UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA CONVERSIE PROFESIONALĂ GEOGRAFIA TURISMULUI

POTENȚIAL TURISTIC GENERAL ȘI EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE

Nume și prenume
RĂDULESCU (căs. MENAEF-RĂDULESCU) ELENA

BUCUREȘTI
2023
 POTENȚIAL TURISTIC GENERAL ȘI EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE
INTRODUCERE
Capitolul I. ELEMENTE DE IDENTIFICARE

Brugge sau Bruges, capitala Flandrei de Vest, este supranumită ,,Veneția Nordului”
(statut pe care îl revendică alături de Amsterdam), datorită canalelor ce o traversează.
Cunoaște o perioadă de maximă înflorire în Evul Mediu. Patru secole a durat această înflorire,
după care și-a pierdut statutul de putere maritimă în favoarea Anvers-ului, a Amsterdamului și
a altor centre comerciale. În schimb, orașul cunoaște astăzi (de fapt, încă din sec. al XIX-lea)
prosperitatea datorită turismului.
A fost descris de către Georges Rodenbach în romanul ,,Bruges la Morte” drept un oraș
adormit, mort, dar misterios, iar atmostera sa unică, la care contribuie casele medievale din
cărămidă roșie și canalele romantice, populate de rațe și lebede, îi determină pe mulți străini
să se stabilească aici.
Număr locuitori - 118.536
Densitatea populației - 859 km²
Orașe învecinate - Oostkamp, Damme și Zuienkerke.
Suprafața - 13.800 de hectare
 - 138,00 km²
Altitudine - 7 m
Capitolul II. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL
2.1. Rolul substratului geologic în conturarea unor elemente de potențial turistic
Această zonă cuprinde roci și minerale care se întind pe mai mult de 500 de milioane de
ani.
2.2. Potențialul turistic al reliefului
Orașul Bruge are un relief de câmpie plată, asemănător cu cel al Olandei, brăzdată de
râuri și canale.

2.3. Potențialul climato-turistic

2.3.1. Clima – principalii parametri climatici
Clima în Bruge este temperat-oceanică, influenţată de curenţii reci din Marea Nordului.
Are un climat maritim temperat, caracterizat de veri calde şi ierni blânde. Ploile cad frecvent
în timpul anului în oraş, turiştii putându-se aştepta la averse în orice moment al anului.
Zăpada poate cădea, însă nu în mod frecvent, în timpul iernii.
Umiditatea este mărită, în cea mai mare parte a anului, calitatea aerului fiind accept-
abilă. Uneori, pot exista riscuri poluan te pentru sănătate în cazul persoanelor mai sensibile.
Temperaturile medii anuale sunt între 10-15 grade C. Chiar și în lunile iulie și august
temperaturile medii zilnice maxime depașesc cu greu 21 de grade Celsius. Începand cu luna
octombrie, temperaturile scad destul de rapid, iar lunile de iarnă sunt umede și reci. Vara,
turistii ar trebui să fie întotdeauna pregătiți de ploaie și să nu uite că vremea caldă și însorită
nu este constantă în timpul acestui anotimp.
Vânturile de est se regăsesc frecvent.
2.4. Potenţialul turistic al apelor
2.4.1. Potenţialul turistic al apelor curgătoare
 Bruges are peste 80 de canale și poduri, de aici vine și denumirea de ,,Veneția Nordu-
lui". Având în vedere apropierea de Marea Nordului și legătura orașului cu marea prin canalul
Zwin, așezarea a devenit în scurt timp cunoscută, dezvoltându-se, în special în secolul XII.
Atunci când în canalul Zwin au început să se adune aluviuni au apărut probleme majore pen-
tru oraș, dar s-au creat în apropiere porturile Damme și Sluis. Astfel, s-a dezvoltat transportul
de mărfuri, iar în secolul XIV Bruges devenea un centru comercial deosebit de important.
Unul dintre râurile care trec prin Bruge este Yser, care a servit cale de transport încă din vre-
mea romanilor.
2.4.2. Potenţialul turistic al lacurilor
Minnewater, Lacul Iubirii, este un loc preferat de turiști. Legenda spune că acest lac a
fost creat de către un băiat ca omagiu pentru iubita lui care murise în timp ce fugea de tatăl ei,
căci nu era de acord cu relația lor. Astăzi, lacul a devenit probabil cel mai romantic loc din
Bruges, fiind mărginit de un parc cu multă verdeață, cu restaurante cu vedere la lac și
adăpostind zeci de lebede și rațe.

Plimbarea cu barca pe canale este una dintre cele mai exploatate atracții turistice,
făcând orașul Bruges mult mai frumos și mai romantic. Costul unei astfel de plimbări este de
10 euro, iar plimbarea durează cam 30 de minute, timp în care șoferul bărcii îți mai povestește
una, alta despre locurile de pe traseu. Uimitor este faptul că, pentru cine dorește să își
cumpere un teren în Bruges, metrul pătrat ajunge la 10000 de euro. În timpul acestei plim-
bări, se poate vedea și cea mai mică fereastră medievală din oraș. 🙂Este atât de mică încât ai
zice că e fereastră pentru păpuși. Pe traseu se observă și clădiri din lemn, primăria, cel mai
scund pod din oraș, ba chiar ajungi și pe Lacul Iubirii, alături de lebede.
 2.4.3.Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic
În municipiul Bruges se află Rezervația Naturală a Mlaștinilor, care păstrează ultimele
vestigii ale marilor mlaștini din Bordeaux și Bruges așa cum sunt. Pentru a ajunge la acest loc,
se urmează doar traseul marcat, fiind accesibil doar pe jos. Se traversează pajiști de pășuni,
zone mlăștinoase, cu stuf, remarcându-se specii rare de plante și animale precum țestoasa eu-
ropeană de baltă, fluturi și rase străvechi de vaci și cai.

