3 Culegere-1

1
Prefaţ¼
a
Scopul principal al acestei lucr¼ari este acela de a sprijini elevii de

liceu care sunt la pro…lul tehnologic (Matematic¼ a M_tehnologic) şi care
doresc s¼ a obţin¼
a rezultate bune la examenul de bacalaureat.
În anul 2013 disciplina matematic¼ a s-a reîmp¼ arţit în M_mate-info,
M_ştiinţe ale naturii, M_tehnologic şi altele. Odat¼ a cu aceast¼ a nou¼
a îm-
p¼arţire şi subiectele date la bacalaureat s-au readaptat noilor schimb¼ ari,
f¼
acând ca cele 100 de variante cunoscute din 2008 2009 s¼ a nu mai …e de
actualitate.
Capitolul 1 include formulele matematice din liceu care sunt prezen-
tate pe scurt şi sunt utile tuturor pro…lelor.
Capitolul 2, „Teste recapitulative (clasa a XI-a)”, este recomandat
pro…lelor M_tehnologic şi M_ştiinţe ale naturii.
Capitolul 3 cuprinde 65 de teste de tip bacalaureat şi reprezint¼ a
partea cea mai important¼ a a lucr¼
arii. Testele sunt exact de nivelul cerut şi
reuşesc s¼ a fac¼a, treptat, o recapitulare a întregii materii de liceu speci…ce
pro…lului M_tehnologic.
Profesorii pot folosi materialul lucr¼ arii la sfârşitul clasei a XI-a (re-
capitulare …nal¼ a), la începutul clasei a XII-a şi pentru a lucra cu elevii
testele din Capitolul 3, în vederea preg¼ atirii, acestora, pentru Bacalaureat.
Autorii!!!
2
Capitolul 1
Formule şi aspecte teoretice
Clasa a IX-a
1. N = f0; 1; 2; :::; n; :::g mulţimea numerelor naturale.
2. Z = f:::; n; :::; 2; 1; 0; 1; 2; 3; :::; n; :::g mulţimea numerelor întregi.

m
3. Q = n j m 2 Z, n 2 Z, n 6= 0 mulţimea numerelor raţionale.
4. I = RnQ mulţimea numerelor iraţionale.
5. R = Q[ (RnQ) mulţimea numerelor reale.
6. N Z Q R; A = An f0g ; unde A R.
7. Fie a 2 R
a + 0 = 0 + a = a;
a 1 = 1 a = a;
a + a = 0 = a + ( a) ; unde a este opusul lui a;
1 1 1 1
a a = a a = 1; a 6= 0; a = a este inversul lui a;
a
8. 0 nu are sens ;
A
B= 0)A=0 ;
a 0 = 0 a = 0;
9. Regula semnelor:
( a) b = a ( b) = ab;
( a) ( b) = ab;
10. Fie a; b 2 R
a (b c) = ab ac;
a b= b + a = a + ( b) ;
3
a b 1 = ab ;
a 1 b
b = a
;
x y
a = b , b x = a y (a 6= 0; b 6= 0)
1 a = a;
2 a = a + a;
3 a = 2a + a;
..
.
n a = (n 1) a + a; n 2 N :
n (a + b) = na + nb:
(n + m) a = na + ma:
11. Fie a; b 2 R ; m; n 2 Z
a0 = 1 ;
a1 = a ;
a2 = a a;
a3 = a2 a;
..
.
an = an 1 a = a an 1; n2N
a 1 = a1 ; a n = 1
an ;
a n b n
b = a ;
am n
a =a m+n ;
am
am : an = an = am n ;
(am )n = a n;
m
m
(a b) = am bm ;
a2 = b2 , a = b ;
a3 = b3 , a = b , (8) a; b 2 R:
12. Propriet¼
aţile adun¼
arii şi înmulţirii:
Asociativitatea: (a + b) + c = a + (b + c) ;
(a b) c = a (b c) :
Comutativitatea: a + b = b + a
a b = b a:
Elementul neutru: a + 0 = 0 + a = a;
a 1 = 1 a = a:
Elementul simetrizabil: a + a = a + ( a) = 0;
a a1 = a1 a = 1:
4
13. R¼
ad¼
acina p¼ atrat¼a:
p
0=0 ;
p
a exist¼
a doar dac¼
aa 0 ;
p 2
( a) = a; a 0;
p
a2 = jaj ;
p p p
a b = ab;
p pa
pa =
b b;
p n p n
( a) = a ; n 2 Z.
14. Formule de calcul prescurtat:
(a + b)2 = a2 + 2ab + b2 ;
(a b)2 = a2 2ab + b2 ;
p p p p
(a b) (a + b) = a2 b2 ; a b a+ b =a b;
(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ca;

a3 + b3 = (a + b) a2 ab + b2 ;
a3 b3 = (a b) a2 + ab + b2 ;
(a + b)3 = a3 + 3ab (a + b) + b3 = a3 + 3a2 b + 3ab2 + b3 ;
(a b)3 = a3 3ab (a b) b3 = a3 3a2 b + 3ab2 b3 ;
p p p p
a+ b a b = a b:
15. Formule inegalit¼

aţi
a a;
a b şi b a)a=b ;
a b c)a c;
a b,b a;
a b j ( 1) , a b;
a b j c , ac bc; unde c > 0;
1 1
0<a b)0< b a;
a
a > 0; b > 0 ) a b > 0; b > 0;
a < b; b < 0 ) ab > 0; ab > 0;
a > 0; b < 0 ) ab < 0; ab < 0;
a < 0; b < 0 ) ab > 0; ab > 0;
a > 0; b < 0 ) ab < 0; ab < 0;
a b j +c , a + c b + c;
a b
b a = 1; (a 6= 0) :
5
16. Sume remarcabile
n(n+1)
1 + 2 + 3 + ::: + n = 2 ; (8) n 2 N :
12 + 22 + 32 + ::: + n2 = n(n+1)(2n+1)
6 ; (8) n2N :
1 + 3 + 5 + ::: + (2n 1) = n2 ; (8) n 2 N :
n2 (n+1)2
13 + 23 + 33 + ::: + n3 = 4 ; (8) n 2 N :
17. Medii:
a+b a+b+c a1 +a2 +:::+an
Media aritmetic¼a : ma = 2 ; ma = 3 ; ma = n (n 2 N, n 2; ai 2 R) ;
p
Media geometric¼a : mg = ab, unde a; b > 0;
2ab 2
Media armonic¼a : mh = = a+b ; 1
+ 1b
a
q q
2 2 a2 +b2 +c2
Media p¼atratic¼a: mp = a +b
2 ; m p = 3 ;
Avem min (a; b) mh mg ma mp max (a; b) ;
p1 a1 +p2 a2 +:::+pn an
Media ponderat¼a: m = p1 +p2 +:::+pn ; unde p1 ; p2 ; :::; pn se numesc ponderi.
18. Inegalit¼
aţi:
x2 0; (8) x 2 R ;
a2 + b2 + c2 ab + bc + ca;
a b
b + a 2;
1
a+ a 2;
(ab + cd)2 a2 + c2 b2 + d2 ; unde a; b; c; d > 0:
19. Modulul unui num¼ar real:

8
< x; dac¼ax<0
jxj = 0; dac¼
ax=0 ;
:
x; dac¼
ax>0
j0j = 0;
j xj = jxj ;
jxj = x , x 0;
jxj = x,x 0;
2
jxj = ; x2
p
jxj = x2 ;
8
< a b; a > b
ja bj = 0; a = b ; ja bj = jb aj ;
:
b a; a < b
ja + bj jaj + jbj ;
ja bj = jaj jbj ;
jxp j = jxjp ; (8) x 2 R ;
a jaj
b = jbj (b 6= 0) ;
6
juj = a , u = a ;
juj = jvj , u = v;
juj a, a u a ;
juj a,u a sau u a; unde u 2 R, a > 0;
p
jaj + b + c2 = 0 ) a = b = c = 0 :
20. Partea întreag¼

a. Partea fracţionar¼
a:
[x] = k 2 Z ,k x < k + 1;
fxg = x [x] ;
fxg 2 [0; 1) ;
[x + n] = [x] + n; n 2 Z;
fx + ng = fxg ; n 2 Z;
[x] x < [x] + 1;
x 1 < [x] x;
x = [x] + fxg ; x 2 R.
21. Intervale:
Intervale m¼arginite:
a. [a; b] = fx 2 R ja x bg ;
b. (a; b) = fx 2 R j a < x < bg ;
c. [a; b) = fx 2 R ja x < bg ;
d. (a; b] = fx 2 R ja < x bg ;
Intervale nem¼arginite:
a. [a; +1) = fx 2 R ja xg ;
b. (a; +1) = fx 2 R ja < xg ;
c. ( 1; b) = fx 2 R jx < bg ;
d. ( 1; b] = fx 2 R j x bg ;
22. Operaţii cu mulţimi: Fiind dat¼

a o mulţime E şi A; B E; de…nim:
Intersecţia: A \ B = fx 2 E j x 2 A şi x 2 Bg ;
Reuniunea: A [ B = fx 2 E j x 2 A sau x 2 Bg ;
Diferenţa: AnB = fx 2 E j x 2 A şi x 62 Bg ;
Complementara lui A: cE A = A = fx 2 E j x 62 Ag = EnA;
Incluziunea: A B , (8) x 2 A rezult¼
a x 2 B;
Egalitatea de mulţimi : A = B , A B şi B A :
23. Metoda inducţiei matematice (principiul I)

Dac¼
a P (n) este un enunţ ce depinde de n 2 N, n n0 care îndeplineşte dou¼
a condiţii:
1. Etapa veri…c¼arii : P (n0 ) este propoziţie adev¼

arat¼
a;
7
2. Etapa demonstraţiei : Presupunem P (k) este propoziţie adev¼arat¼
a, unde k 2 N,
k n0 şi demonstr¼ am c¼a P (k + 1) este propoziţie adev¼
arat¼
a;
Atunci rezult¼
a c¼
a P (n) este un enunţ adev¼
arat (8) n 2 N, n n0 :
24. Metode de num¼

arare:
Cardinalul mulţimii …nite A se noteaz¼
a cu cardA sau jAj : Dac¼
a A \ B = ? şi A; B sunt
…nite, atunci:
card (A [ B) = cardA + cardB:

card (A [ B) = cardA + cardB card (A \ B) ;
card (A B) = (cardA) (cardB) ; unde A; B sunt …nite.
Dac¼a o mulţime are n elemente, atunci ea are 2n submulţimi ; adic¼
a
cardP (A) = 2 cardA :
25. Şiruri: (an )n n0
m¼arginite: m an M; (8) n n0 ;
monoton cresc¼ator: an an+1 , an+1 an 0;
monoton descresc¼ator: an an+1 , an+1 an 0;
26. Progresii aritmetice: (an )n 1
r = a2 a1 = an+1 an raţia progresiei;

an = a1 + (n 1) r formula termenului general;
(a1 +an ) n
Sn = a1 +a2 +:::+an = 2 suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice;
Dac¼a an+1 an nu depinde de n se noteaz¼
a cu r şi atunci (an )n 1 este o progresie
aritmetic¼
a cu raţia r;
8
< a=u v
a+c
a; b; c sunt în progresie aritmetic¼
a dac¼
a şi numai dac¼
ab= 2 sau b=u :
:
c=u+v
27. Progresii geometrice: (bn )n 1
b2 bn+1
q= b1 = bn raţia progresiei;
b n = b1 q n 1 formula termenului general;
n
Sn = b1 + b2 + ::: + bn = b1 qq 1
1 ; q 6= 1 suma primilor n termeni ai unei progresii
geometrice;
Dac¼ a bn+1
bn nu depinde de n se noteaz¼
a cu q şi atunci (bn )n 1 este o progresie geometric¼
a
cu raţia q;
8
< a = uv
a; b; c sunt în progresie geometric¼
a dac¼ 2
a b = ac sau b = u ; v 6= 0:
:
c = uv
8
28. Funcţii numerice
(a) f : A ! B; Gf = f(x; y) j x 2 A; y = f (x)g ; Gf : y = f (x) gra…cul funcţiei f .

(b) Ox : y = 0 ; Oy : x = 0 ;
y = f (x)
(c) Gf \ Ox : ) f (x) = 0 ;
y=0
y = f (x)
(d) Gf \ Oy : ) y = f (0) ;
x=0
(e) M (xM ; yM ) 2 Gf , f (xM ) = yM ;
y = f (x)
(f) Gf \ G g : ) f (x) = g (x) ;
y = g (x)
(g) f este m¼
arginit¼
a dac¼
a (9) m; M 2 R astfel încât m f (x) M; (8) x 2 Df :
(h) Dac¼ a Df este mulţime simetric¼ a şi f ( x) = f (x) ; (8) x 2 Df ; atunci f este funcţie
par¼a şi Gf este simetric¼
a faţ¼
a de Oy;
Dac¼ a Df este mulţime simetric şi f ( x) = f (x) ; (8) x 2 Df ; atunci f este funcţie
impar¼a şi Gf este simetric faţ¼a de O (0; 0) ;
(i) Dac¼
a (8) x 2 Df şi T > 0 avem x + T 2 Df şi f (x + T ) = f (x) ; (8) x 2 Df vom
spune c¼
a f este funcţie periodic¼a cu T perioad¼
a pentru f .
(j) Dac¼ aI Df este un interval şi f (xx11) xf 2(x2 ) > 0 (respectiv x < 0); unde x1 ; x2 2 I
(x1 6= x2 ) vom spune c¼
a f este strict cresc¼atoare (respectiv strict descresc¼atoare) pe
I:
Dac¼ aI Df este un interval şi f (xx11) fx2(x2 ) 0 (respectiv x 0); unde x1 ; x2 2 I
(x1 6= x2 ) vom spune c¼
a f este cresc¼atoare (respectiv descresc¼atoare) pe I:
f g
(k) Compunerea funcţiilor: A ! B ! C ; (g f ) (x) = g (f (x)) ; (8) x 2 A:
g f
!
29. Funcţia de gradul I
(a) f : R ! R, f (x) = ax + b; a 2 R ; b 2 R; Gf este o dreapt¼

a;
(b) Dreapta de ecuaţie y = x se numeşte prima bisectoare, iar dreapta de ecuaţie y = x
se numeşte a doua bisectoare.
(c) Monotonia funcţiei de gradul I:
Dac¼
a a > 0; atunci f este strict cresc¼
atoare pe R;
Dac¼
a a < 0; atunci f este strict descresc¼
atoare pe R.
(d) Semnul funcţiei de gradul I:
b
x 1 a +1
f (x) semn contrar lui a 0 semnul lui a
30. Funcţia de gradul al II-lea:
(a) f : R ! R, f (x) = ax2 + bx + c; a 2 R ; b; c 2 R; Gf este o parabol¼a cu ramurile în

sus (dac¼
a a > 0), respectiv cu ramurile în jos (dac¼
a a < 0);
b
(b) V 2a ; 4a este vârful parabolei (punctul de extrem al funcţiei de gradul al doilea);
9
b
(c) x = 2a este ecuaţia axei de simetrie al Gf :
(d) Forma canonic¼a : ax2 + bx + c = a x + b 2 :

2a 4a
(e) Relaţiile lui Viète: ax2 + bx + c = 0; a 2 R ; b; c 2 R cu r¼
ad¼
acinile x1 şi x2 ;
b
S = x1 + x2 = a ; x21 + x22 = S 2 2P ;
P = x1 x2 = ac
Ecuaţia de gradul al doilea care are r¼ acinile x1 şi x2 are forma x2
ad¼ Sx + P = 0
;
Dac¼
a 0, atunci ax2 +bx + c = a (x x1 ) (x x2 ):
(f) Tabelul de monotonie al funcţiei de gradul al II-lea:
i. a > 0
b
x 1 2a +1
2
ax + bx + c & %
4a
s:d: minim s:c:
ii. a < 0
b
x 1 2a +1
2
ax + bx + c % &
4a
s:c: maxim s:d:
Dac¼
a a > 0, atunci Gf admite un minim ymin = 4a ;
Dac¼
a a < 0; atunci Gf admite un maxim ymax = 4a ;
(g) Semnul funcţiei de gradul al II-lea
i. <0
x 1 +1
ax2 + bx + c semnul lui a
<0 <0
Deci, , ax2 + bx + c > 0; (8) x 2 R şi , ax2 + bx + c < 0;
a>0 a<0
(8) x 2 R;
b
ii. = 0 ) x1 = x2 = 2a
b
x 1 2a +1
2
ax + bx + c semnul lui a 0 semnul lui a
0 0
Deci, , ax2 + bx + c 0; (8) x 2 R şi , ax2 + bx + c 0;
a>0 a<0
(8) x 2 R;
p p
b b+
iii. > 0 ) x1 = 2a ; x2 = 2a
x 1 x1 x2 +1
2
ax + bx + c semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
(h) Gf este tangent la axa Ox , yV = 0 , 4a =0, =0 ;

Gf este situat deasupra axei Ox , yV > 0 , 4a > 0;
Gf intersecteaz¼
a axa Ox în dou¼a puncte , > 0;
Gf nu intersecteaz¼
a axa Ox , < 0:
31. Vectori liberi în plan
(a) Fie ABC :

! ! !
AB + BC = AC;
10
! ! !
AB + BC + CA = ~0;
! ! !
GA + GB + GC = ~0; unde G este centrul de greutate al ABC;
! ! !
AM = 12 AB + AC ; unde M este mijlocul laturii (BC) ;
! ! ! !
QA + QB + QC = 3QG; unde Q este un punct arbitrar în plan;
! ! ! !
OA + OB + OC = OH; unde H este ortocentrul ABC; iar O este centrul
cercului circumscris;
! ! !
aIA + bIB + cIC = 0; unde I este centrul cercului înscris.
(b) Fie ABCD un paralelogram cu diagonalele [AC] şi [BD] ; AC \ BD = fOg :
! ! !
Regula paralelogramului: AB + AD = AC;
! ! ! ! ! !
Vectorii OA şi OC; respectiv OB şi OD sunt opuşi ) OA + OC = ~0;
! ! ~ ! ! ! ! ~
OB + OD = 0 =) OA + OB + OC + OD = 0;
ABCD paralelogram ,diagonalele [AC] şi [BD] ; au acelaşi mijloc;
! !
ABCD paralelogram, AB = DC:
(c) Vectorii ~u şi ~v sunt coliniari , (9) 2 R astfel încât ~u = ~v ;
(d) Vectori liberi într-un reper cartezian. Fie A (xA ; yA ) şi B (xB ; yB )
! !
AB = (xB xA )~i + (yB yA ) ~j sau AB (xB xA ; yB yA );
q
!
AB = AB = (xB xA )2 + (yB yA )2
;
xA +xB
xM = 2 B yA +yB
M = mijlocul lui [AB] ) sau M xA +x ; 2 ;
yM = yA +y
2
B 2
M împarte segmentul ( [AB] în raportul k;

! ! xM = xA1+k
+kxB
AM = k M B , +kyB ; k 2 Rn f 1g ;
yM = yA1+k
! ! ! !
Vectorii ~u = a i + b j şi ~v = c i + d j sunt coliniari , ac = db ;
! ! ! !
Vectorii ~u = a i + b j şi ~v = c i + d j sunt perpendiculari , ac + bd = 0 ;
!
Vectorul OA se mai noteaz¼ a cu !r (vectorul de poziţie al punctului A); unde O
A
este un punct …xat al planului.
32. Elemente de trigonometrie
(a) Unghiuri
Dac¼ \ este un unghi la centru pe cercul C (O; R) ; not¼
a AOB \
am m AOB = şi
\ m¼
AOB asura în radiani. Relaţia dintre cele dou¼
a m¼
asuri este: \ =
AOB 180
.
(b) Funcţii trigonometrice
sin : R ! [ 1; 1] ;
cos : R ! [ 1; 1] ;
sin x
tg : RnA ! R, tg x = cos x ; A = (2k + 1) 2 j k 2 Z ;
ctg : RnB ! R, ctg x = cos x
; B = fk j k 2 Zg :
9sin x
sin (x + 2k ) = sin x > >
=
cos (x + 2k ) = cos x
(8) x 2 R, (8) k 2 Z.
tg (x + k ) = tg x > >
;
ctg (x + k ) = ctg x
11
sin; cos sunt m¼ arginite: 1 sin x 1; 1 cos x 1; (8) x 2 R;
tg şi ctg sunt nem¼ arginite.
2 2
sin x + cos x = 1 ; sin x = cos 2 x ; cos x = sin 2 x ; (8) x 2 R;
1
ctg x = tgx ; ctg x = tg 2 x :
1 tg2 x
cos2 x = 1+tg2 x
; sin2 x = 1+tg2 x
:
sin; tg; ctg sunt impare: sin ( x) = sin x; tg ( x) = tg x; ctg ( x) = ctg;

cos este par¼ a: cos ( x) = cos x; (8) x 2 R.
sin x = sin ( x) ; cos x = cos ( x); sin x = sin ( + x) ;
cos x = cos ( + x) ; sin x = sin (2 x) ; cos x = cos (2 x) :
sin 2 x = cos x; cos 2 x = sin x; tg 2 x = ctg x; ctg 2 x = tg x:
grade 0 30 45 60 90 180 270 360
3
x radieni 0 6 4
p 3
p 2 2 2
1 2 3
sin x 0 2
p p2 2 1 0 1 0
3 2 1
cos x 1 p2 2 2 0 1 0 1
3
p
tg x 0 1 3 0 0
p3 p
3
ctg x 3 1 3 0 0
cos (a b) = cos a cos b + sin a sin b;
cos (a + b) = cos a cos b sin a sin b;
sin (a + b) = sin a cos b + sin b cos a;
sin (a b) = sin a cos b sin b cos a;
a+tg b
tg (a + b) = 1tg tg a tg b ; tg (a
tg a tg b
b) = 1+tg a tg b ; tg 2a =
2 tg a
1 tg2 a
;
sin 2a = 2 sin a cos a ;
cos 2a = cos2 a sin2 a = 2 cos2 a 1=1 sin2 a; (8) a; b 2 R.
Substituţiile universale:
2 tg x 1 tg2 x 2 tg x2
sin x = 1+tg 2x ; cos x = 1+tg x2 ; tg x = 1 tg2 x2
; (8) x 2 Rn f(2k + 1) j k 2 Zg :
2 2
2 sin a cos b = sin (a + b) + sin (a b) ;
2 cos a cos b = cos (a + b) + cos (a b) ;
2 sin a sin b = cos (a b) cos (a + b) ;
sin p + sin q = 2 sin p+q p q
2 cos 2 ;
sin p sin q = 2 sin p 2 q cos p+q
2 ;
cos p + cos q = 2 cos p+q2 cos p q
2 ;
cos p cos q = 2 sin 2 sin p 2 q :
p+q
12
33. Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie
(a) Produsul scalar al vectorilor ~u şi ~v :

~u ~v = j~uj j~v j cos ; = d
~u ; ~v ;
~
u ~v
cos = uj j~v j ;
j~
~u ? ~v () ~u ~v = 0;
2 0; 2 () ~u ~v = 0; 2 2 ; () ~u ~v < 0;
! ! ! !
~u = ap i + b j ; ~v = c ip+ d j
j~uj = a2 + b2 ; j~v j = c2 + d2 ;
~u ~v = ac + bd;
~u; ~v sunt coliniari () ac = db ;
~u ? ~v () ac + bd = 0:
(b) În ABC :
i. A + B + C = ^ = m C^ = 180 ;
sau m A^ = m B
AB AC sin A BA BC sin B BC CA sin C
ii. A ABC = 2 = 2 = 2 ;
m A^ = 90 ) A ABC =
AB AC
2
iii. ;
p a+b+c
iv. AB = c; BC = a; CA = b; A = p (p a) (p b) (p c); unde p = 2 ;
2
p
l 3
v. ABC echilateral ) A = 4 ; unde l = AB ;
(c) Teorema cosinusului:
În ABC : AB = c; BC = a; CA = b
b2 +c2 a2
cos A = 2bc () a2 = b2 + c2 2bc cos A ;
a2 +c2 b2
cos B = 2ac () b2 = a2 + c2 2ac cos B ;
a2 +b2 c2
cos C = 2ab () c2 = a2 + b2 2ab cos C :
(d) Teorema sinusurilor:
În ABC : AB = c; BC = a; CA = b şi R = raza cercului circumscris ABC :
a b c
sin A = sin B = sin C = 2R :
q
(e) Formula distanţei : A (xA ; yA ) ; B (xB ; yB ) : AB = (xB xA )2 + (yB yA )2 :
xA +xB
xM = 2
(f) Dac¼
a M (xM ; yM ) este mijlocul segmentului [AB] ; atunci: yA +yB ;
yM = 2
(g) Lungimea medianei [AM ] în care ABC : AM = ma ; BN = mb ; CP = mc
2(b2 +c2 ) a2 2(c2 +a2 ) b2 2(a2 +b2 ) c2
m2a = 4 ; m2b = 4 ; m2c = 4 :
a+b+c
(h) Formule pentru aria ABC : AB = c; BC = a; CA = b; p = 2 semiperimetru
ab sin C bc sin A ca sin B
S= 2 = = 2 2 ;
abc
S= 4R ; R = raza cercului circumscris ABC;
p
S = p (p a) (p b) (p c) formula lui Heron;
r = PS () S = r p; r =raza cercului înscris în ABC:
13
Clasa a X-a
1. Radicali
p p
n p p
(a) n
a b n c::: = n abc:::;
p
na pn a
(b) p
n
b
= b;
p m p
(c) ( n a) = n am ;
pp
m n
p
(d) a = mn a;
p
nk mk p
(e) a = n am ;
pn n
(f) a = a;
unde a; b; c 2 (0; +1) ; m; n; k 2 N n f1g :
p p p
(g) mg = ab; mg = 3 abc; mg = n a1 a2 ::: an media geometric¼
a;
p p
(h) 0 a < b , n a < n b (compararea radicalilor) :
2. Raţionalizarea numitorilor
p p p p
(a) a+ b a b = a b; (u v) (u + v) = u2 v 2 ;
p p p
3 2
p p
3
(b) 3
a+ 3b a 3
ab + b2 = a + b;
p p p
3 2
p p
3
(c) 3
a 3b a + 3 ab + b2 = a b;
p p pn n 1
p
n
pn
pn
(d) n
a nb a + an 2 b + ::: + abn 2 + bn 1 = a b;
p p p
n n 1
p
n n 2
p
n
p
n
(e) n impar: n a + n b a a b + ::: abn 2 + bn 1 = a + b:
3. Puteri cu exponent raţional

m p
n
(a) an = am ; n 2 N n f1g ; m 2 Z;
r 1
(b) a = ar ; r 2 Q\ (0; +1) ;
a r b r
(c) b = a ; a; b 2 (0; +1) ; r 2 Q\ (0; +1) ;
p 1 1
1
(d) a=a 2 ;a 3 = 3 a;
p
4. Puteri cu exponent real
(a) ax ay = ax+y ;
ax
(b) ax : ay = ay = ax y;
(c) (ax )y = xy
a ;
(d) (ab)x = ax bx ;
a x ax
(e) b = bx ;
(f) x
a > 0; (unde a; b 2 (0; +1) şi x 2 R) ;
(g) Compararea puterilor a > 1 : x < y , ax < ay x y , ax ay ;
0 < a < 1 : x < y , ax > ay ; x y , ax ay :
14
5. Logaritmi
8
< A>0
(a) Pentru loga A se impun C.E. a>0 ;
:
a 6= 1
(b) loga 1 = 0; loga a = 1; ln 1 = lg 1 = 0; ln e = 1; lg 10 = 1;
(c) = loga a ; aloga A = A;
x
(d) a = A , x = loga A;
(e) loga AB = loga A + loga B ;
(f) loga A1 A2 ::: Ak = loga A1 + loga A2 + ::: + loga Ak ; k 2 N n f1g ; Ai > 0; i = 1; k;
A
(g) loga B = loga A loga B ;
(h) loga A = loga A; 2 R;
logb A
(i) loga A = logb a ; loga A = loga b logb A (schimbarea bazei);
(j) loga A = loga A; ( ; 2 R );
(k) loga b logb c logc d = loga d;
(l) alogb c = clogb a ;
(m) lg 10 = ; ln e = :
6. Numere complexe sub form¼ a algebric¼a

