Negustor Lipscan

este un reportaj i a aptea povestire din volumul Hanu Ancuei.ntr-o sear, sosesc la han,
cu larm mare, nite oameni mbrcai n alb i crue cu coviltir, din care un brbat brbos
se ndrept ctre Ancua cu urri de bun gsit. Hangia l recunoate pe negustorul Dmian Cristior. El
venea cu marf de la Lipsca i se ndrept spre Iai.Dmian Cristior ncepe s povesteasc despre cele
vzute de el n cltoriile pe altem e l e a g u r i , p e n t r u c f u s e s e l a L i o v , i a r a c u m u n
a n p l e c a s e l a L i p s c a . N e g u s t o r u l l e povestete apoi cum arat un tren, cum arat casele
nemilor, portul strinilor i multe altele.O alt minunie este c n toate trgurile i satele sunt coli i
profesori, toat lumeanva carte, i biei i fete. Auzind acestea, oaspeii Ancuei nchin cu veselie
pentru aarnduial, care trebuie neaprat s rmn numai la dnii, bucurndu-se c acest obicei nu
venise i pe la ei. Negustorul le povestete, apoi, cum un morar s-a judecat pentr-un petic de
moioarcu nsui mpratul, dar judectorul i-a dat dreptate mororului, deoarece acolo
stpnetelegea.Dmian nu a pit nimic ct timp a umblat pe drumurile nemeti, cltorind apoi
cutrenul, pn cnd a ajuns la Suceava, unde a pus marfa n crue. Intrnd n ara
Moldoveivameii l-au ntrebat dac nu le-a adus cte-un dar de la ticloii aceia de
nemi, aa cnegustorul le-a dat cte-un fular lung. n lunca Moldovei l-a oprit un clre cerndu-i
banii pec a r e i a r e a s u p r a l u i , d a r p e n t r u c n u v n d u s e n c m a r f a , i
d d u s e u n b a i d e r , s p r e mulumirea hoului. Oprind carele s poposeasc i s mnnce
oamenii i animalele, vine lael supraveghetorul acelor locuri i-i ceru actele oficiale care-i
permiteau s fac nego cumarfa care o avea. Dmian avea toate actele necesare, dar ca
s fie lsat n pace i-a druit omului un baider ro de ln, dar cnd va ajunge la Iai, negustorul
va trebui s mai fac odare ctre maica Paraschiva i Printele Mardare, apoi s dea ceva naului su,
dup care iva putea vedea de drumul su.n veselia general, Ancua aduce plcinte cu poalele-n
bru, iar negustorul i prindehangiei o zgrdri de mrgele i o srut pe amndoi obrajii.
Var 2

Negustor lipscan
Cand cinstitul comis Ionita se pregatea sa isi spuna povestea se auzii mare taraboi in
valesi Ancuta iesii si invita pe noul sau oaspete.Din invatatura lui mos Leonte reesi
caoaspetele era un om cu voie buna si care mai era si un negustor Lipscan.Dupa
ceoaspetele incuvinta uimit isi mai spuse si numele,Daiman Cristisor.Si se invoi sa le
spunacelor de fata cu a calatorit el prin tara nempteasca.Acum doi ani Negustorul facuse
putina avere si sa hotarat sa mearga si el in taranempteasca sa cumpere marfuri.Si asa a
pornit el spre Husi,a trecut Prutul si a ajuns lacetatea Tighina unde a cumparat cinci sute
de batalii.Apoi a trecut din nou granita pe Nistru,ajuns la Cernauti si de acolo la Liov.Si
de la Liov a mers cu trenul pana laStratburg si a vandut marfa la niste negustori care o
duceau la Paris cu trenul;si dupa ce leexplica ce era trenul isi vazu de poveste.Spunandule ca acolo casele au etaj,ca femeile poarta palarie,ca toata barbatimea are ceasornice si
ca mancarea lor e diferita decat cea dela noi,le mai spusese ca toti mergeau la
scoala,chiar si femeile si ca legea erarespectata.Si in cele din urma negustorul a trebuit sa
se intoarca.Ajuns la la granita tariiMoldovei el a dat granicerilor,pentru al lasa sa
treaca,doua baidere rosii.In luncaMoldovei ia iesit in cale un hot si ca sa nu il fure ia dat
si lui un baider ros.Iar laDragusteni ii iesi in cale un privighetor si ca sa il las in pace ii
dadu si lui un baider.Acuma ce si-a platit darile poate sa se duca la Iesi cu marfa si in
cele din urmaacasa.Povestirea spre deosebire de celelalte se sfrisii cu veselie si buna
voie.