Capitolul III. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

3.1. Potențialul turistic cultural-istoric
3.1.1. Catedrale, Mănăstiri şi biserici și pelerinaje
Biserica Sfântului Sânge
 Biserica Sfântului Sânge deţine o rămaşiţă din sângele sfânt al Domnului Iisus Hristos.
Legenda spune că, după crucificare, Sfântul Iosif de Arimathea, a șters corpul Mantuitorului
de sânge şi a păstrat hainele. Aceste haine au rămas pe Pământul Sfânt până la cea de-a doua
cruciadă, când regele Ierusalimului Baldwin al-III-lea, i le-a dat cumnatului său, contele de
Flandra, Diederik van de Elzas. Contele a adus haina cu sângele Mântuitorului pe 7 aprilie
1150 şi a aşezat-o într-o capelă pe care a construit-o în piața Burg.

Catedrala Notre Dame sau Biserica Doamnei Noastre.

O mai puteti gasi si sub numele de Biserica Sf. Fecioare din Brugge. Catedrala reprezintă cea
mai mare biserică gotica din Tarile de Jos. A fost ridicată intre sec. XIII-XV, adăpostind și
capela regală a ducilor de Burgundia. Este o clădire mare, compusă din mai multe corpuri
acoperite cu fațada din același fel de caramidă roșie, specifică majorității clădirilor din oraș.
Are mai multe turnulețe care dau impresia de castel. Cea mai importantă parte a sa este sigur
turnul care ajunge până la o înălțime de 122 m. Este cel mai înalt turn din Brugge și al doilea
din Belgia, primul loc deținându-l turnul catedralei din Anvers.
 Biserica Ierusalim
A fost construită în 1438 de către un pelerin întors de la Ierusalim, de aici și numele
bisericii. Interiorul este foarte frumos, realizat în totalitate din cărămidă, fiind luminat în
permanență. Mobilierul este realizat din lemn, având forme diferite. În interior se află
mausoleul Anselmus Adornes, fondatorul locului, dar și mormântul soției sale, Margareta.
Fațada este simplă, dar foarte frumoasă. Deasupra corului există un turn special în formă
octogonală, în vârful căruia se află un glob care simbolizează întreaga lume.
 3.1.2. Case, palate.
Palatul Libertății din Bruges a avut de-a lungul secolelor mai multe întrebuințări.
După terminarea construcției în 1525, clădirea a fost folosită ca Palat al Regiunii, iar după ce-
a de-a doua construire a sa în 1725 a devenit Curte Regală. Mai tarziu, clădirea a devenit
punct de informare turistică. Astazi găzduiește arhiva națională. Cea mai importanta parte din
clădire, este desigur “Sala Aldermann” cu superbul semineu făcut din diferite materiale:
alabastru, marmura si lemn.
 3.1.3. Muzee şi case memoriale
Muzeul Diamantelor din Bruges
Este cel mai nou muzeu al diamantelor din lume. Bruges este oraşul unde a fost
inventată şlefuirea diamantului în secolul al XV-lea de localnicul Lodewijk van Berquem.
Muzeul din Bruges oferă vizitatorilor experienţe unice: interiorul unui atelier imaginar al lui
Lodewijk van Berquem, o replică rară a coroanei Margaretei de York care a fost realizată
manual in Bruges, echipamentul original de minerit, un model exclusiv realizat la o scală de
1:1 al cantitaţii totale a diamantelor în întreaga lume, unelte de şlefuire şi tăiere care au fost
folosite în industria diamantelor din Belgia precum şi sute de diamante reale.
Principalele atracţii ale muzeului sunt:
• interiorul atelierului imaginar al lui Lodewijk van Berquem decorat într-un roşu aprins.
• originile diamantului, în estul îndepartat şi în mod particular în India, expuse în câteva
fotografii superbe.
• construcţia unui arc gotic reprezentând genealogia Ducilor de Burgundia care au domnit în
Bruges în secolul XVI.
• panouri cu diverse subiecte cum ar fi prima menţionare a comercializării diamantului în
Olanda, o listă cu faimoşi şlefuitori de diamante şi bijutieri din Bruges
• ilustrarea relocării şlefuirii diamantului în Antwerp la sfârsitul perioadei bogate
burgundiene,
• o nouă era, descoperirea diamantelor în Africa de Sud la mijlocul sec XIX
 Muzeul Groeninge din Bruges
Muzeul Groeninge este un obiectiv turistic în Bruges, denumit şi muzeul de arte
frumoase, ce şi-a căpătat numele după locul unde armatele flamande au învins armatele
regelui Franței în anul 1302. Colecţia muzeului a fost începută în secolul al XVIII-lea, dar
clădirea a fost construită între 1929 si 1930. Numele muzeului a fost dat după numele străzii
unde, în anul 1302, armatele flamande au învins trupele regelui Franţei. Colecţia muzeului
cuprinde opere ce aparţin artiştilor care au locuit sau au lucrat în Bruges. Opera de artă cea
mai importantă din muzeu este "Fecioara cu preotul Joris van der Paele" pictată de Jan Van
Eyck în anul 1436. Detaliile abundente de pe hainele personajelor îi conferă acestui tablou
statutul de comoară a picturii medievale flamande.
 Fig.3.8 Pictura exponat a muzeului - Fecioara cu preotul Joris van der Paele