8
>
> i2 = 1
<
a = Re (z) partea real¼a a lui z
(a) z = a + bi; ;
>
> b = Im (z) coe…cientul p¼
a rţii imaginare
:
bi = partea imaginar¼a a lui z
(b) z = a bi conjugatul lui z;
z + z = 2 Re (z) ; z z = 2 Im (z) i;
a=c
(c) a + bi = c + di () ;
b=d
Re (y) = Re (v)
z=v, ;
Im (z) = Im (v)
(d) i2 = 1; i3 = i; i4 = 1; i4k = 1 (k 2 Z)
1 + i + i2 + i3 = 0; in + in+1 + in+2 + in+3 = 0; n 2 Z;
p
2 2
(e) jzj = a + b 2 R+ modulul lui z;
(f) z z = jzj2 ; z1 + z2 = z1 + z2 ; z1 z2 = z1 z2 ; z p = z p (p 2 N ) ; z1
z2 = z1
z 2 ; z2 2C ;
(g) jzj 0; jzj = 0 () z = 0;
(h) jzj = jzj = j zj ;
z1 jz1 j
(i) jz1 z2 j = jz1 j jz2 j ; jz1 + z2 j jz1 j + jz2 j ; z2 = jz2 j ; z2 2 C ;
(j) jz n j = jzjn ; n 2 Z.
7. Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie

M (zM ) : M este imaginea geometric¼
a a num¼
arului complex zM ; iar zM a…xul punctului
M ; zM = xM + yM i :
15
zA +zB
(a) M = mijlocul segmentului [AB] ) zM = 2 ;
AM zA +kzB
(b) M împarte segmentul [AB] în raportul k adic¼
a MB = k , zM = 1+k ;
zA +zB +zC
(c) G = centrul de greutate al ABC , zG = 3 ;
zB zA
(d) A; B; C sunt coliniare , zC zA 2 R;
(e) AB = jzB zA j ;
(f) ABC este echilateral , zA + "zB + "2 zC = 0; unde "3 = 1, " 2 CnR:
8. Rezolvarea ecuaţiei de gradul al doilea în C.

az 2 + bz + c = 0; unde a 2 R ; b; c 2 R;
= b2 4ac
p
b
(a) > 0 : z1;2 = 2a ;
b
(b) = 0 : z1;2 = 2a ;
p
b i
(c) < 0 : z1;2 = 2a ; (z2 = z 1 ) ;
b
S = z1 + z2 = 2 2 2
(d) Relaţiile lui Viète: a
c ;z1 + z2 = S 2P ;
P = z 1 z2 = a
(e) Ecuaţia de gradul al doilea care are soluţiile z1 ; z2 2 C are forma: z 2 Sz + P = 0;
(f) az 2 + bz + c = a (z z1 ) (z z2 ) (formula de descompunere);
(g) z1 r¼
ad¼
acin¼
a) az12 + bz1 + c = 0;
9. Numere complexe sub form¼

a trigonometric¼
a
(
Re(z)
cos t = r
(a) z = r (cos t + i sin t) ; unde r = jzj 2 R+ ; iar Im(z) ;
sin z = r
(b) 3 = 3 (cos 0 + i sin 0) ; i = cos 2 +i sin 2 ; 4 = 4 (cos + i sin ) ; 2i = 2 cos 32 + i sin 32 ;
(c) z1 = r1 (cos t1 + i sin t2 ) ; z2 = r2 (cos t2 + i sin t2 ) nenule;
z1 z2 = r1 r2 (cos (t1 + t2 ) + i sin (t1 + t2 )) ;
z1 r1
z2 = r2 (cos (t1 t2 ) + i sin (t1 t2 )) ;
(d) [r (cos t + i sin t)]n = rn (cos nt + i sin nt) ; n 2 Z (formula lui Moivre) ;
(e) R¼ad¼acinile de ordinul n dintr-un num¼ ar complex
p
z n = r (cos t + i sin t) , zk = n r cos t t+2k
n + i sin t+2k
n ; k = 0; n 1; t 2 [0; 2 ) ;
n 2 N n f1g :
10. Funcţii injective, surjective, bijective, inversabile
f (x1 ) = f (x2 )
(a) f : A ! B este injectiv¼
a dac¼
a =) x1 = x2 ;
x1 ; x2 2 A
x1 6= x2
(b) f : A ! B este injectiv¼
a dac¼
a =) f (x1 ) 6= f (x2 ) ;
x1 ; x2 2 A
(c) Dac¼
a f este strict monoton¼
a pe un interval, atunci f este injectiv¼
a pe acel interval;
(d) Dac¼
a f este funcţie numeric¼
a şi orice paralel¼
a la axa Ox taie Gf în cel mult un punct
atunci f este injectiv¼
a;
16
(e) f este injectiv¼
a dac¼
a (8) y 2 B ecuaţia f (x) = y are cel mult o soluţie în A;
(9) x1 6= x2
(f) f nu este injectiv¼
a pe A dac¼
a astfel încât f (x1 ) = f (x2 ) ;
x1 ; x2 2 A
(g) Funcţia numeric¼a f nu este injectiv¼
a dac¼
a g¼
asim o dreapt¼
a paralel¼
a cu Ox care taie
Gf în cel puţin dou¼
a puncte;
(h) f : A ! B este surjectiv¼
a dac¼
a (8) y 2 B ecuaţia f (x) = y are cel puţin o soluţie în
A; adic¼
a f (A) = B;
(i) Funcţia numeric¼a f : A ! B este surjectiv¼
a dac¼
a orice paralel¼
a la axa Ox taie Gf în
cel puţin un punct;
(j) f : A ! B nu este surjectiv¼
a dac¼
a (9) y1 2 B astfel încât ecuaţia f (x) = y1 s¼
a nu
aib¼
a nici o soluţie în A;
(k) Funcţia numeric¼
a f : A ! B nu este surjectiv¼
a dac¼
a g¼
asim o paralel¼
a la axa Ox care
nu intersecteaz¼
a Gf în nici un punct;
(l) f este bijectiv¼
a , f este injectiv¼
a şi f este surjectiv¼
a ;
(m) f este bijectiv¼
a , (8) y 2 B ecuaţia f (x) = y are exact o soluţie x 2 A;
(n) O funcţie numeric¼
a este bijectiv¼
a , orice paralel¼
a la axa Ox taie Gf în exact un
punct;
(o) f g = 1B ; g f = 1A unde f : A ! B; g : B ! A;
not 1 1 1
g = f inversa lui f şi f =f
(1A : A ! A; 1A (x) = x funcţia identic¼

a a mulţimii A):
(p) f este bijectiv¼
a , f este inversabil¼
a
1 1
f : B ! A; f (y) = x: Deci, f (x) = y , x = f 1 (y) ;
f f 1 = 1B , f f 1 (x) = x; (8) x 2 B;
f 1 f = 1A , f 1 (f (x)) = x; (8) x 2 A:
11. Exemple de funcţii elementare
(a) Funcţia constant¼a, funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţia polinomial¼a,
funcţia raţional¼a, funcţiile trigonometrice.
(b) Funcţia putere
f : R ! R, f (x) = xn (n 2; n 2 R) este strict cresc¼ atoare pe R dac¼
a n impar,
respectiv pe [0; +1) dac¼a n este par. Este convex¼
a pe [0; +1) dac¼
a n este impar,
respectiv pe R dac¼
a n este par.
(c) Funcţia radical de ordin n par
p
f : [0; +1) ! [0; +1) ; f (x) = n x este strict cresc¼
atoare pe [0; +1) şi este concav¼
a
pe [0; +1) ;
(d) Funcţia radical de ordin n impar
p
f : R ! R; f (x) = n x este strict cresc¼
atoare pe R şi este concav¼
a pe [0; +1) ;
(e) Funcţia exponenţial¼a
f : R ! (0; +1) ; f (x) = ax (a > 0; a 6= 1) are propriet¼
aţile:
i. dac¼
a a > 1; atunci f este strict cresc¼
atoare pe R;
17
ii. dac¼
a 0 < a < 1; atunci f este strict descresc¼ atoare pe R;
iii. f este injectiv¼ x x
a (a = a ) x1 = x2 ) ;
1 2
iv. f este surjectiv¼

a (deci bijectiv¼
a şi inversabil¼
a) ;
v. f este convex¼a pe R.
(f) Funcţia logaritmic¼a
g : (0; +1) ! R, g (x) = loga x; a 6= 1; a > 0; x > 0 are propriet¼
aţile:
i. este inversa funcţiei exponenţiale;
ii. dac¼a a > 1; atunci g este strict cresc¼
atoare şi concav¼a pe (0; +1) ;
iii. dac¼a 0 < a < 1; g este descresc¼ atoare şi convex¼
a pe (0; +1) :
12. Funcţii trigonometrice inverse
(a) sin : R ! [ 1; 1] şi cos : R ! [ 1; 1] sunt surjective, dar nu sunt injective;

(b) sin : 2; 2 ! [ 1; 1] este strict cresc¼
atoare şi surjectiv¼
a. Deci, exist¼
a
1 not
sin = arcsin; arcsin : [ 1; 1] ! [0; ] ;
În mod asem¼ an¼ator, arccos : [ 1; 1] ! [0; ] ; arctg : R ! 2; 2 şi
arcctg : R ! (0; ) ;
(c) Expresiile arcsin u (x) şi arccos v (x) au sens doar dac¼
a 1 u (x) 1 şi
1 v (x) 1;
(d) arcsin (sin x) = x; (8) x 2 2 ; 2 ; sin (arcsin x) = x; (8) x 2 [ 1; 1] ;
arccos (cos x) = x; (8) x 2 [0; ] ; cos (arccos x) = x; (8) x 2 [ 1; 1] ;
arcsin x + arccos x = 2 ;
arcsin ( x) = arcsin x; arccos ( x) = arccos x;
(e) arctg (tgx) = x; (8) x 2 2; 2 ; tg (arctg x) = x; (8) x 2 R;
arctg x + arcctg x = 2 ;
(f) arctg ( x) = arctg x; arcctg ( x) = arcctg x:
13. Elemente de combinatoric¼

a
(a) Dac¼ a într-o clas¼a sunt m b¼aieţi şi n fete, atunci num¼
arul perechilor formate dintr-un
b¼aiat şi o fat¼
a este m n (card (A B) = card A card B; unde A şi B sunt …-
nite);
(b) card (A [ B) = card A + card B card (A \ B):
(c) Dac¼a o mulţime …nit¼ a are n elemente atunci ea are 2n submulţimi;
arul funcţiilor f : A ! B este (card B)card A ;
(d) Num¼
(e) Num¼
arul funcţiilor injective f : A ! B cu m = card A card B = n este Am
n:
(f) Num¼
arul funcţiilor strict monotone f : A ! B; m = card A card B = n este 2 Cnm ;
(g) Num¼
arul funcţiilor bijective f : A ! B cu card A = card B = n este n! :
(h) Permut¼ari : P0 = 0! = 1; P1 = 1! = 1; P2 = 2! = 1 2 = 2; P3 = 3! = 1 2 3 = 6; :::;
Pn = 1 2 3 ::: n = n!; Pn+1 = Pn (n + 1) ;
(i) Combin¼
ari şi aranjamente
n! n!
Cnk = k!(n k)! ; Akn = (n k)! (0 k n) ;
18
A0n = Cn0 = 1;
Cn1 = A1n = n;
Cnk = Cnn k (formula combin¼
arilor complementare);
k k k 1
Cn = Cn 1 + Cn 1 (formula de descompunere a combin¼
arilor);
Cnk = nk Cnk 11 ;
Akn = n (n 1) (n 2) ::: (n k + 1) ;
Akn = nAkn 11 :
(j) Cn0 + Cn1 + Cn2 + ::: + Cnn = 2n ;
Cn0 + Cn2 + Cn4 + ::: = Cn1 + Cn3 + Cn5 + ::: = 2n 1:
arul de diagonale ale unui poligon convex cu n laturi este de Cn3 ;

(k) Num¼
14. Binomul lui Newton:

(a + b)n = Cn0 an + Cn1 an 1 b1 + Cn2 an 2 b2 + ::: + Cnk an k bk + ::: + Cnn 1 a1 bn 1 + Cnn bn :
k n k bk
arii: Tk+1 = Cn a
(a) Termenul general al dezvolt¼ ;
(b) Cn0 ; Cn1 ; :::; Cnn
sunt coe…cienţii binomiali ai dezvolt¼
arii (care nu sunt aceeaşi cu coe…-
cienţii necunoscutelor dezvolt¼arii);
(c) Suma coe…cienţilor dezvolt¼
arii se obţine înlocuind necunoscutele cu 1;
(d) Termenul liber (f¼
ar¼
a necunoscut¼
a) are de fapt necunoscuta la puterea 0;
Tk+2 n k b
(e) Tk+1 = k+1 a;
(f) Dac¼a n = 2k atunci termenul din mijloc este Tk+1 şi are coe…cientul binomial Cnk cu
valoarea cea mai mare;
Dac¼a n = 2k +1 atunci dezvoltarea are doi termeni din mijloc cu coe…cienţii binomiali
Cnk = Cnk+1 cu valoarea cea mai mare.
15. Elemente de calcul …nanciar

p
(a) p% din a = 100 a;
r
(b) Ds = S 100 n (dobânda simpl¼a generat¼a de suma S pe o perioad¼a de n ani cu rata
dobânzii r %);
r n
(c) Dc = S 1 + 100 1 (dobânda compus¼a generat¼a de capitalul S dup¼a n ani cu
rata dobânzii r%);
16. Elemente de probabilit¼

aţi
nr. cazurilor favorabile (convenabile realiz¼
a rii evenimentului)
(a) P = nr. cazurilor posibile
;
(b) Dac¼ a evenimente independente atunci P (A \ B) = P (A) P (B):

a A şi B sunt dou¼
(c) Schema lui Poisson: Fie A1 ; A2 ; :::; An evenimente independente cu pi = P (Ai ) ;
qi = 1 pi ; i = 1; n: Atunci probabilitatea realiz¼arii a k evenimente din cele n este
a cu coe…cientul lui X k din dezvoltarea (p1 X + q1 ) (p2 X + q2 ) ::: (pn X + qn ) ;
egal¼
(d) Schema binomial¼a: În schema lui Poisson lu¼ am pi = p şi qi = q; i = 1; n: Atunci
k k n k
probabilitatea realiz¼ ar de k evenimente din cele n este P = Cn p q
arii unui num¼ :
19
17. Ecuaţii ale dreptei în plan
a
(a) Ecuaţia general¼a a dreptei : d : ax + by + c = 0 cu md = b (panta dreptei d) ;
(b) Ecuaţia explicit¼a a dreptei : d : y = mx + n; unde m este panta dreptei d; iar n este
ordonata la origine;
x x0 y y0
(c) Ecuaţia dreptei d care trece prin M0 (x0 ; y0 ) şi are direcţia ~v (a; b) este: a = b
:
(d) Ecuaţia dreptei d care trece prin A (xA ; yA ) şi are panta m este: y yA = m (x xA )
:
x xA y yA
(e) Ecuaţia dreptei AB : xB xA = yB yA (x 6= x ; y 6= y ); A B A B
Dac¼
a xA = xB ; atunci AB : x = xA ; iar dac¼
a yA = yB ; atunci AB : y = yA ;
yB yA
(f) Panta dreptei AB : mAB = xB xA (xA 6= xB ) ;
(g) d1 kd2 , md1 = md2 ;
d1 ?d2 , md1 md2 = 1;
(h) d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0; d2 : a2 x + b2 y + c2 = 0
a1 b1 c1
d1 kd2 , a2 = b2 6= c2 ;
d1 = d2 , aa12 = bb12 = cc12 ;

d1 ?d2 , a1 a2 + b1 b2 = 0:
jax0 +by0 +cj
d (M0 ; d) = p
(i) Distanţa de la punctul M0 (x0 ; y0 ) la dreapta d : ax+by+c = 0 este: a2 +b2 :
(j) Se consider¼
a A (xA ; yA ) ; B (xB ; yB ) ; C (xC ; yC ) trei puncte necoliniare în plan şi
xA yA 1
1
= xB yB 1 : Atunci aria ABC se calculeaz¼ a cu formula A = 2 j j:
xC yC 1
Clasa a XI-a
1. Permut¼
ari
1 2 ::: n
(a) = permutare de gradul n;
(1) (2) ::: (n)
1 2 ::: n
(b) e = permutarea identitate;
1 2 ::: n
(c) card Sn = n!; unde Sn = mulţimea tuturor permut¼arilor de gradul n;
1 2 ::: i ::: j ::: n
(d) ij = transpoziţie;
1 2 ::: i ::: j ::: n
1 2 ::: n
(e) = produsul (compunerea) permut¼
arilor de gradul
(1) (2) ::: (n)
n;
Avem:
asociativitatea: [ ( ) = ( ) ] ;
elementul neutru: [ e = e = ] ;
20
1 (1) (2) ::: (n)
Permutarea invers¼
a: = cu proprietatea
1 2 ::: n
1 1 1 1 1 1:
= = e ; Mai mult ij = ij ; ( ) =
(f) Orice permutare se poate descompune în produs …nit de transpoziţii (scrierea nu este
unic¼
a, dar se p¼
astreaz¼
a paritatea factorilor);
(g) Dac¼
a avem i < j; dar (i) > (j) vom spune c¼ a perechea (i; j) este o inversiune.
Num¼arul de inversiuni al permut¼
arii se noteaz¼
a cu m ( ) ; iar num¼arul
" ( ) = ( 1)m( )
se numeşte semnul lui ;
(h) Dac¼a " ( ) = +1 vom spune c¼ a este permutare par¼
a (de exemplu e permutarea
identic¼
a), iar dac¼a " ( ) = 1 vom spune c¼
a este permutare impar¼a (de exemplu
orice transpoziţie);
(i) "( ) = "( ) "( ) ;
h p)
i2 h im( p)
" 2p = [" ( p )]2 = ( 1)m( = ( 1)2 =1) 2p este permutare par¼

a;
n! n!
(j) Sn are 2 permut¼
ari pare şi 2 permut¼
ari impare.
2. Matrice
0 1
a11 a12 ::: a1n
B a21 a22 ::: a2n C
B C
(a) A = B .. .. .. C = (aij )i=1;m matrice de tipul m n;
@ . . ::: . A j=1;n
am1 am2 ::: amn
(b) Dac¼a num¼arul de linii este egal cu num¼ arul de coloane atunci A = (aij )i;j=1;n se
numeşte matrice p¼
atratic¼a de ordinul n în care elementele a11 ; a22 ; :::; ann alc¼atui-
esc diagonala principal¼a a matricei A; iar elementele a1n ; a2(n 1) ; :::; an1 alc¼
atuiesc
diagonala secundar¼a ; a11 + a22 + ::: + ann not
= T r (A) urma matricei A :
0 1
0 0 ::: 0
B 0 0 ::: 0 C
B C
(c) Om;n = B . . . C matricea nul¼a de tipul m n;
@ .. .. ::: .. A
0 0 ::: 0
0 1
0 1 1 0 ::: 0
1 0 0 B 0 1 ::: 0 C
1 0 @ B C
I2 = ; I3 = 0 1 0 A ; In = B .. .. .. C matricele unitate de
0 1 @ . . ::: . A
0 0 1
0 0 ::: 1
ordinul 2; 3; respectiv n;
not
(d) A = (aij ) ) (aji ) = t A matricea transpus¼a (liniile lui A s-au transformat în coloane
şi invers);
(e) Dou¼a matrice A şi B pot … egale dac¼ a sunt de acelaşi tip şi dac¼
a
a11 = b11 ; a12 = b12 ; :::; amn = bmn ;
(f) A = (aij ) ; B = (bij ) : A + B = (aij + bij ) ; A = ( aij ) ; A B = A + ( B) ;
Avem:
(A + B) + C = A + (B + C) ; A + B = B + A; A + Om;n = A = Om;n + A;
1 A = A;
21
( + ) A = A + A; (A + B) = A + B; ( A) = ( ) A;
t (A + B) = t A + t B; t ( A) = t A;
T r (A + B) = T r (A) + T r (B) ; T r ( A) = T r (A) :

(g) A = (aij )i=1;m ; B = (bjk )j=1;n ) A B = (pik ) ; unde pik = ai1 b1k +ai2 b2k +:::+ain bnk
j=1;n k=1;p
(linia i din A coloana k din B);
Avem:
(AB) C = A (BC) ; AB 6= BA (în general); A In = In A = A;
A (B + C) = AB + AC; (A + B) C = AC + BC;
( A) B = (AB) = A ( B) ;
t (AB) = t B t A; T r (AB) = T r (BA) :
(h) Dac¼
a A; B sunt dou¼
a matrice p¼
atratice cu AB = BA; atunci:
Ap Aq = Ap+q = Aq Ap ; Ap B q = B q Ap ; ( A)p = p Ap ;
Pn
(A + B)n = Cnk An k B k
k=0
(unde 2 C, p; q; n 2 N ):
3. Determinanţi
a b
(a) Determinantul de ordinul 2 : =a d b c ;
c d
(b) Determinantul de ordinul 3 se calculeaz¼ a prin regula lui Sarrus sau regula triunghiului
(sau folosind unele propriet¼
aţi ale determinanţilor);
(c) Determinantul de ordin n 4 se calculeaz¼ a prin metoda dezvolt¼ arii dup¼
a o linie (sau
coloan¼
a) şi folosind, eventual, şi alte propriet¼
aţi ale determinanţilor.
(d) Propriet¼
aţile determinanţilor . Fie A; B 2 Mn (C) :
1) det t A = det A;
2) Dac¼a o linie este nul¼a în A; atunci det A = 0 ;
3) Dac¼a dou¼ a linii sunt identice, atunci det A = 0 ;
4) Dac¼a schimb¼ am dou¼ a linii între ele, atunci determinantul obţinut este egal cu
det A;
5) det ( A) = n det A; 2 R;
a b c a b c a b c a b c
6) d e f = d e f ; 2 R; d e f = d e f ;
g h i g h i g h i g h i
a b + b0 c a b c a b0 c
7) d e + e f = d e f + d e0 f (proprietatea de liniaritate);
0
g h + h0 i g h i g h0 i
8) Dac¼a înlocuim o linie cu o combinaţie liniar¼
a format¼
a din ea şi celelalte linii,
valoarea determinantului nu se schimb¼a;
9) det In = 1;
10) det (AB) = (det A) (det B) ;
11) det (Ap ) = (det A)p ; p 2 N ;
22
(e) Se notez¼ a cu Mij minorul de ordinul n 1 determinantul obţinut prin eliminarea
liniei i şi a coloanei j din det A; iar cu Aij = ( 1)i+j : Mij complementul algebric al
elementului aij ;
1 1 1
(f) Determinantul Vandermonde a b c = (b a) (c a) (c b) ;
a2 b2 c2
1 1 1 1
a b c d
= (b a) (c a) (d a) (c b) (d b) (d c) :
a2 b2 c2 d2
a3 b3 c3 d3
(g) Aplicaţii ale determinanţilor în geometrie
x y 1
1) A (xA ; yA ) ; B (xB ; yB ) : Ecuaţia dreptei AB : xA yA 1 = 0;
xB yB 1
xA yA 1
2) A (xA ; yA ) ; B (xB ; yB ) ; C (xC ; yC ) coliniare , = xB yB 1 = 0;
xC yC 1
1
3) A (xA ; yA ) ; B (xB ; yB ) ; C (xC ; yC ) necoliniare. Aria ABC; A = 2 j j ; unde
xA yA 1
= xB yB 1 :
xC yC 1
4. Sisteme de ecuaţii liniare
(a) Matricea A 2 Mn (C) este inversabil¼a , det A 6= 0;