Fntna dintre plopi

este o idil. m lumina soarelui auriu care strluceantr-o linite ca din veacuri , oaspeii de la hanul
Ancuei zresc pe drum un calre care,nu peste mult timp, poposi i el la han.Comisul Ioni l ntmpin cu
bucurie, recunoscnd ndrumeul singuratic pe Neculai Isac, cpitan de mazli. Ancua o auzise pe mama ei
vorbinddespre acest cpitan, pe care erau s-l omoare nite igani , o poveste nfricoat
pecare nu o mai inea minte.Ancua i aduce oaspetelui un cofiel plin i o ulcic nou , lutarii veniser
maiaproape, sunnd din strune , iar comisul Ioni l invit s cinstim domnia ta o ulcic devin nou i-l
roag s le povesteasc ntmplarea de demult . Neculai Isac accept s beavinul, care este bun n tovrie,
numai dragostea cere singurtate .C p i t a n u l I s a c i n c e p e p o v e s t e a p e t r e c u t n t i n e r e e ,
c u d o u z e c i i c i n c i d e a n i nainte, cnd i plcea s cutreiere Moldova, spre disperarea mamei sale, care
ddea leturghiila biseric pentru ca el s se liniteasc pe drumuri i s se nsoare.ntr-o toamn, tot pe vremea
celeilalte Ancue, pe cn ducea antale cu vinuri la Suceava.Poposise la un han i era bezmetic i singur ca un
cuc pentru c l prsise iubita. ntr-osmbt, pe la toac , Neculai mergea ngndurat pe drumul spre
Suceava, cnd pe malulunei grle vede o liot de igani , care, ncercnd s prind pete, rcneau i opiau
canite diavoli . Tnrul vede o fetican de optsprezece ani , cu o fust roie, care l tulbur peste msur,
parc-a fi nghiit o butur tare . igncua, Marga este certat de uniganmai btrn,
pentru c fata se uita int la boier i nu se cdea o astfel de obrznicie. Neculai le arunc fiecruia
cte un bnu de argint i o porni spre han.A doua zi, Neculai o ntlnete pe Marga la fntna dintre plopi ,
care-l atepta s-imulumeasc pentru bnuul de argint, pa cre-i cumprase nite ciuboele, apoi
fata semistui undeva, pe sub zidurile hanului . Neculai i-a continuat drumul spre Pacani, urmat decinele
lui credincios, Lupei, dar gndurile i erau la frumoasa iganc, nu v-a putea spunece-am grit cu oamenii pe
unde am trecut, nici ce-am vzut ; cci aveam n minte chipuri ivedenii care m duceau ca-n zbor aiurea .Dup
ce i-a terminat treburile, n miez de noapte a pornit ntr-o ntinsoare, cu uiet devnt n urechi i n goana
calului s-a ndreptat spre hanul Ancuei. Dar ocolete hanul i seduse direct la fntna cu patru plopi , unde o
gsete, ateptndu-l, pe frumoasa iganc. Neculai promite fetei c i va aduce de la Pacani o scurteic de
vulpe , iar ea i spune c os-l atepte cu nerbdare -am s mor ln fntn dac nu vii ! .
ntors de la Pacani, Neculai vind bine antale de vin, cumpr o blni cu gaa de postav ro
, cu gndul la plcerea pe care o vedea n ochii igncuei i se ntoarce, cu chimirul plin spre hanul
Ancuei,cu intenia de a se opri mai nti la fntn. Marga l ateapt n ntuneric i, cnd el o ajut smbrace
scurteica, fata i destinuie c unchiul Hasanache o pusese s l atrag n locul acela pustiu, pentru ca el, mpreun
cu cei doi frai mai mici, s-i fure calul i banii pe care-i aveaasupra lui. Ea se teme c va fi njunghiat
dac ei i vor da seama c i-a trdat. Cu glasulncrcat de groaz, Marga l indeamn s fug,
dndu.i seama c iganii o auziser c-l prevenise. Neculai se arunc pe cal, cinele se lupt n
tufe cu ceva, dar tnrul o luase la goan. n urma lui , iganii urlau ca nite diavoli negri i, la un
moment dat, l ajunser iaruncar cu prjini n el. Tnrul czu de pe cal i, simind o lovitur de fier ascuit la
coadaochiului drept , ncepu s trag cu pistolul, nimerindu-l pe un igan ntre ochi, n timp
ceLupei rupea pe cellalt . Ochiul drept i era plin de snge, dar cu ochiul teafr zari luminahanului i ncepu
s strige cu disperare, cu-n glas schimbat de tulburare i de durere . Cei
aflai n han ies cu fclii i o pornesc cu toii napoi, spre fntna unde se ntlnise Neculai cuMarga. Pe
colacul fntnii, lucea snge proaspt , semn c iganii omorser fata pentru c-i trdase i o
aruncaser n fntn. Din ochiul lui Neculai Isac, sngele se prelingea prinmusti i-mi intra n gur. i parc
gustam din sngele mprtiat pe colacul fntnii .Asculttorii acestei istorisiri groaznice rmseser tcui i
mhnii , fntna nu maiexista, se distrusese ca toate ale lumii . Cpitanul Neculai sta
mpovrat n locul lui,neclintit i cu capul plecat , iar ochiul cel viu, mare i neguros, privea int n jos n
neagrafntn a trecutului . Abia pe nserat, cnd s-a aprins din nou focul, cpitanul Isac a prins peAncua de
mn i a cerut pentru toii oaspeii vin vechi n oale nou .
var 2