Muzeul de Ciocolată din Bruges

Muzeul de ciocolată este un obiectiv turistic ce este amenajat în casa “De Croon” în
piaţa Sfântul Ion. Casa “De Croon” datează din 1480 şi inițial a fost o tavernă iar mai apoi o
patiserie. În secolul XX a fost folosită ca sediu general al forţelor de muncă, școala de poliţie
şi banca comunală a Belgiei. Cei ce iubesc ciocolata şi nu numai pot găsi foarte interesantă o
vizită la acest muzeu. Aici se pot vedea diferite sculpturi în ciocolată dar în o istorie a
apariţiei acestui aliment atât de drag celor mici și nu numai.
3.2. Evidențierea principalelor obiective cultural-arhitecturale
3.2.1. Clădiri civile cu valoare arhitecturală de patrimoniu
Orașul face parte din patrimoiul UNESCO şi este recunoscut pe plan mondial. Bruges a
devenit membru UNESCO în anul 2000.
Centrul Orașului Bruges
Centrul oraşului Bruges este parte a patrimoniului UNESCO. Centrul istoric al
oraşului a fost atent construit încă din Evul Mediu şi este păstrat remarcabil şi astăzi. Oraşul
poate să îşi povestească singur povestea prin toate monumentele, bisericile, clădirile istorice şi
pieţele sale. Bruges-ul este un exemplu de aşezământ istoric medieval, care şi-a păstrat
clădirile originale de-a lungul secolelor, iar construcţiile gotice fac parte din identitatea
orașului. Ca una din capitalele comerciale şi culturale din Europa, Bruges-ul a dezvoltat
legături culturale cu diferite orașe din lumea intreagă, fiind asociat cu şcoala de pictură
flamandă primitivă. Centrul Bruges-ului a fost declarat parte a patrimoniului UNESCO în
noiembrie 2000. Arhitectura modernă sau infrastructura este rară şi în centrul oraşului Bruges.
Multe din clădirile istorice au fost proclamate monumente protejate de consiliul oraşului şi
aparţin patrimoniului istoric al oraşului. Condiţia pentru ca ele să rămână protejate este ca
renovările şi restaurările să fie facute in concordanţă cu stilul original al clădirii respective.
Incă din sec al XVIII-lea, din ce în ce mai mulți oameni merg să viziteze Bruges-ul pentru
relaxare.
 Turnul Belfort - Turnul Clopotnita
Turnul Clopotniţă din Piața Mare, ale cărui clopote se aud de departe, a fost şi a rămas
un reper al Bruges-ului. Turnul inițial din lemn, construit în 1240, a fost mistuit de flăcări la
sfârşitul secolului al XIII-lea, aşa încât construcţia actuală nu este cea originară ci o “copie”
din piatră datând din secolele XIII-XIV. A fost renovat de mai multe ori, întrucât în el se
păstrau cele mai importante documente ale orașului. Clădirea are 83 m si 366 de trepte
dispuse în spirală.Cei ce se aventurează să urce vor avea satisfacţia unei privelişti minunate
asupra oraşului. Tot în turn, în fosta trezorerie a fost amenajat un mic muzeu consacrat
istoricului construcției. Mecanismul complicat al orologiului are o greutate de 27 de tone. De
asemenea, în Belfort se mai pot vizita expoziţii cu lucrări grafice, statui şi scene apartinând lui
Salvador Dali.
 3.2.2. Arhitectura și rolul ei în analizarea clădirilor principalelor instituții locale
Piața Markt
Este o piață fastoasă care nu este în totalitate în genul capodoperei arhitectonice Grand
- Place din Bruxelles, dar are numeroase puncte de atracție care să justifice importanța sa: un
turn clopotniţă impozant (Belfort), un palat neogotic din care a fost condusă Flandra de Vest
în Epoca de Aur, precum şi alte case ale ghildelor transformate în prezent în restaurante şi
hoteluri. A fost un important centru comercial, în halele de aici fiind aduse pe apă şi
depozitate toate mărfurile. Se crede că a fost înfiinţată în anul 958 de contele Balwin al II-lea.
Din 1996 este exclusiv pietonală şi a fost complet restaurată. Are in centru o statuie care
omagiază conducătorii revoltei din secolul al XVI- lea împotriva francezilor şi este mărginită
pe latura nordică de clădirea somptoasă, bogat ornamentată, a Palatului Provincial, in stil
neogotic iar pe latura sudica şi estetică de clădiri cu aspect medieval tipic foste reşedinţe ori
case ale breslelor; multe din acestea reconstruite în secolele XIX-XX. Cele mai rustice
imobile sunt Bouchout (construite din secolul XV-lea, cu o giruetă arătând direcţia vântului
folositoare ambarcaţiunilor care ajungeau aici), Casa Coşarului (datând din 1662 şi aparţinând
breslei ţiglarilor) şi Casa cu Ancore (datând din 1621 şi aparţinând pescarilor). Emblema
locului este desigur, Halletoren sau Belfort, care veghează tot acest furnicar de oameni şi
clădiri. În faţa lui dughenele cu mâncăruri specifice fac deja parte din autenticitatea locului.