A 1 se calculeaz¼a urm¼arind paşii :
i. Se calculeaz¼a d = det A şi se constat¼
a c¼
a este 6= 0;
ii. Se scrie t A matricea transpus¼ a;
iii. Se scrie matricea A =matricea adjunct¼ a format¼
a din complemenţii algebrici ai
t
elementelor matricei A;
iv. A 1 = d1 A .
(b) Ecuaţii matriceale:
AX = B ) X = A 1 B; 9 A 1
XA = B ) X = BA 1 ; 9 A 1
AXC = B ) X = A 1 BC 1 9 A 1; C 1 :
(c) Sistemele de ecuaţii cu n ecuaţii liniare şi n necunoscute în care determinantul ma-
tricei sistemului este nenul se numesc sisteme de tip Cramer şi se rezolv¼ a prin
metoda matriceal¼ a sau prin metoda lui Cramer .
Metoda lui Cramer : x1 = dd1 ; x2 = dd2 ; :::; xn = ddn ; unde di se obţine din d = det A
înlocuind coloana i cu coloana liber¼ a, i = 1; n.
(d) Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare oarecare se poate rezolva prin metoda lui
Gauss sau folosind teorema lui Kronecher-Capelli.
23
5. Dreapta real¼ a R= R[ f 1; +1g
a încheiat¼
(a) Mulţimea nevid¼a A R este m¼arginit¼a superior (majorat¼a ) dac¼ a (9) M 2 R astfel
încât x M; (8) x 2 A: Num¼ arul M se numeşte majorant pentru mulţimea A:
Mulţimea tuturor majoranţilor mulţimii A se noteaz¼
a cu M (A) :Cel mai mic majorant
(dac¼
a exist¼
a) se noteaz¼
a cu sup A şi se numeşte marginea superioar¼ a a mulţimii A:
Dac¼a sup A 2 A atunci sup A = max A (cel mai mare element al mulţimii A):
Dac¼a A nu este8m¼
arginit¼
a superior vom scrie sup A = +1:
< x M; (8) x 2 A (M majorant)
sup A = M , (8) > 0, (9) x 2 A astfel încât x > M :
:
(M nu mai este majorant, adic¼
a M este cel mai mic)
* Axioma marginii superioare. Orice mulţime nevid¼ a A R care este majorat¼a
admite cel mai mic majorant (adic¼a exist¼
a sup A):
(b) Mulţimea nevid¼a A R este m¼arginit¼a inferior (minorat¼a ) dac¼
a (9) m 2 R astfel
încât m x; (8) x 2 A: Num¼ arul m se numeşte minorant pentru A: Mulţimea tuturor
minoranţilor mulţimii A se noteaz¼a cu m (A) : Cel mai mare minorant (dac¼ a exist¼
a)
se noteaz¼
a cu inf A şi se numeşte marginea inferioar¼a a mulţimii A: Dac¼a inf A 2 A;
atunci inf A = min A (cel mai mic element al mulţimii A):
Dac¼a A nu este8 m¼
arginit¼a inferior vom scrie inf A = 1:
< m x; (8) x 2 A (m minorant)
inf A = m , (8) > 0; (9) x 2 A astfel încât m + > x
:
(m + nu mai este minorant, deci m este cel mai mare minorant)
Ex. sup (a; b] = b = max (a; b] ; inf (a; b] = a 62 (a; b] ;
inf N = 0 = min N, sup N = +1; inf Z = 1, sup Z = +1 2 Z.
(c) R = ( 1; +1) ; R = R[ f 1; +1g ; +1 a = +1; 1 a = 1; 1 + 1 = 1;
1 ( 1) = 1;
1 + 1 = 1 1 este caz de nedeterminare (excepţie);
1; a > 0 a 0
1 a= ; 1 1 = 1; 1 ( 1) = 1; 1 = 0; 1 = 0:
1; a < 0
1
Alte cazuri de nedeterminare: 00 ; 1 ; 0 ( 1) ; 1
1 ; 00 ; 10 :
1
Avem şi 0 = 0; 1 < x < 1; (8) x 2 R.
(d) Vecin¼at¼aţi
i. V R este vecin¼atate pentru a 2 R (scriem matematic V 2 V (a)) dac¼
a
(9) a 2 R astfel încât (a "; a + ") V:
Orice interval deschis este vecin¼
atate pentru orice punct al s¼
au.
ii. V R este vecin¼atate pentru +1 (scriem matematic V 2 V (+1)) dac¼ a
(9) a 2 R astfel încât (a; +1] V ;
iii. V R este vecin¼atate pentru 1 (scriem matematic V 2 V ( 1)) dac¼ a
(9) a 2 R astfel încât [ 1; a) V:
6. Limite de şiruri
(a) Spunem c¼
a num¼
arul a 2 R este limita şirului (an )n n0 (scriem matematic lim an = a)
n!1
dac¼ a (8) V 2 V (a) ; (9) nV 2 N astfel încât (8) n nV avem an 2 V ; adic¼
a V conţine
toţi termenii şirului (o in…nitate) cu excepţia unui num¼
ar …nit.
Limita unui şir (dac¼a exist¼a ) este …nit¼a.
24
(b) Fie (an )n un şir de numere reale şi ' : N !N o aplicaţie strict cresc¼
atoare, atunci
(bn )n = a'(n) n se numeşte subşir al lui (an )n :
Dac¼a un şir are limita l 2 R atunci orice subşir al s¼au are limita l: Dac¼ a un şir se
descompune în dou¼ a sau mai multe subşiruri cu aceeaşi limit¼ a l 2 R; atunci şirul are
limita l: Dac¼a în schimb, dou¼a subşiruri au limite diferite l1 6= l2 ; atunci şirul nu are
limit¼
a.
(c) Şirurile convergente sunt şirurile care au limita l 2 R (l num¼
ar real …nit) : Şirurile
care nu au limit¼
a sau şirurile care au limita +1 (sau 1) se numesc şiruri divergente.
Spre exemplu, an = n1 ; n 2 N este convergent cu limita 0; bn = n2 + 2n 3 este
divergent (are limita +1), iar şirul cn = ( 1)n este divergent (nu are limit¼
a).
8
>
> nu exist¼ a, a 2 ( 1; 1]
<
0; a 2 ( 1; 1)
(d) a 2 R, n 2 N; lim an = ;
n!1 >
> 1; a=1
:
1; a 2 (1; 1)
8
< 0; 2 ( 1; 0)
(e) n 2 N ; 2 R; lim n = 1; = 0 ;
n!1 :
1; 2 (0; 1)
1 n 1 1 1
(f) lim 1 + n = lim 1 + 1! + 2! + ::: + n! = e = 2; 71::: 2 RnQ;
n!1 n!1
(g) Operaţii cu şiruri convergente
Dac¼
a (an )n ; (bn )n sunt dou¼
a şiruri convergente atunci:
lim ( an bn ) = lim an lim bn ( ; 2 R) ;
n!1 n!1 n!1
lim (an bn ) = lim an lim bn ;

n!1 n!1 n!1
p
lim apn = lim an (p 2 N) ;
n!1 n!1
lim an
lim an = n!1
( lim bn 6= 0);
n!1 bn lim bn
n!1 n!1
lim bn
lim (an )bn = lim an n!1 (dac¼a membrul drept exist¼ a);
n!1 n!1
p q
lim k an = k lim an (k 2; k 2 N şi radicalii exist¼
a).
n!1 n!1
(h) Teorema lui W (Weierstrass): Orice şir monoton şi m¼

arginit este convergent.
bn
an an an
(i) Dac¼
a lim = 0; atunci lim 1+ = e;
n!1 bn n!1 bn
(j) Lema Stolz-Cesaro:

0 an+1 an
a lim abnn este în cazul
Dac¼ 1
1 sau +0 iar lim = l 2 R; atunci liman
= l:
n!1 x!1 bn+1 bn n!1 bn
7. Limite de funcţii
(a) lim f (x) = l 2 R , [(8) V 2 V (l) ; (9) U 2 V (a) astfel încât (8) x 2 U \ Df ; x 6= a )
x!a
f (x) 2 V ]: Limita unei funcţii într-un punct, dac¼
a exist¼
a, este unic¼
a.
0
(a 2 Df ; adic¼a a este punct de acumulare pentru Df : (9) (an ) Df astfel încât
an ! a; an 6= a):
(b) ls (a) = f (a 0) = lim f (x) ; ld = f (a + 0) = lim f (x) :
x!a x!a
x<a x>a
25
(c) f are limit¼a în x = a a 2 Df0 (9) ls (a) = ld (a) 2 R. Prin urmare,
lim f (x) = ls (a) = ld (a) :

x!a
Dac¼
a (9) ls (a) ; (9) ld (a) şi ls (a) 6= ld (a) ; atunci f nu are limit¼
a în x = a:
Obs: f are limit¼ a în a 2 R , lim f (x) = lim f (x) = l 2 R şi în acest caz
x!a x!a
x2Q x2RnQ
lim f (x) = l:
x!a
(d) Operaţii cu limite de funcţii (se aplic¼
a atunci când în membrul drept nu apare un caz
de excepţie şi când are sens):
lim [ f (x) f (x)] = lim f (x) lim g (x) ;
x!a x!a x!a
lim [f (x) g (x)] = lim f (x) lim g (x) ;

x!a x!a x!a
p
lim [f (x)]p = lim f (x) (p 2 N) ;
x!a x!a
lim f (x) h ig(x)
lim f (x) = x!a ; lim [f (x)]g(x)
= lim f (x) ; lim g (f (x)) = g lim f (x) :
x!a g(x) lim g(x)
x!a x!a x!a x!a x!a
0 1
(e) Cazuri de excepţie: 1 1; 0; 1; 0 1; 11 ; 00 ; 10 :
În cazurile 1 1 şi 1 1 se foloseşte, de regul¼a, metoda factorului forţat,
urmat de simpli…care convenabil¼ a care elimin¼
a cazul de excepţie şi apoi se trece
la limit¼
a. Uneori se foloseşte una din cele dou¼
a limite remarcabile:
u (x) [ln u (x)]

lim = 0 ( 2 R, a > 1) ; lim = 0 ( > 0) :
u(x)!1 au(x) u(x)!1 [u (x)]
Cazul 00 se poate reduce la 1 1 ; sau se aplic¼
a metoda de descompunere a num¼ ar¼
a-
torului şi a numitorului urmat¼ a de simpli…care convenabil¼ a care elimin¼
a cazul de
excepţie. Tot în cazul 00 este necesar s¼a folosim (uneori) o limit¼
a fundamental¼ a:
sin u(x)
– lim = 1;
u(x)!0 u(x)
arcsin u(x)
– lim u(x) = 1;
u(x)!0
tg u(x)
– lim = 1;
u(x)!0 u(x)
arctg u(x)
– lim u(x) = 1;
u(x)!0
eu(x) 1
– lim = 1;
u(x)!0 u(x)
au(x) 1
– lim u(x) = ln a (a > 0) ;
u(x)!0
ln(1+u(x))
– lim u(x) = 1;
u(x)!0
[1+u(x)r 1]
– lim u(x) = r:
u(x)!0
0 1 f g
Cazul 0 1 se transform¼
a în 0 sau 1 folosind f g = 1 = 1 ;
g f
1
În cazul 11 se foloseşte limita lim [1 + u (x)] u(x) = e:
u(x)!0
26
În cazurile 00 şi 10 se foloseşte formula uv = ev ln u şi se ajunge la cazul
0 1:
8. Asimptotele funcţiilor reale

O dreapt¼
a (orizontal¼
a: y = b sua oblic¼
a: y = mx + n sau vertical¼
a: x = a) cu proprietatea
c¼
a gra…cul unei funcţii Gf se apropie oricât de mult de ea f¼
ar¼
a s¼a o ating¼
a se numeşte
asimptot¼
a.
(a) Asimptote orizontale

Fie f : D ! R. Dac¼ a 1 2 D0 (adic¼ a 1 este punct de acumulare pentru D : D conţine
lim f (x) = b
un interval de forma ( ; 1)) şi x!1 ; atunci dreapta de ecuaţie y = b este
asimptot¼a orizontal¼
a pentru Gf spre +1:
În mod asem¼ an¼ator se de…neşte asimptota spre 1:
Obs: Dac¼ a avem asimptot¼ a orizontal¼a spre +1 nu mai c¼ aut¼
am asimptot¼ a oblic¼
a
(deoarece nu exist¼
a). Dac¼a nu avem asimptot¼ a orizontal¼
a vom c¼auta asimptot¼a oblic¼
a
spre +1:
(b) Asimptote oblice
lim f (x) =m2R
a 1 2 D0 şi
Fie f : D ! R. Dac¼ x!1 x ; lim [f (x) mx] = n ; atunci
x!1
dreapta de ecuaţie y = mx + n este asimptot¼
a oblic¼
a pentru Gf spre +1: În mod
asem¼an¼
ator se de…neşte asimptota spre 1:
(c) Asimptote verticale
lim f (x) = 1
Fie f : D ! R. Dac¼ a a 2 D0 nD şi x!a
a exist¼ sau ls (a) = 1 sau
ld (a) = 1; atunci dreapta de ecuaţie x = a este asimptot¼ a vertical¼
a spre +1 sau
1:
Obs: Dac¼ a spre exemplu D = R sau D = [a; +1) sau D = ( 1; a] nu avem asimptote
verticale.
9. Continuitate
(a) f continu¼a în x = a dac¼a (8) V 2 V (f (a)), (9) U 2 V (a) astfel încât (8) x 2 A \ U;
f (x) 2 V ; unde a este punct de acumulare (a 2 A \ A0 ) ;
(b) f continu¼
a în x = a , lim f (x) = f (a) ;
x!a
(c) f continu¼
a în x = a , ls (a) = ld (a) = f (a) ;
(d) f este continu¼a pe A dac¼a este continu¼
a în …ecare punct din a:
Funcţiile elementare sunt continue pe întreg domeniul lor de de…niţie .
(e) Operaţii cu funcţii continue. Dac¼
a f; g : A ! R sunt continue în a 2 A atunci:
i. f + g; f g; f; f + g; f g; fg (g (a) 6= 0) sunt continue în x = a;
ii. f g este continu¼
a în x = a (unde f (a) > 0) ;
iii. Dac¼ a u : A ! B este continu¼ a în x = a; iar f : B ! R este continu¼ a în
y = u (a) 2 B; atunci funcţia compus¼ a f u : A ! R este continu¼ a în x = a;
iv. Dac¼ a f : I ! J este bijectiv¼
a (I; J R interval) şi continu¼
a pe I; atunci
f 1 : J ! I este continu¼ a pe J;
27
Funcţiile obţinute prin operaţiile algebrice (sum¼
a, diferenţ¼
a, produs, raport,
v.
putere, compunere) din funcţii elementare sunt continue pe întreg
domeniul de de…niţie .
(f) Dac¼a f : D ! R (D R) este continu¼ a în a 2 D şi f (a) > 0; atunci (9) U 2 V (a)
astfel încât f (x) > 0; (8) x 2 U \ D;
(g) Fie f : D ! R şi a 2 D \ D0 :
1) Dac¼a limitele laterale ls (a) = f (a 0) şi ld (a) = f (a + 0) exist¼ a şi sunt …nite,
dar ls (a) 6= ld (a) sau ls (a) 6= f (a) sau ld (a) 6= f (a) vom spune c¼ a f este
discontinu¼ a în x = a şi x = a este punct de discontinuitate de speţa I;
1’) Funcţiile strict monotone (pe un interval) pot avea doar discontinuit¼ aţi de speţa
I;
2) Dac¼a una din limitele laterale ls (a) sau ld (a) este in…nit¼ a sau nu exist¼ a, vom
spune c¼ a f este discontinu¼ a în x = a; iar x = a este punct de discontinuitate de
speţa a doua;
2’) Funcţiile care au proprietatea lui Darboux pe un interval pot avea doar discon-
tinuit¼
aţi de speţa a doua pe acel interval;
3) Dac¼a o funcţie este strict monoton¼ a şi are proprietatea lui Darboux pe intervalul
I; atunci ea este continu¼ a pe I:
(h) Funcţii cu proprietatea lui Darboux
1) Fie I R interval. Funcţia f : I ! R are proprietatea lui Darboux pe I dac¼ a:
[(8) J I; J interval ) f (J) este tot interval] sau dac¼ a: [(8) a < b; a; b 2 I şi
(8) 2 (f (a) ; f (b)) sau 2 (f (b) ; f (a)) ; (9) x 2 (a; b) astfel încât f (x ) = ];
2) Orice funcţie continu¼a pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval.
Reciproc, nu este adev¼ arat.
2’) Dac¼a f : I ! R nu se anuleaz¼ a pe intervalul I (f (x) 6= 0; (8) x 2 I) şi este con-
tinu¼
a pe I atunci f are semn constant pe I (f (x) > 0 sau f (x) < 0; (8) x 2 I) ;
3) Dac¼a f : [a; b] ! R este continu¼ a şi f (a) f (b) < 0 atunci (9) c 2 (a; b) astfel
încât f (c) = 0 (adic¼ a x = c este soluţie pentru ecuaţia f (x) = 0) ;
4) Modalit¼aţi de a ar¼ata c¼a o funcţie are proprietatea lui Darboux:
ar¼
at¼am c¼
a f este continu¼ a pe un interval şi va rezulta c¼a are proprietatea lui
Darboux pe acel interval;
folosind de…niţia;
folosind proprietatea: [f 2 D ([a; c]) ; f 2 D ([c; b]) şi (9) an 2 (a; c) ; an % c;
(9) bn 2 (c; b) ; bn & c astfel încât f (an ) ! l; f (bn ) ! l] ) f 2 D ([a; b]) ;
ar¼
at¼am c¼
a discontinuit¼ aţile funcţiei f sunt doar de speţa a II-a.
5) Modalit¼aţi de a ar¼ata c¼a o funcţie nu are proprietatea lui Darboux
ar¼
at¼am c¼ a f (I) nu este interval;
ar¼
at¼am c¼ a f are un punct de discontinuitate de speţa I;
folosind negaţia de…niţiei: (9) a; b 2 I; a < b şi (9) 2 (f (a) ; f (b)) sau
2 (f (b) ; f (a)) ; (9) x 2 (a; b) astfel încât f (x) = s¼
a nu aib¼ a nici o
soluţie în (a; b) :
28
10. Derivabilitate
a f : D ! R (D R) şi a 2 D \ D0 vom spune c¼

(a) Fiind dat¼ a f are derivat¼
a în punctul
f (x) f (a) 0
a dac¼
a exist¼
a lim x a (notat¼
a cu f (a)):
x!a
Reţinem 0
f (a) = lim f (x)x f (a)
a derivata funcţiei f în punctul a:
x!a
Dac¼a exist¼a f 0 (a) 2 R vom spune c¼
a f este derivabil¼
a în punctul a: În aplicaţii folosim
f (x) f (a) 0
şi lim x a = f (a) :
x!a
Funcţia f este derivabil¼
a pe mulţimea E D dac¼ a este derivabil¼
a în orice punct din
E: Dac¼ a f este derivabil¼
a pe D vom spune, pe scurt, c¼
a f este derivabil¼
a.
(b) Panta tangentei în punctul M (x0 ; f (x0 )) la gra…cul unei funcţiei derivabile în x0 2 I
(I Df interval deschis) este m = f 0 (x0 ) ; iar ecuaţia tangentei în acest punct
este y f (x0 ) = f 0 (x0 ) (x x0 ) :
(c) Orice funcţie derivabil¼
a într-un punct este continu¼
a în acel punct. Reciproca nu este
adev¼
arat¼a.
(d) Funcţia f : D ! R (D R) are derivat¼ a (este derivabil¼a) în a 2 D \ D0 dac¼ a şi
numai dac¼ a fs (a) ; fd (a) în R (respectiv R) şi fs (a) = fd0 (a) = l: Şi deci,
a exist¼ 0 0 0
f 0 (a) = l:
(e) Dac¼a avem fs0 (a) = 1 şi fd0 (a) = +1 (sau invers) vom spune c¼ a a este punct de
întoarcere pentru gra…cul funcţiei f: Dac¼ a cel puţin una dintre cele dou¼a derivate
este …nit¼
a (şi f nu este derivabil¼
a în a) vom spune c¼ a a este punct unghiular pentru
gra…cul funcţiei f:
(f) Operaţii cu funcţii derivabile
Fie f; g : D ! R (D R) dou¼ a funcţii derivabile în a 2 D \ D0 şi ; 2 R. Atunci
funcţiile f g; f; f + f; f g; fg (g (a) 6= 0) sunt derivabile în punctul a şi au loc
urm¼atoarele formule de calcul derivaţional:
(f g)0 (a) = f 0 (a) g 0 (a) ;
( f )0 (a) = f 0 (a) ;
( f + g)0 (a) = f 0 (a) + g 0 (a) ;
(f g)0 (a) = f 0 (a) g (a) + f (a) g 0 (a) ;
0
f f 0 (a)g(a) f (a)g 0 (a)
g (a) = g 2 (x)
;
Extindem formulele precedente pe o mulţime E D \ D0 şi avem:
(f + g) = f 0 + g 0 ; (f + g + h + :::)0 = f 0 + g 0 + h0 + :::;
( f )0 = f 0 ;
(f g) = f 0 g + f g 0 ; (f gh)0 = f 0 gh + f g 0 h + f gh0 ;
1 0 0
u = uu2 ;
0
f f 0 g f g0
g = g2 :
(g) Fie D; E R, f : D ! E; g : E ! R şi a 2 D \ D0 : Dac¼ a f este derivabil¼
a în a
(respectiv pe D), iar g este derivabil¼ a în f (a) (respectiv pe D); atunci g f : D ! R
a în a (respectiv pe D) şi (g f )0 (a) = g 0 (f (a)) f 0 (a) şi
este derivabil¼
0
(g f ) (x) = g 0 (f (x)) f 0 (x) ; (8) x 2 D:
29
(h) Formule pentru derivatele funcţiilor elementare şi a funcţiilor compuse:
c0 = 0
x0 = 1
0 0
x2 = 2x u2 = 2u u0
0 0
(xn ) = nxn 1 (un ) = nun 1 u0
3 0 2 0
x = 3x u3 = 3u2 u0
(xr )0 = rxr 1 ; r 2 R, x 2 (0; 1) (ur )0 = rur 1 u0 ; u > 0
p 0 1 p 0
( x) = 2px ; x > 0 ( u) = 2p1 u u0 ; u > 0
p 0 1 p 0 1
( 3 x) = p 3 2; x > 0 ( 3 u) = p 3 2 u0 ; u > 0
3 x 3 u
0
(ln x)0 = x1 ; x > 0 (ln u)0 = uu ; u > 0
(loga x)0 = x ln1
a ; x > 0; a > 0; a 6= 1 (loga u)0 = u ln1
a u
0
0
x
(e ) = e x (eu )0 = eu u0
(ax )0 = ax ln a; a > 0; a 6= 1 (au )0 = au ln a u0
(sin x)0 = cos x (sin u)0 = cos u u0
(cos x)0 = sin x (cos u)0 = sin u u0
(tg x)0 = cos12 x ; x 6= 2 + 2k ; k 2 Z (tg u)0 = cos12 u u0 ; cos x 6= 0
(ctg x)0 = sin12 x ; x 6= k ; k 2 Z (ctg u)0 = sin12 u u0 ; cos u 6= 0
(arcsin x)0 = p11 x2 ; x 2 ( 1; 1) (arcsin u)0 = p11 u2 u0 ; u 2 ( 1; 1)
(arccos x)0 = p11 x2 ; x 2 ( 1; 1) (arccos u)0 = p11 u2 u0 ; u 2 ( 1; 1)
1 1
(arctg x) = 1+x 2 (arctg u) = 1+u 2 u0
1 1
(arcctg x) = 1+x 2 (arcctg u) = 1+u 2 u0
(i) Fie f : I ! J (I; J R interval) continu¼ a şi bijectiv¼
a. Dac¼a f este derivabil¼a în a 2 I
0
0 1
şi f (a) 6= 0; atunci f : J ! I este derivabil¼a în f (a) şi f 1 (f (a)) = f 01(a) :
Dac¼
a f este derivabil¼ a şi f 0 (x) 6= 0; (8) x 2 I; atunci f 1 : J ! I este derivabil¼
a şi
0
f 1 (f (x)) = f 01(x) ; (8) x 2 I:
(j) Derivata de ordinul II (derivata de ordinul n)
Dac¼
aD R şi f : D ! R este o funcţie derivabil¼ a în care f 0 este derivabil¼ a în a,
vom spune c¼
a f este de dou¼a ori derivabil¼ a în punctul a (scriem f 00 (a) = (f 0 )0 (a)):
Dac¼
a f este derivabil¼ a pe D (vom scrie f 00 = (f 0 )0 )
a pe D şi f 0 este şi ea derivabil¼
vom spune c¼
a f este de dou¼a ori derivabil¼ a pe D:
0 (x)f 0 (a) 0 (x)f 0 (a)
f 00 (a) = lim f x a ; lim
f
x a = f 00 (a) .
x!a x!a
În mod similar introducem f 000 = (f 00 )0 ; :::; f (n) = f (n 1) 0 ; n 2 N ; f (n) derivata de
ordinul n:
(k) Funcţii derivabile pe un interval
i. a 2 D este punct de minim (local) pentru f : D ! R dac¼ a (9) V 2 V (a) astfel
încât f (x) f (a) ; (8) x 2 V \ D;
ii. a 2 D este punct de maxim (local) pentru f : D ! R dac¼ a (9) V 2 V (a) astfel
încât f (x) f (a) ; (8) x 2 V \ D;
iii. Un punct de maxim sau de minim (local) se numeşte punct de extrem (local);
iv. Teorema lui Fermat: Dac¼ a f : I ! R (I R interval deschis) este derivabil¼ a
0
în a 2 I şi a este punct de extrem al funcţiei f atunci f (a) = 0 (adic¼a a este
punct critic pentru f ):
Deci, punctele de extrem ale unei funcţii derivabile se g¼asesc printre punctele
critice.
30
v. Teorema lui Rolle: Dac¼ a f : [a; b] ! R este continu¼ a pe [a; b] ; este derivabil¼
a
acar pe (a; b) şi f (a) = f (b) ; atunci (9) c 2 (a; b) astfel încât f 0 (c) = 0:
m¼
În consecinţ¼a, între dou¼a r¼
ad¼
acini ale funcţiei f se g¼
aseşte cel puţin o r¼
ad¼
acin¼
a
a lui f 0 :
Iar între dou¼ a r¼ acini consecutive ale funcţiei f 0 se a‡a¼ cel mult o r¼
ad¼ ad¼
acin¼
a
a funcţiei f (ajut¼a la determinarea num¼ arului de r¼ ad¼
acini reale ale funcţiei f
folosind şirul lui Rolle).
vi. Teorema lui Lagrange (prima teorem¼ a de medie): Dac¼ a f : [a; b] ! R
este continu¼ a pe [a; b] şi derivabil¼
a m¼
acar pe (a; b) ; atunci (9) c 2 (a; b) astfel
încât f 0 (c) = f (b)b af (a) :
În consecinţ¼
a, o funcţie derivabil¼
a pe un interval este constant¼
a dac¼a şi numai
dac¼a are derivata nul¼ a;
Dac¼a dou¼a funcţii derivabile au derivatele egale, atunci acestea difer¼
a printr-o
constant¼a;
Dac¼a f : I ! R (I R interval) şi a 2 I astfel încât f este continu¼ a pe I;
f este derivabil¼a pe In fag şi lim f 0 (x) exist¼
a în R; atunci f are derivat¼ a în
x!a
x = a şi f 0 (a) = lim f (x) :
x!a
vii. Regulile lui l’Hospital
0 1
0 ; 1 0
Pe scurt, avem: lim f (x) = lim fg0 (x)
(x)
;
x!a g(x) x!a
Teorem¼a (cazul 00 ): Fie I R este un interval, a 2 R punct de acumulare a
lui I şi funcţiile f; g : In fag ! R cu propriet¼
aţile:
1) lim f (x) = lim g (x) = 0;
x!a x!a
2) f şi g sunt derivabile pe In fag ;
3) g 0 (x) 6= 0; (8) x 2 In fag ;
0 (x)
4) (9) lim fg0 (x) 2 R;
x!a
0
a lim fg(x)
Atunci, exist¼ (x)
şi lim fg(x)
(x)
= lim fg0 (x)
(x)
:
x!a x!a x!a
Teorem¼a (cazul 11 ): Se consider¼ a I R este un interval, a 2 R punct de
acumulare a lui I şi funcţiile f; g : In fag ! R cu propriet¼aţile:
1) lim f (x) = lim g (x) = 1;
x!a x!a
2) f şi g sunt derivabile pe In fag ;
3) g 0 (x) 6= 0; (8) x 2 In fag ;
0 (x)
4) (9) lim fg0 (x) în R ;
x!a
0
a lim fg(x)
Atunci, exist¼ (x)
şi lim fg(x)
(x)
= lim fg0 (x)
(x)
:
x!a x!a x!a
Observaţie:
a) Regulile lui l’Hospital se pot aplica de mai multe ori (dac¼ a este nevoie) în
cadrul calculului de limite;
b) Exist¼
a situaţii în care se recomand¼
a combinarea aplic¼
arii regulii lui l’Hospital
cu metodele elementare şi cu limitele fundamentale;
0
c) Când lim fg0 (x)
(x)
nu exist¼
a, c¼ am alte metode de calcul pentru lim fg(x)
aut¼ (x)
:
x!a x!a
viii. Rolul derivatei I în studiul funcţiilor
Fie I R interval şi f : I ! R o funcţie derivabil¼
a. Atunci:
31
1) Dac¼ a f 0 (x) > 0; (8) x 2 I; atunci f este strict cresc¼
atoare pe I;
2) Dac¼ 0
a f (x) < 0; (8) x 2 I; atunci f este strict descresc¼ atoare pe I;
3) f este cresc¼ 0
atoare pe I , f (x) 0; (8) x 2 I;
4) f este descresc¼ atoare pe I , f 0 (x) 0; (8) x 2 I:
În aplicaţii folosim adesea tabelul de monotonie a funcţiei f pentru a determina:
intervalele de monotonie ale funcţiei f ;
punctele de extrem ale Gf ;
anumite inegalit¼ aţi funcţionale;
obţinerea unor inegalit¼ aţi legate de f:
ix. Rolul derivatei a II a în studiul funcţiilor
Fie I R interval şi f : I ! R o funcţie de dou¼ a ori derivabil¼
a. Atunci:
1) f este convex¼ 00
a pe I , f (x) 0; (8) x 2 I;
2) f este concav¼ a pe I , f 00 (x) 0; (8) x 2 I:
În aplicaţii folosim, adesea, tabelul de convexitate/concavitate al funcţiei f pen-
tru a determina intervalelel de convexitate/concavitate ale lui f şi punctele de
in‡exiune ale lui f:
Clasa a XII-a
1. Legi de compoziţie
(a) Fie M 6= ?: O aplicaţie ' : M M ! M se numeşte lege de compoziţie pe M ;

