RELAIA DINTRE PERSONAJE N BALTAGUL DE MIHAIL

SADOVEANU

Personajul principal este Vitoria Lipan, erou reprezentativ pentru

categoria oamenilor din comunitatea rurala. Eroina este un personaj de
factura realista, ceea ce presupune coexistenta unor trasaturi complexe.
Urmarind schema romanului realist, personajul principal este prezentat
de la inceput prin caracterizare directa, naratorul realizandu-i portretul
fizic, a carui caracteristica este frumusetea. Acesta este construit din linii
care accentueaza trasaturile sale interioare: Obrazul ei parca era un
portret neclintit (), ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina
castanie a parului, erau dusi departe.
Personajul trece printr-un proces de interiorizare: Acei ochi aprigi si
inca tineri cautau zari necunoscute, iar cel care observa primul
schimbarea este Gheorghita: maica-sa s-a schimbat () se uita numai
cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica. . Tot el este cel care
observa puterea mamei sale de a intelege gandurile celorlalti: Mama
asta trebuie sa fie farmacatoare; cunoaste gandul omului.
Fiind un personaj tipic, Vitoriei i se precizeaza si statutul social. Mama
si sotie iubitoare, femeia este reprezentativa pentru o intreaga categorie
umana. Are doi copii: Gheorghita si Minodora, pe care incearca sa-i
educe in spiritual traditiei. Pe timpul cat este plecata alaturi de
Gheorghita, femeia o trimite pe Minodora la manastire pentru a o sti in
siguranta. Gheorghita o urmeaza si invata de la mama sa datinile legate
de momentele importante ale existentei -nastere-nunta-inmormantareinvata sa ii cunoasca pe ceilalti, sa fie circumspect, sa nu isi
exteriorizeze emotiile.
Portretul moral al Vitoriei ete dezvaluit preponderent prin mijloacele
caracterizarii indirecte, trasaturile muntencei reiesind din faptele,
gesturile si vorbele acesteia. Paleta trasaturilor se imbogateste indirect
din actiune, caci femeia este o fire dinamica.Traind in lumea satului
traditional, credincioasa, dar atenta si la semnele naturii sau la visele
premonitorii, Vitoria are o conceptie duala asupra lumii. Preotul si

vrajitoarea sunt in egala masura importanti pentru ea, neezitand sa le

ceara sfatul. Ca un bun crestin, ea se roaga lui Dumnezeu si tine post
negru inainte de a pleca la drum. Este un pas necesar pe care femeia il
face pentru a se putea aproia de lumea umbrelor, pentru a- l putea gasi
pe Nechifor.
Relatiile cu alte personaje , alt mijloc indirect de caracterizare,
dezvaluie in Vitoria o fire sireata, buna cunoscatoare a oamenilor. Stie ce
sa intrebe, la cine sa apelezesi, cu o inteligenta ascutita, deduce foarte
corect cursul evenimentelor. Desi intristata de disparitia lui Nechifor, pe
care simte ca l-a pierdut pentru totdeauna, nu ezita sa simuleze veselia
atunci cand intalneste o cumetrie pe drum. In felul acesta, demonstreaza
capacitatea de disimulare, dar si de intelegere a lumii in toata
complexitatea ei, lume in care limita dintre viata si moarte, dintre veselie
si tristete este foarte fragila. Pentru Gheorghita, Vitoria este un adevarat
maestro care il initiaza. Conducandu-l cu siguranta, dar si cu asprime,
femeia il lasa pe fiul ei sa actioneze doar atunci cand stie ca s-a
maturizat. Este semnificativa in acest sens scena pedepsirii criminalilor
in care Gheorghita are rolul decisiv. In aceeasi scena, sunt puse in
lumina din nou inteligenta si spiritul de detectiv ( cf. George Calinescu ).
Felul in care stie sa ii invrajbeasca pe cei doi criminali pentru a-si da in
vileag fapta este reprezentativ pentru caracterul sau. Momentul este
foarte bine ales: praznicul inmormantarii, unde nimeni nu se asteapta ca
faptele sa fie dezvaluite. Cazut la lovitura de baltag a lui Gheorghita, sub
ochii cainelui, Bogza isi recunoaste vina, marturisind ca evenimentele sau petrecut exact cum le-a redatf amilia si cere sa fie iertat. Raspunsul
femeii, crestinesc, ascunde retinerea ei in a ierta pana la capat fapta:
Dumnezeu sa te ierte.
Replicile sale, cand umile, vorbind cu preotul, cand dure, in relatia cu
Minodora (Iti arat eu tine coc, valt si bluza!) , demonstreaza o
extraordinara capacitate de a se adapta oricarui interlocutor. Pentru a
contura cu finee portretul moral al muntencei, autorul apeleaza si la
introspectia psihologica, prin care sunt evidentiate trairile intense ale
femeii, temerile si sperantele sale. Introspectia psihologica reprezinta alt
mijloc de caracterizare indirecta a personajului. Facand parte din galeria
personajelor complexe si puternice,Vitoria Lipan, al carei nume
sugereaza biruinta, a fost comparata cu maicuta batrana din balada
Miorita, avand in comun cu aceasta o dragoste extraordinara pentru cel
disparut si o vointa deosebita de a-l gasi. Pe de alta parte, din
perspectiva mitologica, criticul Alexandru Paleologu descoperea in Vitoria

