MIHAIL SADOVEANU

”BALTAGUL”- roman de tip traditional

TRASATURI SPECIFICE :
1. elemente de naratologie specifice : NARATOR HETERODIEGETIC , OMNISCIENT
( focalizare zero, naratiune la persoana a III-a ,
perspectiva narativa obiectiva - « dindarat »-cf.G.Genette)
- perspectiva narativa unica, naratot obiectiv, omniscient= cunpaste gandurile personajelor,
trairile lor nerostite
ex. *Vitoria nu poate dormi de grija si isi imagineaza cum trebuie sa arate prefectura si prefectul pe
care urmeaza sa-l intalneasca
*Gheorghita se gandeste la diferentele dintre femei si barbati dupa ce a deblocat drumul astupat
de troiene

2. prefera fapta psihologiei si epicul-analizei psihologice

- “Baltagul”propune un discurs epic liniar , urmarind cu fideliatet intamplarile in succesiunea lor; materialul
faptic e axat pe tema calatoriei explorative, cu functii si scopuri multiple  initierea , confruntarea ,
restabilireaadevarului, justitia , datoria,)
OBS! Analiza psihologica nu lipseste complet din roman; de exemplu, criticul Paul Georgescu propune
citirea acestei opere sadoveniene incheia unui roman de dragoste, descriere a unei iubiri mature, dar nu mai
putin intense si pasionale ( fapt ce justifica frecventele si violentele crize de gelozie ale Vitoriei ); criticul
sugera chiar ca iubirea Vitoriei pentru sotul ei seamana cu aceea a sotiilor de marinar- intensitatea iubirii
este sporita de absenta celui drag , de dor. Gesturi ale eroinei principale sunt decodate de P.Georgescu in
linia erotismului aproape demonic : vizita la baba Maranda are scopuir clare im seria demoniei, a
descantecelor de dragoste si de fidelitate, iar dezvelirea craniului lui Nechifor ( fapt nepermis din punct de
vedere ritualic) e interpretat ca o asumare al legaturii erotice chiar si dincolo de moarte( nu se poate
desprinde de Nechifor, l-ar vrea inapoi chiar si sub forma pagana, nelegiuita a bantuirii )

3. romanul de tip traditional e creator de mitologie

- scrierea sadoveniana se poate raporta atat la mitul mioritic, cat si – in optica lui Alexandru Paleologu- la
mitul egiptean al lui Osiris.
- in panteonul egiptean, Osiris e simbolul soarelui care rasare si apune ; in romanul “Baltagul”, imaginea
soarelui e asociata cu Gheorghita si , implicit, cu imaginea tatalui pe care acesta va fi chemat sa-l
inlocuiasca
Ex. Vitoria trebuie sa afle despre sotul ei daca “ s-a inaltat in soare ori a curs pe o apa”
Vitoria spune fiului ei : “ Nu te uita urat, Gheorghita , ca pentru tine de-acu incepe a rasari
soarele....De-acu trebuie sa te arati barbat”

OBS! Echivalentul lui Osiris in mitologia greaca se apre ca este DIONISOS, adica cel nasscut de
doua ori percum Nechifor( initial s-a numit Gheorghita)

--Osiris e o ucis de rivalul sau, Seth, care-i va dezmembra trupul si-l va arunca in valea Nilului( ramasitele
lui Lipan sunt gasite risipite intr-o vale)

- Osiris este cautat de sotia sa, Isis, insotita de fiul lor, Horus si de Anubis ( o zeitate cu cap de caine/sacal
care in mitologia egipteana are rol de ghid al sufletetlor celor morti);

- Sotia lui Osiris acopera trupul dezmembrat al sotului cu o piete de anumal, probabil tigru sau pantera ( se
aseamana cu ceea ce foloseste , in acelasi scop, Vitoria: un” lavicer vârstat( dungat-n.n.) negru si roş “)

1
- Isis ia cu sine in aceasta cautare un topor si o bagheta magica ( Vitoria va lua baltagul nou, blagoslovit de
parintele Danila , dar si un betisor alb!)

