Romanul postbelic

Morometii
de Marin Preda
ntr-un context.J!tlQc_fav.Qrabilunei literaturi .~_llt.en!i.c.e (din cauza excesivei ideologizari), Marin
Preda intra spectacuI~ .. n._!:2.~anul f2!ii~nisc'~it5ord~d' o tema cultixata~si. de.-.L.iyJl:I.,B,ti;>[.t.<:l,!}.l,J.:..t,r;:m'l.
Qilln~m~l~hMircea Iorgulescu constata deplaS-area'de'optica~de la observarea exterioara a vietii taranilor la'
investigarea "dimensiunii afective si spirituale" a acestora,
Fiind un roman complex, Morometii PO~t~f!..!~i!1_R~,P-~n~,;9j.fudJ~":.,l9~rp~ ..,~L,,~~1:u~::i
~~ins dil~9.~<,rn.g,.m.~~!~.L~t;;,l~!'lJ9!.Jllm~J~~I}Y:.u,.1'?:~~~t ilustrate n romane precum Ion, Riiscoa[a,
Descult etc.; roman al tragicei experiente a imposibititatiipi!TT!.!}mIpi...Q{..a.lTlai rezolva problema vechii
taranimi patriarhale.' _. =~~., ,,~_,,' ..d', ' .. - .~. .- ~, ,..0 -' -'~ -~-.-~-~~~'-'-.,- . .-
..---. ~-R.oi:;~~'~rp-;:,{;zinta transformari ale vietii rurale, ale mentalitatilor si institutiilor de-a lungul unui sfert
de secol. Y.QJ~~J2~,:~~ }?5.i si este prefigurat de cteva nuvele incl4'se n: volumul ntlnirea din
pamnturi (1948): In ceata, O adunare linistita, Dimineata de iarna. .'
~ ,'W'.2W?~1.C2QQ...2~,2~.~i~i"~o..r:9J!J.e,ti!.,,S<;~t!~~ ..E,?~~s.te~ul1~ei ..f~!]]J1iU!~~~~~,~JlllliillUW.)Ji
sfert de secol, cunoaste o sll.:nbqlicaptstram~,,= ... . .
."'~- . --t~11a--Q3.iifre~iifL-jj~.'I.~~c:!.~~:!!I~I.r:I(Z!'!JUE!.(L9!.!E/f!f1tEJ~{~J.S19J:.j.fj:: .~ugen Simion).
(Nicola~o ~~)1ri~;f~j::ll~tl~t~~r~;~~t{;~~\l!~tenl~,\ ~~~~~d a~~~Ji~,,<~re.;:/~e,~C~{ ~z~~i~}~~~l~~"
PersRectiva narativa"' este-of)lecfiva~"Yii.iunea"dindarat "; dar omntscienta e:ste limitata deoarece a'p~r
p~~9E.a.I~j:ttrect~~ CI 1 i'e~tvrormete,' fn-'prl;:;u(~-;~m':-:sT'Ni'c"urae~'~'fnyofU-m'~'1' 'aT "n:rear~ca~sl"'piln.cea"i
i~fo"rmatrilor(de exemplu, al lui Parizianu povesteste despre vizita lui Moromete la Bucuresti, la fiii saiy ..-
----..-;6im~l.vol~'!leSt~ ~onstruit~trIle!tis;1cepe sub seIl1?~Uj~l?ului "care~!..a rab(}A!?~_f-Y.Qg!Of.'?iC,
timpul eului contemplativ, si sfrseste cu imagiiie~timpulu'i "care..nu "clla-vea- rabaare ", producnd
schi~~~ri_f.u.lg~~aj9.~L~.jD.~rn'dui taran imiT." ActIunea se- eiesfa'"s()ari-oi1'SiUC's iTIsoTe--GUmest]: un:~~t"S{[n
~~~~p'ia !?lI1:~!.i.l.'..~~"ul~~ta~a~.~~1~0~r'"-- '. 'O_~_'~"~~f.',._~~'_"'~_" ,-_.-.~~-" . __ o - _.