portretul zeitei egiptene Isis, care porneste in cautarea sotului ei, Osiris,
rapus de Seth. Ca in mitologie, eroina romanului descopera si
recompune trupul sotului sau, recompunand prin aceasta, in mod
simbolic, echilibrul universului.
Gheorghita Lipan este tipul tanarului in formare. Drumul pe care il
parcurge tanarul este unul initiatic, marcand simbolic despartirea de
copilarie. Scriitor realist, Sadoveanu realizeaza portretul acestui personaj
atat fizic, cat si moral. Prin caracterizare directa, realizata de catre
narator, se stabilesc trasaturile fizice ale personajului: flacau sprancenat
() intorcea un zambet frumos ca de fata si abia incepea sa-i infireze
mustacioara. Aceasta descriere succinta este facuta si din perspectiva
mamei, care il admira din cealalta parte a masutei. Trasaturile morale
reies in primul rand indirect, din faptele, gadurile sau modeul de a vorbi
al personajului. La inceput temator (D-apoi om putea razbi, mamuca?),
gandindu-se mai mult la horele din sat decat la linistea mamei
( Raspunse el mahnit in sine; caci nu se mai putea bucura de hora de a
doua zi ), Gheorghita primeste sa plece in cautarea tatalui sau pentru ca
asa i se cere ( M-oi duce, daca spui ). Femeia observa atitudinea
retinuta a fiului ei, pe care il caracterizeaza drept sfios si nesigur si
hotaraste sa plece in calatorie alaturi de el. Fara sa se fi desprins inca
din lumea basmelor copilariei, baiatul ii judeca pe cei din jur ca fiind
personaje ale unei lumi fabuloase. Vazand cum Vitoria ii intuieste
gandurile, personajul remarca nedumerit: Mama asta trebuie sa fie
fermecatoare; cunoaste gandul omului.
Perseverenta si forta bratului tanar sunt chiar trasaturile de care are
nevoie Vitoria pentru a putea razbi. Exista momente in care Vitoria ii
recunoaste fiului ei superioritatea - cand acesta vorbeste despre
calatoria cu trenul sau cand, pentru ca stie sa citeasca, ii spune unui
carciumar pe nume: Vad ca toti sunteti cu cap si cu invatatura. Numai eu
is o proasta, remarca femeia, disimulandu-si admiratia.
Ca instrument magic , primeste de la mama sa baltagul sfintit, pe care il
poarta permanent cu sine: Gheorghita purta aninat in lat, in dosul
coapsei drepte, baltagul. Drumul este lung si sinuos, asemenea unui
labirint, iar traseul urmat este cel invers transhumantei. Mergand dinspre
iarna spre primavara, dinspre intuneric spre lumina, Gheorghita invata sa
se supuna mamei, sa cunoasca firea oamenilor. Orice traseu initiatic
presupune, pe langa despartirea de spatiul cunoscut, si trecerea unei
probe grele, aceea a confruntarii cu moartea. Momentul semnificativ din
roman in acest sens il reprezinta privegherea osemintelor lui Nechifor.

Coborarea in rapa, echivalentul trecerea in lumea zmeilor din basme,

este o asemenea incercare dificila, la care Gheorghita este supus de
catre mama sa. In mod simolic, in aceasta scena se realizeaza un
transfer de energii intre tata si fiu: Sangele si carnea lui Nechifor Lipan
se intorceau asupra lui in pasi, in zboruri, in chemari. Chiar daca frica il
face sa nu respecte intru totul sfaturile Vitoriei si paraseste ramasitele
tatalui sau, proba este trecuta si tanarul ii poate infrunta acum pe
criminali. In scena praznicului de dupa inmormantare, prim-planul il are
Vitoria. Cu inteligenta, femeia ii face pe vinovati sa-si marturiseasca
faptele. Gheorghita este insa cel care infaptuieste dreptatea. Tanarul
este prevazator, isi face un plan, reactioneaza altfel decat pana atunci:
Flacaul avea de mai-nainte hotarat cum sa faca. Asa cum la inceputul
romanului a biruit troianul, iata ca acum il rapune pe criminal:
Impuns de alt tipat al femeii, feciorul mortului simti in el crescand o
putere mai mare si mai dreapta decat a ucigasului. Primi pe Bogza in
umar. Il dadu indarat. Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte.