1

BALTAGUL

Romanul Baltagul , publicat in 1930 , este probabil singurul roman obiectiv al scriitorului si aduce
o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice : polimorfismul structurii , adica amestecul
de roman realist si naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist .
Romanul este o creatie epica in proza , de mari dimensiuni , cu actiune complexa , desfasurata pe mai
multe planuri , in timp si spatiu precizate , antrenand un numar mare de personaje puternic
individualizate . Prin multitudinea aspectelor infatisate , romanul ofera o imagine ampla asupra vietii .
Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte , lumea arhaica a pastorilor ,
avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan . Insotita de Gheorghita ,
Vitoria Lipan reconstituie drumul parcurs de barbatul sau , pentru elucidarea adevarului si savarsirea
dreptatii .
Roman al perioadei de maturitate , marile teme sadoveniene se regasesc aici : viata pastorala , natura ,
miturile , iubirea , intelepciunea .
Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii si de tesatura de teme si motive a ocazionat ,
de-a lungul vremii , diferite interpretari ale romanului , unele chiar contradictorii : roman antropologic si
politist ( Calinescu ) ; reconstituirea Mioritei ( Lovinescu ) ; demitizant ( Ion Negoitescu ) .
Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale : aspectul realist ( reconstituirea
monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului ) si aspectul mitic ( sensul ritual al gesturilor
persoajului principal ) . Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre personaje , traditiile
pastorale , dar si comuniunea om-natura si mitul marii treceri .
Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului . Parcurgerea drumului are
diferite semnificatii . Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei , ceea ce
se transpune intr-o dubla aventura : a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine . Pentru Gheorghita ,
calatoria are rol educativ , de initiere a tanarului ( bildungsroman ) . Nechifor , personaj episodic ,
prezentat indirect , apartine planului mitic . Cautandu-l , Vitoria parcure simultan doua lumi : spatiul real
, concret si comercial , dar si o lume de semne si minuni , al caror sens ea stie sa-l descifreze .
Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii , dar este semnificativ si la nivelul titlului . Baltagul
( toporul cu doua taisuri ) este un obiect simbolic , ambivalent : arma a crimei si instrumentul actului
justitiar , reparator . De remarcat ca in roman acelasi baltag indeplineste doua functii . Baltagul tanarului
Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor . Marin Mincu asociaza baltagul cu labrys-ul ,
securea dubla cu care a fost doborat minotaurul , monstul mitic . Chiar numele protagonistilor ar avea
semnificatii simbolice , desemnand victoria dreptatii .
Naratiunea se face la persoana a III a , iar naratoul omniprezent si omniscient reconstituie in mod
obiectiv , prin tehnica detaliului si observatie , lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei . Desi
2

naratorul omniscient este unic , la parastasul sotului , Vitoria preia rolul naratorului . Inteligenta si
calculata , ca un Hamlet feminin , ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste
veridic celor prezenti .
Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta . Naratiunea este preponderenta , dar
pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic , individual , si
colectiv . Naratiunea este nuantata de secventele dialogate sau de replici ale Vitoriei , cum este
laitmotivul rostit de femeia in cautarea sotului la fiecare popoas : Nu s-a oprit cumva... asta-toamna un
om cum un cal negru .... .
Timpul derularii actiunii este vag precizat , prin repere temporale aproape de Sf. Andrei , in Postul
Mare . Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului , zona Dornelor si a Bistritei , dar si cel de campie ,
Cristesti , in Balta Jijiei . Fiind un roman realist , pentru veridicitate , traseul urmat de Vitoria impreuna
cu Gheorghita , pe urmele lui Nechifor , contine toponime existente pe harta . Scriere fictionala cu
valente mitice , romancierul insa imagineaza satul Lipanilor , Magura Tarcaului .
Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic , urmarind momentele
subiectului .
Prima pare ( captilolele I VI ) cuprinde framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum .
In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei , care este surprinsa
torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna sa cumpere oi .
Intriga cuprinde framantarile ei , dar si actiunile intreprinse inainte de plecare in cautarea sotului : tine
post negru douasprezece vineri , se inchina la icoana Sf. Ana de la manastirea Bistrita , anunta
autoritatile despre disparitia sotului .
Partea a doua ( capitolele VII XIII ) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si
fiul ei , in cautarea lui Nechifor Lipan . Ei reconstituie traseul lui Nechifor , facand o serie de popasuri : la
Hanul lui Donea , la Crasma lui David , la mos Pricop , la Vatra Dornei . De asemenea , intalnesc o
cumetrie la Borca si o nunta la Cruci . Succesiunea acestori mari momente din viata omului , da de gandit
Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final .
Intreband din sat in sat , ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sabasa . Cu ajutorul cainelul
regasit , Lupu , munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan , in dreptul Crucii Talienilor .
Partea a treia ( capitolele XIV XVI ) prezinta sfarsitul drumului : ancheta politiei , inmormantarea ,
parastasul si pedepsirea ucigasului .
Coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului marcheaza maturizarea lui Gheorghita , dovedita in
inpatuirea actului de dreptate la parastas .
3

Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei , surprinzandu-i
chiar si pe ucigasii ilie Cutui si Calistrat Bogza . Primul isi recunoaste vina , insa al doilea devine agresiv .
Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu , facandu-se astfel dreptate .
Deznodamantul il surprinde pe Bogza , care-i cere iertare Vitoriei si-si recunoaste fapta .
Pesonajul principal , femeie voluntara , este un exponent al spetei in relatie cu lumea arhaica , dar si
o individualitate , prin insusirile sale .
Vitoria este o femeie puternica , hotarata , curajoasa , lucida . Inteligenta nativa si stapanirea de sine
sunt evidentiate pe drum , dar mai ales la parastas , cand demasca ucigasii .
Apartinand lumii arhaice , patriarhale , Vitoria transmite copiilor respectul traditiilor si este refractata la
noutatile civilizatiei . Ca mama , ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie Iti arat eu coc.. si
contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita . Respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta si
vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii : priveghiul , drumul la cimitir , bocitul ,
slujba , pomana , praznicul .
Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa si
indirecta .
Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii , indrumand-o in cautarea sotului sau : la
Dorna , dar si la Crucea Talienilor , vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun .
Personajul secundar , Gheorghita , reprezinta generatia tanara , care trebuie sa ia locul tatalui disparut .
Romanul poate fi considerat initiatic , deoarece prezinta drumul spre maturizarea lui Gheorghita .
Romanul Baltagul apartine realismului mitic . Criticul N. Manolescu arata ca , desi Sadoveanu alege ca
pretext epic situatia din balada populara doi ciobani ucid pe al treilea , autorul sacrifica marele ritm
al transhumantei ; demitizeaza situatia originara , privind dintr-un unghi deloc poetic . Baltagul
este un roman in sensul cel mai propriu