4.personajul in romanul traditional este tip sau arhetip

* legatura cu arhetipul din mitul mioritc
* prin latura initiatica a romanului, Gheorghita e mai mult decat un individ anume, e modelul, adica arhetipul
tanarului care trebuie sa se maturizeze
Latura initiatica a romanului ( argumente)
- tema educatiei – bine reprezentata in roamn:
 Minodora este confruntata cu un sistem de reguli validate istoric si pe care e obligata sa le
respecte
 Pentru ca s-a abtut de la aceste precepte , fata va fi supusa unei perioad de “purificare “ prin
inchiderea ei temporara in manastire
- Initierea virila a lui Gheorghita se declanseaza in momentul in care baiatul ( pana atunci rasfatat, ocrotit
si indrumat ba de mama, ba de baciul Alexa) este obligat sa preia locul tatalui disparut prematur
- v. Replica simbolica a mamei pune in lumina cele doua identitati ale acestui candidat la
initiere: cea prezenta si cea pentru care trebuie sa se pregateasca:” pentru tine de-acu incepe
a rasari soarele ... Intelege ca jucariile au stat. De-acu trebuie sa te arati barbat...”

Initierea se va petrece sub obladuirea mamei sale

- vezi sfaturile pe care i le da ( cum sa se comporte faţă de alaiurile de nunta si botez,
mascandu-si suferinta personala , e supus unor probe fizice care il conduc, insa si catre
revelatii de ordin spiritual- dupa lupta cu troianul ainteles ce-l defineste ca barbat, adica forta
fizica, dar in surasul mamei descifreaza si sursa tainica a fortei femeilor: viclenia) Si la
pomana, succesiunea de gesturi ce pregatesc dezvaluirea adevarului si infaptuirea actului de
razbunare e facuta tot sun atenta indrumare a Vitoriei

- Etape esentiale si obligatorii in initierea eroului ( cu resorturi si explicatii mitologice clare

) sunt:

a. parcurgerea unui drum

– etapa aflata in stransa legatura cu titlul romanului ( echivalentul grecesc al cuvantului “baltag”
fiimd “ LABRYS”, cuvant a carui radacina intra si in structura termenului “labirint”)
- drumul parcurs de cei doi este necunoscut lor, le solicita fortele, inteligenta si chiar abilitatea de a
afla , macar din cand in cand, raspunsuri la intrebarrile pe care le au sau macar cate o calauza-
- Simbolice sunt repere ale acestia, precum Crucea Talieniulor
- Fiara din labirint este, evident, Calistrat Bogza ( diform fizic si poreclit simbolic “Iepurele”-
simbol al mortii in mitologia romaneasca)
OBS! Critica literara vorbeste si de o a doua ipostaza a labirintului in roman: labirintul interior , sufletesc in
care rataceste Vitoria in cautarea unor raspunsuri, apoi in cautarea luminii

b. Coborarea in Infern- moment simbolizat in text prin vegherea osemiontelor tatalui in râpă
= veghe nocturna , initiatica , petrecuta intr-un loc aflat , simbolic, in afara lumii; aici se va desavarsi
substitutia tata-fiu :
- strigatul mamei pe numele de taina al tatalui va aduce cu sine un raspuns dat de fiul care-i
poarta numele
- notatii ale naratorului : “ Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui...”

c. Obligatia de a-si razbuna tatal ( asemenea lui Oreste)

-Dar!!! Gh, nu-si poate incepe noua etapa a existentei “maculat”( patat) de sange, vinovat de o crima,
fie ea si legitimata de simtul datoriei; de aceea, tanarul va face doar gestul simbolic de a –l lovi cu

2
baltagul ( sfintit!- poate deveni el o arma a crimei?!)pe ucigasul tatalui sau, omorul fiind realizat de
catre caine.

