Baltagul

de Mihail Sadoveanu
Caracterizarea Vitoriei Lipan
Baltagul, publicat de ctre Mihail Sadoveanu n perioada
interbelic, este un roman tradiional, obiectiv i realist, care ilustreaz
viziunea despre lume i creaie a autorului, surprinznd totodat
viziunea mioritic asupra morii ntr-o nou interpretare.
Perspectiva narativ are un rol important n construcia personajelor
i n transmiterea ideilor. Scriitorul pune bazele unui roman tradiional,
obiectiv, mitic i baladic, naraiunea relatndu-se la persoana a III-a.
Tema romanului este tema vietii i a mortii, a iubirii, a datoriei i a
initierii care permite totodata realizarea monografiei satului
moldovenesc de munte, prezintandu-se i tema familiei dintr-o
perspectiva aproape mitica.
Din punct de vedere compozitional, textul este structurat in
saisprezece capitolate, urmarind doua coordonate fundamentale,
aspectul realist (reconstituirea monografica a lumii pastorale si
cautarea adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor
personajului principal).
Titlul este simbolic, intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma
magica si simbolica menita sa implineasca dreptatea, este o unealta
justitiara. Ea este, in basmele populare, furata de fortele malefice
(zmei) si redobandita de personajul pozitiv. Principala trasatura a
baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii,
acesta nu se pateaza de sange.
Urmarind schema romanului realist, personajul principal este
prezentat de la inceput prin caracterizare directa, naratorul realizandui portretul fizic, a carui caracteristica este frumusetea. Dintre toate
personajele, cel mai important este Vitoria Lipan, care se
individualizeaz prin cteva trsturi distincte: este soia lui Nechifor
Lipan i mama Minodorei i lui Gheorghi.

Portretul fizic, realizat prin caracterizare direct de ctre narator,

este acela al unei femei mature, dar care, n ciuda trecerii anilor, i
pstrase frumuseea: ,,Ochii ei cprii, n care parc se rsfrngea
lumina castanie a prului". Vitoria este caracterizat n mod direct i
de celelalte personaje, care-i scot n eviden trsturile morale. Astfel,
Gheorghi, fiul Vitoriei, crede c "mama sa trebuie s fie
fermectoare; cunoate gndul omului".
In opera este prezenta si autocaracterizarea, Vitoria spunand ca,
desi nu stie carte cunoaste foarte bine pe oameni: " Eu te cetesc pe
tine, macar ca nu stiu carte..."
Vitoria Lipan este caracterizata indirect prin fapte, limbaj,
vestimentatie, nume, gesturi, modul in care traieste si relatia cu
celelalte personaje.
Traind in lumea satului traditional , credincioasa, dar atenta si la
semnele naturii sau la visele premonitorii, Vitoria are o conceptie duala
asupra lumii. Preotul si vrajitoarea sunt in egala masura importanti
pentru ea, neezitand sa le ceara sfatul.
Personajul principal, femeia voluntara, este un exponent al spetei
in relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale.
Vitoria este o femeie puternica, horatara, curajoasa, iar portretul fizic
releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ Nu
mai era tanara, dar avea o frumuseta neobisnuita in privire.
Mam a doi copii, Minodora i Gheorghi, vegheaz cu grij i
dragoste asupra lor. Pe Minodora o crete n spiritul respectului fa de
datinile strbune, insa ii reproeaz c nu manifest suficient respect
fa de obiceiuri, acceptnd formele noi de conduit: coafur,
vestimentaia, dansul modern, scrisorile de amor. Cu Gheorghi se
arat mai tolerant, pentru c-l vede sfios i nesigur, dar cnd i d
seama c el va trebui s ia locul tatlui su, face din el un brbat
curajos i energic.
Axa fundamental a sufletului femeii o constituie ns dragostea i
credina fa de so. Nechifor Lipan fiind centrul universului ei. Absena
prelungit a brbatului este cauza interiorizrii eroinei, iar dispariia lui
Lipan i absorbe toate gndurile, rostul vieii ei devenind gsirea
brbatului.
Fidelitatea lui Nechifor o ajut pe Vitoria s nfrunte tragedia, nu cu

