Maitreyi

de Mircea Eliade
-roman subiectiv modern-roman al experientei,al autenticitatii1.Contextul literar
In scrierile literare ale lui Mircea Eliade se remarca doua tendinte:pe de o
parte, o experienta, autenticitatea, trairea intensa a realitatii, iar pe de alta parte,
fantasticul reflectand experienta sacrului.
Romanul Maitreyi este ilustrativ pentru prima categorie, fiind un roman al
autenticitaii si al experientei, dar si un roman exotic. Aparut in anul 1933, a avut
un mare succes, fiind apreciat atat de public, cat si de critica literara.
2.Specia literara
Maitreyi este un roman al experientei si al autenticitatii, pentru ca prezinta
trairea cat mai intensa, de catre personaje, a unor experiente definitorii. Proza
experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitatea, prin utilizarea unor
elemente ce tin de realitate, jurnalul din India al autorului, eleentele
autobiografice, scrisori.
Desi este un roman cu surse autobiografice, iar Allan este alter-ego al
scriitorului, exprientialismul nu provine din legaturile cu viata reala a autorului,
ci din faptul ca romanul creeaza impresia de viata autentica, iar eroii lui isi traiesc
iubirea cu intensitate.
Intaiul nostru roman exotic prezinta aspectele sociale din Calcutta si din
familia bengaleza in care patrunde europeanul, dar si sufletul feminin indian.
3.Surse autobiografice
Romanul Maitreyi are la baza surse autobiografice, o poveste de dragoste
traita de autor alaturi de fiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde
Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-se studiilor de orientalistica, la
Universitatea din Calcutta. Eliade foloseste notele din jurnalul acestei perioade,
fiind modificare numele si ocupatiile unor personaje, ca si finalul intamplarii.
4.Perspectiva narativa
Autenticitatea romanului este data de confesiunea personajului-narator, de
relatarea la persoana I, de introspectie si autoanaliza lucida. Eliade utilizeaza o
tehnica narativa moderna, punerea in abis, ca si scriitorul francez Andre Gide. Un
alt element de autenticitate este stilul anticalofil, lipsit de infrumusetari artistice.
5.Tema
Tema romanului este iubirea imposibila. Povestea nefericita traita de cuplul
de indragostiti Allan si Maitreyi aminteste de Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda.
6.Conflictul
Conflictul exterior, dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen,
tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditionale,
incompatibilitatea dintre doua civilizattii si mentalitati: cea europeana si cea
asiatica.
Allan traieste un conflict interior, dintre intensitatea iubirii si luciditatea
autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei, cat
si forta iubirii adevarate.
7.Titlul
Titlul cartii coincide cu numele personajului principal feminin, Maitreyi,
considerata de critica literara cel mai exotic personaj feminin din literatura
romana, femeie si mit in acelasi timp, simbol al sacrificiului in iubire.
8.Compozitie (prezentarea subiectului)
Allan este un tanar inginer englez care, dornic de a-si face o cariera, se
angajeaza in Calcutta, la o societate de canalizare a deltei. Se imbolnaveste de
malarie si este spitalizat. Inginerul Narendra Sen il invita pe Allan sa locuiasca in

casa lui, in timpul convalescentei. Fara a-i marturisi, Narendra Sen intentioneaza
sa-l adopte pe Allan, apoi sa se mute toata familia in Anglia, pentru ca in India
incepuse revolutia. Allan afla mult mai tarziu, crezand ca Sen vrea sa-l insoare cu
Maitreyi. Se sperie, caci pentru el, casatoria inseamna o taiere a libertatii de
cunoastere. Cand o vede prima oara pe Maitreyi, in timp ce alegea carti pentru
Craciun, Allan nu este impresionat de fata, ci i se pare chiar urata, cu ochii ei
prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, crescuta prea plin, ca un
fruct prea plin si prea copt.
Treptat, adolescenta bengaleza ii starneste curiozitatea de a o cunoaste, zi
de zi afland ceva despre ea. Citeste mult, scrie versuri apreciate de Tagore, toti o
cred geniala. Incetul cu incetul, in sufletul lui Allan incolteste iubirea. Au activitati
comune, care ii apropie: el o invata frantuzeste, ia ea, bengaleza. Ispitit de
farmecul indiancei, e dispus sa s casatoreasca, fiind gata sa treaca si la hindism.
Uimeste gestul ritualic, ce echivaleaza cu o adevarata casatorie naturala:
Maitreyi se inchina catre pamantul-mama, caruia ii destainuie dragostea pentru
Allan. Ma leg de tine, pamantule, ca eu voi fi a lui si a nimanui altuia. Voi creste
din el ca iarba din tine si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea.
Parintii fetei afla de relatia lor si fac tot ce pot pentru a-i desparti. Chabu,
sora mai mica, joaca un rol important, ea fiind cea care dezvaluie legatura
sentimentala a celor doi tineri. Ii impinge cu naivitate unul in bratele celuilalt,
apoi ii denunta doamnei Sen, inconstienta de geloia ei. Parintii pedepsesc idila.
Allan e obligat sa paraseasca locuinta si e amenintat cu expatrierea. Se retrage in
munti, ae o relatie amoroasa cu Jenia Isaac, insa nu scapa de obsesia pentru
Maitreyi.
Romanul are un deznodamant tragic. In numele iubirii, Maitreyi lupta cu
toate mijloacele, sfarsind prin a se darui unui vanzator de fructe. Ea spera ca va fi
izgonita de acasa si va putea astfel sa-l urmeze pe Allan. Sen nu vrea cu niciun
chip sa o alunge, ci sa o marite. Drama intregii familii e cutremuratoare.
Allan primeste o scrisoare de la Narendra Sen, care ii demontreaza definitic
incompatibilitatea dintre cele doua lumi, a celor doua civilizatii si religii,
imposibilitatea casatoriei intre un europrean si o bengaleza. Pentru Allan, Maitreyi
ramane o eterna obsesie si o enigma. Frmantarile lui Allan de a o intelege pe
Maitreyi fac ca romanul sa aiba un final deschis.
9.Concluzie
In concluzie, consider ca romanul Maitreyi ramane o capodopera,
prezentand cu autenticitate infiriparea sentimentului de dragoste, a fericirii
impartasite si a destramarii ei.
Criticul literar Pompiliu Constantinescu a apreciat cartea lui Mircea Eldiade,
inca din aul publicarii Se a citi romanul d-lui Eliade, in istoria noastra literara, ca
un moemnt de gratie al autorului , fiind asemanat cu incantatoarea poveste de
iubire a Evului Mediu, Tristan si Isolda.