentua ambiguitatea si a mentine suspansul evenimentelor. In !anul Ancutei, povestitorul dezvaluie o intamplare din vremea vec!e, la care a participat si el. "ubiectivitatea se observa din prezenta verbelor si pronumelor la persoana I am intrebat, am zis eu. In plus, Ienac!e coropcarul este cel care introduce

ascultatorul in poveste realizand o comparatie intre vremurile apuse si cele prezente in vremea vec!e s)au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad. "e poate observa subiectivitatea te-tului prin sentimentele de dor si de parere de rau pe care naratorul le implica in relatarile sale. In incipit se fi-eaza timpul si spatiul care sunt caracteristece povestirii, fiind proiectate la limita dintre real si fabulos. Autorul realizeaza antiteza dintre doua timpuri total diferite. Prezentul este timpul povestirii, un timp decazut care si)a pierdut autenticitatea, pe cand trecutul este timpul bunastarii si al evenimentelor fabuloase. *recutul se deosebeste de prezent prin natura umana, respectul oamenilor fata de cei superiori si credinta in 5umnezeu. Ienac!e isi aminteste cu dor de vremurile in care nici prin targuri nu erau atatia venetici cu dug!eni noua1 si noi coropcarii eram imbratisati prin sate ca niste prietini buni. Anotimpurile s)au sc!imbat iernile pe)atunci erau mai tari si ca oamenii respectau altfel puterea domneasca Cand iesea +oda de la Curtea 5omneasca4 prostimea se punea cu dosu)n sus si cu fruntea)n pulbere. Actiunea se petrece in tineretea lui Ienac!e coropcarul, un timp mitizat si regretat de narator Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost. $anul Ancutei este toposul magic in care trecutul si prezentul se intalnesc. In povestire spatiul este bine precizat si conturat, fiind reprezentat de Iasi tocmai de la targul Iesilor viu, dar este alternant cu drumul, 6omanul, !anul Ancutei si podul umblator de la *upilati. "ubiectul operei este concentrat, urmarindu)se un singur fir narativ. Actiunea se petrece in ordine cronologica pe cand naratorul era tanar si se afla in ulita la Carvasar3, unde participa la o intamplare care ii atrage atentia, arestarea lui *odirita Catana, un razes nebun care a indraznit s)o iubeasca pe +arvara, sora vornicului ,obeica Arnautii umblau toti cu !amgerele si cu susanelele gata, parca s)ar fi temut ca omul legat sa nu rupa funia si sa)i deie la pamant cu dosul palmelor. Povestirea se bazeaza pe faptele lui *odirita Catana care duc la evadarea sa si la rapirea +arvarei. 7venimentele au ritm lent si monoton care contureaza nostalgia naratorului si accentueaza suspansul. Actiunea este concisa prezentandu)se doar evenimentele importante din istoria razesului1 inc!iderea in *urnul /oliei il duc ca sa)l inc!id in turnul /oliei, evadarea a gasit undeva un cal, s)a dus8 )unde sa)l aflam noi acum, intalnirea cu Ienac!e, complicitatea cu Ancuta lele Ancuta, am venit la sfatul si la prietinia dumitale si rapirea +arvarei ar fi scapat cu duduca +arvara in tara ungureasca. 9imbajul operei este predominat de oralitate care reconstruieste atmosfera epocii si ofera autenticitate te-tului. Predominanta ar!aismelor vornic, coropocar, c!imir, arnauti, razes si a detaliilor vestimentare era imbracat cu mintean si cu ciubote rosii cu tureatca rasfranta, ca un razas cuprins cu scopul de a evidentia atmosfera epocii, a culorii locale si a oferi veridicitate evenimentelor. Prezenta moldovenismelor plaseaza actiunea in spatiul geografic 6oman, :alticeni, *argul :rumos om nalt, ciubote, ulita. "e intalneste o ambundeta a interjectiilor, e-clamatiilor si a interogatiilor care confera spontaneitatea operei Cine)i omu ista si cum il c!iama, jupane Coste0, Acu, baieti;. 2aratorul stapaneste arta istorisirii construindu)si povestirea prin te!nica amanarii, nu incepe imediat povestirea, se pregateste si e-plica de ce este o persoana viciata, nu dezvaluie detaliiele din final. Accentueaza ambiguitatea si pune la incercare fantezia si imginatia celor prezenti. 9a actiune participa un numar mic de personaje care sunt situate intr)un plan secundar1 *odirita Catana, Acncuta, Ienac!e, vornicul ,obeica, Costea