senintate, dar cu certitudinea c n afara morii nimic nu i-ar fi putut

despri, observandu-se ambitia eroinei.
Sugestiv este i numele ei, care reprezinta tot o caracterizare
indirecta : Vitoria, form popular de la victorie, cci femeia a reuit
n ceea ce i-a propus, adic triumful iubirii asupra rului ce domin
oamenii.
Relatiile cu alte personaje, alt mijloc indirect de caracterizare,
dezvaluie in Vitoria o fire sireata, buna cunoscatoare a oamenilor. Stie
ce sa intrebe, la cine sa apeleze si, cu o inteligenta ascutita, deduce
foarte corect cursul evenimentelor. Desi intristata de disparitia lui
Nechifor, pe care simte ca l-a pierdut pentru totdeauna, nu ezita sa
simuleze veselia atunci cand intalneste o cumetrie pe drum. In felul
acesta, demonstreaza capacitatea de disimulare, dar si de intelegere a
lumii , lume in care limita dintre viata si moarte, dintre veselie si
tristete este foarte fragila.
Vitoria impresioneaz prin luciditate i stpnire de sine, cci i d
seama c Gheorghi are nevoie de mintea i experiena ei i hotrte
s plece mpreun .Avnd o inteligen ieit din comun, Vitoria
reuete s intuiasc cele mai intime gnduri ale lui Gheorghi sau a
celor cu care intr n contact si cu toate greutile ntmpinate n
drumul su,Vitoria nu renun,nu d napoi pn nu-i atinge scopul.
Vitoria este aprig, voluntar, cunoscand psihologia oamenilor.
Negustorul David este impresionat de inteligena i de caracterul ferm
al femeii, iar Anastasie este uimit de tenacitatea cu care conduce
ancheta, de observaiile pe care le face, de puterea de stpnire, de
arta disimulrii. Printre oameni strini are puterea de a-i ascunde
suferina, gndurile, nelinitea, dovedindu-se astfel firea puternica a
femeii.
Semnificativa este scena pedepsirii criminalilor in care Gheorghita are
rolul decisiv si tot in aceeasi scena, sunt puse in lumina din nou
inteligenta si spiritual de detectiv a femeii.
O alta scena importanta este evidentiata de felul in care stie sa ii
manipuleze pe cei doi criminali pentru a-si recunoastea fapta, acest
fapt fiind reprezentativ pentru caracterul sau. Momentul este foarte
bine ales: praznicul inmormantarii, unde nimeni nu se asteapta ca
faptele sa fie dezvaluite. Cazut la lovitura de baltag a lui Gheorghita,

Bogza isi recunoaste vina, marturisind ca evenimentele s-au petrecut

exact cum le-a redat femeia si cere sa fie iertat, iar raspunsul Vitoriei,
crestinesc, ascunde retinerea ei in a ierta pana la capat fapta:
Dumnezeu sa te ierte", ii zise Vitoria. Replicile sale, cand umile,
vorbind cu preotul, cand dure, in relatia cu Minodora , demonstreaza o
extraordinara capacitate de a se adapta oricarui interlocutor.
Fiind un personaj complex, caracterizat att prin mijloacele
caracterizrii directe i indirecte, prerile criticilor literari referitoare la
Vitoria sunt diverse. George Clinescu o asociaz cu un Hamlet
feminin, iar Nicolae Manolescu o consider nereligioas, viclean i
rea.
"Baltagul" ramane in literature romana, asa cum afirma Nicolae
Manolescu, romanul unui suflet de munteanca, o opera epica realizata
in primul rand in jurul unui personaj feminine complex, memorabil.