Maitreyi

Mircea Eliade

În perioada interbelică se detașează în literatură coexistența

curentelor literare, de la modernismul care domină epoca, la realism și
tradiționalism.
Opera „Maitreyi”, scrisă de Mircea Eliade și publicată în anul 1933,
este un roman al experienței, exotic, interbelic, erotic, subiectiv,
psihologic, de tip jurnal, metaroman (romanul scrierii unui roman).
Romanul este o specie a genului epic, în proză, de mari dimensiuni, cu
acțiune complexă și complicată, desfășurată pe mai multe planuri narative,
la care participă un număr mare de personaje. Se incadrează în modernism
prin: conflictul interior, spațiul citadin, tematica existențială și tipologia
intelectualului neadaptat social.
Principala sursă de inspirație este propria experiență (călătoria
autorului în India, în 1929, la studii, implicit dragostea pentru Maitreyi
nemanifestată deplin în realitate), precum ș jurnalul autorului și notițele din
jurnal.
Tematica textului este iubirea incompatibilă, generată de
incompatibilitatea lumii orientale (conservatoare, religioasă) și cea
occidentală, europeană (deschisă către nou). Viziunea despre lume
modernistă surprinde desființarea mitului împlinirii prin iubire, acest fapt
fiind condiționat social și, mai ales, mental.
Titlul, la nivel morfologic, este un substantiv propriu ce constituie
numele protagonistei, personaj eponim, cel mai exotic personaj din
literatura română.
Perspectiva narativă este subiectivă, relatarea făcându-se la persoana
I, de către naratorul personaj direct implicat în evenimente, iar modul de
expunere dominant este narațiunea, ce se împletește cu descrierea, dialogul
și monologul.
Acțiunea se petrece în anul 1929, în Calcutta, India, la care participă
personajele: Maitreyi, personaj principal feminin, „femeie și mit”, „copil și
filosof” (ținea prelegeri și scria poezii la 16 ani); Allan, personaj principal
masculin, un inginer englez de 24 ani cucerit de spiritualitatea indiană, dar
european în comportament și mentalitate.
Conflictul este atât interior, cât și exterior. Cel interior se manifestă,
atât în sufletul lui Allan, între pasiunea pentru Maitreyi și dorința de a fi
liber să experimenteze viața, cât și în sufletul Maitreyiei, între pasiunea
pentru Allan și datoria față de familie și societate, iar cel exterior între
Allan și tatăl Maitreyiei, Narendra Sen, reprezintă la nivel profund
conflictul dintre Orient și Occident.
O secvență semnificativă pentru ilustrarea temei este reprezentată de
momentul în care Allan se mută în casa familiei Sen, acesta considerând că
familia inginerului dorește o apropiere între el si Maitreyi, însă la început o
considera o ființă comună, chiar neatrăgătoare. Treptat, englezul este
fascinat de cultura Indiei, de viața familiei bengaleze, dar și de
complexitatea sufletească a tinerei. Cu floarea roșie pe care i-o oferă
tânărului, Maitreyi declanșează involuntar un joc al seducției care continuă
în bibliotecă cu discuții despre cărți, apoi cu jocul privirilor și al
atingerilor. La un moment dat, bărbatul este gata să-și abandoneze religia și
să treacă la hinduism pentru că astfel se gândește că se va putea căsători cu
Maitreyi.
Un alt episod relevant este logodna mistică oficiată de fată înainte de
a i se dărui lui Allan, pentru a evita păcatul iubirii fără rod. Acesta este un
legământ cosmic în fața elementelor naturii. Însă fericirea lor nu durează
fiincă sora Maitreyiei, Chabu, îndrăgostită inconștient de Allan, le trădează
secretul. Allan este alungat, iar în familia Sen pătrunde boala, chinul și
martirajul (tatăl orbește, Chabu moare în urma unor crize de nebunie, iar
Maitreyi, brutalizată și sechestrată în casă, se dăruiește vânzătorului de
fructe în speranța de a fi alungată, dar sacrificiul se dovedește a fi inutil).
Deznodământul este patetic, finalul deschis al romanului sugerând că nici
distanța temporală, nici rememorarea faptelor nu pot epuiza misterul
acestei iubiri.
Așadar, creația „Maitreyi” este un roman reprezentativ pentru
literatura interbelică, modernist, psihologic, ce surprinde prin tematică atât
complexitatea iubirii cât și condiționările sociale și mentale implicate de
acest sentiment.