Sunteți pe pagina 1din 120

Dreptul de copyright:

Cartea downloadată de pe site-ul www.mateinfo.ro nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri comerciale fără specificarea sursei şi acordul autorului

folosit ă în scopuri comerciale f ă r ă specificarea sursei ş i acordul autorului Adrian

Adrian Stan

folosit ă în scopuri comerciale f ă r ă specificarea sursei ş i acordul autorului Adrian
folosit ă în scopuri comerciale f ă r ă specificarea sursei ş i acordul autorului Adrian
folosit ă în scopuri comerciale f ă r ă specificarea sursei ş i acordul autorului Adrian
folosit ă în scopuri comerciale f ă r ă specificarea sursei ş i acordul autorului Adrian

Editura Rafet 2007

1. Mulţimea numerelor reale

1 Scrierea în baza zece:

abcd = a 10 + b 10 + c 10 + d

3

2

a-cifra miilor;

b-cifra sutelor; c-cifra zecilor; d-cifra unităţilor;

a efg

,

= ⋅ +⋅

a

e

+

f

10

0.1

10

1

+

f

0.01

+

10

= ⋅ +⋅

a

e

10

g

g

0.001

+

2

3

10

=

e-cifra zecimilor; f-cifra sutimilor; g-cifra miimilor.

2. Fracţii

-Fracţii zecimale finite:

ab a b = , ;
ab
a b =
,
;

10

abc a bc , = ; 100
abc
a bc
,
=
;
100

-Fracţii zecimale periodice:-

ab − a simple: a ,( b ) = ; 9 abc − ab mixte:
ab
− a
simple:
a
,(
b
) =
;
9
abc
− ab
mixte:
a b c
,
(
) =
;
90
3 Rapoarte şi proporţii
abc − a a ,( bc ) = ; 99 abcd − ab a b
abc
− a
a
,(
bc
) =
;
99
abcd
− ab
a b cd
,
(
) =
;
990

a

b

b

0;

=

a

n

=

 

b n

b

 
 

c

a

b

 

=

sau

=

 
 

a

c

d

 
 

a

±

b

c

±

d

sau

 

=

 
 

b

d

 

2

 

a

=

a

c

a

b

b

d

sau

b

2

a

k

,

=

se numeste

raport ∀≠

k se numeşte coeficient de proporţionalitate ; Proprietatea fundamentală a proporţiilor:

c

a =

b d

⇒ ⋅

a d

b c

 

=

b

 

d

d

=

sau

a

c

=

c

b

a

±

=

b

a

+

c

c

±

d

b

 

b

+

d

sau

a

a

4. Proporţii derivate:

a

b

=

c

d

n

c

2

d

2 .

Q

*

,

5.

Sir de rapoarte egale:

a

1

 

=

a

2

=

=

a

n

=

+

a 1 a

2

+

a

3

+

 

+

a

n

;

b

1

b

2

b

n

 

b

b

1 + +

2

b

3

+

+

b

n

(

a

1

, a

2

, a

3

,

a

n

)

şi b

(

1

, b

2

, b

3

,

b

n

)

sunt direct

proporţionale

 

a

1 a

2

 

a

n

= k

 

 

=

 

=

=

 

.

 

b

1 b

2

 

b

n

(

a

1

, a

2

, a

3

,

a

n

)

(

şi b , b

1

2

, b

3

,

b

n

)

sunt invers

proporţionale

a

1

b

1

= a

2

b

2

=

 

= a

n

b

n

6. Modulul

numerelor

 

reale

Proprietăţi:

 
 

a

0

 

a

,

a def ⎨
a
def

0 ,

a

=

0

 

0

 

a

,

a

1.

a

0,

a

∀ ∈

R

;

 

2.

a

= 0,

 

a = 0

;

 

3.

a = − a , ∀ ∈ a R ; 4. a = b ,
a
=
− a
,
∀ ∈
a
R
;
4.
a
=
b
,
a
a
a
b
=
a ;
⋅ b 6.
=
b
b
a
b
≤ a
±
b
a
+
b
;
 

⇔ =±

a

b

;

5.