Piața Burg
 A doua piaţă importantă a Bruges-ului considerată centru administrativ al oraşului (aici
se află primăria şi o serie de clădiri remarcabile: Palatul Libertaţii, Bazilica Sângelui Sfânt şi
Registrul Civil). În acest loc denumit odinioară Grafenburg se gaseau castelul fortificat al
conţilor de Flandra, ridicat de Baldwin pentru a apara zona de normanzi si vikingi, demolat în
1434, precum şi un lăcaş sfânt al oraşului, biserica Sf. Donaţius, un monument din perioada
carolingiană (anul 900) refăcut în stil romanic in secolul al XII-lea, apoi distrus în 1799, în
timpul ocupaţiei franceze, când comorile sale au fost transferate în alte biserici. Piața este o
creație strălucitoare ce îmbină armonios arhitectura istorică, sculptura și decorațiunile de aur.
Ea era inima vechiului Bruges.

Primăria din Bruges

Primăria din Bruges a fost construită între 1376 şi 1420 şi a fost printre primele
primării din Ţarile de Jos declarată monument. Faţada principală cuprinde 6 ferestre gotice
precum şi două din armele oraşului. În holul de intrare se află minunatele scări ceremoniale
care conduc vizitatorii spre primul etaj, acolo unde se află camera gotica (construită între
1386 si 1401). Această sală a fost decorată cu picturi neo-gotice ce ilustrează cele mai
importante evenimente din istoria Primăriei din Bruges.
 Tribunalul provincial din Bruges
Tribunalul provincial se distinge prin arhitectura minunată dar şi prin alte lucruri.
Iniţial aici erau ţinute şedinţe de consiliu, în cadrul cărora erau discutate lucruri importante
legate de oraş dar şi de locurile din imprejurimi. Astăzi tribunalul este o destinaţie turistică
persoanelor care vizitează oraşul. Clădirea este realizată in stil gotic deosebit, fiind o
construcţie medievală care a fost începută în anul 1887, fiind terminată câţiva ani mai târziu
în 1921. Faţada tribunalului este realizată din piatră, construcţia fiind asimetrică. Aşadar,
aripa stângă are trei deschideri, cea principală tot trei, pe când aripa din dreapta are patru
intrări si un pasaj. Ferestrele aripei principale sunt foarte înalte şi frumoase, toate fiind
decorate într -un mod deosebit. De asemenea, întreaga clădire este asezonată cu turnuleţe de
diferite mărimi, făcînd-o unică şi specială în partea dreaptă, chiar lângă tribunal există un
oficiu postal atasat, insă faţada acestuia este realizată din caramizi roşii. El a fost construit
intre anii 1910 şi 1914, conform planurilor arhitectului J. Coomans, initial, acest loc era
folosit drept resedinţă de către guvernator.
 3.2.3. Parcuri și grădini amenajate
Pentru multe persoane care ajung în Bruges, un obiectiv pe lista lucrurilor pe care
trebuie neapărat să le faca este vizitarea celor mai frumoase grădini și parcuri. Peisajul
colorat, datorat celor mai frumoase tipuri de flori, se îmbină de minune cu arhitectura
castelelor din jur, creând un adevarat colț de rai. Acest oraș este foarte bogat în spații verzi, în
special în apropierea canalelor care înconjoară orașul.
Parcul Morilor de vânt din Bruges
Deşi în trecut în Bruges existau mai multe mori de vânt, astăzi turiştii mai pot vedea
doar patru. Una dintre acestea este St. Janshuismolen, putând fi vizitată oricând. Moara de
vânt a fost ridicată în secolul al XVIII-lea, mai exact în anul 1770 , găzduind chiar şi un micuţ
muzeu aici. Construcţia este una impunătoare fiind inconjurată de un gard, dar si de spații
verzi destul de întinse. O altă moară de vânt care încă functionează şi în present este numită
Koelewei, aceasta fiind în apropierea primei mori. Ea a fost construită tot in secolul al XVIII-
lea în anul 1765. Recent, în anul 1996 i s-a schimbat locaţia, aproape de Dampoort. Cea de-a
treia moară de vânt care a rezistat în timp este Sfîntul Ioan. Având in vedere că este situată pe
un deal, turiştii se pot bucura de o panoramă superbă deasupra oraşului dar şi a
imprejurimilor. Cele patru mori de vânt din Bruges sunt aproape singurele rămase în
funcționare din întreaga Belgie.
 Cartierul Begijnhof
Acest cartier încântator din Bruges datează din secolul al XII-lea și a găzduit o
comunitate de beguines. Aici trăiesc încă din perioada medievală beguinele, femei văduve sau
celibatare care alcătuiesc o comunitate spirituală și care au ales să trăiască o viață
independentă, în afara ordinelor recunoscute. Ele s-au organizat în mici comunități și se
autosusțin. De-a lungul timpului, au ieșit în evidență nu numai prin puritatea lor, dar și prin
deprinderi de veritabili arhitecți, dovadă fiind și acest mic colț de rai din Bruges, cu căsuțe
albe, vegetație abundentă și liniște odihnitoare. Intrarea în curtea interioară este gratuită. Deși
a trecut mult timp de la moartea ultimului Begijn, în prezent, acest complex de case vopsite în
alb, ce are în mijloc o minunată gradină, cuprinde ăi o mănăstire de călugărițe. În ciuda
valului de turiști ce poposesc aici în lunile de vară, Begijnhof ramane un paradis extrem de
liniștit. Primăvara, în centrul caselor se așterne un covor de narcise parfumate, ce întregesc
frumusețea cartierului. În afara portii de intrare în Begijnhof, ce datează din 1776, se află un
lanț de restaurante cu terase, magazine de dantela și negustori de brioșe (waffle).
 Delfinariul - Parcul Boudewijn
Delfinariul din Bruges are 1600 de locuri fiind destul de incapator pentru toti cei care
vor sa admire delfinii si focile intr-un spectacol fascinant. Bazinul are o suprafata de 850 de
m2 cu o adancime de 6 metri avand 3 milioane de litri de apa de mare.

