In gradina Ghetsemani

Vasile Voiculescu face parte din categoria acelor scriitori care nu au fost apreciati la
justa valoare, decat dupa moarte. Opera sa contine poezii, nuvele, piese de teatru si un
roman Zahei Orbul, el intrand in atentia publicului la aparitia acestui roman, a volumului de
sonete si a volumului de povestiri (1!!".
#oezia $n gradina %hetsemani face parte din volumul #&rg' (1(1", primul volum
demn de luat in seama din lirica lui Voiculescu, si care prin cateva poezii anunta tematica
fundamentala a volumului urmator) #oeme cu ingeri, care justifica incadrarea lui in
gruparea poetilor traditionalisti din perioada interbelica.
*iind o poezie de inspiratie religioasa, poezia apartine lirismului obiectiv, prin absenta
marcilor eului liric, caracterul narativ fiind pus in evidenta de frecventa verbelor((+ la nr.",
care surprind gesturi si atitudini ale lui $isus in confruntarea cu destinul. ,irismul te-tului este
pus in evidenta de gradarea intensitatii suferintei fiului omului si de functia sugestiva a
semnelor de punctuatie (. , / "
#oem iconografic, $n %radina %hetsemani se inspira din motivul biblic al rugaciunii
lui $isus pe muntele 0aslinilor, dupa 1ina cea de taina. 2cena este relatata in 3vangheliile
dupa 0atei, 0arcu, ,uca, fiecare vers avand o incarcatura deosebita.
4itlul poeziei condenseaza suferinte si patimi, lacrimi si dureri, amintandu5ne ca in
gradina %hetsemani s5a consumat drama lui $isus, ca atunci *iul Omului a pornit spre
moarte, denumind locul purificarii lui $isus de patimi, prin virtuti.
$isus, desi stie ca prin sacrificiul suprem a sedea de5a dreapta puterii lui 6umnezeu,
ramane Om pana in ultima clipa, sporind tensiunea dramei e-istentiale. 7elinistea, chiar
spaima ca nu va putea evita paharul cel din urma are o intensitate cutremuratoare.
#oezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. #rimele trei strofe
surprind planul subiectiv, starea sufleteasca a lui $isus, iar ultima amplifica suferinta, care se
rasfrange asupra planului e-terior , al naturii.
#rima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului prin formularea) $isus lupta
cu soarta si nu primea paharul.. #ostura in care se gaseste $isus este tragica prin
omenescul ei) 1azut pe branci in iarba se5mpotrivea intruna. Verbele) lupta, nu primea, se5
mpotrivea e-prima refuzul asumarii unui destin implacabil, in clipa de ezitare a fiului lui
6umnezeu. %estul ingenuncherii nu este al unui invins, ci al rugaciunii (invocarea divinitatii".
1ontrastul cromatic rosu5 alb realizat prin metafore, pune in evidenta zbuciumul sufletesc si
conditia duala) sudori de sange (suferinta fizica", chipu5i alb ca varul (componenta
spirituala". ,egatura terestru5ceresc este sugerata prin versul) 2i5amarnica5i strigare
starnea in slavi furtuna
1oncentrarea ma-ima la care ajunge Voiculescu obliga la o rememorare a te-tului
8iblic. 9stfel, strofa a $$5a face trimiteri la episodul in care venind la locul numit %olgota i s5a
dat sa bea vin amestecat cu fiere, dar $isus a refuzat sa bea. 2i totusi, 3l trebuia sa
implineasca soarta) O sete uriasa sta sufletul sa5$ rupa. $n 3vanghelie se precizeaza ca
dupa ce a baut otetul si5a dat duhul spunand )25a sfarsit, in acel moment catapeteasma
templului s5a rupt in doua, pamantul s5a cutremurat, mormintele s5au deschis.
2tructura duala prezenta la inceputul poeziei se mentine in continuare. #aharul
contine infama bautura, care5$ produce o reactie de respingere, dar sub ea se afla dulceata,
mierea cu care cineva il imbie: atractia fiind la fel de puternica, ca si respingerea cupei.