;

7.

8.

x

= a, x a, a0

;

 

9.

 

x

x [a, a], a0

a,

;

10.

x

x [−∞,a] [a,+∞], a0

a,

.

7. Reguli de calcul în R

1. (

2. (

3. (a+b)(a-b= a 2 -b 2 ;

a

a

+ b

b

)

2

=

a

2

2

= a

+

2

2

ab + b ab + b

)

2

2

2

;

;

4. (a

5. (

6. (

7.

8.

+ +

b

)

)

3

c)

2

=

3

a

2

+

2

b

2

+

c

2

+

2

2ab

3

a + b = a + 3a b + 3ab + b ;

a b = a 3a b + 3ab b

)

)

3

3

3

(

(

3

2

2

a

a

3

3

= + b =

b

a a + b

b

)(

)(

a

a

2

2

+ ab + b ab + b

2

2

3

;

.

;

+

2bc

+

2ca

8. Puteri cu exponent

întreg

n

a def

1. a

o

=

1;

2.

m

+

n

a =

1

a

a

=

m

a

a

3.

4.

(

a

a

m

a

n

b

)

=

n

a

=

m

a

n

n

;

a

;0

n

n

b

n

=

0

0;

a a a ⋅ ⋅ a

5.

6.

7.

8.

 

n

factori

 

m

n

m n

 

(

a

)

 

=

a

a

n

=

1

a

n

,

a

0

a

b

n

=

a

b

n

n

,

b

0

a

m

=

a

n

m

= n

.

9.

1.

2.

3.

4.

5.

Proprietăţile radicalilor de ordinul doi

a 2 = R a ≥ 0, ∀ ∈ a a ⋅ b = a
a
2 = R
a
≥ 0, ∀ ∈
a
a ⋅ b =
a ⋅
b
a
a
=
,b ≠ 0
b
b
n
n
=
(
a
)
= a
2
,
2
a
+
a
b
a
±
b
=
2

unde a²-b=k² .

±

2 a − a − b 2
2
a
a
b
2

10.

Medii

x + y Media aritmetică = m a 2 Media geometrică m x ⋅ y
x
+ y
Media aritmetică
=
m a
2
Media geometrică m
x
y
g =
p
x
+
q
y
Media ponderată
=
;
p q
,
m p
p
+ q
2 2 xy
Media armonică
=
=
m h
1
1
+ y
+ x
x
y

Inegalitatea mediilor

2 xy x + y ≤ xy ≤ x + y 2
2 xy
x
+ y
xy
x
+
y
2

.

ponderile

11. Ecuaţii

a

2

x

x

b

+ = 0 ⇒ =− ,a 0

x

b

 

a

= a

x = ±

a ,
a
,

a

0

;

2

a x

+

b

x

+

c

=

0

x

1,2

=

− b ± b 2 − 4 ac 2 a
− b
±
b
2 − 4
ac
2 a

a

0,

b

2

4

ac

0.

x =

x
x

a,

a

0

≥ ⇒

x

= ±

a.

= a, a 0

x

=

a

2

.

[x] = a a xa + 1 x [a, a + 1) .

12. Procente

p % din N =

p

100

N

S p n

= 100 12

D

sume S de bani pe o perioadă de n luni cu procentul p al dobândei anuale acordate de bancă . Cât la sută reprezintă numărul a din N.

x % din N =a

…. Dobânda obţinută prin depunerea la bancă a unei

a 100

⇒ =

x

.

N

13. Partea întreagă

1. x = [x]+ {x}, x R , [x]Z şi {x}[0,1)

2.

3.

4.

5.

6.

[x]x < [x]+ 1 [x]= a a x < a + 1

[]x = []y K Z a.