5. prezinta o lume omogena si traditionala , in care valorile obstei le integreaza pe cele

individuale , morala tuturor triumfand asupra celei individuale
- exemplul cel mai evident este acela al conflictului dintre Vitoria Lipan si fiica ei, Minodora, in privinta
respectarii traditiilor si a accesului modernitatii in viata lor ; fata trebuie sa respecte obiceiurile mostenite
( rudele evocate fiind pe linie materna, femeile fiind in general considerate drept spirite mai conservatoare,
pastratoare ale traditiilor). Din spusele si amenintarile mamei (“ altfel iti leg o piatra de gat si te -arunc in
Tarcău “) reiese faptul ca acesta e singurul mod de voiata acceptabil in comunitatea in care traieste aceasta
familie.
In acelasi sens, crima ( uciderea lui Nechifor) reprezinta o abatere de la legile nescrise , ca si abandonarea
cadavrului fara orice fel de ritual de inmormantare ( prin contrast, in “Miorita”, ciobanasul nu-i crede pe
ucigasii sai potentiali atat de ticalosi incat sa-l lase neingropat ;de aceea , el exprima unele dorinte cu privire
la acest ritual); in lumea Vitoriei, ale carei legi sunt brutal incalcate, viata familiei poate merge mai departe
abia dupa ce criminalii au fost, asa cum trebuie, pedepsiti!
“ Baltagul” descrie, deci, o lume arhaica a pastorilor, care lupta pentru a-si apara normele etice si care se
confrunta cu noile forme de viata sociala ( pentru detalii- Latura monografica a romanului )

Baltagul – roman de tiup monografic

Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale :
1. aspectul realist – ( reconstituirea monografica a lumii pastorale + cautarea adevarului despre
disparitia lui
Nechifor Lipan)
2.aspectul mitic – ( dat de sensul ritualic al gesturilor Vitoriei, etc)
Acest aspect reiese si din modul in care se realizeaza descrierea lumii in care traiesc personajele
principale” textul incepe cu evocarea acelei legende ( cosmogonii populare )relatate de N.L. , legenda acre
pune in legatura destinul individual cu lumea in care insul traieste: se vade clar ca sunt cateva cuvinte
considerate a fi cele mai importante : “rânduială “ si “semn”.; amandoua atrag atentia asupra faptului ca
lumea este organizata intr-o maniera semnificativa , echilibrata la nivel cosmic. Portretul colectiv al
muntenilor este in acest fel descifrat:- locuiesc aproape de cer ( de unde si importanta sacrului in viata lor), au
dreptul de a trai frumos , in petrecere si dragoste ca o compensatie pentru traiul aspru si munca lor grea.
Toate acestea compun un adevarat “ program existential” de la care nu trebuie sa te abati , demonstratia
fiind facuta prin caziul conflictului dintre Vitoria si Minodora ; Ostilitatea mamei fata de Ghita C.Topor n-are,
insa , niciolegatura cu defectele sale fizice, ci cu ceea ce el reprezinta : ( cf.Al.Paleologu)- un viitor slujbas, un
lefegiu, nu un om liber , »roman asezat, cu casa noua in sat si oi in munte.. », asa cum era, de pilda, Nechifor.
Paul Georgescu – “ monografie social - tipologica”:- descriere completa a societatii : imbracaminte ,
alimentatie , tainul anual al argatului , bacsisul datorat autoritatilor laice ( prefectul) sau spirituale ( preotul,
baba Maranda , Icoana Sfintei Ana)
- calebdarul sarbatirilor, ritualuri ( botez, nunta , inmormantare)
- credinte si relatii ceremoniale si sociale
OBS! Interesant e modul in care “convietuiesc: diferite structuri:
*ordinea cereasca ( amestecand surprinzator demonii religiei arhaice- catelul babei Maranda, vrajile
de dragoste , pasarea cu glas de om- cu religia monoteista- preotul , manastirile,
SfAna, Sf.Fecioara , Sf.Sisoie)
*ordinea mundană ( de pe pamant) –prefectul. Jandarmii – aceste autoritai alice fiind mai rar
“accesate” , fapt ce provoaca , de ex, Vitoriei o stare de neliniste
Esentiala este si legatura dintre Om si Natura!
- v, portretul colectiv al muntenilor din legenda cosmogonica - caracterul lor se aseamana cu
natura –( stau in fata soarelui cu o inima ca din el rupta- ), iar adaptarea lor perfecta la natura in
3
 mijlocul careia traiesc se vede in usurinta si coerenta cu care ii citesc si ii interpreteaza semnele
( ex. argatul Mitrea-semnele de vreme rea)

