Sunteți pe pagina 1din 2

Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga
Povestea lu Harap-Alb de Ion Creanga a fost publicata la 1 August 1877 in revista
Conforbiri Literare,este un basm cult,cu elemente realiste,care apartine genului epic in proza.
Basmul lui Ion Creanga dezvolta o tema recurenta : Victoria Binelui asupra
Raului,aratandu-se ideea conform careia suferinta inseamna inobilare,adica initiere,evolutie.De
aceea,Povestea lui Harap-Albeste un Buildungsroman ( scriere ce prezinta povestea
maturizarii eroului )
Titlul pune accentual pe caracterul credibil,realist al intamplarilor,aspect datorat
lexemului poveste.Harap-Alb este un oximoron care pune in centrul atentiei personalitatea
complexa,cu defecte si calitati ale protagonistului,personaj tridimensional,specific literaturii
culte.
Naratorul prezinta faptele la persoana a-III-a este extradiegetic (extra-inafara , degezaactiune),darn u intotdeauna si obiectiv,consecinta a oralitatii stilului.
Organizat dupa schema clasica a basmului,basmul lui Ion Creanga este alcatuit din
patru secvente narrative care se succeda prin inlantuire sau aditiune.
Formula initiala are rolul de a fixa in zona nedeterminarii locul si timpul desfasurarii
evenimentelor odata,intr-o tara,la o margine a pamantului:Un crai are trei feciori , fratele
sau mai mare,doar trei fete( motivul imparatul fara urmasi ).Intriga este declansata de primirea
unei scrisori trimise de Verde Imparat care la zacare fiind cere un mostenitor vrednic.
Desfasurarea actiunii ilustreaza eforturile mezinului ( motivul superioritatii ) de a devenit
imparat,deoarece este vrednic, dar si predestinate.
Feciorii cei mari esueaza,cel mai mic este ajutat de o batranica(Sf.Duminica) careia ii
facuse milostenie.Desi o judeca dupa aparente baiatul este iertat deoarece este un copilandru
fara experienta aflat la prima abatere.
Primind banul cerut,batranica il sfatuieste pe craisor sa ia calul,armele si straiele de
mire ale craiului.(se sugereaza reluarea experientei de viata )
Trecand podul si confruntandu-se cu tatal deghizat in urs,feciorul cel mic primeste,ca
rasplata pentru stapanirea de sine,un sfat de la parintele lui:Sa se fereasca de omul span si de
cel ros,pentru ca sunt foarte sugubeti(vicleni).In conceptia populara oamenii cu defecte fizice
sau neobisnuiti,iesiti din comun erau considerati oameni rai.
Ratacindu-se in padurea labirint,simbol al intrarii intr-o alta etapa a vietii craisorul este
nevoit sa accepte compania unui span,incalcand,astfel,porunca primita de la tatal sau (gest care
echivaleaza pacatul originar) profitand de naivitatea lui,Spanul il convinge pe craisor sa intre
intr-o fantana( motivul coborarii in infern) ,il face rob,ii rapeste identitatea si statutul.
Din acest moment baiatul inceteaza sa mai fie un copilandru neinitiat si devine un
adolescent supus initierii de catre Span,mistagogul eroului(formatorul,maestrul).
La curtea Imparatului Verde,Harap-Alb este supus unor probe de initiere prin care sa-si
devedeasca vrednicia de viitor imparat:aduce salatiledin gradina ursului,simbolizand hrana si
strictul necesar, capul si pielea cerbului Solomonit (banii) iar apoi fata Imparatului Ros ,
deoarece incheierea maturizarii presupune intemeierea unei familii prin casatorie.In drumul
spre Ros Imparat , eroul este dispus sa se sacrifice pentru o nunta de furnici,face stup unor
albine,intamplari cu rol anticipativ, deoarece si el in curand se va casatori si va intemeia o noua
imparatie in care va domni ca stapan puternic iubit si slavit.Orice intemeiere repeat Creatia,de

aceea eroul are nevoie de cei cinci monstri antropomorfi ,simbolizand, focul-gerila , apa-setila ,
pamantul-flamanzila , aerul-Pasari-Lati-Lungila la care se adauga conuasterea absoluta Ochila.
La curtea Imparatului Ros,om cu inima haina,eroul va face dovada prin probe de initiere ca va
putea fi un sot bun si un bun tata de familie:innopteaza in casa de arama inrosita,participa la
ospatul pantagruelic,allege macul de nisip,pazeste fata si o identifica atunci cand este pusa
alaturi de o alta identical doar fizic cu ea.
Ultima proba la care il supune chiar fata este sa aduca apa vie,apa moarta si cele trei
smicele de mar dulce,calul sau turturica.Se face aluzie la o adevarata competitie intre barbat si
femeie sesizabila in primii ani ai casatoriei pana ce postenerii se obisnuiesc unul cu celalalt si
cedeaza unul in favoarea celuilalt.
Pe drumul de intoarcere,tinerii se indragostesciar punctual culminant il constituie
decapitarea eroului de catre spanul convins ca fusese tradat de erou.Secventa este simbolica:are
loc o moarte(ca supus initierii) si o inviere a protagonistului,simbolizand maturizarea deplina a
acestuia.
Spanul este pedepsit , intrucat rolul sau de mistagog s-a incheiat.
Deznodamantul basmului este fericit si inchis prin rezolvarea conflictului:cei doi tineri
se casatoresc ,protagonistul devine imparat asa de iubit,de slavit si de puternic cum n-a mai
stat altul pe fata pamantului dupa cum prorocise Sfanta Duminica . La nunta lor participa
microcosmosul si macrocosmosul.
Finalul implica note ironice ale naratorului care creeaza iluzia veridicitatii,afirmand ca
a fot de fata la nunta celor doi.
Ultimul enunt,corespunzator formulei finale din basmul popular,intareste ideea ca
basmul este o lume pe dos,Utopia Personajele basmului apartin tipologiei din literature
populara(partial): ( cei cinci monstri,fata Imparatului Ros,fratii mai mari etc.) dar au si
carateristici realiste ( Harap-Alb ),inzestrat cu calitati si defecte,ca orice personaj
tridimensional sau rotund.
O alta trasatura a basmului cult este umorul,creat cu ajutorul exprimarii muhaliteSa
traiasca trei zile cu cea de alaltaieri,a ironiei Imparatul Ros este vesti pentru bunatatea lui
cea nepomenita si milostenia lui cea nevazuta ; poreclele si apelativele caricaturale(Buzila sau
Tapul cel Ros)diminutivele cu valoare augumentativa (bauturica,buzisoare) portretele
caricaturale dar si scenele comice reflecta placerea de a povesti si jonialitatea.
Oralitatea stilului(impresia de zicere a textului scris) este creata cu ajutorul expresiilor
narative si-ul narativ,al expresiilor si locutinuilor,al marcilor afectivilitatilor,al frazelor
rimate si ritmate.
In concluzie Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult care ilustreaza
maturizare unui adolescent,pornind de la statutul de neinitiat ajungand pana la cel de barbat
matur,stapan pe sine sip e ceilalti.In opinia mea,basmul lui Ion Creanga are un profound mesaj
etic:doar prin suferinta si invatand din propriile greseli poti deveni un bun cunoscator al vietii
si al oamenilor.