î.

x

,

y

[

k

,

k

]

1

+ ⇔

x y

< 1

[x + k]= k + [x] , k Z , x R

{x + k}= {x}, x R , k Z

Dacă {x}= {y}x y Z

7. Dacă x R [[x]]= [x]Z

[{x}]= 0 , {[x]}= 0 , {{x}}= {x}

8. Identitatea lui Hermite

[x]

+

x

+

1

2

=

[2x]

,

x R

9.

[x + y] [x]+ [y], x, y R

10.

Prima zecimală, după virgulă, a unui număr N este dată de [10 {N}] sau [(N [N])10]

2. Inegalităţi

k −1 k 1. a > 1 a < a ∀ k ≥ 1 k
k
−1
k
1.
a > 1
a < a
∀ k
≥ 1
k
k −1
a ∈ (0,1)
a < a
∀ k ≥ 1
m
m
)(
n
n
)≥
2. 0 < a ≤ b ⇒ (
a
− b
a
− b
0 ∀ m,n ∈ N
1
1
3.
a
+
2
(∀) a > 0
a +
≤− ∀ a < 0.
2
a
a
1
1
4.
<
=
k -
k −1
2
k
k
+ k − 1
1
1
>
=
k
+ 1 -
k .
2
k
k
+ k + 1
2
2
2
a
+ b
⎛ a + b ⎞
5.
≥ ab ∀ a,b ∈ R
2
2 ⎠
2
2
a
+
b
a + b
2
6.
ab ≥
,∀ a,b > 0
a
+ b
2
1
1
+
a
b
2
2
7. a
2 + b
+ c
≥ ab + bc + ca ∀ a,b,c ∈ R
(
2
2
2
)
8.
3 a
+ b
+ c
(
a + b + c
)
2 ∀a,b,c ∈ R
2
2
a
2 +
b
+
c
1
9.
(a
+ +
b
c)
∀ a,b,c ∈ R
a
+ +
b
c
3
3 (
)
10.
a + b + c ≥
a +
b +
c ∀a , b , c ≥
0
3
)(
2
11. (
n
− 1
a
+
a
n )
2
2
(
a a
+
a a
+
a a
+
1 +
1
2
1
n
2
3
(
2
2
)
12.
n a
+ a
≥ a +
(
+ a
)
2 ,∀ n ∈ N
1 +
n
1
n
2
n
a n
+ b
a
b ⎞
13.
≥ ⎜ ⎛ +
, ∀ n ∈
N
,
a , b
>
0.
2
2
a
a
+ r
14. 0
<
< ⇒
2
b
a ,∀
b
<
r
> 0.
b
+ r
a
a + r
1
< ⇒
>
b + r
a ,∀
b
r
> 0
b

+ a

n

1

a

n

)

15.

16.

17.

18.

19.

20.

x ≤ a (a > 0)⇔− a ≤ x ≤ a. a ± b ≤
x
≤ a (a > 0)⇔− a ≤ x ≤ a.
a
±
b
a
+
b
, a,b ∈
R sauC .
a
±
a
±
±
a
a
+
+
a
1
2
n
1
n
a
b
a
b
in R sau C .
1
1
1
1 1
=
= −
2
n
n
⋅ n
(n )n
1
n
1 n
1
1 1
1
<
= −
n !
(n )n
1
n
− 1
n
m
a,b ∈ Z
, m, n ∈ Z
,
∉ Q
n

,

in R sau C .

2

ma

nb 2

1.

21. Numerele pozitive a,b, c pot fi lungimile laturilor unui triunghi

dacă şi numai dacă

z R

*

a.i

, a = y + z, b = x + z, c = x + y.

,

+

x

y

22.

a

⎝ ⎠

b

ab

1

a b

a,b > 0 ,

23.

24.

x

2

25.

+

,

x

n

<

0

c

si

+

b + c

+

 

c + a

 

a

b

x

1

+

 

+

x

n

=

k

 

k

 

x

1

=

=

x

n

=

.

 

n

 

n

x

i

=

k

 
 

i =1

 

constant

* a + b

n

0

si

a b c R

,

,

Dacă

x

1

,

x

2

Dacă.