OBS! Pentru munteni, familia tipica este aceea a Lipanilor, iar reprezentantul tipc al acestei lumi este,
evident, NL; il recomanda pt. acest statut felul sau de a gandi( vizibil ataat in legenda de la inceput, cat si
in unele aforisme care-i decsriu filosofia de viata :” Nimeni nu poate sari peste umbra lui...”

Gratei legaturii dintre oamnei si natura , lumea devine o carte plina de semne pe care le putem citi
(Vitoria:” toate au nume, glas si semn ...toate vorbesc”
Ex. visul rau prevestitor - N.L. trecand calare o apa mare
- cantecul cocosului cu coada spre nucleul casei ( vatra)
- schimbarea brusca avremii
- apropierea primaverii citita in culoarea cerului
Pentru a valida aceste semen, Vitoria merge succesiv la preot si la vrajitoare , urmand drumuri pe trasee
secrete, mistice, respectand traditii si ritualuri anume; chiar si ianintea marii aventuri in lumea in care N.s-a
pierdut si pe care ea n-o cunoaste, VL face gesturi preparative si ritualice: calatoria la Icoana Sf.Ana , pregtita
de un ritual de purificare ( post negru 12 vineri- fara apa si fara cuvant!)
La acestea se adauga o alta categorie de semne- cele ale lumii reale – : Vitoria stia ca intarzierea exagerata
a lui NL e semn rau, pentru ca toate detaliile parcursului acestuia, chiar si intarzierlie cu femei si cu lautari, se
incadreaza intr-un tipar, intr-un cod pe care ea il stie; abaterile prezente sunt , de aceea, semnificative , iar
dezonadamntul este previzibil! ( ea stie ca pleaca in cautarea unui mort)
De aceea, VL va pleca in cautarea sotului sau repetand un scenariu mitic ( evocat si intr-o replica a ei :”
dac-a intrat pe celalalt taram, oi intra si eu dupa dansul”- ca Orfeu dupa Euridice!)
In fond, desi presupune intrarea eroinei intr-o alta dimensiune a lumii , in lumea “modernizata” , pe care ea
n-o cunoaste , gestul Vitoriei are legatura tot cu felul ei de a trai: la nivel uman ( trebuie realizat ritualul de
inmormantare ) si la nivel cosmic( echilibrul lumii lor arhaice , tulburat prin uciderea cuiva, trebuie restabilit
prin razbunare)
Prin acest curs al evenimentelor, romanul ajunge sa descrie , de fapt, doua lumi : Satul de la poalele
Magurii Tarcaului si lumea “civilizata” , desacralizata ( in care un om a fost ucis miseleste si lasat prada
fiarelor), o lume in care domina interesul;, banul, lacomia, violenta.