9ceasta dualitate) tentativa acceptarii si refuzul paharului sortii este echivalenta cu natura
duala a personajului, prin natura sa divin umana, $isus fiind deopotriva fiu al omului si fiu al
lui 6umnezeu. #oezia evidentiaza tocmai aceasta dubla identitate a lui $isus in momentul in
care trebuie sa accepte e-perienta mortii umane pentru a5si pastra esenta divina. ,upta cu
propriul destin e teribila, desi isi cunoaste propriul destin, fiul Omului are momente de
slabiciune, de ezitare.
2trofele a doua si atreia constituie o secventa poetica, realizata in jurul metaforei
simbol grozava cupa. 6ramatismul este sugerat de valoarea de superlativ a epitetelor)
mana nendurata, grozava cupa, iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale", prin
epitetele sete uriasa, infama bautura. ;ezistenta la ispitire implica suferinta in plan
fiziologic si sufletesc) 2i5o sete uriasa sta sufletul sa5$ rupa.
O-imoronul releva interiorizarea, trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi, de la
lupta cu lumea, la lupta cu sinele) $n apa ei verzuie jucau sterlici de miere< 2i sub veninul
groaznic simtea ca e dulceata.. Versurile reiau imaginea infamei bauturi a ispitirii, sub
forma jocului aparenta5 esenta, benefic5 malefic. $maginea artistica falcile5nclestandu5si
e-prima gestul de refuz al jocului duplicitar, halucinant. Versul 8atandu5se cu moartea,
uitase de viata concentreaza sensul luptei christice) moartea trupului 5: viata de apoi.
2trofa a patra constituie ultima secventa poetica, proiectia suferintei interioare asupra
cadrului natural. 6ecorul este semnificativ, seara, care reprezinta sfarsitul zilei, fiind sugestia
sfarsitului pamantesc al lui $isus. #oetul ridica aceasta revolta a pamantului spre ceruri,
utilizand personificarea si hiperbola) 6easupra, fara tihna, se framantau maslinii,< #areau ca
vor sa fuga din loc, sa nu5l mai vada.. *urtuna din ceruri se amesteca cu furtuna terestra,
drama lui $isus devenind drama universului. $maginea apocaliptica este sugerata prin
sintagma vraistea gradinii. 0esagerii divini, ingerii, nu insotesc in mod e-plicit zbaterea
omului, dar se remarca metafora batai de aripi care sustine ambiguitatea limbajului poetic)
ingerii mantuirii sau ingerul mortii. =ltimul vers, 2i uliii de seara dau roate dupa prada,
intareste sugestia mortii< imaginea thanatosului prin) simbolul uliii, simbolistica temporala)
de seara si aceea a gestului) dau roate dupa prada.
9legerea locului nu este intamplatoare, muntele 0aslinilor fiind un simbol al aspiratiei,
un loc mai aproape de cer, iar gradina devastata devine un loc pustiu, dominat de pasarile
de prada ale noptii. 6e sus maslinii, simbol al pacii se infratesc cu lupta si soarta lui $isus)
maslinii< #areau ca vor sa fuga din loc.
$nteresant este ca versurile 1,!,>,1?,1+ sunt marcate prin puncte de suspensie, ceea
ce marcheaza intreruperea discursului liric, lasand loc meditatiei.
$isus devine astfel e-presia ideii de sacrificiu, moartea in chinuri fiind pretul pentru
viata vesnica. ,upta cu soarta, pe care chiar si lui $isus ii vine greu sa o accepte reliefeaza
una din insusirile fundamentale ale conditiei umane.
0asura versurilor este de 1+ silabe, ritmul iambic, rima incrucisata, se conserva o
prozodie clasica, sunt prezente si cateva regionalisme) sterlici, e-presii populare pe
branci, care intensifica dramatismul si impreuna cu alte elemente creeaza atmosfera propice
in poezie.
$n %radina %hetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin
inspiratia religioasa( poezie iconografica", coordonata a spiritualitatii romanesti.