Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul

de Mihai Sadoveanu
-roman traditional1.Contextul literar
Romanul Baltagul a aparut in 1930 si este un adevarat poem al naturii si
al sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari , dupa cum afirma G.
Calinescu.
Versul moto Stapane, stapane, / Mai chiama si-un canie exprima viziunea
despre moarte a ciobanului roman ilustrata in balada populara Miorita.
2.Tema
Tema ilusteaza lumea veche a satului romanesc, sufletul taranului
moldovean care pastreaza traditia, avand un mod propriu de a gandi, a simti si a
reactiona in fata problemelor importante ale vietii. Roman al maturitatii, cuprinde
marile teme ale scriitorului: viata pastorala, natura, miturile, iubirea,
intelepciunea, arta povestirii.
3.Semnificatia titlului
Titlul este simbolic, avand o dubla semnificatie: baltagul este arma cu care
se face dreptate, o unealta justitiara.
Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand e folosit pentru
infaptuirea dreptatii, nu se pateaza de sange.
Baltagul este arma crimei, dar in acelasi timp, arma dreptatii. Cuvantul
provine din limba greaca labrys, care inseamna secure cu doua taisuri, dar si
labirint. Motivul labirintului apare de-a lungul romanului, prin cautarea si diferitele
popasuri.
4.Specia
Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni cu actiune
complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative, in timp si spatiu precizate,
cu un numar mare de personaje puternic individualizate. Prin numeroasele
aspecte infatisate, romanul ofera o imagine ampla a vietii.
5.Tipul de roman
Romanul a fost incadrat in mai multe tipologii: roman politist de catre G.
Calinescu, o reconstituire a Mioritei de G. Lovinescu, roman initiatic, roman de
dragoste (Al. Paleologu), roman realist obiectiv (N. Manolescu)
6.Compozitie
Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: astept realist,
redat de reconstituirea monografica a lumii pastorale si cauarea adevarului, dar
si asptectul mitic, ilustrat de sensul ritual al gesturilor personajului principal.
Orizontul mitic includ modul de intelegere a lumii de catre personaje, traditiile
pastorale, comunicarea om-natura si mitul marii treceri.
Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului.
Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Vitoria reconstituie evenimentele
care au condus la moarte sotului ei (intriga politista). Pentru Gheorghita, cautarea
are un rol educational, de initiere a tanarului.
7.Perspectiva narativa
Naratiunea se face la pers. a III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient
reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie, lumea satului
de munteni si actiunile Vitoriei.
8.Moduri de expunere
Naratiunea este predominanta, iar pasajele descriptive(descrierea) fixeaza
aspectele cadrului natural si elemente de portret fizic. Apar si secvente dialogate
(dialogul) sau de replici ale Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie in
cautarea sotului, la fiecare popas.
9.Timp si spatiu

Timpul derularii actiunii este vag precizat prin repere temporale: aproape
de Sf. Andrei, in Postul Mare, 10 Martie. Cadrul actiunii este satul Magura
Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei; dar si cel de campie,Cristesti, in Balta Jijiei.
10.Subiectul
Romanul este structurat in 16 capitole, cu actiune desfasurata cronologic,
urmarind momentele subiectului.
Prima parte (cap I-VI), framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si
pregatirile de drum, include expozitiunea si intriga.
In expozitiune, se prezinta satul Magura Tarcaului si portretul fizic al
Vitoriei, care este surprinsa de prispa torcand si gandindu-se la intarzierea sotului
sau plecat la Dorna sa cumpere oi.
Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse inainte de
plecare in cautarea sotului: tine post negru 12 vineri, se inchina la icoana Sfintei
Ana, de la manastirea Bistrita, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde
unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasa la
Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit.
Partea a doua (cap VII-XIII) contine desfasurarea actiunii si releva drumul
parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipan si
reconstituie drumul lui Nechifor, facand o serie de popasuri. Intalnesc la Borca o
cunmetrie si la Cruci, o nunta. Succesiunea acestor mari evenimente din viata
omului anticipeaza inmormantarea din final. Intreband din sat in sat, ea isi da
seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit,
Lupu, ea descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan, in dreptul Crucii Talienilor.
Partea a treia (cap XIV-XVI) prezinta sfarsitul drumului:ancheta politiei,
inmormantarea, parastasul si pedepsirea ucigasului.
Coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului marcheaza maturizarea
lui Gheorghita, dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas.
Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie sccena crimei,
surprinzandu-i chiar si pe ucigasi Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi
recunoaste vina, inca al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu
baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate.
Deznodamantul il surprinde pe Bogza, care-i cere iertare femeii mortului
si-si recunoaste vina.
11.Personajele
Personajul principal, Vitoria Lipan, este o femeie puternica, hotarata,
curajoasa, lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de serie sunt evidentiate pe
drum, dar mai ales la parastas, cand demasca ucigasii.
Apartinand lumii arhaice, Vitoria transmite copiilor respectul traditiilor. Ca
mama, ii interzice Minodorei sa se departeze de traditie si contribuie prin
calatorie la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie si de
nunta si vegheaza la ritualul inmormatarii: priveghiul, drumul la cimitir, bocitul,
slujab, pomana.
Sotie iubitoare, porneste hotarata in cautarea sotului: era dragostea ei de
douazeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag in tinerete Lipan, asa-i era drag si
acuma.
Personajul complex este individualizat prin caracterizare directa prin
descriere de catre autor, dar si indirecta, trasaturile morale reiesind din fapte,
vorbe, atitudini, gesturi, relatia cu alte personaje.
Portretul fizic releva frumusetea personajului, prin tehnica detaliului
semnificativ: Nu mai era tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in priviri.
12.Concluzie
Romanul Baltagul de M. Sadoveanu apartine realismului mitic si este
probabil singurul roman obiectiv al sau, care aduce o formula inedita in peisajul
epicii interbelice.