Primul voll!~tUL~~aza tehnicadecupajului si estestru<;:turat n t[eLD.ucl~e epice: .Rrim]l! esJt_datdt"
pulsati.?:..,g~lte.IaIa,~_.satului'Ta' nceputiir-Y'erii;"secerisu!, conflictul. dintre MoromctejLfi.ii. sai din prima
CaSj!Qrk-..E?ms~l)i;" Nila si Achtm",Taaieacestea se pitr~c_cu~~trtrinnn~Jnte"aei';;bucnirea celui de-Al
doilea Razboi Mondla:f"""" .. -.' 0"'--- . "'" '.'0"'---" --o. -'-.,. ". . _..'
,."- .. ' .ATd~{le~.~d~r:uletga .pe parcursul a doua s~pt.4ml}kI~~e'pnd cu plecarea lui Achim cu oile la
Bucure~ti.,AJ treileaJlucleu epic,deTase.~tarsitul verii, se ncheie cufuga"feclofi16T-:-'~o---.-----
' '0 __' Epica romanului 'este' permanent nsotita de o s~htlTa'harta'ase'ilt'{;rentelor d'iiC"u'D\ahe: I\.J~,rimul
~Rr.!~9gl))j.na.mo.horeala, .pr()Y9,c::~~Dduri ,.c_e._p.re.fi.Kl~'@.l.!,_~!!!~~!am iI~~!!... .~L~mila, ..stntims:m ,.. ~~
IE-~~!.s.~L(de exemplu scena premierii lui Niculae). .
La nceput, autorul decupeaza scene de o mare simplitate din viata taranilor, astfel nct impresia de
ceremonial este coplesitoare. Remarcabila este scena cineisarace la masa~joasa a familiei, careia i se
suprapune ca un contrapunct scena din final, cnd se proliuce ruptura n familia Moromete, desi vechile
bucurii pareau greu de clintit. .
. ~ "Este~imp!.Q.JI!5n.!~,,19S;ou).p'~ ..care l oC:YP'~I~ ..,?a~!_~.~s.a.~~(F_~~_e..!!!:!!??,~.rliJ~!!i~i.:"-'~~~!,~!:a.p:_.I.(}~uL~~j_
mal malt, P.~?$l.lLftJt.l,d,~:.'l.991J..a,o.dai"stqp4.~fJ.7d.9!pr.ivirea Pt' fiecare ", ceitreifrati_yitr~gi stau pe pragul
-lifara-tin.~ei.' !,gasJ cnd arfi j(;sigqtaJ~ o.,:ir;e..c.:lipa'--;as~;Tal~tirsiple.~e..flf!..I? mas6''i;<fnga vatr~'
itJmat~t(Ltntoarsa Sl?i~9?-tlt,d.epiJ6c,stateajntPJ9~?:una Catrina, cei ave'~fnga eapeNicule~ I1iriea si
TIta: jj~scri~Tt'~~~i st re?]i.zeaza lent, prin acumulare~ q~~lin()r:-'- ., ...- "", '~o'" ".. ...~.'._""e'~. -~ .. '''_''''''''o_~
;.~,;;~.'~"' .. ,'" Ovid CrOhlTIalniceanu considera.cistascena"prima schita a psihologi~i,M6rometilor ". Asezarea
!amasa sugereaza conflictele latente din cadrul familiei---si'minenta destramare-aacesteia.
. ,~::L.. n.~~~?,~~I.!:!l.9~,~uP~~.~P?i ~~~n~.?iflyi(ttac.om.MJt.atii (urai:,)D~~~~. zi,.?,:,.?~~i~_i~a:.~i.e~_~.~
~~~I ~,al~am, un drum. la fierarIe Cu secenle pe umar, o adul1ar~.lI1J?~I~~. ~eranel.l!:1}I()c~n, plata "jancllrel
lui Jupuitul, ageQtuIJisca!, calusul, mer~ul la biserica_sau premilitara etc:, o adevarata monografie'asatului
fiaditjoilaL . .... . , , .. .... .., . . ". ,
Ta~lt't s<ti,S~QlUlui..dumini,ca)n zori, n timp ceo n cimitir femeile si plng m()J1ii, prefigureaza
?estram~af;mi.!iei, ,risipire?iillz,iilor iti] 1V1or6inete:',:e;iidD'ja,-cQ/I,- Mo'FomettFfnsusi C:rriit~u7/jclsiiiCi.'.'~'-c'
,.~. . 9dati!.-d.istnJi.acest axis mundi, ~MoQ[QmetU,~rsedesacralit:eaz:a:Tu.dor Vianu C.9fl~iQ_era
~alcmul u!'!J~I_dt.9I.!QhLx.tgetal al lui Moromete. p.()J?,?r~ea tur preIigureaza asaq~r.s.ij!.m;gC;~)!.1.9~:z:iy~.a_
4> .~~0~;.:~To~~rn~_t!,I~~. Da.ca p~a -t.w:cl'~oroirietii sta~ ~a .s'llb'u~"ciopot cos'inic si prin ?grad~ lor ~e~, ~~a sa-i
\ atmga~ammunle man ale ><tone', dm acel moment 5'mboilcul clopot se spa;ge S' desnnul md'''dual se
1
confrunta cu fatalitatea istoriei. Eugen Simion considera ca "Moartea salcmului simbolizeaza moartea unui
timp, a unor obisnuinte,a unor reflexe".
