Tema si viziune despre lume-BALTAGUL- M.

Sadoveanu
Mihail Sadoveanu se remarca in literatura romana prin opera vasta si variata,
fiind considerat unul dintre cei mai talentati povestitori romani alaturi de Ion
Creanga.

Opera ,,Baltagul apare in anul 1930 si are ca principal sursa de inspiratie

balada populara ,,Miorita sugerata prin motto-ul ,,Stapane, stapane mai chema
si-un cana.

Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune

complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate,
antrenand un numar mare de personaje puternic individiualizate. Prin
multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera o imagine ampla asupra vietii.

Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei initiatice

si justitiare. Romanul ,,Baltagul prezinta o ampla monografie a satului
moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prin-plan
cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de
Gheorghita, Victoria reface drumul parcus de sotul ei pentru descoperirea
adevarului.

Fiind un roman al maturitatii regasim in opera marile tame sadoveniene:

natura, calatoria, iubirea, familia, cunoastera, idila pastoral , miturile.

Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii si de tesatura de

teme si motive au ocazionat de-a lungul vremii diferite interpretarii ale
romanului. Roman interbelic traditional darorita faptului ca prezinta
monografia satului si a lumii pastorale cu tradiriile si obiceiurile sale.
Romanu politist, roman demitizat, roman realist obiectiv: datorita perspective
narative obiective, cu relatare la persoana a treia de catre un narrator
heterodiegeteic, roman initiatic, roman de dragoste.

Romanul este structurat pe doua coordinate fundamentale : aspectul realist

sustinut de reperele spatiale, tipologia personajelor si tehnica detaliului si
aspectul mitic sustint de gesturile ritual ale Victoriei, comuniunea om-natura,
traditiile folclorului pastoral si mitul ,,marii treceri.

Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul drumului,

respective motivul labirintului. Parcurgerea drumlui are diferite semnificatii.
Victoria reconstituie evenimentele care au dus la moaretea barbatulrui ei , ceea
ce se transpune intr-o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine.
Pentru Gheorghita,calatoria are un rol educativ, de initiere in viata drumul fiiid
si un labirint.Nichifor , personajul episodic, prezentat indirect, apartine planului
mitic. Cautandu-l, Victoria parcurge simultan drumul a doua lumii spatiul; real,
concret si comercial, dar si o lume ,, de semne si minuni, al caror sens doar ea
stie sa-l descifreze.

Titlul romanului este format dintr-un substantive comun ,,baltagul care in

sens denotative este un topor cu doua taisuri, iar la nivel simbolic, in sens
conotativ este un obiect ambivalent: arma a crimei, dar si instrumental actului
justitiar. De ramarcat faptul ca in opera cele doua femei sunt indeplinite de
acelasi baltag.

Perspectiva narativa este obiectiva cu relatare la persoana a 3-a, insa la

parastasul sotului Victoria preia rolul naratorului, devine si o voce auctoriala.
Inteligenta si calculate ca ,,un Hamlet feminin , ea reconstituie crima pe baza
proprilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe
criminali sa-si recunoasca vina.

Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale ,,aproape de Sf
Andrei , ,,in Postul Mare , ,,10 Martie .Cadrul actiunii este satul Magura
Tarcaului , zona Dornelor si a Bistritei. Restul toponimelor sustin veridicitatea
romanului, dar pentru a sustine valentele mitice exista si repere simbolice: satul
Doi Merci , raul Neagra.

Romanul este structurat pe saisprezece capitol cu actiune desfasurata

cronologic.

Incipitul cu rol de prolog prezinta o legenta despre

modul de viata al pastorilor si ocupatile lor. Victoria
rememoreaza aceasta legenda anticipand destinul
tragic al sotului ei. Finalul cu rol de epilog cuprinde
planurile de viitor ale Victoriei in legatura cu familia ei.
Secventele narative sunt legate prin inlantuire si
alternanta.
Prima parte prezinta framantarile Victoriei in
asteptarea satului cuprinzand expozitiunea si intriga. In
expozitiune este prezentat portretul fizic al femeii
ingrijorata de absenta lui Nechifor plecat la Dorna sa
cumpere oi. Intriga cuprinde actiunile intreprinse
inainte de plecare: tine post negru , se inchina la icoana
Sfintei Ana , anunta autoritatile de disparitia sotului,
vinde lucruri pentru a putea face rost de bani, pe
Minodora o lasa la Manastire, iar lui Gheorgita ii da un
galtag sfintit.
Parte a doua contine desfasurarea actiunii si
prezinta drumul parcurs de mama si fiu. Ei reconstituie
traseul lui Nichifor, facand o serie de popasuri: la hanul
lui Donea, la baba Dochia, la Vatra-Dornei unde este
actul de vanzare al oilor , apoi drumul duce spre o tara
necunoscuta. Pe drum intalneste un botez si o nunta,
marile momente din viata omului a caror ordine
sugereaza inmormantarea de la final. Intreband din sat
in sat ea isi da seama ca sotul ei a diparut intre Suha si
Sabasa su cu ajutorul cainelui Lupu gaseste ramasitele
lui Lipan intr-o rapa.
Partea a treia prezinta Sfarsitul drumului : ancheta
politiei, inmormantarea, parastasul si pedepsirea.
Punctul culminant este scena de la parastas cand
Victoria povesteste crima surprinzandu-i pe ucigasii: Ilie
Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina, iar
cel de-al doilea devine agresiv si este lovit de
Gheorghita cu baltagul tatalui si sfasiat de cainele Lupu.
Deznodamantul il surprinde pe Bogza care-i cere
iertare victoriei, si-si recunoaste fapta.
Persoanajele infatiseaza tipologii umane reprezentative
pentru lumea satului de la munte.
Personajul principal este Victoria Lipan, femeia voluntara,
munteanca curajoasa, hotarata si lucida .Personaj complex
construit prin tehnica basoreliefului si individualizat prin
caracterizarea directa si indirect .

Personajul secundar, Ghiorghita Lipan reprezinta generatia

tanara care trebuie sa-i ia locul tatalui disparut. Prin
prezentarea lui si a drumului initiatic parcurs opera ,,Baltagul
devine un bildugs roman.

Nichifor Lipan este personajul caracterizat in absenta prin

retospectiva si rememorare, el simbolizeaza destinul muritor la
oamenilor.

Pesonajele episodice sunt reprezentative pentru lumea

arhaica a satului Minodora fiica receptive la rautatile civilizatiei
si trimisa la manastire pentru purificare . Pentru Danila care
reprezinta autoritatea spirtuala. Baba Maranda care reprezinra
credinta in superstitii. Personajul colectiv este reprezentat de
muntenii care locuiesc in satul arhaic si sunt portretizati la
inceputul romanului in legenda rememorata de Victoria si care
are loc de prolog.

Stilul Sadovenean se remarca prin folosorea modurilor de

expunere naratiunea si descrierea care prezita atat firul epic,
dar fixeaza si aspectele omografice ale satului si elementele de
portret . Arhaismele si regionalismele sustin culoarea locala a
actiunii romanului, trimitand in acelasi timp si la valentele
mitice.

In opinea mea, romanul ,, Baltagulapartine realismului mitc,

prin cale trei mituri fundamentale : mioritic, mitul egiptului a lui
Isis si a lui Asiris, dar si prin mitul lui Ulise. Sadovanu reuseste
prin formule proprii, inovatoare sa prezinta viata satului si a
lumii arhaice conferind o strucura polimorfa romanului
interbelic.