.
 3.3. Etnografie şi folclor
3.3.1. Arhitectura şi tehnica populară
În secolul al XIII-alea Bruges a devenit unul dintre centrele principale ale comerțului
cu mirodenii, fiind considerat în întrega Europa, unul dintre cele mai bogate orașe ale lumii,
acest aspect fiind vizibil în arhitectura luxuriantă a orașului cu nenumărate edificii bogat orna-
mentale. Orașul este recunoscut la nivel internațional ca unul dintre marile centre în industria
textilă datorită prelucrării lânei, confecționării de țesături de lux, dar mai ales, dantelăriei. Cea
din urmă, este împletită și în zilele de astăzi, cu ajutorul unor ciocane speciale, constituind
unul dintre produsele cele mai vândute la export, atât în modă, cât și ca suvenir.

3.3.2. Portul popular

Costumul popular pentru bărbați are un fular și o beretă colorate, un guler alb mare și
pantofi din lemn. Costumul popular pentru femei este o rochie specială cu mărgele colorate.
 3.3.3. Manifestări populare tradiţionale - Festivaluri şi târguri anuale
Procesiunea de Ziua Înălțării pe Cruce - datează de 8oo de ani, la 40 de zile după
Paști, sfintele moaște ale înalțării sunt purtate în public, pe străzi, într-o procesiune animată,
dar solemnă, cu costume medievale și personaje biblice.
Festivalul cactușilor (9 iulie) - concert de muzică pop și rock.
Festivalul de muzică din Flandra (1 august)- Concert de muzică medievală adaptată la stil-
urile de astăzi.
Festivalul pomului de aur (26 august) are loc o dată la cinci ani. A fost interpretat pentru
prima dată în 1958. Locuitorii costumați evocă zilele de glorie ale epocii burgunde.
Slujba Sângelui Sfânt ( 3 mai) - o relicvă a Sângelui Sfânt a fost adusă în 1149. Din 1303 se
realizează o slujbă de venerare. Tradiția este păstrată de 1500 de persoane care îmbracă cos-
tume medievale de cruciadă și defilează pe străzile din oraș.
Festivalul Râului Reie (29 august) - o dată la trei ani, amintește de rolul jucat de acest râu în
istoria orașului. Seara sunt interpretate scene istoricev în diferite zone de pe malul său. Ilumi-
natul miraculos pune în lumină arhitectura orașului.

3.3.4. Gastronomie
În Bruges, mâncarea reprezintă o afacere importantă și, totuși, nu putem spune că este o
țară recunoscută drept o destinație gastronomică. Bucătăria belgiană nu este atât de cunoscută
în străinătate și dincolo de celebrele vafe belgiene, ciocolata fină belgiană și bere – pentru
care Belgia este renumită – celor mai mulți dintre noi ne-ar fi greu să numim mâncăruri
tradiționale belgiene. Bogată în sosuri aromate, fructe de mare suculente și texturi catifelate,
mâncarea belgiană aduce un plus de aromă bucătăriei europene.
Cartofii prăjiți (frites în franceză sau frieten în flamandă) sunt, într-o oarecare măsură, felul de
mâncare național. Există multe controverse cu privire la cine a inventat cartofii prăjiți, e
adevărat că nu există un răspuns exact, însă cu siguranță belgienii i-au perfecționat. Odată ce
mănânci cartofi prăjiți în Belgia, nu vor avea niciodată un gust la fel de bun în altă parte.
În plus, dacă ajungi în Belgia, încearcă sosurile lor, adică și altele în afară de clasicul ketchup.
Midiile – Mosselen-friet - este un fel de mâncare delicios care este format din midii cu cartofi
prăjiți. Această combinație unică este un clasic belgian pe care îl poți găsi oriunde. Midiile
belgiene sunt în general din Marea Nordului, dându-le un gust proaspăt și mătăsos. Sunt gătite
cu multe arome, inclusiv usturoi, sos de muștar și bere tradițională. Pentru belgieni, cea mai
populară și obișnuită formă de gătit de midii este „Moules marinière”, care este midii cu vin
alb, eșalotă, pătrunjel și unt. Scufundarea cartofilor prăjiți în sosul rămas este modalitatea
perfectă de a devora aceste feluri de mâncare.

