Sunteți pe pagina 1din 5

Cealalta Ancuta

Intr-adevar,in vremea veche sau intamplat lucruri care astazi nu se mai vad, a grait incet,in intunecimea inserarii,mesterul Ienache coropcarul.Si isi aduse cu nostalgie aminte cum era pe atunci,mult mai bine.In acele vremuri inseninate el era coropcar si mergea prin targuri sa isi vandea marfa. In una din aceste zile se tocmea cu doi negustori armeni,cand vazu puhoi de oameni pe ulita.In fruntea lor erau arnauti,iar in mijlocul acestora un om legat.Ienache intreba pe unul dintre arnauti,Costea Caruntu,ce a facut prizonierul.Costea ii spuse ca omul acela era Todorita Catana care a pus ochii pe sotiavornicului Bodeica,Varvara, si impreuna cu aceasta a incercat sa fuga,dar vornicul a pus paza si la prins. rnautul ia spus ca in ziua aia urmeaza sa il duca la turnul !oliei,iar pe sotia vorincului o vor duce la manastire,la gapia. uzind aceste vorbe negustorul ii zise ca au facut bine ,prinzand-ul peTodorita,la aceste vorbe ,auzite de Catana,el ii daduse o privire infricosatoare lui Ienache. Todorita fu dus la turnul !oliei de unde evadase spectaculos."egustorul nostru isi vazu de viata chair daca auzi de aceasta veste,si asa Ienache umbla pe drumurile #oldovei mergand cand pe jos cand in carute.Intro zi se afla la o fantana si vazu o caruta care venea in goana spre el,el ii facu semn si ea opri.Cand se urca in caruta mare ii fu uimirea vazand-ul pe Catana, negustorul se speriase.Todorita ii spuse ca vrea sa o elibereze pe iubita sa si ca avea nevoie de Ienache,daca nu face ce ii spune il va ucide.Ii spuse ca ei vor merge la hanul junsi la hanul ncutei unde vor veni mai tarziu si arnautii cu Varvara si ca ncuta si cand ii auzi pe arnauti, Catana negustorul le va spune ca la vazut pe fugar care se duse spre Timisesti,ingrozitsi speriat. ncutei acesta se sfatui cu pelca.Cand arnautii venisera negustorul ii spuse lui Costea,care era acolo,faptul ca il vazuse pe Catana si ca se ducea la Timisesti. tunci Costea ordona ca restul arnautilor sa se duca spre Timisesti ca sa il prinda pe fugar si ca el cu Varvara vor trece apa #oldovei pe un drum laturalnic mergand spre manastire. junsi pe malul #oldovei ei trecura apa,care era mare si misterioasa la lumina noptii.$e celalalt mal Costea fu prins de Catana si legat de un copac,unde ramasese pana in dimineata zilei urmatoare.

%in acea noapte cei doi iubiti scapara din mainile vornicului Bodeica si plecara in tara ungureasca unde au trait liberi. .............................................................................. &Cealalta ncuta& evoca o alta poveste de dragoste din vremuri apuse, mult mai pline de

evenimente decat cele ale timpului narativ. "aratorul este, de data aceasta, mesterul Ienache coropcarul. &Iernile pe atunci erau mai tari&, spune acesta, figurand imprecis timpul evenimential, completandu-' apoi cu detalii de atmosfera a vremurilor. %eschiderea spatiului narativ incepe prin prezentarea oamenilor de altadata, din &vremea veche&, diferiti de cei din timpul povestirii, cand prin targuri nu mai erau atatia &venetici&, cu atatea dughene noi, incat coropcarii, vanzatorii ambulanti de maruntisuri, erau tinuti la mare cinste. Boierii daruiau mai mult pe vremea aceea, un ban intreg de aur, nu doar un banut, vreun &graitar& lipsit de valoare. Ba chiar e(istau monahi drepti, unde panerele cu provizii se ridicau direct pe ziduri, cu ajutorul franghiilor si al scripetilor. Iar %omnul era atat de respectat, incat, in momentul in care iesea, toata lumea se inchina in jurul sau, &cu dosu-n sus si cu fruntea-n pulbere.& Coropcarul are un singur defect) acela de a trage din tutun, trebuind, din cand in cand, sa intrerupa povestea si sa-si curete luleaua, pentru ca, observa el cu ironie, Satana atata treaba avea, sa i-o infunde. $ovestirea lui incepe cu o intriga erotica, evocand intamplari dramatice de pe ulitele lasului si din apropierea turnului !olia, in care personaj principal este Todirita Catana, razes &nebun si nemernic&, indragostit de o fata de boier, duduca Varvara, cu care incearca sa fuga in lume. $ersonajului-martor ii apare ca o vedenie de om, &intru adevar om nalt si voinic - subtire in mijloc, lat in spate. vea mustati balai si ochi negri si se uita fudul in juru-i.& Todirita fusese prins dupa &munca si batalie& de oamenii stapanirii, fiind batut &peste falci cum se cuvine&. *a eveniment asista o multime de lume) & poi dupa roata de arnauti s-a luat mahalaua ca dupa o laie, cu colbi si cani, cu muieri si prunci.& $entru indrazneala si vitejia in lupta cu arnautii, Todirita Catana este considerat un &zalud&, apreciere confirmata si de modul senzational in care + evadeaza din temutul turn al !oliei, rozand cu dintii funia cu care fusese legat, coborand cu ea pe zidul inalt, apoi fugind pe drumuri necunoscute, spre marea ciuda a arnautilor care nu-i dau de urma. Ca in romanele de capa si spada, intalnirea dintre razas si Ienache coropcarul are loc din nou