not
' (x; y) = x y sau x y sau x?y sau... se numeşte compusul lui x cu y:
(b) Fie M 6= ? şi „ ”o lege de compoziţie pe M: O submulţime S M se numeşte parte
stabil¼a a lui M dac¼a: P:S: (8) x; y 2 S ) x y 2 S: Dac¼ a S = M vom spune c¼
aM
este stabil¼a în raport cu „ ” sau c¼
a „ ”este bine de…nit¼
a pe M:
(c) Asociativitatea: x (y z) = (x y) z; (8) x; y, z 2 M ;
Comutativitatea: x y = y x; (8) x, y 2 M ;
Elementul neutru: (9) e 2 M astfel încât x e = e x = x; (8) x 2 M :
Dac¼
a exist¼
a, elementul neutru este unic.
Dac¼
a M 6= ? şi „ ”este asociativ¼
a şi are elementul neutru e 2 M; atunci (M; ) se
numeşte monoid. În plus, dac¼a „ ” este şi comutativ¼a, atunci (M; ) se numeşte
monoid comutativ;
a (9) x0 2 M astfel încât
Elementul simetrizabil : x 2 M este simetrizabil dac¼
x x0 = x0 x = e :
Elementul x0 2 M (dac¼
a exist¼a) este unic şi se numeşte simetricul lui x:
0 0
Avem: (x ) = x; (x y) = y x0 ; (8) x; y 2 M:
0 0
(d) Adunarea şi înmulţirea modulo n

Fie a; b 2 Z şi n 2 N, n 2: Restul împ¼ arţirii lui a la n se noteaz¼
a cu a mod n
(a modulo n): De…nim pe Z legile a b = (a + b) mod n şi a b = (ab) mod n;
adic¼
a adunarea şi înmulţirea modulo n:
32
Fie r 2 f0; 1; 2; :::; n 1g ; unde a = n q + r: Atunci mulţimea
not
fa 2 Z ja r (mod n)g = rb (clasa r) :
Avem clasele de resturi b 0; b1; b
2; :::; n[1 care sunt mulţimi disjuncte dou¼
a câte
dou¼a. n o
Mulţimea Zn = b 0; b
1; b
2; :::; n[1 este mulţimea claselor de resturi modulo n:
a + bb = a[b şi b
De…nim b a bb = a[b:
(e) Tabla unei legi de compoziţie.
Dac¼
a mulţimea M este …nit¼ a, atunci punem într-un tabel toate elementele compuse.
De exemplu, în Z4 cu adunarea avem:
+ b 0 b1 b 2 b 3 1 2 3 4
b
0 b 0 b1 b 2 b 3 1 1 2 3 4
b
1 b 1 b2 b 3 b 0 , iar în R5 = f1; 2; 3; 4g cu înmulţirea avem: 2 2 4 1 3 .
b
2 b 2 b3 b 0 b 1 3 3 1 4 2
b b b
3 3 0 1 2 b b 4 4 3 2 1
2. Monoizi şi Grupuri
(a) Fie mulţimea M 6= ? pe care am de…nit legea de compoziţie „ ”care este asociativ¼ a
şi admite element neutru. Atunci spunem c¼ a (M; ) este monoid, iar dac¼a în plus
legea „ ” este şi comutativ¼
a vom spune c¼ a (M; ) este monoid comutativ.
Not¼ am cu U (M ) mulţimea tuturor elementelor simetrizabile ale lui (M; ).
Dac¼ a U (M ) = M; adic¼a toate elementele monoidului sunt simetrizabile, spunem c¼ a
(M; ) este grup. Dac¼ a, în plus, legea este şi comutativ¼
a, atunci (M; ) se numeşte
grup comutativ sau grup abelian.
(b) Exemple remarcabile de monoizi şi grupuri
(N, +) şi (Z, ) sunt monoizi comutativi;
(Z, +) ; (Q, +) ; (R, +) ; (C, +) sunt grupuri abeliene;
(Q , ) ; (R , ) ; (C , ) sunt grupuri abeliene;
(Rn , +) ; (Zn , +) sunt grupuri comutative;
Rn = f0;
n 1; 2; :::; n 1gogrupul resturilor modulo n;
Zn = b 0; b
1; b
2; :::; n[1 grupul claselor de resturi modulo n;
b \
k=n k.
Zp , este grup abelian (p prim);
(K, ) grupul lui Klein este comutativ, unde K = fe; a; b; cg cu a2 = b2 = c2 = e;
(Mm;n (C) , +) grup abelian;
Grupul permut¼ arilor de n elemente (grupul simetric de gradul n) în raport cu
produsul (compunerea) permut¼ arilor este grup necomutativ.
(c) Reguli de calcul într-un grup
a b=a c)b=c
(simpli…carea la stânga şi la dreapta);
b a=c a)b=c
n
a0 = e; an = an 1 a = a an 1 ; a n = (an ) 1 = a 1 ; (8) n 2 N ;
am an = am+n ; (am )n = am n ; ma + na = (m + n) a; m (na) = (mn) a; (8)
m; n 2 Z.
33
(d) Mor…sme de grupuri
Fie (G; ; e) şi (G0 ; ; e0 ) dou¼
a grupuri şi f : G ! G0 : Dac¼
a f (x y) = f (x) f (y) ;
(8) x; y 2 G; atunci spunem c¼ a f este mor…sm de grupuri. Dac¼ a în plus, f este
şi bijectiv¼
a vom spune c¼ a f este izomor…sm de grupuri, iar grupurile G şi G0 se
f
numesc grupuri izomorfe (scriem G ' G0 sau G ' G0 ):
f f 1
Dac¼a avem G ' G0 ; atunci G0 ' G: Mai mult,f (e) = e0 şi f (x0 ) = [f (x)]0 ; (8)
x 2 R.
(e) Subgrupuri
i) (8) x; y 2 H ) x y 2 H
H 6= ? este subgrup al grupului (G; ) dac¼
a: ;
ii) (8) x 2 H ) x0 2 H
Not¼
am H G: Avem e 2 H şi H este grup în raport cu legea inclus¼ a pe H.
n
De exemplu, Un = fz 2 C jz = 1g este subgrup (cu n elemente) al lui (C ; ) :
3. Inele şi corpuri
(a) (A; +; ) se numeşte inel (comutativ) dac¼

a:
i. (A; +) grup abelian;
ii. (A; ) monoid (comutativ);
iii. DM A (legea multiplicativ¼
a este distributiv¼
a faţ¼
a de legea aditiv¼
a):
x (y + z) = x y + x z; (y + z) x = y x + z x; (8) x; y; z 2 A:
Not¼am cu U (A) mulţimea elementelor simetrizabile ale inelului A (în raport cu legea
multiplicativ¼a).
Dac¼ a U (A) = A = An f0A g ; atunci inelul se numeşte corp.
De exemplu, U (Z) = f 1g ) (Z, ) este inel comutativ care nu este corp, iar inelul
(Zp ; +; ) este corp comutativ dac¼
a şi numai dac¼
a p este prim.
(b) Reguli de calcul într-un inel
i. x 0 = 0 x = 0; (8) x 2 A; 0 =elementul nul al inelului;
ii. 0 6= 1; 1 =unitatea inelului;
iii. ( x) y = x ( y) = (xy) ; (8) x; y 2 A;
iv. x (y z) = xy xz; (y z) x = yx zx; (8) x; y; z 2 A;
v. Dac¼ a inelul (A; +; ; 0; 1) nu are divizori ai lui zero (a b = 0 ) a = 0 sau b = 0) ;
atunci ab = ac ) b = c şi ba = bc ) a = c:
(c) Mor…sme de inele şi corpuri
Fie A; B dou¼a inele (corpuri) şi f : A ! B: Spunem c¼
a f este izomor…sm de inele
(corpuri) dac¼
a:
i. f este bijectiv¼
a;
ii. f mor…sm aditiv: f (x + y) = f (x) + f (y) ; (8) x; y 2 A;
iii. f mor…sm multiplicativ: f (xy) = f (x) f (y) ; (8) x; y 2 A;
Rezult¼
a inmediat c¼
a:
f (0A ) = 0B ;
f (1A ) = 1B ;
f ( x) = f (x) ; (8) x 2 A;
34
f (x0 ) = [f (x)]0 ; (8) x 2 U (A) :
Dac¼
a f este mor…sm de corpuri (i + ii) ; atunci f este injectiv¼
a.
4. Polinoame cu coe…cienţi într-un corp comutativ
(a) Forma algebric¼a

i. f = an X n + an 1 X n 1 + ::: + a1 X + a0 2 A [X] ; unde (A; +; ; 0A ; 1A ) este m¼ acar
inel comutativ; a1 ; a2 ; :::; an 2 A sunt coe…cienţii polinomului
(an 2 A = An f0A g coe…cientul dominant, iar a0 este termenul liber);
n = grad (f ) gradul polinomului f ;
ii. f = g , [grad f = grad g; a0 = b0 ; a1 = b1 ; :::; an = bm ] ; unde
g = b0 + b1 X + b2 X 2 + ::: + bm X m ; b0 ; b1 ; :::; bm 2 A (bm 2 A ) ;
iii. f + g = (a0 + b0 ) + (a1 + b1 ) X + (a2 + b2 ) X 2 + :::;
iv. f g = a0 b0 + (a0 b0 + a1 b0 ) X + (a0 b2 + a1 b1 + a2 b0 ) X 2 + :::;
Avem grad (f + g) max (grad f; grad g) şi grad (f g) = grad f + grad g (unde
f; g 6= 0A );
v. f ( ) = an n + an 1 n 1 + ::: + a1 + a0 valoarea polinomului f în 2 A
A A ;
Avem (f + g) ( ) = f ( ) + g ( ) şi (f g) ( ) = f ( ) g ( ) ; (8) 2 A;
vi. Suma coe…cienţilor unui polinom este egal¼ a cu f (1) : a1 + a2 + ::: = f (1) ; iar
a0 = f (0) ;
vii. f = g q + r; grad r < grad g (f = deîmp¼ arţitul, g = împ¼
arţitorul (nenul),
q = câtul, r = restul împ¼ arţirii lui f la g);
viii. Restul împ¼ arţirii lui f la X a este r = f (a);
ix. Dac¼ a restul împ¼ arţirii lui f la g este r = 0; atunci scriem g=f (g divide f ) sau
..
f .g (f este divizibil cu g); Avem (X a) =f , f (a) = 0;
x. Dac¼ a f (x1 ) = 0 vom spune c¼ a x1 este r¼ ad¼acin¼a pentru f:
m m+1
Dac¼ a (X x1 ) =f şi (X x1 ) - f spunem c¼ a x1 este r¼
ad¼acin¼
a de ordinul m
pentru f ;
xi. Funcţia fe : A ! A; fe(x) = f (x) ; unde f 2 A [X] se numeşte funcţia polinomial¼ a
asociat¼ a polinomului f:
Avem: x1 este r¼ ad¼
acin¼a de ordinul 2 pentru f , [f (x1 ) = 0; f 0 (x1 ) = 0; f 00 (x1 ) 6= 0] ;
n n
xii. f = an X + an 1 X 1 + ::: + a1 X + a0 2 C [X] se descompune astfel:
f = an (X x1 ) (X x2 ) ::: (X xn ) ; unde x1 ; x2 ;...,xn 2 C sunt r¼ ad¼acinile
lui f ;
(b) Relaţiile lui Viète
1. f = ax2 + bx + c; a 6= 0; a; b; c 2 C
S = x1 + x2 = ab
; x21 + x22 = S 2 2P ;
P = x1 x2 = ac
f = a (x x1 ) (x x2 ) ) ( x1 ) ( x2 ) = a1 f ( ) ;
Ecuaţia care are r¼ ad¼acinile x1 ; x2 2 C are forma x2 Sx + P = 0:
f = ax3 + bx2 + cx + d; a 6= 0; a; b; c; d 2 C
2. 8
< S1 = x1 + x2 + x3 = ab
S2 = x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = ac ; x21 + x22 + x23 = S12 2S2 ;
:
S3 = x1 x2 x3 = ad
f = a (x x1 ) (x x2 ) (x x3 ) ) ( x1 ) ( x2 ) ( x3 ) = a1 f ( ) ;
Ecuaţia care are r¼ ad¼acinile x1 ; x2 ; x3 2 C are forma x3 S1 x2 + S2 x S3 = 0:
35
f = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e; a 6= 0; a; b; c; d; e 2 C
3. 8
>
> S1 = x1 + x2 + x3 + x4 = ab
< c
S2 = x1 x2 + x2 x3 + x3 x4 + x4 x1 + x2 x4 + x3 x4 + x1 x3 = a ;
>
> S3 = x1 x2 x3 + x2 x3 x4 + x3 x4 x1 + x4 x1 x2 = ad
:
S4 = x1 x2 x3 x4 = ae
x21 + x22 + x23 + x24 = S12 2S2 ;
f = a (x x1 ) (x x2 ) (x x3 ) (x x4 ) )
( x1 ) ( x2 ) ( x3 ) ( x4 ) = a1 f ( ) ;
Ecuaţia care are r¼ ad¼
acinile x1 ; x2 ; x3 ; x4 2 C are forma
x 4 3
S1 x + S2 x 2 S3 x + S4 = 0:
(c) Polinomul g = aX + b; a 6= 0; a; b 2 C este polinom ireductibil peste C, iar polinomul
h = aX 2 + bX + c; a 6= 0; a; b; c 2 C este reductibil peste C.
Polinomul f = aX 2 + bX + c; a 6= 0; a; b 2 R în care < 0 este ireductibil peste R.
5. Primitive
(a) Fie I R interval şi f : I ! R. Spunem c¼

a f admite primitive pe I dac¼
a exist¼
a
F : I ! R astfel încât:
i. F derivabil¼
a pe I;
0
ii. F (x) = f (x) ; (8) x 2 I:
Funcţia F se numeşte primitiva funcţiei f: Dou¼
a primitive ale lui f difer¼
a printr-o
constant¼a.
(b) Fie I R interval şi f : I ! R o funcţie care admite primitive pe I: Mulţimea tuturor
primitivelor funcţiei
R f pe intervalul I se numeşte integrala nede…nit¼a a funcţiei f şi
se noteaz¼a cu f (x) dx:
Operaţia prin care se determin¼a mulţimea primitivelor unei funcţii se numeşte operaţia
de integrare.
Avem:
R
f (x) dx = F (x) + C , F 0 (x) = f (x) ; (8) x 2 I;
R 0
f (x) dx = f (x) + C:
(c) Fie I R interval, ; 2 R şi f; g : I ! R dou¼ a funcţii care admit primitive pe I:
Atunci f + g; f; f + g admit primitive pe I şi au loc egalit¼ aţile:
R R
i. R [ f (x)] dx = f (x) dx;
R R
ii. R [f (x) + g (x)] dx = f (x)R
dx + g (x) dx;
R
iii. [ f (x) + g (x)] dx = f (x) dx + g (x) dx:
(d) Orice funcţie continu¼
a pe un interval admite primitive pe acel interval;
Orice funcţie care admite primitive pe un interval are proprietatea lui Darboux pe
acel interval;
Orice funcţie monoton¼ a pe un interval admite primitive pe acel interval.
(e) OBS
i. Dac¼a f (I) nu este un interval atunci f nu are proprietatea lui Darboux pe acel
interval şi deci nu admite primitive pe acel interval;
ii. Dac¼a f are m¼ acar un punct de discontinuitate de speţa I atunci f nu are propri-
etatea lui Darboux şi deci f nu admite primitive pe acel interval;
36
iii. Dac¼
a f nu are proprietatea lui Darboux, atunci f nu admite primitive pe I:
(f) Primitive uzuale
R
1: dx = x + C ( 2 R)
R 2 R 3 R n+1
2: xdx = x2 + C; x2 dx = x3 + C; xn dx = xn+1 + C (x 2 N)
R r r+1
3: x dx = xr+1 + C (r 2 Rn f 1g ; x 2 (0; +1))
R 1
4: R x dx = ln jxj + CR
x
5: ex dx = ex + C; ax dx = lna a + C
R x+
50 : e x+ dx = e + C ( 2 R ; 2 R) ;
R x R 2x
e dx = e + C; e2x dx = e2 + C;
x
R x+
500 : a x+ dx = a ln a + C ( 2 R , 2 R)
R 1 1
6: x2 a2 dx = 2a ln xx+aa + C (a 2 R , x 2 Rn f ag)
R 1 1 x
7: x2 +a 2 dx = a arctg a + C (a 2 R )
R
8: R sin xdx = cos x + C R
80 : Rsin xdx = 1 cos x + C ( 2 R ) ;R sin 2xdx = 21 cos 2x + C
800 :R cos xdx = 1 sin x + C ( 2 R ) ; cos 2xdx = 12 sin 2x + C
9: Rcos xdx = sin x + C
10: R tg xdx = ln jcos xj + C x 2 Rn (2k + 1) 2 j k 2 Z
11: R ctg xdx = ln jsin xj + C (x 2 Rn fk j k 2 Zg)
12: R cos12 x dx = tg x + C x 2 Rn (2k + 1) 2 j k 2 Z
13: sin12 x dx = ctg x + C (x 2 Rn fk j k 2 Zg)
R
14: p11 x2 dx = arcsin x + C (x 2 ( 1; 1)) ;
R
p 1 dx = arcsin xa + C (x 2 ( a; a), a > 0)
a 2 x2
Rp p 2
140 : a2 x2 dx = 12 x a2 x2 + a2 arcsin xa + C (x 2 ( a; a) ; a > 0)
R p
15: px21+a2 dx = ln x + x2 + a2 + C (a > 0)
Rp p 2 p
150 : x2 + a2 dx = 12 x x2 + a2 + a2 ln x + x2 + a2 + C ( a > 0)
R p
16: px21 a2 dx = ln x + x2 a2 + C (x 2 ( 1; a) [ (a; +1) ; a > 0)
Rp p 2 p
160 : x2 a2 dx = 12 x x2 a2 a2 ln x + x2 a2 + C
(x 2 ( 1; a) [ (a; +1) ; a > 0)
(g) Formula integr¼arii prin p¼arţi
R R 0
f (x) g 0 (x) dx = f (x) g (x) f (x) g (x) dx ; unde f; g : I ! R sunt derivabile
pe intervalul I cu f 0 ; g 0 continue pe I:
(h) Formula schimb¼arii de variabil¼a
R
f (u (x)) u0 (x) dx = F (u (x)) + C , unde u : I ! J este derivabil¼
a pe intervalul
I; iar f admite primitive pe intervalul J (F : J ! R este primitiv¼a a lui f ):
6. Integrala de…nit¼a
Rb (n)
(a) f (x) dx = lim n f; ; unde f : [a; b] ! R este integrabil¼
a pe [a; b] ; ( n )n este
a n!1
un şir, ales arbitrar, de diviziuni a intervalului [a; b] cu lim k (n)

nk = 0; iar n
n!1
(n) (n) (n)
este un şir ales arbitrar de puncte intermediare xi 1 i xi ; i = 1; kn :
37
Rb
(b) f (x) dx = F (x) jba = F (b) F (a) (Formula lui Leibniz-Newton), unde f este in-
a
tegrabil¼a pe [a; b] şi admite primitive pe [a; b] (unde F : [a; b] ! R este o primitiv¼
aa
lui f ):
Ra Rb Ra
(c) Avem: f (x) dx = 0; f (x) dx = f (x) dx:
a a b
(d) Orice funcţie continu¼
a f : [a; b] ! R este integrabil¼
a:
(e) Propriet¼aţi ale integralei de…nite:
i. Dac¼ a f; g : [a; b] ! R sunt integrabile; atunci f + g este integrabil¼
a pe [a; b] şi
Rb Rb Rb
[ f (x) + g (x)] dx = f (x) dx + g (x) dx ( ; 2 R ) ;
a a a
ii. Dac¼a c 2 (a; b) ; iar f este integrabil¼
a pe [a; c] şi pe [c; b] ; atunci f este integrabil¼
a
Rb Rc Rb
pe [a; b] şi f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx;
a a c
iii. Dac¼ a f este derivabil¼a pe [a; b] şi [c; d] [a; b] ; atunci rezult¼
a c¼
a f este integrabil¼
a
pe [c; d] ;
iv. Dac¼ a f; g : [a; b] ! R sunt integrabile pe [a; b] avem:
Rb
i) f (x) 0; (8) x 2 [a; b] ) f (x) dx 0;
a
Rb Rb
ii) f (x) g (x) ; (8) x 2 [a; b] ) f (x) dx g (x) dx;
a a
Rb
iii) m f (x) M; (8) x 2 [a; b] ) m (b a) f (x) dx M (b a) ;
a
Rb Rb
v. Dac¼
a f : [a; b] ! R este continu¼
a avem: f (x) dx jf (x)j dx;
a a
vi. Dac¼ a f : [a; b] ! R este continu¼
a, atunci exist¼
a c 2 [a; b] astfel încât
Rb
f (x) dx = f (c) (b a) ; (a doua teorem¼a de medie)
a
vii. Teorema de existenţ¼a a primitivelor unei funcţii continue
Rx
Fie f : [a; b] ! R o funcţie continu¼
a. Atunci F : [a; b] ! R, F (x) = f (t) dt;
a
(8) x 2 [a; b] este o primitiv¼
a a funcţiei f care se anuleaz¼
a în x = a:
(f) Metoda integr¼arii prin p¼arţi (integrala de…nit¼a)
Fie f; g : [a; b] ! R dou¼a funcţii derivabile cu f 0 şi g 0 continue pe [a; b] : Atunci are
Rb Rb 0
loc formula: f (x) g 0 (x) dx = f (x) g (x) jba f (x) g (x) dx .
a a
(g) Prima metod¼a de schimbare de variabil¼a
u f
Fie I R interval şi funcţiile [a; b] ! I ! R cu propriet¼
aţile:
a cu u0 continu¼
i. u este derivabil¼ a pe [a; b] ;
ii. f este continu¼
a pe I:
Rb u(b)
R
f (u (x)) u 0 (x) dx = f (t) dt .
Atunci are loc formula:
a u(a)
38
Rb Rb Ra Ra Ra
(h) f (x) dx = f (a + b x) dx; f (x) dx = 0 (f impar¼
a) ; f (x) dx = 2 f (x) dx
a a a a 0
(f par¼
a) ;
(i) A doua metod¼a de schimbare de variabil¼a
u f
Fie funcţiile [a; b] ! [c; d] ! R cu propriet¼
aţile:
a, u şi u 1 sunt derivabile cu derivatele continue pe [a; b] ;
i. u este bijectiv¼
ii. f este continu¼a pe [c; d] ;
Rb u(b)
R 0
Atunci are loc formula: f (u (x)) dx = f (t) u 1 (t) dt .
a u(a)
7. Calculul integralelor funcţiilor raţionale
(a) O funcţie raţional¼

a simpl¼
a are forma:
i. f (x) = an xn + an 1 xn 1 + ::: + a1 x + a0 ; ak 2 R, k = 0; n
R n+1 n 2
f (x) dx = an xn+1 + an 1 xn + ::: + a1 x2 + a0 x j ;
A
ii. f (x) = (x+a)n
; n 2 N ; x 2 Rn f ag ; A 2 R (fracţie raţional¼
a simpl¼
a de speţa
I);
R R 1
n=1: f (x) dx = A x+a dx = A ln jx + aj j ;
R R n+1
n 2 : f (x) dx = A (x + a) n
dx = A (x+a)
n+1 j :
iii. f (x) = (ax2Bx+C