Adu~arile. din poiana fier~ei".IlJ.i)o~<u.:J,~peasta agora a lumii rurale, sunt emblematice pentru a
il~~!~,~~d"mtr:t0~I~rTie.t~~~f:'S_~1~.cti9~!:e~"~iTJFs:~rt., f~~}~_B~,e. Lasndu-re"' asiept-at',-dmrr-ur;s"STd ~
rasfat, Moromete este liderul incontestabil ;tla"cestoJ)"<:lunari deoarec.e, are un feispecial dea face accesibile,
prin gl~~stinTe"dinziar.'' . .... <,'"""., '.c''' ."'". ""c'-"" , """-"""
'.''''-' Secerisulestee!ril?l.~PJ<Wqi12.$:l,n~.,~~i"Q$.~~HLaJe.J.l,IJnlLLUJ,~ly.~,El este o realitate arhetipala cu
miscari,-gesturr's("piegatirl pentru cfullp ce par desprinse dintr-unce~e~onial mitic specific colectivitatii
arhaice.
n volum~L~LU~tea, structurat,n dnci paIji, se prezintayi!itaJurala ntr-o J>eriQI;td~de".Jln"'sfeI1~Qt
;:~~S,~i.i!"..!!c~'p'~~1-~fuCi9.~"~.~!~! si~i~.:s.fii.WJ,.~6,~J0 i.j:2~r Pr~F~I~.~~i~~~i~Y>a.~~_~~niille.ntt!t~s.y~!
seleqi o~a.!~,.,4!le le.JIl:Et~,,X, ,'p~(ig.'l.d~_,4t.timl?~~Ptyl}.~ j!1~!e,," (.e!ipsa), tim pur-narat~~ i1i.i ..~.~n_~aJt:,Ee,Y~l!.i!L
-01iternantaJ). . . ..... " '.. .... . '.' ".'. ..'
, Actiunea romanuIuLse ..concentreaza asupra a doua_!Il.oj"D.ente_istoricesemnificatjy<;:; reforma agrara
~,...'~ __ -:_.';':':iJ, ~.,;:i! .. :::::.~~.-+-_".',,: ;;;~.c, ~ ~."' .,;. -'~~._-- . ,. ~~~~~...;,.=-" .:.~;---""::,:," .,. ~~O' -.:-:.,:r'7~;"~:"-<. '- ,,,~ ,- "'.-. -~ .. ;.l-.,.., :"'-'-:'-.. __;'.~.~. ,-' ;_.. :-.~" ':_-".-~-~'_ .', -'.0: """ ;,T:,::-, "(.:':'~.;. :., A,.:;'-c' "~:,,,,~,: .._.
~.l~12:. CLI prefacerile pe care ea le aduce '~i trMs~r:I.:lli\ty.?"';S,9S;;~US,tffi,.::):lJ:lgd?H1\yriL .. 9.HP,~I,2,19,EercepU~~,
ca un fell9merLabuziv. O istorie noua, tulbure si vioIenta, transforma radical structurile de viata si de gnd ire
~r~'ta;;;~;y~~.S~t~n;~d~tional intra ntr-un ireversibil proces de disolutie.
.. !.:~1l~~tlJ.Lf~t~J,~..,!!~}d~:~,~~~~~~!1.Pl~~.a.l,.QQile~.; Qpptl!stuL,RpP.cip.~J:,"().PLJr,i~~ut~lita,t~H.