pe drumurile din preajma hanului in care patrona &cealalta Varvara sa ajunga la manastirea

ncuta&, toti trei punand la

cale o inspirata intriga prin care cei doi iubiti sa scape de amenintari cumplite ,duduca gapia, iar Todirita Catana la supliciul final prin buzduganul domnesc-. in aceasta actiune concentrata si tensionata, naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si portrete semnificative) & ncuta de altadata era muiere frumoasa, ca si aceasta de-acum. Cata la el cu ochii mari si-i luceau in ei doua faclii mititele. .azasul s-a uitat lung la dansa, apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul...&. altadata este o varianta a ncuta de ncutei din timpul povestilor de la han, o copie perfecta, iar

apropierea lor cone(eaza cele doua praguri temporale ale povestirii, timpul istoriei si timpul naratiunii. intamplarile se precipita) Costea Caruntu, seful arnautilor, care insoteste si radvanul Varvarei in drum spre manastire, vrea sa-' prinda pe Todirita Catana si poposeste pentru scurt timp la han, prilej de a mima un festin) &Si-ntr-un sfert de ceas, cat au mai stat acolo oamenii stapanirii, lelea in subtila cursa intinsa de cealalta ncuta m-a coborat cu dansa in pivnita sam scos amandoi la luna cofe cu vin.& /upan Costea Caruntu se arata insa credul si cade ncuta, care il sfatuieste sa treaca apa #oldovei pe un pod umblator pe la Timisesti. 0iind prea multi, trec cu podul mai intai fata si arnautul, grosul insotitorilor ramanand pe celalalt mal, fapt tocmai potrivit ca Todirita Catana sa-i lege fedeles pe paznici si sa fuga cu duduca Varvara in tari straine. in zadar au strigat in noapte cei ramasi pe malul celalalt, numai in ochi&. ncuta asculta &cu incordare, si-i sticlea luna bia dimineata, cand satenii de la Timisesti aduc podul la celalalt mal, se

dezleaga misterul) & m gasit intr-o saica pe mosneag legat. Si-n cealalta saica pe jupan Costea, strans in funii pana la sange, cu calus de rasina-n gura. Cand l-am slobozit din funii si i-am dat afara calusul, a inceput a se pravali intr-o parte si-ntr-alta tehui si si-a stupit in prund dintii de dinainte amestecati cu sange inchegat.& &Cealalta ncuta& este astfel tot o povestire cu final deschis, misterul intamplarii de la Timisesti ramanand nedezlegat, naratorul avand numai o vaga banuiala ca iscusita isprava ar fi fost opera legendarei ncute. 1111111111111111. Inclusa in volumul 2anu- ncutei ,'345-, povestirea Cealalta ncuta este alcatuita dupa un 678scenariu cu aventuri de 9:muschetar9;& ,C. Ciopraga, #ihail Sadoveanu. 0ascinatia tiparelor originare-, pastrand ecouri din literatura cu haiduci parcursa de autor in adolescenta, dar si din baladele populare vitejesti.