Fantana dintre plopi

Soarele batea piezis in Hanul Ancutei , scanteind in geamurile
zabrelite cand din sleahul Romanului venea un calaret spre
han.Calaretul era un vechi prieten cu comisul Ionita,el era
Neculai Isac,capitan de mazili.Era un om in varsta ,inca

frumos,insa ochiul drept careera stins ii dadea un aer

trist.Capitanul era la tineretea sa un mare calator care si-ar fui
dat si viata pentru o iubire.Comisul ii spuse , observand ca nu
mai are ochiul drept,ca a pierdut o lumina,da eraadevarat
capitanul il pierduse din pricina inimii chiar pe aceste
meleaguri.Comisul auzind aceste vorbe il ruga sa le
povesteasca celor din han nefericita intamplare.Era o zi de
toamna, acum douazeci si cinci de ani, cand capitanul poposea
pe la hanul Ancutei caci el urma sa se duca in ziua urmatoare
cu vin in tinutul Sucevei la domnitorul Canta .Stand pe la han ii
treceau tot felul de ganduri si il apuca tristeta ,as el
incalecacalul si pleca pe malul Moldovei unde dupa o cotitura a
raului intalni o satra de tigani care pescuiau .De indata spr el
se apropie seful satrei,Hasanche,care intra in vorba cu
el si,stiind ca el transporta bautura, ii ceru si lui sa ii aduca un
pic ca la un batran.In spateletiganului se afla o tigancusa
tanara si vesela care ii dadea tarcoale capitanului.dupaaceasta
discutie cu Hasanche el se dus inapoi la han ;trecand printrun
loc singuratic si misterios unde se afla o fatana isi intoarse
privirea si o vazu pe Marga, tigancusa,care
il urmarea.Asa,oarecum uimit , se intoarse la han. A doua zi
cand se faceau ultimile pregatiri pentru a pleca in tinutul
Sucevei,cu vin.Si lui Isac ii veni sa se duca la fantan aflata
intre plopi.Acolo o intalni pe Marga,si ii ceruca peste doua
ceasuri dupa inserare sa se intaleasca cu ea acolo,si asa
sedespartira.Capitanul ajunse in sfarsit la curtea domneasca
cu vinul promis si la ranul domnitorul isi respecta cuvatul si il
platise cuvincios.Dupa inserare Isac se duse cum promise la
intalnire,urmat de credinciosul sau caine,Lupei.La fantana
dintre plopi seintalni cu Marga,a carui chip se zarea in lumina
noptii,Marga incepuse a plage,capitanul ointreba ce este.Cand
Marga ii spuse ca destainuise lui Hasanche ca ea urma sa aiba
acestaintalnire si ca Hasanche dorea sa il prinda pe capitan si
sa il omoare pentru banii de pevin,Capitanul Isac incaleca sa
plece.Dar era prea tarziu,tiganii venisra,si dupa o
urmarirescurta il prinse pe capitan si se luasera la lupta cu
el.Tiganii ii scosesera ochiul drept cuun cutit,dar el il omora pe
Hasanche cu pistolul lui si atunci tiganii o luasera la
fuga.Dupaun scurt timp se auzi un tipat la fatana..Dupa ce au
sosit tovarasii lui Isac, ei au plecat spre fatana;acolo vazuse
doar apa rosie de sange si capitanul a inteles ca Marga a
fost ucisa.Din acea celipa capitanul Neculai Isac intra intr-o
tacere de mormat si privea trist sprelocul unde fusese odata
fatana.