Ki~~~~;!:t~lfd};;Je~~~t~;;;f;~,sf~~P~1~:t~ i~~:;~~~~~~!"f;i~~~I~lJ 1~'f.1ilY~'~~~~~~~!~~!~~-,*~tt;~'u~;~:"
~ '. ~-:; .. _~;-:,.._ C',..,,_..,. ........... ,:,...., ._.-., ~~.,..;; _~,.;;::~'.~,~~i-'_.'_;_--:~~- ..~ :-oi- ._ .... ~,;,',,',...,:('"...".. : :-~~.. --;,"::'",_.'::,',,:'"\.'1;' ~.' . , . J_.~ '-.,' ,-~~_ . "'.,'-','.' . ~ '-"'.
fiind nlocuita de o alta, lj,psita d.e.gIQrje.Autoritate.<l juUl1sa(se diminueaz,!b iar unitatea distrusa a famliiel
~;'::;:""""'~';.:'''''''.;;;:~'';:::::-::'-::;V;'":~J ';:7;.:.:f~:<',"'":..;.' . _ .... .; ..;-." :""'.:r' .' , __W.~-);''--_/:-'~ ~:-",.""".~''1'..':",-,;'.".--:,: ""_',."> ,-">: .~"' ..<,.'.' "'7,'7":"'- C', '""'.~'.i~ -< ..... --: .._.~.. -;~_...:;~-'':'''=''''.''~'''.,".-~.-c-:-;~_~_:-: . ~~:::~<:-::-._r-.:::~~
nu se reface. .. . .. . .' ..
~".f"',,_~"''''.~_::~''i':>t:-~.r ., ...
.' ., Constructia subiectului. Volumul. debuteaza cu o ntrebare retoricf!:_.... ./v ,btn?"sau in. rau se
SJ:.~i!';Eo:Hf1:.Q~O~~t~? ':. ~~~J.etjJ~r~!},J)~i~@b:~~tlt~(Fr~~fil(~iJiI~~~-;tP.!12"~t~:9~F"~~fiiibT~H"~~~i:~t-
sau l-au paraslt, ..~a.r:5:eLI1O'I (Matei Dlmlf, Nae Cismaru, GlUgudel, Costache al JoachlJ) II pC:L.!T1edlOcr!:
Ve(~hile(fusmanii'~estiitTudor Balosu devine "chiar binevoitor fata de vecinul sau".Gt7ica-mur;se~'Fara
CafeiarTIlec'urratele sau)ia se schimbe, iar acesta nici nu se duce.1Jdnmormntarea ei, ~~"'-'7.--"'""""~~
~~~~;'~:;~~~~~f~~~'~~:~:~~~~1:~~~S."~i~:;~~;~~_!:~~Thy~:~~~~akKij;~~5~t<~:;.;~:
a-i aduce acasa pe baietii fugari. De,,,~9,t~l;l, ... ,!;.ympfiJfJ~J9fp~ijnh0rj!(~Qy.t~.9C!.iplQ~rasi pleaca Ia
~;~~~,~,~~i~te9ffii:~~r~SP'~X"in.it -1a;:I:xY! n~.j[l" .. s~t.:~.?.~!li-Y,~<Jr,t"lu.Clip~IJ.In ..~.~."s,l}:do L.i?"t[~my~:e~_"~N{r~, .s:A.
porta(ra\i~:tiloc~iAchim, ..c8.t~,:a'yea, un, TDiF . magazin de .." Consum. alimen,tar ", . resping ncercarea de
reco;;c:ii'i~~~"a <t~t~1ui:M~i.~~ ~it~ie~t'att,'"~f}~Q~~'t'~ropunef~a:mcYtKfillo'r,::<;~irrna'tr;irases'feSistd uc;~i"
T9E~li~cr:,}l1 ya{e.": l.~A.IJ~9,ai9a,.f~t4.ei_din"prim casatorl~. !!~~str~lJi~reaf",mi .lrei~9-I;itiri~~l.i.=mo~ijia"t;j
NiJa)ri.}~bo.~GJ~!~.l.t:, ~'i,_c~~AtoIes,c,dar.famiJiaMorometeP<ir~ati~sa de u;~bl es'te,~,fi)I!<:lS~sgJY, l.IireL~~j
E~~:9..i~,.~~,~~:~i~,~~~~~~~I~!~,:~~.:.~,c~E!.~~tjhiiiLQ~tD~Ef"'" ........,... ,.", .. _"'-", "..' . ," .. ."'