+bx+c)n
; n 2 N ; = b2 4ac < 0; B; C 2 R
(fracţie raţional¼
a simpl¼a de speţa a II-a);
R C R R R
x2 +a2
dx = C a1 arctg xa j ; Bx+C
x2 +a2
dx = B2 x22x
+a2
dx + C 1
x2 +a2
dx =
B 1
2 ln x2 + a j +C a arctg xa j ::::
(b) Orice funcţie raţional¼
a se descompune în sum¼a …nit¼
a de funcţii raţionale simple şi
astfel putem calcula integrala de…nit¼
a sau nede…nit¼
a din ea.
8. Aplicaţii ale integralei de…nite
(a) Aria unei suprafeţe plane

Fie f : [a; b] ! R o funcţie continu¼
a şi pozitiv¼
a ( f (x) 0; (8) x 2 [a; b] : Atunci
subgra…cul funcţiei f; f = f(x; y) 2 R R ja x b; 0 y f (x)g are arie şi
Rb
A ( f ) = f (x) dx .
a
Rb
i. Dac¼
a f : [a; b] ! R este continu¼
a, atunci A ( f) = jf (x)j dx ;
a
ii. Dac¼a f; g : [a; b] ! R sunt continue şi f (x) g (x) ; (8) x 2 [a; b], atunci
f;g = f(x; y) 2 R R ja x b; f (x) y g (x)g are arie şi
Rb
A ( f;g ) = [g (x) f (x)] dx :
a
39
(b) Volumul corpurilor de rotaţie
Fie f : [a; b] ! R o funcţie continu¼a şi pozitiv¼
a (f (x) 0; (8) x 2 [a; b]) : Prin
rotirea subgra…cului f în jurul axei Ox se obţine corpul de rotaţie
n p o
Cf = (x; y; z) 2 R3 j a x b; y 2 + z 2 f (x) : Atunci Cf are volum şi
Rb
V (Cf ) = f 2 (x) dx .
a
40
Capitolul 2
Teste recapitulative (clasa a XI-a)
VARIANTA 1
0 1 0 1
0 0 0 1 0 0
a matricele: O3 = @ 0 0 0 A 2 M3 (R) ; I3 = @ 0 1 0 A 2 M3 (R) şi
Se consider¼
0 0 0 0 0 1
0 1
1 2 3
A = @ 5 1 4 A 2 M3 (R) :
2 0 1
1. Ar¼
ataţi c¼
a det A = 1:
2. Calculaţi A 2I3 :
a se calculeze A2 :
3. S¼
4. Veri…caţi dac¼
a det (A + I3 ) + det (A I3 ) = 8:
a se calculeze A3
5. S¼ 4A2 :
6. Determinaţi inversa matricei A:
7. S¼
a se rezolve ecuaţia A X = I3 ; unde X 2 M3 (R) :
a se veri…ce relaţia det A2 + I3

8. S¼ 0:
0 1 0 1
1 x
a se rezolve ecuaţia A X = @ 3 A ; unde X = @ y A 2 M3;1 (R) :
9. S¼
1 z
10. Demonstraţi c¼
a det (I3 A) = det (A I3 ) :
11. Dac¼
a x A = O3 ; demonstraţi c¼
a x = 0:
12. Calculaţi suma elementelor matricei A t A; unde t A este matricea transpus¼

a.

a det A t A = 0:
8
< x + 2y + 3z = 2
14. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii liniare 5x + y + 4z = 1 folosind metoda lui Cramer.
:
2x + z = 1
41
15. G¼
asiţi 2 R ştiind c¼
a (1; 0; ) este soluţie a sistemului de ecuaţii liniare precedent.
1 4
a se calculeze B 2 şi B 3 ; unde B =
16. S¼ a pentru B n ; unde n 2 N :
: Întuiţi o formul¼
0 1
1 4n
a Bn =
17. Demonstraţi folosind metoda inducţiei matematice c¼ ; (8) n 2 N :
0 1
18. Calculaţi B 1 + B 2 + B 3 + ::: + B 10 :
VARIANTA 2
0 1 0 1
2 1 1 1 0
2 1 1
a matricele A = @ 3 3 2 A ; B =
Se consider¼ şi C = @ 1 1 A :
1 2 1
1 2 1 0 1
1. Calculaţi suma elementelor matricei t A (transpusa lui A).
2. Ar¼
ataţi c¼
a det A = 0:
a C B = A:
4. S¼
a se calculeze B C şi det (B C) :
5. S¼
a se dea un exemplu de dou¼
a matrice X; Y astfel încât det (XY ) 6= 0; dar det (Y X) = 0:
a se calculeze A2 :
6. S¼
0 1
1 0 0
a matricea A a, unde I3 = @ 0 1 0 A :
I3 este inversabil¼
0 0 1
8. G¼
asiţi inversa matricei A I3 :
8
< x+y+z =3
9. S¼
a se rezolve sistemul 3x + 2y + 2z = 8 :
:
x + 2y = 4
a tripletul ( 1; 1; 3) este soluţie a sistemului obţinut din
0 1 0 1
x 0
A @ y A = @ 0 A:
z 0
1 0
11. Ar¼ a D2 = 6I2 ; unde D = BC
ataţi c¼ 3I2 ; unde I2 = :
0 1
12. Rezolvaţi ecuaţia matriceal¼
a (BC) X = I2 ; unde X 2 M2 (R) :
7 6 1
13. S¼
a se g¼
aseasc¼ a B + at C =
a a 2 R, ştiind c¼ :
1 7 6
m 0 0 n
14. Se consider¼
a matricele M = ;N= ; unde m; n 2 N.
0 0 0 0
Daţi un exemplu de pereche (m; n) astfel încât M N 6= N M:
42
15. Ar¼
ataţi c¼
a T r (B C) = T r (C B) ; unde T r (X) este urma matricei p¼
atratice X:
1 1 2 2 p p 55 55
16. G¼
asiţi p 2 N ştiind c¼
a + + ::: + = :
1 1 2 2 p p 55 55
a E n = 2n
17. Folosind metoda inducţiei matematice demonstraţi c¼ 1 E; unde n 2 N şi
1 1
E= :
1 1
18. S¼
a se demonstreze c¼
a (I2 E)2 = I2 şi (I2 E) 1
= I2 E:
VARIANTA 3
a 1 0 0 1 0
Fiind date matricele A = ; unde a 2 R, O2 = ; I2 = ; se cere:
2 3 0 0 0 1
1. Pentru a = 0 calculaţi det A:
2. G¼
asiţi a 2 R ştiind c¼
a det A = 4:
3. Pentru a = 4 ar¼ a A2 + 10I2 = 7A:

ataţi c¼
4. Ştiind c¼
a det (I2 A) = det (I2 + A) a‡aţi pe a 2 R.
5. Pentru ce valori reale ale lui a matricea A este inversabil¼

a?
6. Calculaţi A 1 pentru a = 1:
6 5
7. Rezolvaţi ecuaţia A2 = ; necunoscuta …ind a:
10 11
a det (A 3I2 ) = 2:
2
9. Rezolvaţi ecuaţia A X = O2 pentru a 2 Rn 3 :
10. Rezolvaţi ecuaţia X A = O2 pentru a = 23 :
11. Pentru a = 1 rezolvaţi ecuaţia A X = A + I2 :

1 1
a se calculeze B 2 şi B 3 ; unde B = A
12. S¼ şi a = 2:
1 1
1 0 1 1
13. Ar¼ a Bn =
ataţi c¼ ; n 2 N ;B = A şi a = 2:
2n 1 2n 1 1
9 0
14. G¼ a B 1 + B 2 + ::: + B n =
asiţi n 2 N ştiind c¼ :
1013 1022
0 1 0 1 1 1
a + = O2 :
1 1 1 1 1 0
1 1 0 1 2x 0
16. S¼
a se determine x; y 2 R ştiind c¼
a + = :
1 0 1 1 0 3y
43
17. Daţi exemplu de dou¼
a matrice M; N 2 M2 (R) astfel încât M N 6= N M:
18. Daţi exemplu de dou¼

a matrice P; Q 2 M2 (R) astfel încât det (P + Q) 6= det P + det Q:
VARIANTA 4
8
< x 2y + 3z = a
Se consider¼
a sistemul x + y z = b ; unde a; b; c 2 R.
:
3x y + z = c
0 1
1 2 3
aA=@ 1 1
1. Fiind dat¼ 1 A matricea sistemului, calculaţi suma elementelor sale.
3 1 1
2. Ar¼
ataţi c¼
a det A = 4:
a se calculeze det t A
3. S¼ A ; unde t A este matricea transpus¼
a lui A:
4. Calculaţi A2 3A:
0 1
1 0 1
a det (A I3 ) = 3; unde I3 = @ 0 1 0 A :
0 0 1
6. G¼
asiţi B 1; unde B = 2A:
7. A‡aţi tripletul (a; b; c) ştiind c¼

a (2; 1; 0) este soluţie pentru sistem.
8. Pentru a = 1; b = 3; c = 1 rezolvaţi sistemul prin metoda lui Cramer.

x 2y x y 0 0
9. A‡aţi x; y 2 R ştiind c¼
a + = O2 ; unde O2 = :
x y 3y y 0 0
x 2y
10. Dac¼
a x; y 2 R ar¼
ataţi c¼
a det 6= 0:
x y
a 1
11. Determinaţi num¼
arul real a ştiind c¼
a det = 4:
3a 1
2 1
12. Ar¼
ataţi c¼
a A (b 1) + A (b + 1) = 2A (b) ; unde b 2 R şi A (b) = :
b b+3
0 1
i+j 2 i j
13. G¼ aA=@ 1
asiţi i; j 2 Z ştiind c¼ 1 1 A:
i j 1 i+j
14. Calculaţi suma elementelor matricei I3 + A2 :
15. S¼ a det A5 =
a se arate c¼ 210 ;
2 2
16. Pentru matricea N = veri…caţi relaţia N 2 + 3N + 4I2 = O2 ; unde
1 1
0 0 1 0
O2 = ; I2 = :
0 0 0 1
44
17. Determinaţi numerele reale m şi n astfel încât N 3 = mN + nI2 :
1 1 1 1
18. S¼
a se determine matricea Y 2 M2 (R) ştiind c¼
a Y =4 :
1 3 2 3
VARIANTA 5
2 3 x
Se consider¼
a determinantul D (x) = 2 1 1 ; unde x este num¼
ar real.
x 1 1
1. Calculaţi D ( 4) :
2. Ar¼
ataţi c¼
a D (x) = (x + 2) (x + 3) ; x 2 R.
3. S¼
a se arate c¼
a D ( 2017) D ( 2016) ::: D (2016) D (2017) = 0:
4. Rezolvaţi în R ecuaţia D (x 1) = 0:
5. G¼
a D ( a) = D (a) :
6. Determinaţi numerele naturale m pentru care D m2 3m = 0:

0 1
2 3 x
7. Calculaţi det A (0) ; unde A (x) = @ 2 1 1 A ; x 2 R.
x 1 1
8. A‡aţi inversa matricei A (0) :
9. S¼
a se a‡e x 2 R ştiind c¼
a suma elementelor matricei A (x) este egal¼
a cu 5:
10. Ştiind c¼
a produsul elementelor matricei A (x) este egal cu 48 a‡aţi x:
a A (1) A (2) 6= A (2) A (1) :
12. Ştiind c¼
a A (2x + y) = A (x + 2y) demonstraţi c¼
a x = y:
1 1 1 0
13. Calculaţi B 2 ; unde B = + I2 ; unde I2 = :
1 1 0 1
1 1
14. Fiind dat¼
a C = a pentru C n ; n 2 N,
calculaţi C 2 ; C 3 şi intuiţi o formul¼
1 1
n 2:
a C n = ( 2)n
15. Demonstraţi prin inducţie c¼ 1
C; (8) n 2 N :
16. S¼ a det C + C 2 + ::: + C n = 0; (8) n 2 N :

a se arate c¼
17. G¼
asiţi k 2 N ştiind c¼
a D (k) = 110:
2 a 2
18. G¼ a D n2
asiţi toate numerele naturale nenule n; ştiind c¼ 3 = 0; unde D (a) = 1 1 3 :
1 1 a
45
VARIANTA 6
În reperul cartezian xOy se consider¼

a punctele O (0; 0) ; A (2; 1) ; B (1; 3) ; M ( ; 1 2 );
2 R.
1. Ar¼
ataţi c¼
a punctele O; A şi B sunt necoliniare şi calculaţi aria OAB:
2. Determinaţi 2 R ştiind c¼
a punctele A; O; M sunt coliniare.
3. A‡aţi ecuaţia dreptei AB:
4. Ar¼
ataţi c¼
a distanţa de la punctul O la dreapta AB este mai mic¼a decât 2:
p
5. G¼
asiţi 2 R ştiind c¼ a cu 5:
a distanţa de la M la OA este egal¼
a punctul M nu poate … mijlocul segmentului [AB] :
7. Ştiind c¼
a punctul G (1; 1) este centrul de greutate al ABM s¼
a se g¼
aseasc¼
a 2 R.
! ! ! p
8. S¼
a se g¼
aseasc¼
a valoarea lui a lungimea vectorului OA + OB + OM este 9 2:
2 R ştiind c¼
9. Fiind dat punctul N ( + 1; 2 3) s¼

a se arate c¼
a patrulaterul ABM N este paralelogram.
10. S¼
a se determine 2 Q ştiind c¼
a ABM este isoscel.
11. S¼
a se arate c¼
a pentru 2 Z dreptele AB şi OM nu pot … paralele.
4 ! !
12. Dac¼
a = 9 ar¼
ataţi c¼
a vectorii OM şi AB sunt perpendiculari.
13. S¼
a aria ABM este egal¼
a cu j 3j :
14. G¼
asiţi coordonatele punctului C astfel încât O; A; C; B s¼
a …e vârfurile unui paralelogram.
15. S¼
a se veri…ce dac¼
a OBD este dreptunghic, unde D ( 3; 1) :
16. S¼
a patrulaterul OBED este dreptunghi, unde D ( 3; 1) ; E ( 1; 2) :
17. G¼
asiţi coordonatele simetricului punctului B faţ¼
a de A:
18. A‡aţi ecuaţia mediatoarei segmentului [AB] :
VARIANTA 7
x2 3
Fie f : R ! R, f (x) = x
1. S¼
a se calculeze lim f (x) :
x!2
2. Calculaţi lim f (x) :

x!+1
x2 +3
3. Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ x2
; x2R :
a lim f (x)x
4. Veri…caţi dac¼ f (1)
1 = 4:
x!1
a lim f 0 (x) = 1:
x!+1
46
6. G¼
asiţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de abscis¼
a x0 = 3:
7. Ar¼
ataţi c¼
a ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f este x = 0 (axa Oy) :
8. A‡aţi ecuaţia asimptotei oblice la gra…cul funcţiei f spre +1:
9. Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0 în R .
a f este strict cresc¼
atoare pe ( 1; 0) şi pe (0; +1) :
11. Calculaţi f 00 (x) ; x 2 R :
12. Ar¼
ataţi c¼
a funcţia f nu admite puncte de in‡exiune.
13. S¼
a se g¼
aseasc¼
a intervalele de concavitate/convexitate ale gra…cului funcţiei f:
1
14. Veri…caţi inegalitatea: 0 < f 0 (x) < 1; (8) x 2 R :
x
15. Ar¼ a lim [f 0 (x)]
ataţi c¼ = 1:
x! 1
a f x2 + f 0 (x)
16. Demonstraţi c¼ 1; (8) x 2 R :
17. S¼
a se arate c¼
a f ( x) + f (x) = 0; (8) x 2 R :
x
18. Calculaţi lim [f 0 (x)] f 00 (x) :
x!+1
VARIANTA 8
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = 2x2

Se consider¼ ln x:
1. Calculaţi f (e) :
2. Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = 1:
x!1
ln x
3. S¼
a se calculeze lim :
x!+1 x
4x2 1
a f 0 (x) =
4. Veri…caţi dac¼ x ; x 2 (0; +1) :
5. Calculaţi lim f (x)x f (3)

3 :
x!3
6. G¼
a x0 = 1:
7. S¼
a se arate c¼
a ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f este axa Oy:
8. Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0; pentru x 2 (0; +1) :

1
atoare pe 2 ; +1 :
10. S¼
a se arate c¼
a gra…cul funcţiei f nu admite asimptot¼
a spre +1:
a se calculeze f 00 (x) ; x 2 (0; +1) :

11. S¼
a f este convex¼
a pe (0; +1) :
47
13. Calculaţi lim f 00 (x) :
x!+1
1
14. S¼
a se arate c¼
a f (x) + f x 4; (8) x 2 (0; +1) :
1
a f (x) 2 + ln 2; (8) x 2 (0; +1) :
1 1
16. Comparaţi numerele f 2016 şi f 2017 :
17. S¼
a se arate c¼
a f (2017) > f (2016) :
f (x)
x2 +1
18. S¼
a se calculeze lim x2
:
x!+1
VARIANTA 9
Fie f : R ! R, f (x) = (2x 3) ex :
1. Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = 3:
x!0
2. S¼
x!+1
a f 0 (x) = (2x
3. Veri…caţi dac¼ 1) ex :
a se rezolve ecuaţia f 0 (x) = 0:

4. S¼
f 0 (x)
5. S¼
a se arate c¼
a lim = 1:
x!+1 f (x)
6. G¼
a x0 = 1:
7. G¼
asiţi ecuaţia asimptotei orizontale la gra…cul funcţiei f spre 1:
8. Studiaţi monotonia funcţiei f:

1 p
9. Ar¼
ataţi c¼
ax= 2 este punct de extrem şi demonstraţi c¼
a f (x) 2 e:
a se calculeze f 00 (x) ; x 2 R.
10. S¼
11. Rezolvaţi ecuaţia f 00 (x) = 0; x 2 R.
12. G¼
asiţi coordonatele punctului de in‡exiune al gra…cului funcţiei f:
1
13. Ar¼
ataţi c¼
a f este convex¼
a pe 2 ; +1 :
f 00 (x) f 0 (x)
14. Veri…caţi relaţia ex = 2; (8) x 2 R.
h i x
f 0 (x)
15. S¼
a se calculeze lim f 00 (x) :
x!+1
16. G¼ a funcţia F : R ! R, F (x) = (ax + b) ex respect¼

asiţi a; b 2 R, ştiind c¼ a relaţia
F 0 (x) = f (x) ; (8) x 2 R.
2 3
17. Comparaţi numerele f 3 şi f 4 :
0 (x) f 0 (0)
a se calculeze lim f
18. S¼ x :
x!0
48
VARIANTA 10
a funcţia g : R ! R, g (x) = 2x3

Se consider¼ x2 1:
1. S¼
a se arate c¼
a lim g (x) = 0:
x!1
2. Calculaţi lim g (x) :

x!+1
g(x)
3. Ar¼
ataţi c¼
a lim 3 = 2:
x! 1 x
a gra…cul funcţiei g nu admite asimptote.
a se calculeze g 0 (x) ; x 2 R.
5. S¼
6. Rezolvaţi ecuaţia g 0 (x) = 0; (8) x 2 R.
a lim g(x)x
7. Veri…caţi dac¼ g(2)
2 = 20:
x!2
8. G¼
asiţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei g în punctul de abscis¼
a x0 = 1:
9. A‡aţi coordonatele punctelor de extrem ale gra…cului funcţiei g:

1
a g este strict cresc¼
atoare pe 3 ; +1 :
1 1
11. Comparaţi numerele g 4 şi g 5 :
12. Rezolvaţi ecuaţia xg 00 (x) = 0; (8) x 2 R.
13. S¼
a se g¼
aseasc¼
a punctele de in‡exiune ale funcţiei g:
g(x)
14. Calculaţi lim 0 00 :
x!+1 g (x) g (x)
x 1
15. S¼
a se calculeze lim g(x) :
x!1
a funcţia h : R ! R, h (x) = g 00 (x) este strict cresc¼

16. Demonstraţi c¼ atoare pe R.
17. Ar¼
ataţi c¼
a lim g (x) = 1:
x! 1
h i x
xg 0 (x)
18. S¼
a se arate c¼
a lim g(x) = 0:
x!+1
VARIANTA 11
Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 2 sin x cos x:
1. S¼
a se arate c¼
a lim f (x) = 1:
x!0
a f 0 (x) = sin x + 2 cos x; x 2 R.

f (x) f ( 2 )
3. Calculaţi lim x 2 :
x! 2
4. G¼
asiţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de tangent¼
a x0 = 0:
49
5. Veri…caţi relaţia f 00 (x) + f (x) = 0; x 2 R.
p
f 0 (x) f 0 ( 4 ) 2
6. Ar¼
ataţi c¼
a lim x 4 = 2 :
x! 4
asiţi a; b 2 R astfel încât af (x) + bf 0 (x) = sin x + cos x; x 2 R.