6.

constant atunci produsul

x

n

e maxim când

x x

1

,

,

x + + x

1

n

e

minimă atunci când

26.

n k .
n
k
.

x

0

1

=

= x =

n

x

p

2

x

1

1

Dacă

x

p

2

x

1

2

=

x

1

,

x

=

,

x

n

si x + + x = k =

1

n

constant atunci

p

n

n

este maxim când

x

n

k

=

i

N

*

,

i

=

1,

n

, p

p

1

p

2

p

n

p

1

+

+

p

n

27.

Teorema lui Jensen:

1

x

i

28.

1

+

2

Ι

+

2

b

1

 

f ⎜ ⎛ x

1

+

x

2

⎟≤ ⎞

 

(

f x

1

)

+

(

f x

2

)

 

2

+

+

x

n

⎟≤ ⎞

2

(

f x

1

)

+

()

+

(

f x

n

)

2

 

n

()

 

n

 
 

1

+

n

+

1

n a a 1 n
n
a
a
1
n

a

1

+

n

+

a

n

.

a

1

a

n

a

n

)

1

a

1

+

 

+

1

a

n

⎟ ≥ n

2

.

a

i

0,i

=

1,n.

aj,

i, j

=

1, n.

 
 

2

)

 

(

 

n

) 2

   
 

+ b

n

a b

1

1

+

+ a b

n

"

"

ai

a ,b

i

i

aj

R.

 

=⇔ =

 

.

 

bi

bj

 

+

i =

Dacă f : Ι R, (Ι interval) si

x , x

f ⎜ ⎛ x

Ι , i = 1,n.

Inegalitatea mediilor

29.(

a

+

a

2

egalitate când a

30.

(

a

2

1

31.

Inegalitatea lui Cauchy-Buniakowsky-Schwartz.

+ a

2

n

)(

+

Inegalitatea mediilor generalizate:

a +

α,βR.

α

1

+

a

α

n

n

1

α

32.

a

2

1

+

+

2

a n

n

a

⎜ ⎝

β

1

a

n

+

1 +

+

a

+

β

n

⎟ ⎠

a

n

≥ ⎜

⎟ ⎞

1

2

n

1

β

,

a

i

,

b

i

33.Inegalitatea lui Bernoulli:

(1

+

a)

n

≥ +

1

na, a

1,

≥− ∀ ∈

n

N.

R

+

,αβ,

3.Mulţimi. Operaţii cu mulţimi.

1. Asociativitatea reuniunii si a intersecţiei:

A

(Bimi. 1. A sociativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A C)=(A B) C A (B

1. A sociativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A (B C)=(A B) C A (B

C)=(A

A sociativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A (B C)=(A B) C A (B C)=(A

B)

Csociativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A (B C)=(A B) A (B C)=(A 2. Comutativitatea

A

reuniunii si a intersec ţ iei: A (B C)=(A B) C A (B C)=(A 2. Comutativitatea

(B

reuniunii si a intersec ţ iei: A (B C)=(A B) C A (B C)=(A 2. Comutativitatea

C)=(A

2. Comutativitatea reuniunii si a intersecţiei:

A

B=BC)=(A 2. Comutativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A A A B=B A 3. Idempoten

A2. Comutativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A B=B A B=B A 3. Idempoten ţ

A

2. Comutativitatea reuniunii si a intersec ţ iei: A B=B A A B=B A 3. Idempoten

B=B

reuniunii si a intersec ţ iei: A B=B A A B=B A 3. Idempoten ţ a

A

reuniunii si a intersec ţ iei: A B=B A A B=B A 3. Idempoten ţ a

3. Idempotenţa reuniunii si intersecţiei:

A

4. A

5. Distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie:

A 5. Distributivitatea reuniunii fa ţă de intersec ţ ie: A=A A A=A A Ø=Ø Ø=A

A=A

A

reuniunii fa ţă de intersec ţ ie: A=A A A=A A Ø=Ø Ø=A A (B B)

A=A

A

Ø=Øreuniunii fa ţă de intersec ţ ie: A=A A A=A A Ø=A A (B B) (A

Ø=Areuniunii fa ţă de intersec ţ ie: A=A A A=A A Ø=Ø A (B B) (A

A

(B
(B
B) (A
B)
(A

C)=(A

C)

6. Distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune:

A

7.