Cealalta ncuta este povestirea unei iubiri care iese din limitele ordinii sociale stabilite. Ienache coropcarul, naratorul, ii introduce pe ascultatori intr-un timp si spatiu ale aventurii, timp si spatiu ritualizate prin inscrierea in ceremonialul povestirii. <l povesteste o intamplare spectaculoasa din 678vremea veche&. Todirita Catana, eroul povestirii, 678om frumos si indraznet&, indragostit de sora unui mare vornic, scapa din turnul !oliei, unde sub paza isi astepta sfarsitul, si rapind-o pe duduca Varvara ,ce fusese trimisa de fratele ei la manastire- se pierde in lume. "aratorul condamna indrazneala razesului, se arata scandalizat de intamplare, dand vina rapirii Varvarei pe intelegerea dintre hangita ,678cealalta ncuta&- si Todirita Catana. In fapt, Ienache a participat fara voie la rapire. <l a fost martorul prinderii lui Todirita de strajeri, a avut stiinta de evadarea lui si i-a iesit in cale lasandu-se ajutat de acesta fara sa stie initial cine este, s-a aflat la han in momentul stabilirii planului, si in cele din urma a indrumat slujbasii agiei pe un drum gresit. "aratorul, insa, se preface inocent, distantandu-se critic de intamplare, mirandu-se emfatic de masinatiile ncutei+ el este acuzator si nu intelege misterul faptelor) &%e sfatuit s-au sfatuit ei langa horn, dar o femeie nu poate pune la cale asemenea fapte. %e la ncuta am aflat tarziu dupa aceea ca acel misel ar fi scapat cu duduca Varvara in tara ungureasca. Si-atunci iar am banuit-o ca ar fi fost cu stiinta ei. m fost eu, capitane "eculai si comise Ionita, multa vreme mahnit pentru asemenea blastamatii...& 0inalul aventurii depaseste limitele e(plicabilului, naratorul nefiind cre-ditabil pana la capat. Todirita Catana este un personaj baladesc, realizat cu mijloacele eposului popular+ portretizat prin intermediul unui slujitor al agiei, el apare e(ceptional prin forta si vitejia sa) 678Calul fuge in goana si el sta in picioare in sa. .idica sacul de orz in mana dreapta. Bate ca un berbec cu capul, si pe cine-l paleste il da jos fara suflare&. In alta secventa, el se autocaracterizeaza drept natura pasionala) &$entru o dragoste pot sa-mi dau viata si tineretele mele&. Sub masca personajului-actor se ascunde prozatorul ca participant afectiv la e(perienta eroului, detasandu-se de punctul de vedere al personajului-narator. 1111111111111111.. Inclusa in volumul &2anu ncutei& ,'345-, povestirea &Cealalta ncuta& este alcatuita dupa ==scenariu cu aventuri de muschetar==. C.Ciopraga, #ihail Sadoveanu, &0ascinatia tiparelor originale&, pastrand ecouri din literatura cu haiduci parcursa de ajutor in adolescenta, dar si din baladele populare vitejesti.

Cealalta ncuta este povestirea unei iubiri care iese din limitele ordinii sociale stabilite. Ienache coropcarul, naratorul, ii introduce pe ascultatori intr-un timp si spatiu ale aventurii, timp si spatiu ritualizate prin inscrierea ceremonialul povestirii. <l povesteste o intamplare spectaculoasa din ==vremea veche==. Todorita Catana eroul povestiri ==om frumos si indraznet&, indragostit de sora unui mare vornic, scapa din turnul !oliei unde sub paza isi astepta sfarsitul si, rap si, rapind-o pe duduca Varvara ,ce fusese trimisa de fratele ei la manastire- se pierde in lume. "aratorul condamna indrazneala razesului, se arata scandalizat de intamplare, dand vina rapirii Varvarei pe intelegera dintre hangita ==Cealalta ncuta& si Todorita Catana. In fapt, Ienache a participat fara voie la rapire. <l a fost martorul prinderii lui Todorita de strajeni, a avut stinta de evadarea lui si i-a iesit in cale lasandu-se ajutata de acesta fara sa stie initial cine este, s-a aflat la han in momentul stabilirii planului, si in cele din urma a indrumat slubasii giei pe un drum gresit. "aratorul, insa, se preface inocent, distantandu-se critic de intamplare, mirandu-se emfatic de masinatiile ncutei+ el este acuzator si nu intelege misterul faptelor) ==%e sfatuit s-au sfatuit ei langa horn, dar o femeie nu poate pune la cale asemenea fapta. %e la ncuta am aflat tarziu dupa aceia ca acel misel ar fii scapat cu duduca Varvara in tara ungureasca. Si atunci iar am banuit-oca ar fii fost cu stiinta ei. m fost eu, capitane "iculai si comise Ionita, multa vreme mahnii pentru asemenea blastamatii==. 0inalul aventurii depaseste limitele e(plicabilului, naratorul nefiind credibil pana la capat. 11111111111111111111111111111..