7. G¼
8. S¼ a lim f (x)+cos
a se arate c¼ x
x
= 2:
x!0
9. Folosind faptul c¼
a 1 sin x 1 şi 1 cos x 1 demonstraţi c¼
a 3 f (x) 3:
10. Justi…caţi faptul c¼

a gra…cul funcţiei f nu admite asimptote.
2f 0 (x) f (x)
11. Calculaţi lim x 2 :
x! 2
12. Calculaţi h0 (x) ; unde h : R ! R, h (x) = f (x) ex :

00
13. S¼ a h (x) = 2f 0 (x) ex ; unde h : R ! R, h (x) = f (x) ex :
a se veri…ce c¼
f (x)
14. S¼
a lim = 0:
x!+1 x
a se calculeze lim f 0 (x) :

15. S¼
x! 4
16. G¼ a F 0 (x) = f (x) ; x 2 R.

asiţi o funcţie F : R ! R, ştiind c¼
17. Dac¼ a cos2 x = 1:

a f ( x) = f (x) ; (8) x 2 R demonstraţi c¼
18. Ar¼ a f 2 (x) + [f 0 (x)]2 = 5; x 2 R.

ataţi c¼
VARIANTA 12
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = ex

Se d¼ 2 ln x + 3:
2
1. S¼ a f 0 (x) = ex
a se arate c¼ x; x 2 (0; +1) :
a lim f (x)x
2. Veri…caţi dac¼ f (1)
1 =e 2:
x!1
3. Scrieţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de abscis¼

a x0 = 1:
4. A‡aţi ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f:
5. Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = 1:
x!1
6. Calculaţi lim f (x) + lim f 0 (x) :

x!1 x!1
a f este convex¼
a pe (0; 1) :
0 (x) f 0 (1)
8. S¼ a lim f
a se arate c¼ x 1 = e + 2:
x!1
f 0 (x)
9. S¼
a se calculeze lim :
x!1 f (x)
50
a se rezolve ecuaţia f 00 (x)
10. S¼ f 0 (x) = 4; unde x 2 (0; +1) :
11. S¼
a se g¼
aseasc¼
a coordonatele punctului de extrem al funcţiei g : (0; 1) ! R, g (x) =
f (x) ex + 2x:
12. S¼
a f (x) x+4 2 ln x; pentru orice x 2 (0; +1) :
3 2 ln x
13. Ar¼
ataţi c¼
a lim ln x = 2:
x!1
h i ex
f (x) ln x
14. S¼
a se calculeze lim ex :
x!1
15. S¼ a lim 3 sin x+2

a se veri…ce dac¼ cos x
ex 1
2
= 3:
x!0
m xn
16. Calculaţi lim x x 1 ; unde m; n 2 N :
x!1
p
x2 +1 p x
17. S¼
a se veri…ce c¼
a lim x + lim x2 +1
= 0:
x!1 x! 1
1
18. S¼
a se calculeze lim f (x) + f x :
x!1
51
Capitolul 3
Teste preg¼
atitoare pentru
Bacalaureat
VARIANTA 1
F ilie ra te h n o lo g ic a¼: p ro …lu l se rv ic ii, to a te c a li…c a¼rile p ro fe sio n a le ; p ro …lu l re su rse , to a te c a li…c a¼rile p ro fe sio n a le ; p ro …lu l te h n ic , to a te
c a li…c a¼rile p ro fe sio n a le
To a te su b ie c te le su nt o b lig a to rii. S e a c o rd a¼ 1 0 p u n c te d in o …c iu .
T im p u l d e lu c ru e fe c tiv e ste d e 3 o re
SUBIECTUL I (30 puncte)

1 1 1
1. Ar¼
ataţi c¼
a 2 3 : 6 = 1:
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 2x+4: Determinaţi abscisa punctului de intersecţie
a gra…cului funcţiei f cu axa Oy:
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia lg x2 + 1 = lg 5:
4. Dup¼a o scumpire cu 10% un produs cost¼

a 165 lei. Care este preţul obiectului înainte de
scumpire.
5. În reperul cartezian xOy se consider¼a punctele P (1; 4) şi Q (7; 2) : Calculaţi distanţa de la
O (0; 0) la mijlocul segmentului [P Q] :
p
2
6. Dac¼
a x 2 0; 2 şi sin x = 2 ar¼
ataţi c¼
a tg x = 1:
SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)
8 2 1 4 1 0
1. Se consider¼
a matricele A = ;B= şi I2 =
4 1 2 8 0 1
(a) Calculaţi det A + det B:

(b) Ar¼
ataţi c¼
a 9 (A + B) 45I2 = AB + BA:
(c) Rezolvaţi ecuaţia det (B + xI2 ) = 0; unde x 2 R.
52
a polinomul f = X 3 + 3X 2 + 6X
2. Se d¼ 10 2 R [X] :
(a) S¼
a se arate c¼
a f (2) = 22:
(b) Determinaţi restul şi câtul împ¼
arţirii lui f la X 1:
2 2 2
(c) Calculaţi (x1 1) + (x2 1) + (x3 1) ; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile lui f:
SUBIECTUL al III-a (30 puncte)
a funcţia f : R ! R, f (x) = 2x3

1. Se consider¼ 9x2 + 12x 6:
(a) S¼ a f 0 (x) = 6 (x
a se arate c¼ 1) (x 2) ; x 2 R.
0
(b) S¼
a se calculeze lim f3 (x) :
x!1 2x f (x)
(c) Determinaţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de abscis¼
a x0 = 2;
situat pe gra…cul funcţiei f:
2. Fie f : R ! R, f (x) = x2 + 3x 4:
R1
(a) Veri…caţi dac¼
a (f (x) 3x + 4) dx = 23 :
1
R1
(b) Calculaţi ex x2 f (x) dx:
0
(c) Demonstraţi c¼
a aria suprafeţei plane delimitat¼
a de Gf ; axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 şi x = 0 este mai mare decât 3:
VARIANTA 2

1 7
1. Ar¼
ataţi c¼
a 3+ 2 : 12 = 6:
a x1 + x2 4x1 x2 = 1; unde x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei x2 13x + 3 = 0:
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x 1 = 9:
4. S¼
a se calculeze probabilitatea ca, alegând un num¼
ar din mulţimea A = f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g ;
acesta s¼
a …e multiplu de 3:
5. În reperul cartezian xOy se consider¼

a punctele O (0; 0) ; A (5; 0) şi B (0; 12) : S¼
a se calculeze
perimetrul triunghiului OAB:
6. Calculaţi sin 390 + cos 420 :
2 1 a 0
1. Se consider¼
a matricele A = şi B = ; unde a este num¼
ar real.
1 2 1 2
(a) Veri…caţi c¼
a det A = 5:
53
(b) S¼ arul real a pentru care B 2 = 2B:
a se determine num¼
(c) Ar¼
ataţi c¼
a 1 det (AB BA) :
2. Pe mulţimea numerelor reale se de…neşte legea de compoziţie x y = xy + 2x + 2y + 6:
(a) S¼
a se calculeze 2 10:
(b) Demonstraţi c¼
a x y = (x + 2) (y + 2) + 2; pentru orice numere reale x şi y:
(c) Determinaţi num¼
arul real x, ştiind c¼
a x (x x) = 2:
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = ex + ln x

1. Se consider¼
a f 0 (x) > 0; (8) x 2 (0; +1) :

(b) Ar¼ a lim f (x)x
ataţi c¼ f (1)
1 = e + 1:
x!1
(c) Determinaţi ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f:
a funcţia g : R ! R, g (x) = 5x4 + 3x

2. Fiind dat¼ 2; se cere:
R2
(a) Calculaţi [g (x) 3x] dx:
1
R1
(b) Ar¼
ataţi c¼
a g (x) 5x4 ex dx = 5 2e:
0
(c) Folosind faptul c¼a > 3; demonstraţi c¼ a volumul corpului obţinut prin rotirea sub-
gra…cului funcţiei h : [0; 1] ! R, h (x) = g (x) 3x + 2:
VARIANTA 3

p p p
1. S¼
a se calculeze 2 18 50 + 3 8:
2 2
a 1 i + 1+i = 2; unde i2 = 1:
3. Stabiliţi dac¼
ax= 1 este soluţie a ecuaţiei 3x+1 log2 (x + 3) = 0:
p p p p p p p p p p
4. Câte numere raţionale conţine mulţimea B = 0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9 :
! ! ! !
a vectorii !
5. Demonstraţi c¼ u =5i 2 j şi !
v = 2 i + 5 j sunt perpendiculari.
6. S¼
a se arate c¼
a sin (90 60 ) + cos (90 30 ) = 1:

a punctele O (0; 0) ; A (2; 2) ; B ( 1; 1) ; C ( 1; 3) :

a punctele O; A; B sunt coliniare.
(b) Ştiind c¼
a punctele A; B şi C sunt necoliniare s¼
a se calculeze aria ABC:
54
(c) G¼
asiţi ecuaţia dreptei care trece prin punctul B şi este paralel¼
a cu dreapta AC:
2. Se dau polinoamele f = 3X 2 2X 1 şi g = X 2 + X 2:
(a) S¼
a se calculeze f + g:
(b) G¼
asiţi r¼
ad¼
acina comun¼
a a celor dou¼
a polinoame.
(c) A‡aţi a 2 R ştiind c¼
a gradul polinomului f ag este 1:

1
1. Se d¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x x:
(a) Ar¼ a f 0 (x) > 0; (8) x 2 R :

ataţi c¼
a se calculeze f 00 (x) ; x 2 R :
(b) S¼
(c) G¼
asiţi ecuaţia asimptotei oblice la gra…cul funcţiei f:
2
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = 3x2 +
2. Se consider¼ x
R
(a) Calculaţi xf (x) dx:
Re
a f (x) dx = e3 + 1:
(b) Veri…caţi dac¼
1
(c) Ar¼ataţi c¼
a volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a gra…cului funcţiei
h : [1; 2] ! R, h (x) = f (x) este mai mare decât 72:
VARIANTA 4

1 2
1. S¼
a se arate c¼
a 5 3 1+ 7 = 6:
2. Determinaţi num¼ arul real a, ştiind c¼

a punctul M ( 1; 1) aparţine gra…cul funcţiei f :
R ! R, f (x) = 2x + 3m:
p
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 x + 1 = 1:
4. S¼
a se calculeze probabilitatea ca alegând un num¼
ar din mulţimea N = f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g
acesta s¼
a veri…ce egalitatea (2 n) (n 3) = 0:

a punctul A (3; 4) ; B (0; 4) şi C (3; 0) : Calculaţi perimetrul
triunghiului ABC:
6. Calculaţi sin2 135 cos 60 :
4 3 2 2 1 0
1. Se consider¼
a matricele A = ;B= şi I2 = :
3 2 2 2 0 1
(a) S¼
a se calculeze B A A B:
55
1 2 3
(b) Ar¼
ataţi c¼
aA = :
3 4
(c) S¼
a se rezolve ecuaţia det (B B + xI2 ) = 15 det A; necunoscuta …ind x 2 R.
a polinomul f = X 3
2. Se d¼ 4X 2 + 2X + 1:

a f (1) = 0:
(b) S¼
a se determine restul împ¼
(c) S¼ a x21 + x22 + x23 = 12; unde x1 ; x2 şi x3 sunt r¼
a se demonstreze c¼ ad¼
acinile lui f:
a funcţia f : R ! R, f (x) = x3
1. Fiind dat¼ 12x + 16:
(a) Ar¼ a f 0 (x) = 3 (x

ataţi c¼ 2) (x + 2) ; (8) x 2 R.
a se calculeze lim fx(x)2 :
(b) S¼
x!2
a0 f (x) 32; pentru orice x 2 [ 2; 2] :
a funcţia g : R ! R, g (x) = x4 + 5x
2. Se consider¼
R3
(a) Calculaţi [g (x) 6x] dx:
2
x5
(b) Ar¼
ataţi c¼
a funcţia G : R ! R, G (x) = 5 + 3x2 + 2018 este o primitiv¼
a a funcţiei g:
(c) Demonstraţi c¼ a volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a gra…cului
g(x)
funcţiei h : [0; 1] ! R, h (x) = x ; x 2 (0; 1] este egal cu 274 :
6; x = 0 7
VARIANTA 5

p 2 p 2
1. Ar¼
ataţi c¼
a 2 3 + 1+2 3 este num¼
ar natural.
1 3
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 2x 3: Calculaţi f 2 f (1) f 2 f (2) :
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x 2 = 8x :
4. Dup¼a o scumpire cu 20% un obiect cost¼

a 240 lei. Calculaţi preţul obiectului înainte de
scumpire.

a punctele A (2; 0) ; B (5; 4) ; C ( 2; 3) : Ar¼
ataţi c¼
a
triunghiul ABC este dreptunghic.
6. S¼
a se arate c¼
a sin 30 + cos 60 = ctg 45 :
x x
1. Se consider¼
a matricea M (x) = ; x 2 R.
1 x
56
(a) Calculaţi det M (5) :
(b) Ar¼
ataţi c¼
a M (a + x) + M (a x) = 2M (a) ; unde a 2 R.
(c) Determinaţi m 2 R pentru care det (M (2) + mM (1)) = 3:
2. Pe mulţimea numerelor întregi se de…neşte legea de compoziţie x y = 2xy + 6x + 6y + 15:
(a) Calculaţi 7 98:

a x y = 2 (x + 3) (y + 3) 3; (8) x; y 2 Z.
(c) S¼
a se rezolve ecuaţia x (x + 1) = 5 în Z.

1
1. Se consider¼
a funcţia g : (2; +1) ! R, g (x) = x + x 2:
a se calculeze lim g(x)x

(a) S¼ g(3)
3 :
x!3
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f este convex¼
a pe (2; +1) :
(c) G¼
asiţi ecuaţia asimptotei oblice la gra…cul funcţiei g spre +1:
2. Se dau funcţiile f; F : (0; +1) ! R, f (x) = ln x + 1; F (x) = x ln x + 2:
R3
(a) S¼
a se veri…ce c¼
a (f (x) ln x) dx = 1:
2
a F este o primitiv¼
a a lui f:
Re
(c) Calculaţi [F (x) 2] dx:
1
VARIANTA 6

p
a a numerelor a = 32 şi b =
1. Calculaţi media aritmetic¼ 49:
2. Calculaţi (f g) (1), unde f; g : R ! R, f (x) = x2 4x + 5; g (x) = 2x 3:

p
3. Rezolvaţi ecuaţia x2 x + 1 = 1 în mulţimea numerelor reale.
4. Câte numere din mulţimea f1; 2; 3; 4; 5; :::; 100g sunt divizibile cu 5 ?
arul real m; ştiind c¼
a A (2; m) aparţine dreptei de ecuaţie 3x 2y = 0:
\
a triunghiul M N P cu m M
6. Se consider¼ NP = 90 ; M N = 3; N P = 4: G¼
asiţi lungimea
segmentului [M P ] :

01
x 1 2
a matricea A (x) = @ 0 x 1 A ; x 2 R.
1. Se consider¼
1 0 1
57
(a) Calculaţi A ( 1) + A (0) :
(b) Rezolvaţi ecuaţia det A (x) = 2:
0 1
0 3 5
(c) Ar¼ a A (1) A (2) = @ 1
ataţi c¼ 2 2 A:
3 1 1
2. Fie polinomul f = 2X 2 3X + m; unde m 2 C.
(a) Pentru m = 1 a‡aţi r¼

ad¼
acinile polinomului f:
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f (0) f (1) = 1:
(c) Calculaţi (x1 + x2 )3 ; unde x1 şi x2 sunt r¼
ad¼
acinile polinomului f .
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)
a funcţia f : R ! R, f (x) = ex
1. Se consider¼ x + 2015:
(a) Calculaţi lim f (x) :

x!0
(b) Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0:
(c) Ar¼
ataţi c¼
a f este convex¼
a pe R:
2. (a) Demonstraţi c¼a F : R ! R, F (x) = x2 + 2x 3 este primitiva funcţiei f : R ! R,

f (x) = 2x + 2:
R2
(b) Calculaţi x3 dx
1
(c) Ar¼ataţi c¼
a volumul corpului obţinut prin rotaţia subgra…cului funcţiei f : R ! R,
f (x) = 7x3 limitat de dreptele x = 0 şi x = 1 este 7 :
VARIANTA 7
1. Se consider¼
a progresia geometric¼
a (bn )n2N ; în care b1 = 2 şi b2 = 6: Calculaţi b3 :
2. Se d¼ 4x + 4: Determinaţi valoarea produsului
f (0) f (1) f (2) ::: f (2016) :
3. Calculaţi A23 + C42 :
4. Rezolvaţi în R ecuaţia 2x+1 + 2x+3 = 40:
5. În reperul cartezian xOy se consider¼a punctele A (0; 9) şi B (6; 1) : Determinaţi lungimea
segmentului [OM ] ; ştiind c¼
a M este mijlocul segmentului [AB] ; iar O (0; 0) :
6. În triunghiul ABC se cunosc: AB = 4; AC = 6 şi sin A = 13 : Calculaţi aria triunghiului

ABC:
58
8
< x + 2y + z = 1
1. Se consider¼
a sistemul de ecuaţii liniare: 2x + y + z = 3 :
:
x + y + 2z = 2
(a) Calculaţi det A; unde A este matricea sistemului.

(b) Determinaţi soluţia sistemului.
(c) Calculaţi suma elementelor matricei 4A 1 +t A; unde t A reprezint¼
a transpusa matricei
1
A; iar A reprezint¼ a matricea invers¼a matricei A:
2. Pe mulţimea numerelor reale se de…neşte legea de compoziţie: x y = x + y + 2016
(a) Rezolvaţi ecuaţia x 1 = 2:

a elementul neutru al legii de compoziţie de…nit¼
a mai sus este e = 2016
(c) Determinaţi dou¼
a numere a; b 2 RnQ pentru care a b 2 Q.
1. Se d¼
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = x ln x x:
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f (e) = 0:
(b) Calculaţi f 0 (x) ; x 2 (0; +1) :
a funcţia f este convex¼
a pe (0; +1) :
2. Fie f : R ! R, f (x) = x2016 + 2015x 1

R
(a) S¼
a se calculeze f (x) dx:
R1
(b) Calculaţi ex f (x) x2016 + 2014x dx:
0
(c) Dac¼ a a funcţiei f , calculaţi lim F (x) x F (0) :

a F : R ! R este o primitiv¼
x!0
VARIANTA 8
1. Ar¼ a (2 + i)2 + (2
ataţi c¼ i)2 este num¼
ar real.
2. Determinaţi valoarea minim¼ a a funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 4x + 1:

p
3. Rezolvaţi ecuaţia 3 7 + x = 2
4. Calculaţi C30 + C31 + C32 + C33 :
5. A‡aţi coordonatele centrului de greutate al 4ABC ştiind c¼

a A ( 1; 2) ; B (0; 7) ; C (4; 1) :
6. Ar¼ a sin2 60 + sin2 30 = 1:

ataţi c¼
59
0 1 1 2
1. Se consider¼
a matricele A = ;B= :
2 3 3 0
(a) Calculaţi 2A B:
(b) Ar¼
ataţi c¼
a A B 6= B A:
a det A2 + B 2 = 108:
a polinomul f (X) = X 3
2. Se consider¼ 2mX 2 + X + m; m 2 R.
(a) Ar¼
ataţi c¼
a x1 + x2 + x3 = 2m; unde x1 ; x2 ; x3 2 C sunt r¼
ad¼
acinile lui f .
(b) Determinaţi m 2 R ştiind c¼
aX 1 divide f (X) :
(c) Pentru m = 3, determinaţi câtul şi restul împ¼ arii lui f la X 2 + 1:
arţ¼
1. Se consider¼
a funcţia f : D ! R, f (x) = ln (x 1) :
(a) Determinaţi domeniul de de…niţie D al funcţiei f:

(b) Ar¼
ataţi c¼
a x = 1 este ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f:
atoare pe (1; +1) :
R
2. (a) Calculaţi (x 2) sin xdx; unde x 2 R.
R3
(b) Ar¼
ataţi c¼
a 4xdx = 0:
3
Ra
(c) Determinaţi a > 0 ştiind c¼
a (2x + 1) dx = 6:
0
VARIANTA 9
1. Calculaţi f1; 9g + [9; 1]
2. Rezolvaţi ecuaţia x2 + 5x 6 = 0 în R.
3. G¼ a 2x + 2x+1 = 12:
asiţi x 2 R ştiind c¼
4. Un cump¼ ar¼
ator pl¼
ateşte la cas¼
a 218 lei. A‡aţi câţi lei reprezint¼
a T:V:A ul (valoarea T.V.A
este 9%):
5. În triunghiul ABC se consider¼

a punctul M ca …ind mijlocul laturii [BC] : Ar¼
ataţi c¼
a
! ! !
2AM = AB + AC:
a sin 30 + cos 60 = tg45 :
60
0 1
2 1 1
1. Fie matricea A = @ 2 3 2 A 2 M3 (R) :
4 4 0
(a) Calculaţi suma elementelor matricei A:

(b) Ar¼
ataţi c¼
a det A = 12:
a se calculeze A2 :
(c) S¼
x+y
2. Pe mulţimea Qn f 1; 1g se de…neşte legea x y = xy+1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a a 0 = a; (8) a 2 Q.
(b) Rezolvaţi în Q ecuaţia x x = 1:
a legea de compoziţie „ ” este asociativ¼
a.

x
1. Se consider¼

x!+1
1 x
(b) Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ ex ; 8x 2 R.
(c) Veri…caţi relaţia f (x) + 2f 0 (x) + f 00 (x) = 0; (8) x 2 R.
R1
2. (a) Ar¼
ataţi c¼
a 3x2 dx = 2
1
R
(b) Calculaţi (x 4) cos xdx; unde x 2 R.
x2016
a funcţia F : R ! R, F (x) = 2016 + 2017 este primitiv¼
a a funcţiei
f : R ! R, f (x) = x2015 :
VARIANTA 10
1. Rezolvaţi ecuaţia (x 1)2 = (x 2) (x + 2) :
2. A‡aţi coordonatele punctelor de intersecţie ale gra…celor funcţiilor f; g : R ! R,

f (x) = 2x 1; g (x) = x 2:
p
3. S¼
a se rezolve ecuaţia x = 2 x în R.
4. Câte elemente are o mulţime cu 8 submulţimi?

! ! ! !
5. Fie !
u =3i j ; şi !
v = i + 2 j : Calculaţi !
u !
v:
6. Calculaţi aria M N P ştiind c¼ \

a M N = N P = 4; iar m M NP = 30 :
61
8 0 1
< 2x + y + z = 1 2 1 1
1. Fie sistemul x + 2y + z = 2 şi A = @ 1 2 1 A matricea sistemului.
:
x+y+z =4 1 1 1
(a) Calculaţi det A:

(b) Ar¼
ataţi c¼
a A este inversabil¼
a si calculaţi A 1:
(c) Rezolvaţi sistemul.
2. Fie polinomul f 2 R [X] ; f (X) = X 3 + X 2 + X + 1:
(a) Ar¼
ataţi c¼
a x1 = 1 este r¼
ad¼
acin¼
a pentru f:
a x1 + x2 + x3 = x1 x2 x3 ; ştiind c¼
a x1 ; x2 ; x3 2 C sunt r¼
ad¼
acinile lui f:
arţirii polinomului g = X 4
(c) Determinaţi câtul şi restul împ¼ 1 la f:
1. Fie funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = x ln x:
(a) Ar¼
ataţi c¼
a x1 = 1 este punct de minim pentru f:
a f este convex¼
a pe (0; +1) :
(c) Calculaţi lim f (x)x f (e)
e :
x!e
R
2. (a) Calculaţi (cos x sin x + 1) dx:
R 2 2
(b) Ar¼ a 2xex dx = ex + C:
ataţi c¼
R1
a (x 1) ex dx < 0:
0
VARIANTA 11
1. Calculaţi j3 4ij ; unde jzj=modulul num¼

arului complex z 2 C.
2. Fie f : R ! R, f (x) = x2 4x + 3: Ar¼

ataţi c¼
a f (0) = f (4) :
3. Rezolvaţi ecuaţia log3 (2x + 7) = 2 în R.
4. Câte numere divizibile cu 7 aparţin mulţimii f1; 2; 3; :::; 49; 50g?
5. Se dau punctele O (0; 0) şi A (4; 3) : Calculaţi lungimea segmentului [OA] :
a tg 4 = 2 sin 6 :

0 1
0 1 2
am matricea A = @ 3 4 5 A 2 M3 (Z) :
1. Consider¼
6 7 8
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A = 0:
62
(b) Calculaţi A2 :
0 1 0 1
a 0
(c) Ar¼ aA @
ataţi c¼ 2a A = @ 0 A ; (8) a 2 Z.
a 0
n o
a Z6 = b
2. Se consider¼ 0; b
1; b
2; b
3; b
4; b
5 mulţimea claselor de resturi modulo 6:
(a) Ar¼ ab
ataţi c¼ 0+b1+b2+b3+b 4+b
5=b
3:
b b b b b b
(b) Calculaţi 2 3 + 3 4 + 4 5:
(c) Rezolvaţi ecuaţia b
3 x=b
3 în Z6 :
1. Fie f : R ! R, f (x) = x3 3x:
(a) Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0 în R.

(b) Ar¼
ataţi c¼
a x0 = 0 este punct de in‡exiune.
(c) Calculaţi lim f (x) :
x! 1
2. Se consider¼
a funcţiile f; F : R ! R, f (x) = x cos x; F (x) = x sin x + cos x:
(a) Ar¼ a F 0 (x) = f (x) ; (8) x 2 R.

ataţi c¼
R
(b) Calculaţi [F (x) x sin x] dx:
R
(c) Demonstraţi c¼ a ( f ( x)) dx = 2:
0
VARIANTA 12
1. Calculaţi 32 23 :
2. Rezolvaţi ecuaţia f (x) = g (x) ; unde f; g : R ! R, f (x) = x + 2; g (x) = 3x2 4x + 4:
a x = 2, este soluţie pentru ecuaţia log4 (x + 2) = 3x

3. Demonstraţi c¼ 2:
4. Câte permut¼
ari de 5 elemente sunt?
5. În sistemul cartezian xOy consider¼

am punctele O (0; 0) şi A (3; 4) : Calculaţi distanţa de
la O la A:
a sin2 ( x) + cos2 ( x) = 1; pentru orice x 2 R.


0 1 0 1
1 1 1 1 0 0
am matricele A = @ 0 1 1 A ; I3 = @ 0 1 0 A în M3 (R) :
1. Consider¼
0 0 1 0 0 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det (A + I3 ) = 8:
63
(b) Calculaţi A2 A:
(c) Rezolvaţi în M3 (R) ecuaţia A X = I3 :
4
a f = X2
2. (a) Calculaţi f (3) ; ştiind c¼ 3X + 2 5:
(b) Determinaţi polinomul din R [X] care are r¼
ad¼
acinile x1 = 2 şi x2 = 1:
a polinomul g = X 2 divide polinomul f = X 3 + 2X 2 5X 6:
1. (a) Funcţia F : R ! R, F (x) = ex cos x este primitiva lui f; unde f : R ! R. G¼

asiţi
f (x) :
(b) Calculaţi lim f (x) x f (0) ; unde f (x) = x2016 + 5x2 + 3:
x!0
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = 2x + ln x este concav¼
a pe (0; +1) :
2x
2. Se consider¼
a f : R ! R, f (x) = x2 +1
:
R1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a x2015 dx = 0:
1
R
(b) Calculaţi f (x) 2x2 + 2 dx:
R1
a f (x) dx = ln 2:
0
VARIANTA 13

1 1
1. Calculaţi 8 3 4 2 :
2. Ar¼
ataţi c¼ a a funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 + 2x + 3 este 2:
a valoarea minim¼
3. Rezolvaţi ecuaţia log6 (5x + 1) = 2 în R.
4. Câte submulţimi ordonate cu 2 elemente are o mulţime cu 5 elemente?

! !
5. Determinaţi modulul vectorului !
u =3i 4j:
p
a sin 45 + cos 45 = 2:
1. În reperul cartezian xOy consider¼

am punctele O (0; 0) ; A (1; 2) ; B ( 1; 2) ; C (4; 1) :
(a) Ar¼
ataţi c¼
a punctele A; O; B sunt coliniare.
xA yA 1
(b) Calculaţi determinantul xB yB 1 şi apoi aria ABC:
xC yC 1
(c) Determinaţi ecuaţia dreptei OC:
2. Pe mulţimea Q se consider¼
a legea „ ” de…nit¼
a astfel: x y = 3x + 3y 2; (8) x; y 2 Q.
64
2 1
a legea este comutativ¼
a.
1 2
(c) Rezolvaţi ecuaţia x 3 = 3 în Q.