~,~r~JylC~I>p~9~esuI <:!edlsolutle.~Jaml~ltl"M9r.Rm~!~~~~!e.,prezentata destramarea satulul.tradltlOnal,
care devine .. o groapa fara fund, din care nu mai incetau sa iasa alGttieci~;, -"<'~- - ..,'--'-
Fiu! cel mic, Niculae, "un antimorometian ca filozofie a existentei ", reprezinta n roman mentalitatea
impusa, ~olectivis{a:-C:j'f~ti1du-si eul, devine ~deptul "unei noi religi/ a bineTw si a rau/ui""';'cum-'c'rede-ca:-
e~crogm'a:'socialista. Discutiile dintre tata si fiu au semnificatia unei confruntari ntre dqua conceptii
de viata,n tre ..doua ci vii izatil.-1\ricUie selndeparteia~'a'n-ce-Tn'cerril-'f?I1iTtde'ta tar';[;~~~Se--i;:;'s-cr ie"n
prtidul ~;~u~i;t, -;St~t;;;n;~'\a oscoala pentru actlvTsITsrseitoarcell-;'sat'c~ o sa~d~a"d;Ja "judeteana ",
sa supravegheze buna functionare a primelor forme colective de munca: strngerea cotelor si predarea lor
catre stat.
Iii e Moromete este Dllmit.de cri.ti.c.\!llli.~.9J~e.)~1a,E~~ .. ,!}EgJ;;-,4iR".JfpniUqr.@'l.,::J}~Jlt;;Hia,P,tHJ~,9[h.'p~~ .
..n .'ul tin:a .cl.ip_~,.2.t!.~~~~Rt?,.j.t<i!"~~,ro~tv.1Jq.i, j(t" !l!JJW,.flJO,.slgres itsi. c:~,_tftr:.ap.w.,,,tr,e,buith,~a,.d4parq,',:.;t:st~
i[ustrt1v:-rrii~est ~tns" mR~,q,L2g~} adresat unuipersonajJm~~iF~l,~B~p::;.~,jn timp ce, pe ploaie, Morornete
'"sapa un sant n jurul sirei de paie dir~graaIna-pentr'uca' a"pi sa se scurga, iar n alta parte a satului se pun la
cale schimbari hotartoare pentru destinul taranimii: :;!.3.:!i!.J!l.,~!t!'.r/l,.sqp/!,9mylgc!gt9.]:s.iJ.Jt!1.~/9'Cr9Mz;.!.k!!J,
chit ca rostulacestacine }tJ.e,J:_e.s;.Q.,(,l1~gt,.4~,elLG.')'
---.......,'-~Monotoglil"esie' s~mnific~tiv n ansamblul romanului pentru ca scoate,. n. evidenta consecintele
~~:f~tt.,:are"]Tfp~rt,titJ .,cl;l,St.wa"I\t,,~ttljLL~?~t,,~~~,! .. n:a.nsfo,r;n.a.ri!?~... S?~i~,~tf:~f;"~~gTIs'~JE~iJi.;]!~:l6~~,
personaj u1ui.este. f.ritip~.fata de. noua ..societ3Je; care' 'se"n(einei~za" ~topi9"p~a.n.llla~.eaunei. clase SOCIale,
taraI1rmea,"adipe dlstruge~ea'ul1eT;c'lvii1Ztii si a u!1ui.,codstI;av~chic!t comp0rtaffient s('ntdepci'ui1e.
"".... ,,,.' Mtrorriete .. se "~ii~'g~"'n~e(t~in'~du-siultimii <mi. de vjata)n .sif!guratate -si iKcere;Mii"a\;ea' slahicilmea
de a umti'T'Prmsaf'ultlma 'OaraesteaaUs acasa cu~oaqa, C~ut)apClt, eJ.siexprima'crezul de viata cnd i
spune meilicului: jjo;/zr/ule.:~-eu totdeaUna am dus o viata independenta!'" ....". "'. .