(B C)=(A B) (A C) E, (A B)= A (A B)= A
(B C)=(A
B)
(A
C)
E,
(A
B)=
A
(A
B)=
A

A,B

B

B

8. A

9. A\B=

E,

(A C) E, (A B)= A (A B)= A A,B B B 8. A 9. A\B=
(
(

(A C) E, (A B)= A (A B)= A A,B B B 8. A 9. A\B=

A)=A(A C) E, (A B)= A (A B)= A A,B B B 8. A 9. A\B=

(A

E, (A B)= A (A B)= A A,B B B 8. A 9. A\B= E, (

B)

10. A\(B C)=(A\B)\C A\(B C)=(A\B) (A\C) (A B)\C=(A\C) (B\C) (A B)\C=A (B\C)=(A\C) 11. A×(B C)=(A×B)
10. A\(B
C)=(A\B)\C
A\(B
C)=(A\B)
(A\C)
(A
B)\C=(A\C)
(B\C)
(A
B)\C=A
(B\C)=(A\C)
11. A×(B
C)=(A×B)
(A×C)
A×(B
C)=(A×B)
(A×C)

B

A×(B\C)=(A×B)\ (A×C)

A×BB×A

B)

C)=(A×B) (A×C) B A×(B\C)=(A×B)\ (A×C) A×B ≠ B×A B) C A B ⇔ ( B ⇔

C

A

B ⇔ ( B ⇔ B ⇔
B ⇔ (
B ⇔
B ⇔

x) (xA=>xB)

(x
(x

B ( x)((xA)

B))

A

xA

xA

xC E A (xE)

xA\B (xA)

(xA)

(xA)

(x ∈ B) (x ∈ B)

(xB)

(xB)

(x (x
(x
(x

A)

B)

12. Relaţiile lui de Morgan

1. ך (p q)=ךp ךq, ך(p q)= ךp ךq .

(q
(q

p q

q) (p r), p (q q. (q ⇒ p) (ךp
q)
(p
r), p
(q
q.
(q ⇒ p)
(ךp

2. p

3. ךp p=A, ךp p = F.

4.

5. p q

r) = (p

ךp

(p q)

r)=(p

ך p p = F. 4. 5. p ⇔ q r) = (p ך p (p

q)

p p = F. 4. 5. p ⇔ q r) = (p ך p (p ⇒

(p

p = F. 4. 5. p ⇔ q r) = (p ך p (p ⇒ q)

r).

q)

4. 5. p ⇔ q r) = (p ך p (p ⇒ q) r)=(p q) (p

(ך q

⇔ q r) = (p ך p (p ⇒ q) r)=(p q) (p r). q) (

p).

6. A = p , p

p

6. A = p , p p
A=A

A=A

 

7. q = q

p

7. q = q p
7. q = q p

p , p

7. q = q p p , p q = q p

q = q

7. q = q p p , p q = q p

p

8. ך(ךp)=p

9. p

7. q = q p p , p q = q p 8. ך ( ך

ךp =F , p ךp =A

, p q = q p 8. ך ( ך p)=p 9. p ך p =F

10. q)

(p

10. q) (p

r = p10. q) (p

(p

(p q) r = p

q)

r = p(p q)

11.

p

ך ( ך p)=p 9. p ך p =F , p ך p =A 10. q)

F = p

p

ך ( ך p)=p 9. p ך p =F , p ך p =A 10. q)

ך ( ך p)=p 9. p ך p =F , p ך p =A 10. q)

