Prin arta cu care urmareste obiceiurile si indeletnicirile oamenilor, romanul lui Rebreanu

compune o veritabila monografie a satului transilvanean, cristalizata din imagini cu valoare etnografica,
inserate in roman.
Rebreanu acorda horei un rol esential pentru ca ea concentreaza viata satului , fiind nu numai loc
de intalnire si petrecere, ci si de confruntari. Romanul ncepe cu descrierea horei, scen antologic prin
care autorulrealizeaz mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei,someana, i
introducerea treptat a personajelor i sugerarea viitoarelor conflicte.
Nelipsit din viaa satului i rspndit aproape n toate regiunile rii, hora a primit de-a lungul
timpului semnificaii multiple. n tradiia popular ieitul la hor nsemna trecerea n rndul fetelor i
flcilor a celor care mplineau vrsta cuvenit. De numele acestui dans se leag i expresia dac ai intrat
n hor, trebuie s joci, ceea ce nseamn c un lucru nceput trebuie dus pn la capt.
Hora de duminic, un ritual la care particip ntregul sat, este pretextul folosit de autor pentru
prezentarea n bloc a personajelor, a cror dispunere prefigureaz viitoarele centre de conflict: n curtea
vduvei lui Maxim Oprea, pe prispa casei stau chiaburii satului, pe margine stau, ignorai, stenii mai
sraci. Aparent nepstori la problemele economice, tinerii joac nfocat someana. n ipostaza cea mai
ingrat apar femeile mritate, care ateapt s fie luate la dans de soii lor.
Hora ofera si un tablou panoramic al satului: locuitorii se grupeaza respectand criteriul social (cei
bogati discuta impreuna, iar alaturi "ca un caine la usa bucatariei trage cu urechea si Alexandru Glanetasu,
sfiindu-se totusi sa se vare intre bogatasi"), pe varste (copiii alearga printre jucatori, fetele tinere asteapta
pe la margine sa fie poftite la dans, babele privesc atent jocul) si dupa sex (femeile si barbatii nu se
amesteca).
Din grupul dansatorilor, se detaeaz net figura lui Ion, flcul srac, dar harnic i dornic s
refac pmntul pierdut de tat, care o curteaz pe Ana, fata unuia dintre cei mai bogai oameni din sat,
care i-ar putea aduce o zestre impresionant. Ana e ndrgostit de flcul srac, n ciuda mpotrivirii
paterne. Aceast prim scen n care apar Ion i Ana este semnificativ pentru felul n care va evolua
relaia celor dou personaje. Ion danseaz cu Florica, pe care o place, dar o las pentru Ana, care e mai
urt, dar bogat.
Inca din scena horei, Ion va simula iubirea fata de Ana, chemand-o spre un spatiu al fericirii
aluzorii: "Sa vii Anuta... Stii tu unde !".Numele de alint "Anuta" exprima doar in aparenta iubirea. Ana se
va indrepta spre Ion, vazand in acesta fericirea insasi.