Relatiile dintre doua personaje Ion de Liviu Rebreanu (Varianta 29) Romanul Ion este prima creatie epica

majora a lui Liviu Rebreanu,impunndu-se nca de la apariti e n peisajul literaturii romne prin rigoareaconstructiei, stil, care i confera stat utul de creator al romanului romnesc obiectiv sirealist de valoare. Ion este un roman obiectiv , realist, care a fost publicat n anul 1920, n perioada interbelica a literaturii romne, fiind o fresca sociala a satului transilvaneande la nceputul secolului XX. Tema romanului este problema pamntului n Transilvania sfrsituluisecolului al XIX-lea, fiind o fres ca sociala, o monografie a satului romnesc. Cultultaranului romn pentru pamnt este considerat de Rebreanu nsusi: problema vietii romnesti, a existentei poporului romnesc, o problema menita sa fie vesnic deactualitate . nca de la nceputul romanului se prezinta relatiile temporale si spatiale si,de asemenea, personajele principale, ceea ce confera veridicitate romanului r ealist.Actiunea romanului ncepe ntr-o zi de duminica, n care locuitorii satului Pri pas seafla la hora, n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Conflictul central din roman este reprezentat de lupta pentru pamnt n satultraditional, unde posesiun ea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectatin comunitate. Conflictul exterior social , de interese, ntre Ion al Glanetasului siVasile Baciu, este dublat de conflictul interior , dat n sufletul personajului central,Ion,conflict precizat n structura romanului prin titlul celor doua parti: Glasul pamntului si Glasul iubirii . Cele doua chemari launtrice nu l arunca ntr-o situatie-limita, pentru ca forta l or se manifesta succesiv, nu simultan. Perspectiva narativa prezenta n romanul Ion este obiectiva, naratorulfiind obiectiv si detasat , care nu se implica n faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul este omniscient, stie mai mult dect personajele sale, si omniprezent, dirijnd evolutia lor ca un regizor universal. El plasmuieste traiectoriile existe ntei personajelor, conform unui destin prestabilit, cunoscut de la nceput la fina l. Statutul initial al celor doua personaje ale caror destine se intersecteaza, iasaza la polii opusi ai ierarhiei sociale: Ana este fiica celui mai bogat om din sat, iar Ion este un taran harnic, dar sarac, nsa dornic de a obtine avere. Pentru Ioninstinct