2x
1. Se consider¼
a funcţia f : Rnf 1g ! R, f (x) = x+1
2
(a) Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ (x+1)2
:
(b) Determinaţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de abscis¼
a x0 = 0:
(c) Calculaţi lim [f (x)]x :
x!+1
2. (a) Determinaţi primitiva funcţiei f : R ! R, f (x) = 2x 1 care veri…c¼

a F (3) = 1:
1R
x
(b) Ar¼
ataţi c¼
a x+1 dx = 1 ln 2:
0
R 2
(c) Calculaţi xex dx; unde x 2 R.
VARIANTA 14
1. Calculaţi media geometric¼

a a numerelor 10 şi 90:
2. Fiind dat¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 3x 2; calculaţi (f f ) (1) :
p p
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 1 = 4x:
arul elementelor divizibile cu 2 sau cu 3 din mulţimea M = f1; 2; 3; :::; 20g :
5. Punctul A (a; 2) aparţine dreptei d : 3x y = 4: Determinaţi num¼

arul real a:
4
6. Ştiind c¼
a x 2 0; 2 şi cos x = 5 a sin x = 35 :
demonstraţi c¼
2 3 1 0
1. Se consider¼
a matricele A = şi I2 = :
4 1 0 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A = 10:
a A2 = 3A + 10I2 :
(c) A‡aţi inversa matricei B = A t A; unde t A este transpusa matricei A:
a polinomul f = 4X 3 + 3X 2 + 2X + 3:
2. Se consider¼
(a) Calculaţi f ( 1) :
(b) Fiind date x1 ; x2 ; x3 2 C demonstraţi c¼
a x1 + x2 + x3 = x1 x2 x3 :
(c) Determinaţi câtul împ¼
arţirii lui f la X + 1:
65
x2 +2x
1. Fie f : Rnf1g ! R, f (x) = x 1
(a) Calculaţi f 0 (x)

a x0 = 2:
(c) Ar¼
ataţi de dreapta de ecuaţie x = 1 este asimptot¼
a vertical¼
a la gra…cul funcţiei:
R
2. (a) Demonstraţi c¼
a (4x 2) dx = 2x2 2x + C.
R3 1
(b) Ar¼
ataţi c¼
a x 1 dx = ln 2:
2
R3 x2 +2x
(c) Calculaţi x 1 dx:
2
VARIANTA 15
1. Calculaţi 1 + i + i2 + i3 :
2. Rezolvaţi ecuaţia (2x 1) 2 = 6:
3. Ar¼
ataţi c¼
a valoarea produsului f (0) f (1) ::: f (2016) este zero, unde f : R ! R,
f (x) = x2 9x + 8:
4. Calculaţi 19% (valoarea TVA) din 2000 lei.
5. Modulul vectorului ~u este 6, iar modulul vectorului ~v este 4: Ştiind c¼

a ~u ~v = 10 determinaţi
cos ; unde = m ~u d; ~v :
a sin 91 = cos 1 :
1 n n2
1. Consider¼
am şirul ( n )n2N ; n = 1 1 0 :
1 n 3n
(a) Ar¼
ataţi c¼
a 2 = 2:
(b) Calculaţi n:
(c) Rezolvaţi ecuaţia n = 0; unde n 2 N.
a polinomul f = X 3
2. Se consider¼ 2X 2 + 3X m în R [X] :
(a) A‡aţi m 2 R ştiind c¼

a f (1) = 0:
(b) Determinaţi restul împ¼
(c) Calculaţi x21 + x22 + x23 :
1. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = x ln x
66
(a) Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0:
(b) Calculaţi lim f (x)x f (2)
2
x!2
(c) Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = +1:
x!+1
R
2. (a) Ar¼
ataţi c¼
a 3 cos xdx = 3 sin x + C.
R1
(b) Calculaţi x2015 dx:
1
Re
(c) Veri…caţi dac¼
a (1 + ln x) dx = e:
1
VARIANTA 16
1. Rezolvaţi în R ecuaţia (x + 1) (x + 2) = x2 :
2. Ar¼
ataţi c¼
a lg 2 + lg 5 = 1:
2016+6i
3. G¼
asiţi partea imaginar¼
a a num¼
arului z = 3 :
4. Un produs cost¼ a f¼
ar¼
a TVA 110 lei. Cât cost¼ a produsul cu TVA, ştiind c¼
a valoarea TVA
este de 20%:
! ! ! !
5. A‡aţi a 2 R ştiind c¼
a vectorii ~u = a i + 2 j şi v = 3 i j sunt coliniari.
6. G¼
asiţi x 2 0; 2 astfel încât sin x = cos x:
6 9 1 0
1. Fie matricele A = şi I2 = :
4 6 0 1
(a) Calculaţi det (A + I2 ) :

(b) Veri…caţi relaţia A2 = 12A:
5
(c) Rezolvaţi ecuaţia (A I2 ) X = ; unde X 2 M2;1 (R) :
4
2. Pe R se consider¼
a legea de compoziţie x y = xy x y + 2; (8) x; y 2 R.

(b) Ar¼
ataţi c¼
a x y = (x 1) (y 1) + 1; (8) x; y 2 R.
a elementul neutru al legii „ ” este e = 2:
1. Fie f : R ! R, f (x) = ex x:
(a) Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0 în R.
67
1 :
x!1
a f este funcţie convex¼
a pe R.
R2
2. (a) Calculaţi 3x2 + 2x + 1 dx:
0
(b) Determinaţi aria suprafeţei cuprinse între gra…cul funcţiei f : Rn f 1; 0g ! R,
f (x) = x21+x ; axa Ox şi dreptele de ecuaţie x = 1 şi x = 4:
R1
(c) Ar¼ a 2xex dx = 2:
ataţi c¼
0
VARIANTA 17
1. Calculaţi (2 i)2
2. Rezolvaţi ecuaţia 3x + 9x = 12:
3. Ordonata vârfului parabolei asociate funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 + 3x + 2m este yV = 0:

A‡aţi m 2 R.
4. O societate comercial¼a primeşte înapoi TVA-ul (procentul TVA 20%) pentru achiziţionarea
unui autoturism şi anume suma de 1200 euro. Cât a pl¼ atit societatea comercial¼
a pe auto-
turism?
5. Calculaţi distanţa de la A (3; 4) la originea sistemului de axe de coordonate xOy:
6. Calculaţi sin 120 :

8
< x + 2y + 3z = 8
1. Se consider¼
a sistemul de ecuaţii y + 2z = 3 în R3 :
:
z=2
(a) Calculaţi A2 ; unde A este matricea sistemului.

(b) Rezolvaţi sistemul de ecuaţii.
(c) Ar¼ a det A3 = 1:
ataţi c¼
2. Pe R se de…neşte legea de compoziţie x y = xy x y + 2; (8) x; y 2 R

(b) Ar¼
ataţi c¼
a „ ” este asociativ¼
a.
(c) Calculaţi 1 2 3 ::: 2016:
1. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = x ln x:
(a) Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei f:
68
a f este convex¼
a pe (0; +1) :
x!0
x>0
a funcţiile f; F : R ! R, f (x) = 3x2 + 2x + 1; iar F este primitiva lui f cu

2. Se consider¼
F (0) = 0:
(a) Ar¼ a F (x) = x3 + x2 + x:

ataţi c¼
R1
(b) Calculaţi F (x) dx:
0
R
a (x + 1) ex dx = xex + C.
VARIANTA 18

p p p p
1. Ar¼
ataţi c¼
a log3 5 + 2 + log3 5 2 = 1:
2. Calculaţi x1 + x2 2x1 x2 ştiind c¼ acinile ecuaţiei x2

a x1 ; x2 2 R sunt rad¼ 2016x + 1 = 0:
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2x + 2x+1 = 12:
a P4 + C61 = A26 :
5. Determinaţi distanţa de la O (0; 0) la mijlocul segmentului [AB] ; unde A (2; 1) ; B ( 8; 7) :

! ! ! !
6. În ABC demonstraţi c¼
a AB + 2BC = BC CA:
2 1
1. Fie matricea A = 2 M2 (Z) :
3 1

(b) A‡aţi inversa matricei A:
1 0
a A6 =
(c) Demonstraţi c¼ :
0 1
a polinomul f 2 R [X] ; f = X 3
2. Se consider¼ 4X 2 + 3X 2:
(a) Calculaţi f (1) :

(b) Determinaţi câtul şi restul împ¼
arţirii polinomului f la X 5:
(c) Ar¼
ataţi c¼
a x1 + x2 + x3 = 2x1 x2 x3 ; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile lui f:

p
1. Fie funcţia f : R ! R, f (x) = x2 + 1
(a) Ar¼ a f (x) f 0 (x) = x; (8) x 2 R.

ataţi c¼
(b) Calculaţi lim f (x) x f (0)
x!0
69
(c) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice la gra…cul funcţiei f spre +1:
R1 xn
2. Consider¼
am şirul (In )n 0 ; de…nit prin In = x+1 dx; 8 n 2 N.
0
(a) Calculaţi I0 :
(b) Ar¼ a I1 = ln 2e :
ataţi c¼
1
a In + In+1 = n+1 :
VARIANTA 19
1. Calculaţi j4 3ij j3 4ij :
2. Rezolvaţi ecuaţia log4 (2x 1) = log4 x2 :
3. Fie f : R ! R, f (x) = x2 2015x + 2016: Calculaţi x1 + x2 x1 x2 ; unde x1 ; x2 sunt

soluţiile în C ale ecuaţiei f (x) = 0:
4. O persoan¼ a depune la banc¼a 1200 lei pentru un an cu o dobând¼

a de 5%: Care este suma
pe care o ridic¼
a acea persoan¼
a de la banc¼a dup¼
a un an?
a ~u + ~v = 3~i + ~j, iar ~u

5. Ştiind c¼ ~v = ~i 3~j g¼
asiţi ~u şi ~v :
6. Ar¼
ataţi c¼
a sin x sin ( x) + cos x cos ( x) = 1; (8) x 2 R.
1 1 1
1. Consider¼
am (a; b) = 1 a a2 ; unde a; b 2 R
1 b b2
(a) Calculaţi (0; 2) :

(b) Rezolvaţi ecuaţia (2; x) = 0:
(c) Ar¼
ataţi c¼
a (a; b) = (b a) (a 1) (b 1) :
2. Fie (Z, ) ; unde x y = x + y xy; (8) x; y 2 Z.
(a) Rezolvaţi ecuaţia x x = 3 în Z.

(b) Ar¼
ataţi c¼
ax y= (x 1) (y 1) + 1; (8) x:y 2 Z.
(c) Stabiliţi dac¼
a.

x2
1. Fie f : Rnf1g ! R, f (x) = x 1
x2 2x
(a) Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ (x 1)2
; (8) x 2 Rnf1g :
(b) G¼
asiţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de tangenţ¼
a x0 = 2:
70
R
2. (a) Calculaţi (2x 1) dx:
R1 2 1
(b) Ar¼ a 2x 2x dx =
ataţi c¼ ln 2 :
0
R x 1
(c) Pentru x 2 (0; +1) calculaţi x2
dx:
VARIANTA 20
1. Calculaţi ( 1)2016 + 2016 1:
2. Rezolvaţi ecuaţia (x 1) (x 2) = 2x în R.
3. G¼
asiţi x > 0 ştiind c¼
a log3 x = 2:
4. Se arunc¼
a un zar. A‡aţi probabilitatea ca pe faţa zarului s¼
a apar¼
a un num¼
ar p¼
atrat perfect.
5. Daţi exemplu de un vector coliniar cu ~u = 2~i ~j:

p
3
p
6. Ştiind c¼
a sin x = 2 ; x 2 0; 2 ar¼
ataţi c¼
a tgx = 3:

10
0 1 2
1. Fie matricea A = @ 1 2 3 A 2 M3 (N) :
2 3 4
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A = 0:
1 0
1 0 0
(b) Calculaţi 2A a I3 = @ 0 1 0 A :
4I3 ; ştiind c¼
0 0 1
a se calculeze suma elementelor matricei A2 :
(c) S¼
2. Pe mulţimea R se consider¼
a legea de compoziţie „ ” prin x y = (x 3) (y 3) + 3:
(a) Rezolvaţi în R ecuaţia x 2 = 4:

a.
(c) G¼
asiţi a 2 R astfel încât x a = a x = a; (8) x 2 R.

x+1
1. Fiind dat¼
a f : R ! R, f (x) = ex :
(a) Calculaţi lim f (x)x f (1)

1 :
x!1
(b) A‡aţi intervalele de monotonie al funcţiei f:
(c) Determinaţi asimptotele funcţiei f:
R2
2. (a) Ar¼
ataţi c¼
a (4x + 1) dx = 10:
0
71
R
(b) Calculaţi (3 x) cos xdx
q
ex
(c) Demonstraţi c¼a volumul corpului obţinut prin rotirea gra…cului funcţiei f (x) = ;
f : [0; 1] ! R are valoarea mai mic¼
a decât 2:
VARIANTA 21
1. Calculaţi 02017 + ( 1)2016 2 1:
a ecuaţia x2
2. Demonstraţi c¼ 2x + 3 = 0 nu are r¼
ad¼
acini reale.
3. Rezolvaţi ecuaţia log4 (3x + 1) = log4 10 în R.
4. Un laptop cost¼a 1800 lei. Un cump¼

ar¼
ator primeşte o reducere la plata cash de 5%: Cât
pl¼
ateşte cump¼
ar¼
atorul pe laptop?
5. În paralelogramul ABCD se noteaz¼a cu O punctul de intersecţie al diagonalelor [AC] şi

! ! ! !
a OA + OB + OC + OD = ~0
[BD] : Demonstraţi c¼
a sin 1 = cos 89 :

am punctele O (0; 0) ; A (1; 3) ; B (3; 1) :
(a) G¼
asiţi ecuaţia dreptei AB:
(b) Calculaţi aria OAB:
(c) Determinaţi c 2 R astfel încât A; B; C s¼
a …e coliniare, ştiind c¼
a C (2; c) :
2. Pe mulţimea Z consider¼
am legea „ ”: x y = xy + 2x + 2y + a; (8) x; y 2 Z, a 2 Z.
(a) A‡aţi a 2 Z, ştiind c¼

a 1 2 = 3:
(b) Rezolvaţi în Z ecuaţia x ( 1) = 2:
(c) Pentru a = 2 g¼
asiţi elementul neutru al legii „ ”.

x+1
1. Se consider¼
a f : R ! R, f (x) = ex
(a) Calculaţi f (1) + f 0 (1) :

a x0 = 0:
a f este convex¼
a pe [1; +1)
2. Fie f : R ! R, f (x) = 3x2 2x + 1:

R
(a) Calculaţi f (x) dx:
(b) G¼
asiţi F : R ! R primitiva lui f care veri…c¼
a F (2) = 2017:
72
R1
(c) Ar¼ a f 0 (x) ex dx = 8
ataţi c¼ 2e:
0
VARIANTA 22
1. S¼
a se calculeze suma primilor patru termeni ai unei progresii aritmetice (an )n 1; ştiind c¼
a
a1 = 1 şi a2 = 3:
2. Determinaţi valoarea maxim¼

a a funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 2x + 4:
2 +5
a se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 5x
3. S¼ = 25x+2 :
4. Calculaţi P4 + A13 C52 :
5. În sistemul xOy se consider¼

a punctele A (2; 3) ; B ( 1; 4) : S¼
a se determine ecuaţia dreptei
AB:
6. Ar¼ a sin2 45 + tg45 = 32 :

ataţi c¼
3a 1
1. Se consider¼
a matricea M (a) = ; (8) a 2 R.
27 3a
1
(a) Calculaţi M 3 + M ( 2) :
(b) A‡aţi a 2 R pentru care det (M (a)) = 0:
(c) Determinaţi inversa matricei M (1) :
2. Pe mulţimea numerelor reale se de…neşte legea de compoziţie x y = x + y + 3:
(a) Rezolvaţi în R ecuaţia x x = 5:

(b) S¼
a legea este asociativ¼
a.
(c) Determinaţi dou¼
a numere a; b 2 QnZ pentru care a b 2 Z.

x2
1. Fie f : Rnf2g ! R, f (x) = x 2:
a se calculeze f 0 (x) :
(a) S¼
(b) Determinaţi punctele de extrem ale funcţiei f:
a funcţia f are asimptote spre +1 la gra…cul funcţiei f:
a funcţiile f; g : (0; +1) ! R, f (x) = x + x1 ; g (x) = 1

2. Se consider¼ 1
x2
:
(a) S¼
a se veri…ce c¼
a funcţia f este o primitiv¼
a a lui g:
(b) S¼
a se determine volumul corpului de rotaţie, obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a
gra…cului funcţiei f şi dreptele de ecuaţie x = 1 şi x = 2:
R
(c) S¼
a se calculeze f (x) g (x) dx:
73
VARIANTA 23
1. Calculaţi 2 1 + 20 + 21 :
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 3x 1: S¼
a se calculeze f ( 2) + f ( 1) + f (0) :
3. Rezolvaţi în R ecuaţia log5 x2 + 5x 1 = 1:
4. Ar¼ a C62 = C64 :

ataţi c¼
5. S¼
a se determine num¼ a vectorii ~u = 2~i + (a
arul real a ştiind c¼ 2) ~j şi ~v = 3~i + a~j sunt
coliniari.
6. S¼
a se calculeze cos 150 + cos 120 + cos 60 + cos 30 :
1. În reperul cartezian se consider¼

a punctele : O (0; 0) ; A (2; 3) ; B ( 1; 4) ; C (a; 1)
(a) S¼
a se determine ecuaţia dreptei AB:
(b) S¼
a se calculeze aria AOB:
(c) Determinaţi a 2 R pentru care punctele A; B; C sunt coliniare.
a polinoamele f; g 2 Z3 [X] ; f = X 2 + X; g = ^2X + a; cu a 2 Z3 [X] :

2. Se consider¼
(a) Ar¼ a f ^0 + f ^2 = ^0:

ataţi c¼
(b) Calculaţi f + g a:
a f 2^2016 = ^2:

x2
1. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = ln x + 4
(a) Ar¼ a lim f (x) = 14 :

ataţi c¼
x!1
a se calculeze f 0 (x) ; x 2 (0; +1) :
(b) S¼
a funcţiile f; g : R ! R, f (x) = 2x + 3ex şi g (x) = 3ex + 2:

2. Se consider¼
R1
a f (x) dx = 3e 2:
0
(b) S¼
a se arate c¼
a f este o primitiv¼
a a funcţiei g:
R
(c) Calculaţi 2f (x) g (x) dx:
74
VARIANTA 24
1. S¼
a se determine al cincilea termen al şirului 1; 4; 7; :::
2. Rezolvaţi în N ecuaţia x2 4x 5 = 0:
a a + b = 4; a b = 1 calculaţi a2 + b2 :
3. Ştiind c¼
4. Determinaţi soluţiile reale ale ecuaţiei log2016 x2 2x = 0:
5. Ar¼
ataţi c¼
a panta dreptei AB este 2, unde A ( 1; 4) ; B (2; 2) :
6. Triunghiul ABC este dreptunghic în A şi AB = 6; AC = 8; BC = 10: A‡aţi lungimea

alţimii AA0 ; AA0 ?BC; A0 2 (BC) :
în¼

8 0 1
< x+y z =1 1 1 1
1. Se consider¼a sistemul de ecuaţii x y + z = 3 şi A = @ 1 1 1 A matricea
:
x+y+z =5 1 1 1
sistemului.
(a) Demonstraţi c¼
a det A = 4:
(b) Calculaţi A2 + A:
(c) Rezolvaţi sistemul de ecuaţii.
2. Pe mulţimea R se de…neşte legea de compoziţie x y = 2xy x y + 1:

1 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
ax y=2 x 2 y 2 + 12 ; (8) x; y 2 R.
a legea de compoziţie „ ” este asociativ¼
a.
1 1 1
(c) Calculaţi 1 2 3 ::: 2016 :
1. Se consider¼ 2x + 2016:
(a) Calculaţi f 0 (3) :

(b) Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = +1:
x! 1
a f este convex¼
a pe R.
p
am funcţia f : R ! R, f (x) = 3x2 + 1:
2. Consider¼
R1
(a) Calculaţi f 2 (x) dx:
0
R p 2
p
a 6x 3x2 + 1dx = 3 3x2 + 1 3x2 + 1 + C.
(c) Calculaţi lim F (x)x F (1)
1 ; ştiind c¼
a F : R ! R este o primitiv¼
a a lui f:
x!1
75
VARIANTA 25
a se calculeze C51 + A24

1. S¼ P3 :
2. Determinaţi ecuaţia axei de simetrie a gra…cului funcţiei f : R ! R,

f (x) = x2 + 2x 3:
p
3. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 5 = 2:
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un num¼

ar din mulţimea f1; 2; 3; :::; 100g aceasta s¼
a …e
p¼
atrat perfect.
5. Ar¼
ataţi c¼
a punctul A (2; 3) aparţine dreptei d : x 3y + 7 = 0:
6. Ştiind c¼
a ABC este dreptunghic în A demonstraţi c¼
a sin B = cos C:
0 1 2
1. Se consider¼
a determinantul D (x) = x x 3 ; x 2 Q.
2 0 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a D (2) = 4:
(b) Rezolvaţi în Q ecuaţia D (x) = 0:
1 0
0 1 2
a matricea A (x) = @ x x 3 A este inversabil¼
(c) Demonstraţi c¼ a, (8) x 2 Z.
2 0 1
a polinomul f = X 4
2. Se consider¼ X 3 + 2X 2 2X + a 2 R [X] :
a x1 + x2 + x3 + x4 = 1; ştiind c¼
a x1 ; x2 ; x3 ; x4 sunt r¼
ad¼
acinile lui f:
(b) G¼
asiţi num¼
arul real a ştiind c¼
aX 1 divide f:
arţirii lui f la g = X 2
(c) Determinaţi câtul şi restul împ¼ X + 1 ştiind c¼
a a = 4:

x 2
1. Se consider¼

(b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +1 la gra…cul funcţiei f:
a nu exist¼
a lim f (x) :
x!0
2x + 1; x < 1
2. Fie f : R ! R, f (x) = :
2x + 1; x 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f admite primitive pe R.
(b) S¼
a se determine volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea în jurul axei Ox a
gra…cului funcţiei g : [1; 2] ! R, g (x) = f (x) :
76
R3
(c) Calculaţi f (x) dx:
0
VARIANTA 26
1. Calculaţi i + i2 + i3 + i4 :
a f : R !R, f (x) = 2016x + 1 este strict descresc¼
atoare pe R.
3. Rezolvaţi ecuaţia 3x+2 3x = 4 log2 4:
4. S¼
a se determine num¼
arul submulţimilor cu trei elemente ale mulţimii fa; b; c; dg :
5. Determinaţi m 2 R ştiind c¼
a dreapta d : 3x 2y + m 1 = 0 trece prin originea sistemului
de axe xOy:
6. G¼
asiţi valoarea razei cercului circumscris triunghiului ABC ştiind c¼
a BC = 5 şi
m A^ = 30 :
3x 2y = 4
1. Se consider¼
a sistemul ; x; y 2 R
x + 4y = 6
(a) Calculaţi det A; ştiind c¼

a A este matricea sistemului.
(b) Rezolvaţi sistemul.
3 2
(c) Ştiind c¼
aA= este matricea sistemului ar¼ a A2
ataţi c¼ 7A + 14I2 = O2 ;
1 4
0 0 1 0
unde O2 = şi I2 = :
0 0 0 1
a polinomul f 2 Z4 [X] ; f = X 3
2. Se consider¼ ^2X 2 + ^3X ^2
(a) Calculaţi f ^1 :
arţirii lui f la X 2
(b) Determinaţi câtul împ¼ X + ^2
(c) S¼
a se determine r¼
ad¼
acinile din Z4 ale polinomului f:

1
1. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x x
1
a f 0 (x) = 1 +
(a) Demonstraţi c¼ x2
:
(b) Ar¼
ataţi c¼
a lim xf (x) = 1:
x!0
(c) S¼
a se determine asimptota oblic¼
a c¼
atre +1 la gra…cul funcţiei f:
ex 1; x < 0
2. Fie f : R ! R, f (x) =
ln (x + 1) ; x 0
77
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f admite primitive pe R.
R0
(b) S¼
1
R
(c) Calculaţi f x2 dx:
VARIANTA 27
1. Ar¼ a ( 1)2017 = i2 :
ataţi c¼
2. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 + 4 = 5x:
3. S¼
a se calculeze log12 3 + log12 4:
4. Determinaţi câte numere divizibile cu 7 sunt în mulţimea f1; 2; 3; :::; 50g :
5. G¼ asiţi coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC; ştiind c¼

a A (3; 1) ; B ( 1; 2)
şi C (1; 2) :
a sin x = 54 ; x 2 R calculaţi cos 2x:

6. Ştiind c¼
3 6
1. Fie matricea A = 2 M2 (Z) :
2 4

0 0
(b) Ar¼ a A2 + A = O2 ; ştiind c¼
ataţi c¼ a O2 = :
0 0
a A3 = A:
2. Pe mulţimea R se de…neşte legea de compoziţie „ ”, x y = xy 3x 3y + 12:

(b) Rezolvaţi ecuaţia x x = x în R.
a legea „ ” este asociativ¼
a.
a funcţia g : R ! R, g (x) = ln x2 + 1 :
1. Se consider¼
a se calculeze g 0 (x) :
(a) S¼
(b) Ar¼
ataţi c¼
a lim g (x) = 0:
x!0
(c) Rezolvaţi ecuaţia g 00 (x) = 0:
R1
2. Fie In = xn ex dx; n 2 N.
0
(a) Calculaţi I0 :
78
(b) Ar¼
ataţi c¼
a I1 = 1:
R1
a se calculeze lim nxn dx:
(c) S¼
n!1 0
VARIANTA 28

2
1. G¼
asiţi m; n 2 R ştiind c¼
am ni = 1 i:
2. Calculaţi x1 + x2 3x1 x2 ştiin c¼

a x1;2 sunt r¼ acini ale ecuaţiei x2
ad¼ 2016x + 675 = 0:
3. Rezolvaţi în R ecuaţia log3 (4x 5) = 1:
4. Determinţi probabilitatea ca alegând un num¼

ar natural de dou¼
a cifre acesta s¼
a …e divizibil
cu 9:
5. Ştiind c¼
a A ( 2; 1) şi B (1; 3) calculaţi distanţa de la A la B:
6. S¼
a se calculeze sin x cos x ştiind c¼
a x 2 0; 2 şi tgx = 1:

0 1
1 2 0
1. Se consider¼
a matricea A = @ 0 1 1 A
1 0 2
(a) S¼
a se calculeze det A:
(b) Calculaţi A2 :
0 1
1 0 0
(c) Rezolvaţi ecuaţia matriceal¼
a (I3 A) X = 2I3 ; unde I3 = @ 0 1 0 A :
0 0 1
a polinomul P (X) = X 4
2. Se consider¼ 1 2 C [X] :
(a) Ar¼
ataţi c¼
a P (1) + P ( 1) + P (i) + P ( i) = 0:
(b) G¼
asiţi câtul împ¼
arţirii lui P la X + 1:
(c) Descompuneţi polinomul P în factori ireductibili în R [X] :
1. Se consider¼ ex
(a) S¼
x!1
(b) Rezolvaţi ecuaţia f 0 (x) = 0 în R.
a f este convex¼
a pe R.
2
2. Fie g : (1; +1) ! R, g (x) = x2 1
1 1
(a) S¼
a se veri…ce c¼
a g (x) = x 1 x+1 ; (8) x 2 (1; +1) :
79
R
(b) S¼
a se calculeze g (x) dx; unde x 2 (1; +1) :
R3
(c) Ar¼ a xg (x) dx = ln 38 :
ataţi c¼
2
VARIANTA 29