Roșii umplute cu creveți

Un alt fel de mâncare cu fructe de mare proaspete este Tomaat met Grijze Garnalen. Acest
produs de bază belgian combină creveții fragezi cu un sos de maioneză și salată. Amestecul
este apoi umplut într-o roșie suculentă. Deși este făcut cu doar trei ingrediente, acest fel de
mâncare este ușor, suculent și este un aperitiv grozav pentru orice masă!
Carbonnade a la flamande
Carbonnade à la flamande, în franceză, sau Stoofvlees, în flamandă, înseamnă „tocană de
carne”. Această tocană bogată cu carne este făcută prin fierberea lentă a cărnii de vită în bere
belgiană într-un sos îngroșat cu pesmet, muștar, ceapă și diverse condimente. Tocana poate
include legume precum ciupercile și este adesea garnisită cu usturoi. În timp ce majoritatea
tocanelor de vită sunt preparate cu vin, această tocană belgiană este îngroșată cu bere. Acesta
este ingredientul secret și este ceea ce face acest fel de mâncare bogat și reconfortant.
Carbonnade à la flamande se potrivește bine cu o garnitură de cartofi prăjiți, pâine sau orez.

Capitolul IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ȘI CIRCULAȚIA TURISTICĂ

4.1. Baza tehnico-materială a turismului
4.1.1. Baza de cazare
Bruges dispune de unități de cazare cu tarife variate în funcție de gradul de confort, de
la hoteluri de 5 stele la pensiuni și chiar campinguri.
Hotel Duke’s Palace - Această fostă reședință ducală unică, din secolul al XV- lea, se
află în Bruges, la doar 280 de metri de Markt. Hotelul Duke’s Palace Bruges are centru spa,
camere cu décor clasic, elegant și facilități de lux, de 5 stele. Camerele cu aer condiționat din
partea principală a castelului oferă tavan înalt și elemente originale. Toate camerele hotelului
au minibar, birou și baie spațioasă, cu marmură. Hotelul se află la 650 de metri de Muzeul
Groeninge, are parcare subterană și garaj securizat.
Flanders Hotel – Hampshire Classic, are 4 stele și oferă servicii personalizate și
camere distinctive pentru relaxare sau întâlniri de afaceri. Acesta dispune de spații de cazare,
camere duble și apartamente modern echipate cu un luxos mobilier de stejar masiv, TV color,
programe locale și internaționale, minibar, linie telefonică directă, seif, băi cu cabine de duș/
cadă co hidromasaj, uscător de păr.
Hotel Marcel are 3 stele și, pe lângă camerele frumoase și restaurantul plăcut, mai
dispune și de o sală de conferințe cu videoproiector pentru diferite întruniri, închirieri auto,
servicii de spălătorie, seif și internet gratuit. Hotelul dispune de 11 camere duble sau single și
2 apartamente. Restaurantul are 80 de locuri, iar sala de conferință 30 de locuri.
Hotel Golden Tulip De Medici – Acest hotel are 4 stele și oferă camere cu aer
condiționat, Wi-Fi gratuit în toate zonele, o grădină în stil japonez, o zonă de fitnes, facilități
de agrement, TV cu ecran plat, cu canale prin satelit și filme cu vizionare cu plată. Hotelul are
vedere la un canal din Bruges, fiind situat la doar 10 minute de mers pe jos de faimoasa
Markt. Fiecare cameră are, de asemenea, un minibar și o tavă cu ceai și cafea. În fiecare zi
este servit un mic dejun bogat, tip bufet, cu mâncăruri calde, precum omletă și bacon.
Bruges dispune, de asemenea, și de numeroase pensiuni, cum ar fi: B&B Le Coquin,
Bruges, B&B Roseland, Yannick House, B&B Lady Jane, De Bleker Bed and Breakfast.
4.1.2. Baza de alimentație publică
Prin prezentarea unei oferte cât mai diversificate, alimentația publică contribuie la
creșterea puterii de atracție a orașului. Cu cât aceste baze de alimentație sunt mai numeroase,
cu atât se poate contura mai ușor profilul acestui oraș. În Bruges există unități de alimentație
publică de tip restaurant, care includ restaurante clasice, restaurante cu specific tradițional sau
local, baruri de zi și de noapte, cofetării și patiserii, unități de tip fast-food, ciocolaterii,
berării. Cele mai cunoscute sunt însă restaurantele unde se servesc fructe de mare. Multe
dintre restaurante sunt specializate în mâncarea tradițională și servesc mâncăruri simple și
gustoase, ce au la bază carnea sau fructele de mare. Odată ajunși într-un restaurant care se
mândrește cu meniuri ce cuprind feluri de mâncare tradiționale, o să descoperiți că fructele de
mare sunt specifice Belgiei. Creveții și scoicile sunt preparate în felurite moduri, după rețete
tradiționale, care conferă felurilor de mâncare un gust autentic. Piureul de cartofi este o
garnitură foarte populară, iar carnea de iepure cu prune este una din mâncărurile cele mai
apreciate de turiști. Dar în Bruges nu sunteți limitați la a servi mâncăruri tradiționale pentru că
există și restaurante cu specific internațional și fast-food-uri. Toate restaurantele din oraș sunt
caracterizate prin calitate extraordinară și servire ireproșabilă.
Cele mai multe restaurante sunt cuprinse în zona Grote Markt și aici decid
majoritatea turiștilor să ia masa. Priveliștea este uimitoare, atmosfera este încântătoare, dar
prețurile sunt destul de mari în comparație cu cele ale restaurantelor din alte zone ale orașului.
O cină într-un astfel de restaurant poate să se dovedească a fi destul de scumpă pentru
vizitatorul care este în principal interesat de vizitarea obiectivelor turistice și nu pune accentul
pe alte plăceri mărunte ale vacanței. Totuși, dacă vă aflați în zonă și doriți să luați masa la
unul din restaurantele de aici, optați pentru Sint Joris sau Huyze Dia Maene, care nu intră în
categoria mai sus menționată.
De Stove este un restaurant ce are la bază bucătăria belgiană și franceză, este un
restaurant mic de familie, unde servirea este de calitate, iar atmosfera este caldă și plăcută.
Deși este un restaurant mic și este localizat central, este foarte liniștit, nu este aglomerat, iar
seara, la lumina lumânărilor, pare desprins dintr-o altă epocă.
Gruuthuse Hof se află în centrul Bruges-ului, este un restaurant micuț, însă mâncarea
servită este de o calitate ireproșabilă. Atmosfera din restaurant este foarte intimă datorită
numărului mic de mese, dar este absolut necesară rezervarea. Există și meniul pentru turiști,
ce cuprinde o selecție deosebită de mâncăruri ce sunt pe gustul vizitatorilor și care nu costă
foarte mult; conține trei feluri de mâncare. Meniul standard conține feluri foarte variate de
mâncare, dar se remarcă în special pentru mâncărurile cu fructe de mare.
Belgia este bine delimitată atât social, cât și culinar, granița dintre Europa germană
și cea latină fiind trasată chiar în interiorul regatului belgian. Se pot gusta așadar puternicele
influențe germano-olandeze în nordul flamand și caracteristicile latine în sudul valon. Cu
toate acestea, în locurile turistice se găsesc cam toate mâncărurile definitorii pentru cultura
culinară belgiană, descrise bilingv (în flamandă și în franceză).
Berăria De Halve Maan este o afacere de familie cu o tradiție ce se întinde de-a
lungul a șase generații și locul unde se prepară berea orașului Bruges, Brugse Zot. În 2016, a
fost instalată o conductă subterană de bere de aproximativ trei kilometri, unică în lume, unind
fabrica de bere de stația de îmbuteliere din suburbii.

