ROMAN INTERBELIC, REALIST, MITIC, TRADITIONAL

Text suport: BALTAGUL de MIHAIL SADOVEANU

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL:

 Introducere
 Cele patru elemente
 Statutul social
 Trăsăturile personajului
 Concluzie

 
INTRODUCERE
Perioada interbelica este cea mai bogata pentru romanul romanesc,
acesta atingând modernitatea ca evoluție si apogeul ca valoare artistica.
            Opera “Baltagul” de Mihail Sadoveanu, cel mai mare povestitor al
românilor, este publicat in anul 1930, fiind un roman interbelic, obiectiv,
realist-mitic, tradițional. Acesta, conform lui Perpesicius, este cel mai
frumos roman al vietii pastoreşti.
         ⇑ Cuprins
CELE PATRU ELEMENTE
           Opera aparține perioadei de maturitate literara a autorului, in
consecință, include marile teme ale creației sale: viața pastorală, natura,
călătoria, mitul, iubirea, familia, înțelepciunea. Prin tematica sa, in viziunea
lui G. Calinescu, volumul devine ”o Mioriţa in dimensiuni mari”.
            Titlul unei opere este un element paratextual care ghideaza lectura
cititorului. Cel al creatiei lui Sadoveanu este semnificativ, reda esenta si
circumscrie temele operei. Baltagul reprezinta un topor cu doua taisuri,
semnificatia in contextul operei a acestui fapt fiind ca el este atat arma
crimei, cat si arma pedepsei.
            Romanul “Baltagul” este structurat in saisprezece capitole cu
actiune ce se desfasoara in ordine logica, cronologica, urmarind momentele
subiectului. Naratorul este omniprezent, omniscient, reconstituind lumea
satului moldovenesc de munte si actiunile Vitoriei, in mod obiectiv, prin
observatie si tehnica detaliului semnificativ. Desi naratorul omniscient este
unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul acestuia.
   Actiunea se petrece intr-un spatiu mioritic, cuprinzand asezarile oierilor
din toamna pana in primavara, de la sfarsitul secolului al XIX – lea,
inceputul secolului XX.
   ⇑ Cuprins
STATUTUL SOCIAL
   Personajul principal al operei lui Sadoveanu este Vitoria Lipan, o
femeie voluntara, munteanca, șotie de cioban si mama autoritara. Vitoria
este o femeie puternica, hotărâta sa-si găsească soţul „N-am sa mai am
hodina”, sa facă dreptate si sa-l înmormânteze creștinește. Ea este o
femeie conservatoare, respecta datinile stramosesti, tradițiile statului
patriarhal si cunoaște a citi simbolurile din lume.
 
TRASATURILE PERSONAJULUI
          Vitoria Lipan reprezintă tipul femeii voluntare, fiind „un exponent
al speţei” in raport cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin însușirile
sale: spiritul de răzbunare si metodele unui detectiv. Criticul G Călinescu
afirma „Vitoria e un Hamlet feminin”, pentru ca pune la cale demascarea
ucigașilor la parastas, cand reconstituie scena mortii sotului ei.
            Munteanca este o femeie hotărâta, curajoasa şi lucida. Pe drum
isi ia o pusca pe care nu ezita sa o foloseasca, iar lui Gheorghita ii da un
baltag. Aceasta are curajul de a depasi hotarul satului, in cautarea lui
Nechifor, motiv pentru care criticul Nicolae Manolescu o numeste „o femeie
in tara barbatilor”. Datorita inteligentei native si a stapanirii de sine, Vitoria
reuseste sa reconstituie drumul parcurs de Nechifor, sa afle adevărul si sa
demaște ucigasii.
            Vitoria găsește in sine puterea de a cerceta si de a gasi urmele
sotului ei, folosindu-se de inteligenta si disimulare. Spune strainilor ca il
cauta pe Nechifor care ii este dator, ca sa nu fie banuita ca are bani asupra
ei pentru a-si asigura cele necesare.
            Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor
respectul traditiilor si este refractara la noutatile civilizației „In tren esti
olog...”. Ca mama, ea ii interzice sa se indeparteze de traditie si contribuie
prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. In raport cu Gheorghita, tanarul
neinitiat de la inceputul calatoriei, Vitoria este initiatoarea. Deși fiul este
copilul preferat si poarta numele secret al tatălui, el constata pe drum ca
mamei „i-au crescut tepi de aricioaica”, adica a devenit aspra cu el. Initierea
se face in mod continuu si relevanta este proba coborarii in rapa „Coboară-
te in râpă iți spun!”. Initierea e incheiata la parastas, cand tanarul tine
piept criminalului si-l loveste cu baltagul, acelasi baltag care a
reprezentat arma crimei.
            Vitoria respecta obiceiurile si tradițiile. Acest fapt se remarca la
intalnirea botezului si la întâlnirea cumetriei la care ia parte. De asemenea,
ea tine seama de rânduielile si ritualul inmormantarii. Personajul complex,
Vitoriei Lipan, este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin
caracterizare directa si indirecta, prin fapte vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu
alte personaje, nume. Portretul fizic releva frumusețea personajului, prin
tehnica detaliului semnificativ: „Nu mai era tanara, dar avea o frumusețe
neobisnuita in privire”.
             ⇑ Cuprins
            CONCLUZIE
            In concluzie, munteanca Vitoria Lipan este un model de
conturare a personajului feminin in literatura noastra. Intr-o lume rurala,
aceasta îşi îndeplinește misiunea ce si-o atribuie singura. Ea da dovada de
tarie de caracter, de inteligenta si tact, manipuland fiecare situatie in
favoarea ei, pentru a-si indeplini datoria crestineasca.