ul posesiunii este puternic, setea de pamnt l stapneste, ntre el si pamntexistnd o leg atura organica, sugerata n secventa a doua din cap. Ii: ,, Glasul pamntului patrundea navalnic n sufletul flacaului, ca o chemare, coplesind u-l....(:..)Iubirea pamntului l-a stapnit de mic copil.Vesnic a pizmuit pe cei bog ati si vesnic s-a narmat ntr-o hotarre patimasa: trebuie sa aiba mult pamnt, trebuie ! De pe atunci pamntul i-a fost mai drag ca o mama . Pe de alta parte, instinctul de proprietate este n relatie de opozitie cu cel ero tic. Ion, cel care iubeste pamntul mai mult dect pe o mama, iubeste n acelasi timp o fat a fara pamnt, pe Florica. De aici drama personajului care nu poate alege ,ci se s upune destinului, urmndu-si ambitiile . La polul opus se afla Ana, personaj ceilu streaza cel mai clar tipologia victimei: ndragostita de Ion si traumatizata de un tata prea dur, lipsita de afectiunea materna si de orice forma de comunicare, An a i seofera lui Ion cautnd la el afectiunea de care a fost lipsita. Naiva si supu sa autoritatiimasculine, ea nu poate fi dect o victima ntr-o lume condusa dupa leg i patriarhale. Statuturile psihologice ale celor doi sunt, de asemenea, antitetice: Ana ecea manipulata, iar Ion manipulatorul. Din d orinta de a-l putea forta pe Vasile Baciusa i-o dea pe Ana, dar si pamnturile, Io n urmeaza constient un plan de seducere aAnei, n urma caruia fata ramne nsarcinata. Dupa ce Vasile Baciu afla cine estetatal copilului, Ana devine obiectul razbuna rii celor doi barbati. Paralel cu evolutiaconflictului dintre cei doi barbati, A na devine fascinata de moarte, gasind-o ca unicasolutie salvatoare. n momentul n c are Savista i spune despre relatia dintre Ion siFlorica, Ana realizeaza ca toate sacrificiile ei au fost inutile si ca nici macar copilulnu l poate face pe Ion sa o iubeasca, n consecinta se spnzura. n schimb, Ion econsecvent n urmarirea planului sau si, dupa seducerea Anei, ignora suferintaacesteia din cauza batailor si a u milintelor tatalui ei. n inconstiensta lui sincera,dupa obtinerea pamnturilor, el cauta sa refaca relatiile cu Florica, femeia pe care oiubeste. Din perspectiva morala, cele doua personaje sunt victimele unor destineimanente, manipulati de doua dori nte diferite: Ion de dorinta de a obtine pamn, iar Ana de dorinta de a obtine afe ctiune. Ei sunt vinovati ca ncalca legile nescriseconform carora destinul nu poat e fi schimbat, individul nu si poate depasi conditia.n ilustrarea relatiei dintre cei doi , o scena semnificativa este scena de lanceputul romanului, cnd Ion pleaca de la h ora si o cauta pe Ana, pe care o atrage laumbra unui nuc. Aici Ion i ofera tuica, pe care Ana o refuza, amintindu-i de tatal ei.Secventa urmatoare este realizata n stil indirect liber, n care sunt prezentategndurile lui Ion n timpul conversatiei cu Ana: ,, Nu-i fusese draga Ana si nici acuma nu-si dadea bine seama daca i-e draga. Iubi se pe Florica si, de cte ori ovedea sau si amintea de ea, simtea ca o mai iubeste. (...) Dar Florica era mai saraca ca dnsul, iar Ana avea locuri, si case, si vite multe.... i asculta glasul plngator si-l cuprindea mila, n acelasi timp se gndea la Florica . n timp ce, nsufletul personajului mai exista dubii, n privinta sentimentelor pentru Ana,receptorul textului nu are niciun dubiu ca Ion nu o iubeste pe Ana, n ai car ei ochi nuse uita cnd i vorbeste, desi ea e prezenta, pe cnd Florica, absenta fizic de la scena,este prezenta n mintea lui. O alta scena semnificativa pentru relatiile dintre cei doi este cea n care,dupa c e Vasile Baciu afla ca Ion e tatal copilului Anei, si trimite fata acasa laGlanet asu. Ana ajunge la casa lui Ion fara sa stie cum, dar indiferenta cu care o prim este Ion o blocheaza: acesta mannca ,taindu-si cu atentie feliile de mncare sister gndu-si tacticos briceagul de pantaloni, fara a se uita la femeia nenorocita dinf ata lui. Apoi cntareste burta Anei cu o privire triumfatoare, dupa care i spune sa si trimita tatal, pentru ca situatia nu poate fi rezolvata de ea. Raceala lui Ion,indiferenta si detasarea cu care el o priveste pe Ana prefateaza destinul femeii. Ana este o victima ntr-un razboi al barbatilor, o marioneta car

e ajunge fara sa stire cumde la o casa la alta, pe cnd Ion este sigur pe el, arog ant si superior, iar copilul din pntecele Anei i da siguranta ca va reusi.n opinia mea, relatiile dintre Ana si Ion sunt cele dintre manipulator simanipulat, nsa ni ciunul nu reuseste sa obtina ce vrea de la celalalt. Pe de-o parte, ceidoi au n c omun tentativa de a-si schimba statutul : Ion doreste sa-si schimbe statutulsoci al prin obtinerea averii, pe cnd Ana doreste sa-si schimbe statutul psihologic,ca utnd iubirea. Pentru Ana, Ion e un substitut al afectiunii de care e lipsita, iar pentru Ion, Ana e o cale de a se mbogati rapid si sigur.Pe de alta parte, cei d oi esueaza tocmai din cauza sinceritatii sau aincapacitatii de disimulare: Ana n u poate lua nicio atitudine fata de Ion din cauzaiubirii sincere pe care i-o poa rta, nct i se ofera fara a cere vreun angajament din partea lui, n vreme ce Ion, br utal n sinceritatea lui, e incapabil sa si disimulezerepulsia fata de Ana sau iubi rea pentru Florica. n concluzie cuplul Ion-Ana , din romanul Ion de Liviu Rebreanu, se distinge prin maniera naturalista n care e tratata relatia celor doi, prin raporturile demanipu lator si manipulat, dar si prin sinceritatea instinctuala care i mpiedica pe ceido i sa comunice conferindu-le celor doi statut de victime n fata unui destin implac abil, mai ales cu cei care ncearca sa si schimbe soarta.