4.1.3. Baza de agrement

Activități sportive: Aerobic & Fitness Land, Pure Senses Fitness, terenuri sportive.
Cinematografe: Cinema Lumiere.
Clubul de biliard: Kingsclub Bruges.
Clubul de bowling: Bowl Inn.
Baruri: Herberg Vlissinghe, Joey’s Café, Bar Salon.
Cluburi: De Coulissen, Ma Rica Rokk, MaZ.
Cafenele: Carpe Diem, Eetcafe Leopold.
Saloane de frumusețare: My Handz, Bodyminds.
Cultură și divertisment: Teatrul Municipal, Centrul de Artă De Werf.
Parcuri de distracție: Boudewijin Seapark ( Parcul Marin Boudouin), Seafront Zeebrugge Parc
Maritime
4.2. Căile de comunicație
La nivelul orașului Bruges, telefonia este realizată prin intermediul
Belgacom/Proximus Posturi de radio: VRT Radio 2 West Vlaanderen, VBRO,
Bmusichappyradio, HappyB. Posturi locale TV: VIJF, VIER, TV- Oost.
4.3. Caracteristicile circulației turistice
Congestionarea traficului a fost mult timp o problemă în Bruges și vizitatorii sunt
sfătuiți să facă uz de sistemul de transport public pentru a explora orașul. Alternativ, cei care
sosesc cu mașina pot utiliza parcul auto ( cinci în centrul orașului). Conducerea în Bruges este
dificil, chiar și pentru cei familiarizați cu orașul: rețeaua drumurilor one-way, străzile înguste
și ambuteiaje frecvente fac extrem de dificilă parcurgerea orașului. Pentru a merge înapoi la
centrul de la gară se ia autobuzul.
Pentru city-autobuze se cumpără un bilet de multi-călătorii. Biletul poate fi folosit de
doi oameni- doar trebuie să fie ștampilat de două ori sau șoferul va configura calculatorul să
ia două tarife. Este valabil pentru întregul oraș și poate fi folosit pentru a merge la Damme,
deși această călătorie este un pic mai scumpă decât în oraș. Există un birou de tichete de
autobuz chiar lângă Gară, de unde se pot cumpăra bilete și unde se poate obține, de asemenea,
harta traseelor de autobuz. Călătoria cu autobuzul de la gară la piață durează aproximativ 5
minute. În timpul săptămânii este disponibil un autobuz la fiecare 10 minute. Acesta pleacă de
la stația de cale ferată. Toate autobuzele care au scris pe ele ”Centrum” merg la piață.
Taxiurile așteaptă pe Grote Markt și la Stationsplein ( în fața gării) și au un tarif acceptabil
prețurilor europene. Pietonala orașului face un loc ușor și plăcut pentru a fi explorat pe jos, un
loc unde vechi poduri, canale pașnice și fermecătoare benzi mici pavate vor fi pline de turiști
în plin sezon. Plimbările cu trăsuri și plimbările pe canale cu bărcuța sunt obligatorii. Brugge
se află la doar 100 de km de Bruxelles, iar această distanță poate fi parcursă cu trenul într-o
oră și jumătate.