. ., ... " . -.. "-' i..": . ~... , ...... ,....... ""., ...... "..... -.... , . """'"'""".--.--" .....
2
"
Marin Preda, MOTometii
Caracterizarea lui ilie Moromete
"El simholizeaza lumea taraneasca n valorile ei durabile." (Eugen Simion)
- personajul este o individualitate a operei literare, cu caracter verosimil sau fictiv, integrata n structura
textului narativ
- personajul este cel care actioneaza faptic, eveni~ential, mental, afectiv, senzorial, ntr-o opera
- dupa curentul literar exista trei tipuri de personaje: c!asice, romantice si rea liste
- dupa etic: pozitive si negative
-:dupa importanta: principale, secundare si episodice
- dupa complexitate: simple / plate / unilaterale si complexe / rotunde
Cel mai important personaj al lui Marin Preda,Uie Moromete, l are ca model pe Tudor Ca[arasu, tatal
scriitori.llui~ dupa cum marturiseste acesta n volumul Imposibila '{ntoarcere: "eroul preferat, Moromete care a
existat n realitate, a fost tatal meu".
Ilie Moromete este singurul taran-filozof din literatura romna. Framiltarile sale despre soal1a taranilor
depinznd de roadele pamntului, de vreme si de Dumnezeu, sunt relevante pentru firea lui reflexiva.
Personajul central al romanului (volumul nti) traverseaza drama taranului legat de rnduielile vechi ale
satului, luptnd contra amenintarilor care-l asalteaza: fonciirea, impozitele, datoriile la banca, taxele pentru
Niculae la scoala.
Personaj exponential reprezin~ conceptia traditionala fata de pamnt si familie. Criza satului arhaic se
reflecta n constiinta acestui personaj confruntat, tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cutimpul nerabdator.
Personajul este caracterizat n mod direct de narator n debutul capitolului al X-lea din primul
volum: "Era cu zece ani mai mare dect Catrina si acum avea acea vrsta ntre tinerete si batrnete c,1nd numai
nenorociri sau bucurii !11",ri mai pot schimba firea cuiva".
Autocaracterizarea realizata n finalul volumului al doilea scoate n evidenta libertatea individului n
ciuda constrngerilor istoriei: "Domnule ... eu totdeauna am dus o viata independenta".
Personajul este portretizat n miscare, prin acumularea detaliilor. Obiectivitatea informatiei realizata
prin prezentarea comportamentului, vorbirea, gestica, mimica, este dublata de finetea analizei interioare, de
prezentarea jocului gndurilor lui Moromete.
Caracterizarea indirecta, ce se desprinde din gesturile, faptele, vorbele, gndurile personajului,
actiunile la care participa, dar si din relatiile ce celelalte personaje, evidentiaza trasaturile lui.
Ilie Moromete este un om respectat n sat si are prieteni pe Cocosila si Dumitru lui Nae. Discutiile
despre politica, n poiana lui locan, nu ncep dect n prezenta lui, pentru ca el este cel Care citeste ziarele si
interpreteaza evenimentele. Moromete este sfatos, i place sa discute, iar acest lucru o deranjeaza pe Catrina,
care se revolta adesea "Lovi-o-ar moartea de vorba de care nu te mai saturi, Ilie! Toataziua stai de vorba si bei
tutun".
Disimularea este trasatura lui esentiala. Semnificativa n acest sens este comedia pe care o joaca n fata
agentilor fiscaii, care-i stricasera placuta discutie de dumir.ica. Intr2nd 'in curte, trece pe lngz cei doi agei~t; C:l
si cum acestia ar fi invizibili, striga la Catrina, despre care stie ca se afla la biserica si la un Paraschiv
inexistent. Le spune celor doi ca nu are bani, le cere o tigara si numai dupa ce agentii sunt gata sa-i ridice
lucrurile din casa, Moromete se hotaraste sa scoata banii.
Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trasatura esentiala a lui Ilie Moromete, iar
exemple n acest sens sunt numeroase. Spirit contemplativ, inteligent si ironic, Moromete priveste existenta cu
detasare; ca pe un miracol contempl~t, pentru ca si da seama ca "insu! care e numai activ si consuma viata si
nu ntelege nimic din ea, pentru ca devine robul actiunii". "TataI- noteaza naratorul - avea ciudatul dar de a
vedea lucruri care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau".