(q

(q

ך ( ך p)=p 9. p ך p =F , p ך p =A 10. q)

ך ( ך p)=p 9. p ך p =F , p ך p =A 10. q)

r)

r)

F = F

4. Progresii

1. Şiruri

Se cunosc deja şirul numerelor naturale 0,1,2,3,4,…….,şirul numerelor pare 2,4,6,…… Din observaţiile directe asupra acestor şiruri,

un şir de numere reale este dat în forma

a , a , a sunt termenii şirului iar indicii 1,2,3, reprezintă poziţia pe

unde

a

1

,

a

2

,

a

3

,

1

2

3

care îi ocupă termenii în şir. Definiţie: Se numeşte şir de numere reale o funcţie f: N*R , definită prin f(n)=a n

Notăm (

Observaţie: Numerotarea termenilor unui şir se mai poate face începând

cu zero:

a

a

n

0

,

n

a

1

N*

,

a

şirul de termen general , a n

2

,

)

a

i , i 1 se numeşte termenul de rang i.

Un şir poate fi definit prin :

a) descrierea elementelor mulţimii de termeni. 2,4,6,8,……

b) cu ajutorul unei formule

c) printr-o relaţie de recurenţă.

a n =2n

a

n+

1

=

a

n

+

2

Un şir constant este un şir în care toţi termenii şirului sunt constanţi :

5,5,5,5,…

Două şiruri

Orice şir are o infinitate de termeni.

(a

n

)

n

, (b

n

)

n

sunt egale dacă a

n

b

= ,

n

n

N

2. Progresii aritmetice

Definiţie: Se numeşte progresie aritmetică un şir în care diferenţa oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant r, numit raţia progresiei aritmetice. 1. Relaţia de recurenţă între doi termeni consecutivi:

a

n

+ 1

= + ∀≥

a

n

r

,

n

1

2. a 1 ,a 2, … a n-1 , a n , a n+1 sunt termenii unei progresii aritmetice

a =

n

a

n

1

+ a

n

+1

2

3. Termenul general este dat de :

a

n

=

a

1

+ − 1

(n )r

4. Suma oricăror doi termeni egal departaţi de extremi este egal cu

suma

termenilor extremi :

a

k

+a

n

k

−+1

=a +a

1

n

5. Suma primilor n termeni :

S

=

(

a

1

+

a

n

)

n

n 2

6. Şirul termenilor unei progresii aritmetice:

a

a

1

, a

1

m

+

a

r, a

1

+

2r, a

1

+

3r

n

= − n)r

(m

,…….

7. Trei numere x 1, x 2 , x 3 se scriu în progresie aritmetică de forma :

x 1 = u – v

x 2 = u

8. Patru

numere

astfel:

x 1,

x 3 = u + v

x 2 ,

x 3 ,

x 4

u,v ∈ℜ.

se scriu în progresie aritmetică

x 1 = u – 3v,

x 2 = u – v ,

x 3 = u + v ,

x 4 = u + 3v,

u,v ∈ℜ.

9. Dacă

÷ a

i

a

k

a

k

+ 1

a

k

+ 1

a

k

+ 2

4. Progresii geometrice

Definiţie : Se numeşte progresie geometrică un şir în care raportul

oricăror doi

raţia progresiei geometrice.

termeni

consecutivi este un număr constant q, numit

1. Relaţia de recurenţă :

2. b 1 ,b 2, … b n-1 , b n , b n+1 sunt termenii unei progresii geometrice

termeni pozitivi

b

n

b

n

+

1

=

=

b

n

q

,

∀ ≥

n

1

b

n

1

b

n

+1

n ⋅ q , ∀ ≥ n 1 b n − 1 ⋅ b n +

cu

b

n

b

1

q

n 1

3. Termenul general este dat de :

4. Produsul oricaror doi termeni egal departati de extremi este egal

cu produsul extremilor

=

b

k

b

n

k

− +1

= b

1

b

n

5. Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice :

S

n

=