Capitolul V. FORME ȘI TIPURI DE TURISM

Formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de resurse, deținând ponderi diferit în
cadrul fiecăreia. Ele sunt într-o continuă schimbare, datorită schimbărilor motivațiilor și a
cerințelor provenite din partea anumitor segmente de clienți și ca o consecință directă a
dezvoltării societății. Numeroasele posibilități de valorificare a resurselor turistice au condus
la conturarea unor forme de turism principale, din care ulterior au derivat și alte forme
secundare, care au cuoscut traiectorii de dezvoltare proprii. În literatura de specialitate s-au
cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism, în funcție de numeroase criterii. Unul
dintre criteriile cele mai importante de abordare este cel legat de motivația deplasării. Alte
criterii utilizate în identificarea modalităților de practicare și a efectelor acestora se impun ca
paleative la criteriul analizat anterior. Astfel, în funcție de proveniența turiștilor există un
turism intern, practicat de turiștii autohtoni, în interiorul teritoriului național sau un turism
internațional. În funcție de modalitatea de organizare există un turism neorganizat, individual
sau de grup restrâns (familie) care solicită servicii turistice la destinație și un turism organizat,
de grup, în condițiile când se recurge la serviciile unei firme de intermediere (tur operatori),
prin intermediul căreia se procură seturi de servicii rezervate în devans, de la destinația
turistică; mai există un turism semiorganizat, combinație dintre cele două, când persoana sau
grupul se deplasează în țara de destinație, procurându-și o parte din servicii de la firme de
specialitate. În funcție de regimul circulației turistice, aceasta se poate desfășura continuu, pe
tot parcursul anului, fiind caracteristic cu deosebire stațiunilor balneoturistice cu regim
permanent de funcționare sau cu regim discontinuu sau sezonier, legat de practicarea unor
anumite activități dependente de condițiile naturale predominant climatice. Alte criterii, care
plin aplicare conduc la surprinderea și altor tipuri de turism, sunt cele legate de gradul de
mobilitate, criteriul structurii de vârstă, criteriul distanței parcurse de la reședință până la
destinația turistică.
Forme de turism practicate în Bruges:
- Turismul cultural-itinerant – are mai multe subtipuri, în funcție de categoriile principale de
obiective culturale, istorice, religioase, etnografice, medievale. Cele mai numeroase atracții
turistice sunt concentrate în domeniul religios, unde se remarcă numărul mare de biserici, dar
și istoric.
- Turismul urban – este o formă nouă de turism, axată pe centrele istorice vechi.
- Turismul de afaceri și congrese – se practică cu precădere în capitala Belgiei, mai puțin în
Bruges.
- Turismul de sfârșit de săptămână (de week-end) – Citybeak- este o formă de turism des
practicată în Bruges.

CONCLUZII
În concluzie, Bruges este un oraș turistic care are tot ce îi trebuie pentru a-și primi vizitatorii,
îmbinând toate tipurile de turism, atrăgând atât iubitorii de istorie cât și pe cei de arhitectură
sau gastronomie.

BIBLIOGRAFIE
1. Baranovschi, A., Bruxelles si Bruges – Călători pe mapamond , Editura Ad Libri,
București (2013)
2. Cătoiu, I., Cercetări de marketing, Editura Economică, Bucureşti (2001)
3. Comanescu, L., România – Potențialul turistic, Editura Universitară București (2006)
4. Cruceanu., M și Săvulescu V., Belgia ghid turistic, Editura Vremea XXI (2004)
5. Danciu, V., Marketing Internaţional, Editura Economică,Bucureşti(2001)
6. Neacşu, N., Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti (2000)
7. Neacșu, N. și Băltărețu A. Turismul internațional , Editura Pro Universitară (2006)
8. Simion, C., Top 10 Bruxelles , Editura Litera International (2006)
9. Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti 1(2001)
Top 7 obiective turistice Bruges, Belgia - orasul ciocolatei si al dantelei - Travel
Tailorhttps://www.bing.com/images/search?
view=detailV2&ccid=YV5pxNsv&id=9259F42815FB80108165393508419B2AA0A962D
https://www.bing.com/search?q=Arhitectura+%C5%9Fi+tehnica+popular
%C4%83+Bruges&qs=n&form=QBRE&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=arhitectur