Drumul Vitoriei
-e unul de aflare a adevarului
- e marcat de toponime – aspect ce da exactitate , precizie desrierii spatiului
- uneori are calauze ( David) , alteori se bazeaza pe instinct , adaptandu-se perfect la diverse situatii ( timp
neprielnic, oameni neprietenosi , oamnei pusi pe petrecere...)
- spre capatul acestui drum ( care s-ar indrepta spre centru- cf.M.Eliade) , reapar elementele simbolice care o
calauzesc : toponimul simbolic Crucea Talienilor, detalii ale peisajului ( un pisc ce se-nalta spre soare”Inspre
soarele acela ce luceste si pe apa Moldovei s-a dus si NL” spune Vitoria), aparitia si comportamentul
animalului credincios, rapa- coborarea in Infern.

OBS! Asa cum s-a mai spus, acest drum al Vitoriei reprezinta, evident , o traversare/ parcurgere a unui
labirint : e un drum necunoscut , serpuitor, ii cere uneori o calauza sau un fir calauzitor( deductia – 3 cionbani
devin numai 2 in satul urmator), e un drum ce penduleaza intre viata si moarte( vezi ritualurile evocate: nunta,
botez, funeralii), ascunde o fiara!

Dupa restabilirea randuielii , se revine la spatiul –matrice.

IMPORTANT-!
Daca spatiul este dual in acest roman, si despre timp putem spune ca are doua dimensiuni:
- timpul cronologic/ obiectiv (marcat de unele repere: Sf.Dumitru, sarbatorile de iarna, etc)

4
 - timpul subiectiv ( pentru Vitoria- in absenta sotului :”Timpul statu.Il insemna totusi cu vinerile
negre in care se purta de colo-colo , fara hrana, fara apa...Sarbatorile solstitiului de iarna* i-au
fost pentru intaia oara straine “
* reper al calendarului precrestin-

-romanul propune un narator omniscient, capabil sa descifreze gandurile si sentimentele personajelor

atunci cand doreste , totusi, de dragul constructiei narative, nu spulbera misterul disparitiei lui Lipan,
lasand acest lucru pe seama protagonistei. In consecinta, textul devine o panza plina de semne care se cer
intrepretate un un labirint din care reusesc sa iasa numai cei puternici.

 PERSONAJUL_ ABSENT
-foarte abil construit si oglindit in text; desi este absent( din punct de vedere fizic), prezenţa sa isi pune
amprenta asupra lumii descrise in mod diferit prin cateva strategii textuale:
- povestirea- parabola ce deschide romanul
- complexul de mijloace si procedee folosite de Vitoria care face ca impresia oamenilor sa fie ca
mortul si-a demascat asasinii si impune astfel respectarea legii.

OBS! Absenţa lui NL pare- la inceputul textului- una temporara, abia mai tarziu intervin banuiala si apoi
certitudinea sotiei ca absenta lui NL e definitiva!

Constructia personajului- absent:

1. portretul sau psiho-social se subintelege din portretul colectiv al locuitorilor de la munte ,
in randul carora se inscrie

2.schita portretistica – desprinsa din intrebarile repetate ale Vitoriei

3. sinteza contributiilor mai multor naratori –martori care apar in drumul femeii si care l-au cunoscut
anterior pe NL ; legatura lor cu personajul , dar si ceea ce stiu despre el variaza: uneori chipul; lui Ne
foarte bine definit, alteori e invaluit ca intr-o ceata

4.Vitoria – reuseste mai multe paliere ale reconstituirii:

* zona realista ( detalii ale existentei conjugale , intamplari in care Nl a fost implicat.
* zona onirica ( imaginile din vis, apelul la magie, ecourile ritualice)
* portretul fizic deprins din intrebarile flosite in cautarea ei

OBS! Actiunea romanului pastreaza ceva din morfologia basmului – inceputul sta sub semnului unei
absente ( ceva/ cineva lipseste) , iar finalul re-echilibreaza lumea.

Conflictele dezvoltate in text

 om/om
 om / destin – ideea de predestinare apare inca din parabola: Dumnezeu :” Dar, voi,
necajitilor , de ce ati intarziat?”
-analog in aforismul preferat al lui NL- “ nimeni nu poate sari peste umbra lui”