Atitudinea fata de pamnt si de aceea fata de bani este legata de acest dar al contemplatiei. Spre
deosebire de taranul lui Rebreanu, dornic de adobndi pamntul care nseamna demnitate sociala si umana,
Moromete trebuie doar sa l pastreze. Pamntul i da posibilitatea de a fi independent si 1 ibertatea de a se
gndi si la altceva dect la ceeace se ppoate sa aduca ziua de mine. Pamntul este facut sa dea
roade, iar roadele sa hraneasca pe membrii familiei si sa acopere cheltuielile casei.
Lui Moromete nu i place negustoria, iar n bani vede adversarii iluziei ca poate pastra modul traditional
de viata, fundamentat pe munca pamntului familiei. De aici s,i,conflictul cu fiii cei mari, care au o dorinta
~
nemasurata de cstig si care cred ca tatal lor nu face nimic toata ziua, si pierde vremea stnd de vorba cu
prietenii lui, "Inloc sa mearga la munte si sa speculeze gru!.
Cu toate acestea, Moromete are iluzia ca poate comunica cu familia lui, ca nevasta si copii l nteleg, -.:a
gesturile si framntarile lui si gasesc ecou si n sufletul lor. Desi si iubeste copiii si le vrea binele, si
cenzureaza orice manifestare fata de ei. Ilustrativa, n acest sens, este scena serbarii scolare la care Niculae ia
premiul 1, desi tatal, neinformat, se astepta sa ramna repetent. Lipsa unei reale comunicari cu familia
reprezinta cauza dramei lui Moromete. Cnd afla ca fiii lui sunt hotarti sa l paraseasca, Moromete trece
printr-un zbucium launtric ce si pune amprenta asupra chipului sau: "Fata i se ascutise si se nnegrise, iar n
cele cteva minute parca se subtiase". Taranul ramne lucid si ironic n discutia pe care o are cu Scamosu,
consateanul ce i aduce la cunostinta planul fiilor sai.
Banul este noua valoare care o nlocuieste pe cea traditionala, pamntul, si n acelasi timp impune un
nou mod de viata. Risipirea familiei duce la prabusirea morala a tatalui. Momentul culminant al acestei crize
este meditatia de la hotarul lotului de pamnt.
Tehnica amnarii este un alt concept al filozofiei de viata a lui Moromete, el ncercnd sa taraganeze
orice decizie sau atitudine care nu i convenea. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator,
atmosfera, tensiunea, iritarea celorlalti fiind nadins provocata de Moromete pentru a se razbuna pe cei care nu
ntelegeau greutatile bietului taran.
n confruntarea finala, stapnirea de sine este arma lui Moromete, care spera pna n ultima clipa ca si
poate ntoarce fiii de pe calea gresita. Aplica nsa inutil o corectie baietilor, pe care i bate cu parul, dar care
sparg Iada de zestre a fetelor, iau banii si covoarele si fug cu caii.
Ca efect al acestei lovituri Moromete devine "ndepartat si nepasator", se retrage n sine, si pierde
placerea de a vorbi, sociabilitatea, fantezia si ironia.
n volumul al doilea, Ilie MQromete intra ntr-o zona de umbra. si pierde prestigiul de altadata,
autoritatea lui n sat se diminueaza, familia nu l mai asculta, vechii prieteni au murit sau l~u parasit, iar cei noi
j se par mediocrii, incapabili sa poarte o discutie inteligenta.
n monologul de la sira de paie, el compara cele doua ordini ale lumii, cea veche si cea noua, de pe
pozitia "celui din urma taran", reprezentant al unui cod etic si al uner filozofii condamnate la disparitie de
timpul implacabil.
Parasit la batrnete de Catrina, Moromete ramne doar cu fata cea mica si cu un numar de prieteni noi:
Costache al loachei, Giugurdel, Matei Dimir. Batrn, aproape de 80 de ani, mputinat la trup, ratacea n nestire,
cu ciomagul n mna, pe lnga garduri, pe cmp.
Moartea lui Moromete n finalul romanului simbolizeaza stingerea unei lumi. Ultima replica a
personajului exprima crezul sau de viata, libertatea morala.
2