Caruntu, paznicul turnului si batranul de la pod. Protagonistul este tipul omului care sparge conventiile si se revolta impotriva ordinii sociale, puterii, prejudecatiilor si nedreptatii, dar si tipul indragostitului care este dispus sa sacrifice totul in numle dragostei. *odirita Catana este personajul principal care apare de la inceputul pana la sfarsitul povestirii. 7ste fi-at la limita dintre real si fabulos, avand un portret comple- care valorifica toate modalitatile de caracterizare si care iese in evidenta prin trasaturile unui erou legendar. Caracterizarea directa este sugestiva intrucat celelalte personaje construiesc portretul protagonistului din mai multe perspective1 Costea Caruntu il vede ca pe un ticalos, misel, nebun si nemernic Aista)i un rau si)un misel, a raspuns slujitorul agiesc. 2aratorul la inceput se lasa influentat de spusele lui Costea Caruntu si il incadreaza in categorii miseilor. I se contureaza si un portret de legenda, batranul paznic spune despre acesta ca era un om foarte puternic care este inzestrat cu forte nemaivazute Calul fuge in goana si el sta in picioare in sa. 6idica sacul de orz in mana dreapta. ,ate ca un berbec cu capul, si pe cine)l paleste il da jos fara suflare.. Pentru Ancuta el este un tanar de incredere pe care il ajuta neconditionat. "tatutul social, moral si psi!ologic se dezvaluie din informatiile oferite la inceput de Costea Caruntu1 este un razas nebun si nemernic din tinutul +asluiului, fiind slujbas la luminatia sa vornicul ,obeica, fost militar in armata germana, cu fapte cunoscute datorita nesabuintei sale. 7ste caracterizat indirect prin faptele care completeaza trasaturile personajului1 spirit de sacrificiu pentru duduca +arvara poate sa)si deie si viata, forta neobisnuita el a fost vrednic sa roada funia si o tarie neobisnuita de caracter. "e defineste prin curaj de care da dovada in lupta sa pentru +arvara. 7ste un om curajos deoarece se impune singur impotriva puterii si a nedreptatii. Isi duce planul pana la capat fara sa aiba vreo urma de regret. Curajul il ajuta sa o salveze pe +arvara de la o viata in manastire si sa plece cu ea departe. "cena in care se dezvaluie modul de evadare reprezinta scena din care reiese cat de curajos era a fost vrednic sa roada funia, s)o lege dupa aceea de)o gratie, sa)si faca loc prin fereastra si sa pogoare in lungul turnului. . alta scena in care da dovada de mult curaj este scena rapirii +arvarei cand il leaga pe Costea Caruntu si fuge cu fata in tara ungureasca am gasit intr)o saica pe mosneag legat. "i)n cealalta saica pe jupan Costea, strans in funii pana la sange, cu calus de rasina)n gura. #n rol important in construirea portretului protagonistului il are relatia acestuia cu Costea Caruntu. 7ste o relatie de opozitie, *odirita Catana este un razes, om simplu si destept pentru condtia sa sociala, iar Costea Caruntu este la ordinul vornicului ,obeica si este seful arnautilor se afla intre arnauti unul Costea Caruntu, slujitor la agie. . scena definitorie pentru relatia celor doi este scena arestarii lui Catana. Aceasta este prima confruntare directa din care Costea iese invingator si il trateaza pe *odirita cu aroganta, il umileste in public si il numeste nemernic l)am legat cum vedeti si l)am batut peste falci cum se cuvine ) de are sa)si stupeasca limba si maselele. In ciuda umilintelor aduse Catana isi pastraza orgoliul si tinuta verticala, nelasandu)se doborat. 7ste calm cu o privire directa si il dispretuieste pe Costea Caruntu Cel prins era intru adevar om nalt si voinic )subtire la mijloc, lat in spate. Avea mustati balae si oc!ii negri si se uita fudul in juru)i. Pe parcurs relatia lor se transforma in una de vanat)vanator. Catana a evadat pentru a)si indeplini planul de a fugi cu +arvara. Costea Catruntu il doreste cu orice pret prins pentru ca se teme de consecintele care ar putea urma din cauza evadarii la mine are sa se uite stramb luminatia sa vornicul ,obeica. Acum slujba mea si pricopseala mea au cazut jos. :inalul inverseaza raporturile dintre cele doua personaje. Costea Caruntu crede ca)l va prinde pe evadat la *imisesti, iar pe +arvara o vor duce la manastire. In realitate

se petrece e-act pe dos, *odirita il leaga si il pedepseste Costea, strans in funii pana la sange, cu calus de rasina)n gura si fuge cu +arvara in tara ungureasca. In opinia mea, Cealalta Ancuta este un te-t prin care autorul isi e-prima viziunea personala despre iubirea adevarata. Iubirea este unicul motivul pentru care omul poate incalca barierele sociale si morale. i!ail "adoveanu reuseste sa contureze cu o mare precizie societatea, oamenii si spatiul romanesc al acelei vremi. In primul rand, sunt convins ca iubirea este un puternic imbold pentru omul obisnuit de a)si invinge limitele si de a trece peste barierele impuse de societate. 5in actiunile protagonistului se observa iubirea adevarata pentru +arvara. orala povestirii este ca dragoste invinge indiferent de condiitile grele prin care trece, iar ca e-emplu il avem pe protagonist care reuseste sa)si implineasca dragostea. In al doilea rand, cred ca te-tul contureaza aspectul general ale oldovei din acea perioada. "e evidenteaza trasaturile general umane, spatiul geografic si societatea inapoiata. In Cealalta Ancuta se poate observa gandirea inapoiata a lumii, o gandire care inlantuieste dragostea adevarata si o condamna la neimplinire. In concluzie, sunt de parere ca Cealalta Ancuta ilustreaza perfect imaginea societatii din acele vremuri in incercarea de a valorifica si de a evidentia tradiitiile,modul de gandire al oamenilor si povestile tragice de dragoste.