1 1
1. Ar¼
ataţi c¼
a 1 3 1 4 = 12 :
2. Determinaţi punctele de intersecţie ale gra…cului funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 5x + 6

cu axa Ox:
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log4 (3x 2) = 1:
4. Calculaţi preţul unui produs dup¼

a o ieftinire cu 20% ştiind c¼
a preţul iniţial este de 270 lei.

a punctele A (0; 5) ; B (4; 2) : Calculaţi distanţa dintre
cele dou¼
a puncte.
6. Ar¼ a cos x = 54 ; ştiind c¼

ataţi c¼ a x 2 0; 2 şi sin x = 35 :
1 2 1 0
1. Se consider¼
a matricele A = ; I2 =
1 0 0 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A = 2:
(b) Rezolvaţi ecuaţia A X = I2 ; X 2 M2 (R) :
(c) Determinaţi num¼
arul real m pentru care det B = 2; unde B = A A + mI2 :
a polinoamele f; g 2 R [X] ; f = X 3 + X 2
2. Se consider¼ 4X + 1; g = X 2 + X 2
(a) Calculaţi f (1) + g (2) :

(b) S¼
arţirii polinomului f la g:
(c) A‡aţi r¼
ad¼
acinile reale ale polinomului g.
x2 +5
1. Se consider¼
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = x
x2 5
(a) Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ x2
:
(b) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre +1 la gra…cul funcţiei f:
(c) S¼
a f este convex¼
a pe (0; +1) :
ex+2 ; x 2
2. Fie f : R ! R, f (x) = 2
x + 3x + 3; x > 2
R1
(a) S¼
0
80
(b) S¼
a funcţia f admite primitive pe R.
(c) S¼
a se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia , în jurul axei Ox; a gra…cului
funcţiei g : [ 4; 3] ! R, g (x) = f (x) :
VARIANTA 30
1. S¼
a se determine num¼ arul real x ştiind c¼
a 2x 1; x + 1; x 2 sunt termeni consecutivi ai
unei progresii aritmetice.
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x 2016: S¼
a se calculeze f (1) f (2) ::: f (2016) :
3. Rezolvaţi în C ecuaţia x4 x2 2 = 0:
3
4. Calculaţi C2016 2013 :
C2016
5. Segmentul [AB] este împ¼

arţit în trei p¼
arţi egale (AM ) (M N ) (N B) : Demonstraţi c¼
a
! ! ~
AN + BM = 0:
6. Ar¼ a sin2 1 + cos2 179 = 1:

ataţi c¼

8 0 1
< x + 3y + 2z = 1 1 3 2
1. Se consider¼
a sistemul de ecuaţii x + y + 3z = 1 şi A = @ 1 1 3 A matricea sis-
:
x + 3y + 3z = 0 1 3 3
temului.
(a) Calculaţi d = det A:

0 3 7
1
3 2 2
(b) Ar¼
ataţi c¼
aA 1 =@ 0 1
2
1
2
A:
1 0 1
(c) Rezolvaţi sistemul în mulţimea numerelor reale.
a polinomul f = 3X 3
2. Se consider¼ 2X 2 X 2 R [X]
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f (0) = f (1) :
(b) Scrieţi relaţiile lui Viète asociate polinomului f:
(c) G¼
asiţi r¼
ad¼
acinile lui f .
1. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x + cos x
f (x) f ( 2 )
(a) Calculaţi lim x 2 :
x! 2
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f este cresc¼
atoare pe R.
a lim f (x) = 1:
x!1
81
2. Fie funcţia f : R ! R, f (x) = 3x2 sin x:
R
(a) Calculaţi (f (x) + sin x) dx:
(b) G¼
asiţi primitiva funcţiei f , F : R ! R care veri…c¼
a F (0) = 2017:
R
1
(c) Ar¼ a 2f (x) F (x) dx = F 2 (1) F 2 (0) ; unde F este o primitiv¼
ataţi c¼ a a lui f:
0
VARIANTA 31
1. S¼
a se calculeze log2016 32 + log2016 63:
2. Se consider¼ 7x + 6: Rezolvaţi ecuaţia f (x) = 0:
3. Rezolvaţi inecuaţia j2x 1j 3 în mulţimea numerelor reale.
a se rezolve ecuaţia 32x

4. S¼ 4 = 1 în R.
5. Calculaţi perimetrul triunghiului echilateral ABC ştiind c¼

a B (2; 4) ; C ( 1; 0) :
6. Ştiind c¼
aa= 3 şi b = 4 calculaţi sin (a b) :

a punctele A (1; 3) ; B (1; 1) ; C (2; 4) :
(a) G¼
asiţi ecuaţia dreptei AB:
(b) Ar¼
ataţi c¼
a A; B; C sunt necoliniare.
(c) Calculaţi aria ABC:
2. Pe mulţimea numerelor întregi se consider¼

a legea de compoziţie x y = x + y 2016:
(a) Rezolvaţi ecuaţia x 1 = 0 în Z.

(b) A‡aţi elementul neutru al legii de compoziţie „ “.
a legea de compoziţie „ “ este asociativ¼
a.
1. Se consider¼ 3x + 2
(a) Determinaţi punctele de extrem ale funcţiei f:

(b) S¼
a se scrie ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de abscis¼
a x0 = 1:
(c) S¼
a se determine intervalele de convexitatea/concavitate ale funcţiei f pe R.
cos x
2. Fie f : R ! R, f (x) = sin2 x+1
R
(a) Calculaţi 1 + sin2 x f (x) dx:
R2
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f (x) dx = 4 :
0
82
R1
a f (x) dx 1:
0
VARIANTA 32
1. Determinaţi termenul de rang trei al progresiei aritmetice (an )n 1 ştiind c¼

a a1 = 2 iar
r = 3:
2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 2x 8 = 0:
a f (1) = 7, unde f : R !R, f (x) = 2x2 + 3x + a; determinaţi a 2 R.

3. Ştiind c¼
4. Dup¼a o scumpire cu 15% un produs cost¼

a 322 lei. Care era preţul obiectului înainte de
scumpire?
5. Ar¼
ataţi c¼
a panta dreptei care trece prin punctele A (2; 2) ; B ( 1; 4) este 2:
6. Calculaţi aria triunghiului echilateral ce are perimetrul egal cu 36:

8
< x + y + 2z = 1
1. Se consider¼
a sistemul 2x + 3y + 5z = 1 şi …e A matricea sistemului.
:
x + 2y + 3z = 0

(b) Calculaţi A2 7A:
(c) S¼
a se rezolve sistemul de ecuaţii ştiind c¼
a z = a 2 R este necunoscut¼
a secundar¼
a.
2. Fie polinomul f = X 3 4X + 3 2 R [X] şi x1 ; x2 ; x3 2 C [X] r¼

ad¼
acinile lui f:
(a) Determinaţi câtul şi restul împ¼

arţirii polinomului f la X 1:
(b) Ar¼
ataţi c¼
a x1 + x2 + x3 = 0:
(c) Calculaţi x21 + x22 + x23 :
1. Fie f : R ! R, f (x) = ln x2 + 3
(a) Determinaţi coordonatele punctului de extrem al lui f:

f (x)
(b) Calculaţi lim :
x!1 x
(c) Ar¼
ataţi c¼
a gra…cul funcţiei f are dou¼
a puncte de in‡exiune.
R2
2. Fie In = xn cos xdx; unde n 2 N.
0
(a) Ar¼
ataţi c¼
a I0 = 1:
(b) Calculaţi I1 :
83
(c) S¼
a se calculeze I2 :
VARIANTA 33
1. S¼
a se rezolve ecuaţia j2x 1j = 3:
p
2. Ar¼ a numerele A14 ;
ataţi c¼ 36; 32 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
3. G¼
asiţi ecuaţia de gradul al doilea care are o soluţie x1 = 2 i; unde i 2 CnR, i2 = 1:
4. Câte submulţimi cu dou¼

a elemente are o mulţime cu 5 elemente?
5. În reperul xOy consider¼

am punctele A (2; 1) şi B ( 2; 3) : A‡aţi panta dreptei AB:
6. S¼
a se calculeze log3 tg60 :

1 00 1
1 1 1 1 0 0
a matricele A = @ 1 1 1 A şi I3 = @ 0 1 0 A
1. Se consider¼
1 1 1 0 0 1
a det (A I2 ) = 2:
(b) S¼
a se calculeze A3 :
(c) S¼
a se arate c¼
a matricea A nu este inversabil¼
a.
x+y
2. Fie mulţimea M = [0; 1) : Se consider¼
a pe M legea de compoziţie x y = 1+xy :
1 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a 2 3 2 M:
(b) G¼
asiţi elementul neutru al legii „ ” în M:
(c) Ar¼
ataţi c¼
a.
1. Fie funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = x ln x:
(a) Ar¼
ataţi c¼
atoare pe [1; +1) :
6 :
x!6
a f este convex¼
a pe (0; +1) :
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = 3x2 + ln x:

2. Se consider¼
R
(a) S¼
a se calculeze [f (x) ln x] dx:
Re
(b) S¼ a f (x) dx = e3 :
a se veri…ce c¼
1
R 2f (x)
(c) Calculaţi x dx; unde x 2 (0; +1) :
84
VARIANTA 34
a se calculeze 13 + i4 21 ; unde i 2 CnR, i2 = 1:

1. S¼
p
2. Rezolvaţi ecuaţia 3 x = 2 în mulţimea numerelor reale.
3. A‡aţi coordonatele vârfului parabolei funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 + 6x 5:
10!
4. S¼
a se calculeze 2! 8! :
! ! ! !
5. G¼
a vectorii ~u = 3 i 2 j şi ~v = i + a j sunt perpendiculari.
6. Ar¼
ataţi c¼
a sin 135 = cos 45 :
1 2 3
1. Se consider¼
a determinantul D (a) = 0 1 2 ; a 2 R.
a 0 1
(a) Calculaţi D (4) :

(b) S¼
a se rezolve în R ecuaţia D (x) = 2017:
(c) G¼ a D 3b = 8:
asiţi b 2 R ştiind c¼
a polinomul f = X 3
2. Se consider¼ 7X 6 2 R [X] :
(a) S¼
a se calculeze f ( 1) :
1 1 1
(b) Calculaţi x1 + x2 + x3 ; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile lui f:
(c) Descompuneţi polinomul f în factori ireductibili peste R [X] :

x2 +x+1
1. Se consider¼
a f : R ! R, f (x) = x2 x+1
(a) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale la gra…cul funcţiei f spre +1:

(b) S¼
(c) Scrieţi ecuaţia tangentei la gra…cul funcţiei f în punctul de abscis¼
a x0 = 0:
2. Fie f : R ! R, f (x) = x cos x:

R
(a) Calculaţi (2 + sin x) dx; unde x 2 R.
R2
(b) Ar¼ a f (x) dx = 2 2 :
ataţi c¼
0
R
(c) S¼
a se calculeze 4f (x) sin xdx; unde x 2 R.
85
VARIANTA 35
a se calculeze suma 1 + 3 + 32 + 33 + 34 :
1. S¼
2. Rezolvaţi în R inecuaţia 2x + 4 0:
3. Demonstraţi c¼ 3 = C7 :
a C10 10
4. Bugetul lunar al unei familii este de 900 euro. Care este economia f¼
acut¼
a de familie dac¼
a
au r¼
amas cu 15% din sum¼ a?
5. În reperul cartezian xOy consider¼ am punctele O (0; 0) ; A ( 6; 8) şi M mijlocul segmentului

[OA] : Calculaţi distanţa de la O la M:
6. Ar¼ a log2 (sin 45 + cos 45 ) = 21 :

ataţi c¼
1 2 1 0 0 0
1. Se consider¼
a matricile A = ; I2 = şi O2 = în M2 (R) :
2 3 0 1 0 0
(a) Calculaţi det (A 2I2 ) :

(b) Ar¼
ataţi c¼
a A2 = 4A + I2 :
(c) S¼
a se rezolve ecuaţia matriceal¼
a X A = I2 ; unde X 2 M2 (R) :
2. Pe mulţimea R se consider¼
a legea de compoziţie x y = x + y 3:
(a) Rezolvaţi ecuaţia x 2 = 5 în R.

a.
(c) S¼
a se demonstrez c¼
a (R, ) este grup comutativ.
1. Fie f : R ! R, f (x) = x2 ex
(a) Rezolvaţi ecuaţia f (x) = f 0 (x) ; în R.

f (x)
(b) Ar¼
ataţi c¼
a lim 00 = 1:
x!1 f (x)
0 (x) f 0 (0)
(c) Calculaţi lim f x :
x!0
2x
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x2 +4
R3
(a) S¼
a se arate c¼
a x2 + 4 f (x) dx = 9:
0
(b) Demonstraţi c¼a F : R ! R, F (x) = ln x2 + 4 + 2017 este o primitiv¼
a a lui f:
R
(c) S¼
a se calculeze xf (x) dx; x 2 R.
86
VARIANTA 36
1. S¼
a se determine num¼ arul real x ştiind c¼
a x + 3; x; x 1 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii geometrice.
1 1
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 4x 1: S¼
a se calculeze f 4 f (1) f 4 :
3. S¼
a se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia j5x + 1j = 4:
4. S¼
a se determine m 2 Rn f 2g ştiind c¼
a abscisa punctului de minim al gra…cului funcţiei
f : R ! R, f (x) = (m + 2) x2 3mx + 7 este egal cu 3:
! ! !
5. Ar¼
ataţi c¼
a valoarea raportului AB
! este a AB + 4CB = ~0:
4 ştiind c¼
BC
6. Calculaţi sin2 72 + sin2 18 :

1 0 0 1
1 1 1 1 0 0
a matricele A = @ 1 1 1 A şi I3 = @ 0 1 0 A :
1. Se consider¼
1 1 1 0 0 1
(a) Calculaţi det (A I3 ) :

a A2 = 3A:
(c) Veri…caţi relaţia (A + I3 )2 = 5A + I3 :
2. Se consider¼
a inelul (Z6 ; +; )
(a) Calculaţi 0^2 + ^12 + ^22 + ^32 + ^42 + ^52 :

(b) G¼ ^ k^ 2 Z6 astfel încât m
asiţi m; ^ k^ = ^0:
(c) Rezolvaţi în Z6 ecuaţia x2 = x:

2x+1
1. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x :

x!1
a f 0 (x) < 0; (8) x 2 R :
(c) G¼
asiţi ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f:
2x
2. Se consider¼
a funcţia f : (1; +1) ! R, f (x) = ln x
R
(a) S¼
a se calculeze f (x) ln xdx; unde x 2 (1; +1)
Re 4
a f (x) dx = 1:
1
2 ln x 2
(c) Ar¼
ataţi c¼
a f este primitiva funcţiei g : (1; +1) ! R, g (x) = ln2 x
:
87
VARIANTA 37
1. Calculaţi (1 + i)2 + (1 i)2 :
2. Ar¼ a f (0) = 3; unde f : R ! R, f (x) = 2x+1 + log3 (4x + 3) :

ataţi c¼
p
3. Rezolvaţi ecuaţia 3 x2 1 = 2 în R.
4. Într-un coş cu fructe sunt 8 mere şi 6 pere. Care este probabilitatea ca alegând un fruct
din coş acesta s¼
a nu …e m¼ar?
5. Punctele P şi Q împart segmentul [AB] în trei p¼

arţi egale. Ar¼
ataţi c¼
a segmentele [P Q] şi
[AB] au acelaşi mijloc.
a sin 15 cos 75 = 0:

0 1
a 0 1
1. Se consider¼
a matricea A (a) = @ 2 3 0 A ; unde a 2 R.
1 4 2
(a) Calculaţi det A (1) :

a se calculeze A2 (0) :
(b) S¼
(c) S¼
a se arate c¼
a A (a) este inversabil¼
a, (8) a 2 Z.
2. Fie polinomul f = 4X 4 3X 3 2X 2 + X 2 C [X] :

a f (1) = 0:
(b) Determinaţi câtul împ¼ X:
(c) Descompuneţi f în factori ireductibili peste Q [X] :

p
1. Fie f : R ! R, f (x) = x x2 + 1
p
(a) Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = 2
x! 1
atoare pe R.
f (x)
(c) S¼
a se calculeze lim 2 :
x!1 x
ln x
2. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = x
R
(a) S¼
a se calculeze xf (x) dx:
Re
a 4f (x) dx = 2:
1
1 ln x
a f este primitiva funcţiei g : (0; +1) ! R, g (x) = x2
88
VARIANTA 38
1. Rezolvaţi în R inecuaţia jx 2j 3:
p
2. Ar¼ a numerele 49; C53 şi A113 sunt în progresie aritmetic¼
ataţi c¼ a.

3. Se consider¼ 2x + 1: S¼
a se rezolve ecuaţia f (x) = f (0) :
4. Câte submulţimi are o mulţime cu 6 elemente?

! !
5. Daţi exemple de un vector perpendicular pe ~u = 3 i + 2 j :
6. S¼ a 2 sin2 45 = tg45 :
a se arate c¼
1 2 1 0
1. Se consider¼
a matricele A = 2 M2 (R) şi I2 = 2 M2 (R) :
3 4 0 1
(a) S¼
a se calculeze 2A 3I2 :
(b) S¼
a se arate c¼
a A2 + 10I2 = 5A:
(c) Rezolvaţi în M2 (R) ecuaţia A X = A:
2. Pe mulţimea C se de…neşte legea de compoziţie x y = xy x y+2
(a) S¼
a se calculeze 2 i:
(b) Rezolvaţi ecuaţia z z = 0 în C.
(c) Ştiind c¼ a calculaţi i i2 i3 i4 ::: i2017 :
a legea este asociativ¼
1. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x sin x + cos x:
(a) S¼
(b) Ar¼ a f (x) + f 00 (x) = 2 cos x; (8) x 2 R.
ataţi c¼
(c) Calculaţi lim f (x)x2cos x :
x!0
2x 1; x 1
2. Fie f : R ! R, f (x) = p
x; x > 1
(a) Demonstraţi c¼a f admite primitive pe R.

R1
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f (x) dx = 0:
0
R9
(c) S¼
4
89
VARIANTA 39
1. Rezolvaţi în Z ecuaţia j2x + 1j = 3:

p
a numerele 32 ; 225; 4! + 1 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geomet-
rice.
3. Se consider¼ 6x + 7: Ar¼
ataţi c¼
a f (0) = f (6) :
4. Câte submulţimi ordonate cu dou¼ a elemente are o mulţime cu cinci elemente?

! !
5. Daţi exemplu de un vector coliniar cu ~v = 2 i j:
6. S¼
a se arate c¼
a 2 sin 45 cos 45 = 1:
2 1 0 0
1. Se consider¼
a matricele A = 2 M2 (R) ; O2 = 2 M2 (R) şi
7 4 0 0
1 0
I2 = 2 M2 (R).
0 1
(a) S¼
a se calculeze det (A + I2 ) :
(b) Veri…caţi relaţia A2 + I2 = 6A:
(c) Calculaţi A 1:
2. Fie polinomul f = X 4 2X 3 4X 7:
(a) S¼
a se arate c¼
a f ( 1) = 0:
(b) A‡aţi câtul împ¼
arţirii lui f la X + 1:
1 1 1 1
(c) Calculaţi x1 + x2 + x3 + x4 ; unde x1 ; x2 ; x3 ; x4 2 C sunt r¼
ad¼
acinile lui f:
1. Fie f : R ! R, f (x) = ex + x2 :
(a) Rezolvaţi ecuaţia f (x) = f 0 (x) ; x 2 R.

a f este convex¼
a pe R.
x! 1
2. Se consider¼
a g : R ! R, g (x) = x cos x sin x
a g este primitiva funcţiei f : R ! R, f (x) = x sin x:
R2
(b) Ar¼
ataţi c¼
a [x cos x g (x)] dx = 1:
0
(c) Determinaţi primitiva funcţiei g; G : R ! R care veri…c¼
a G (0) = 5:
90
VARIANTA 40

p 2 p 2
a num¼
arul 1 + 2 + 1 2 este natural.
2. Pentru funcţia f : R ! R, f (x) = 2x 3 determinaţi coordonatele punctului situat pe

gra…cul funcţiei f ştiind c¼
a abscisa punctului şi ordonata acestuia sunt egale.
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 x2 + 2 = 1:
4. Câte numere naturale de dou¼

a cifre care au produsul cifrelor egal cu 9 exist¼
a?
a punctul A (2a; 1 a) aparţine dreptei de ecuaţie x+2y 2 = 0, unde a 2 R.
p
2 2
6. Calculaţi cos x; ştiind c¼
a x 2 (0 ; 90 ) şi sin x = 3 :
1 1 1
1. Se consider¼
a determinantul (m; n) = 1 m n ; unde m; n 2 Z.
1 m+1 n+1
(a) S¼
a se calculeze ( 1; 2) :
(b) Ar¼
ataţi c¼
a (m; n) = m n:
(c) Rezolvaţi ecuaţia 2x2 ; 3x = 0 în Z.
2. Fie f = X 2 3X + 2 şi g = X 2 + 4X + 3 dou¼

a polinoame în R [X]
(a) G¼
asiţi polinomul h = f g:
(b) A‡aţi restul împ¼
arţirii lui g la f:
(c) Descompuneţi în factori ireductibili peste R, polinomul h = f g:
1. Fie funcţia f : R ! R, f (x) = x3 + x2 + x + 1:

x! 1
atoare.
(c) G¼
R2
2. (a) Ar¼ a 4x3 dx = 15:
ataţi c¼
1
(b) Determinaţi funcţia f : R ! R; ştiind c¼
a o primitiv¼
a a lui f este F : R ! R,
3
F (x) = x cos x:
2R
(c) Ar¼ a ln xdx = ln 4e :
ataţi c¼
1
91
VARIANTA 41

2 1 2
1. Ar¼
ataţi c¼
a9 3 3 = 1:
2. Fie f : R ! R, f (x) = 2x 5: G¼asiţi m 2 R ştiind c¼

a f (m) = 3:
p
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 + 3 = 2:
4. Calculaţi dobânda simpl¼ a obţinut¼

a de o persoan¼
a …zic¼
a care a depus 25000 lei pe o perioad¼
a
de un an, ştiind c¼
a rata dobânzii este de 4% pe an.

a punctele O (0; 0) şi A ( 8; 6) : Determinaţi modulul
!
vectorului OM ştiind c¼
a M este mijlocul segmentului [OA] :
6. Ar¼ a sin2 45 + cos2 45 = tg45 :

ataţi c¼
2 5 3 5
1. Se consider¼
a matricele A = ;B= :
1 3 1 2
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A = det B:
(b) Calculaţi 2B A A B:
(c) Rezolvaţi ecuaţia matriceal¼
a B X = A:
2. Pe mulţimea Z se consider¼
a legea de compoziţie x y = xy + 2x + 2y 2

(b) Ar¼
ataţi c¼
a a 2 = 2 b = 2; (8) a; b 2 Z.
(c) Rezolvaţi pe Z ecuaţia x x = x:
1. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = (x 2) ex :

x!0
(c) Justi…caţi c¼
a gra…cul funcţiei f nu admite asimptote c¼
atre +1.
R2
2. (a) Ar¼ a ex dx = e (e
ataţi c¼ 1) :
1
(b) Determinaţi primitiva funcţiei f : R ! R, f (x) = sin x + cos x; F : R ! R pentru
care F (0) = 2016:
Rn 2
(c) Determinaţi num¼arul natural n; n 2 pentru care 2x x x dx = 6:
1
92
VARIANTA 42

p p
1. Ar¼
ataţi c¼
a3 2 5 + 3 2 + 5 = 12:
2. Pentru funcţia f (x) = 3x 4; f : R ! R, calculaţi f ( 1) f (2) :
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale ecuaţia log4 x2 + 3x = 1:
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un num¼

ar din mulţimea numerelor naturale de o cifr¼
a,
acesta s¼
a …e num¼ ar prim.

a punctele P (1; 4) ; Q (4; 4) şi R (1; 1) : Demonstraţi
c¼
a P Q = P R:
6. Determinaţi aria triunghiului ABC dreptunghic în B ştiind c¼

a BA = 4 şi BC = 3:
x 0
1. Pentru …ecare num¼
ar real x se consider¼
a matricea M (x) = :
0 2x
0 0
(a) Ar¼
ataţi c¼
a M (1) + M ( 1) = O2 ; unde O2 = :
0 0
a det M (x) 0; (8) x 2 R.
(c) S¼
a se calculeze M (1) + M (2) + ::: + M (10) :
a polinomul f = 3X 3
2. Se consider¼ 2X 2 1:
a x1 = 1 este r¼
ad¼
acin¼
a pentru f:
arţirii lui f la g = X + 1:
(c) Calculaţi 3 (2 x1 ) (2 x2 ) (2 x3 ) ; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile lui f:

p
1. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = x + x
atoare pe R.
f (x)
(b) Calculaţi lim :
x!+1 x
(c) Ar¼
ataţi c¼
a gra…cul funcţiei f nu admite asimptot¼
a oblic¼
a spre +1:
R0
(a) Ar¼
ataţi c¼
a 3dx = 6:
2
x3
a F : R ! R, F (x) = 3 x2 + 3x + 2 este o primitiv¼
a a lui f:
(c) Calculaţi aria suprafeţei delimitate de gra…cul funcţiei g : R ! R,
g (x) = x2 f (x) + 3 ex ; axa Ox şi dreptele de ecuaţie x = 0 şi x = 1:
93
VARIANTA 43
1. S¼
a se calculeze log5 50 log5 2:
arul real a pentru care vârful parabolei asociate funcţiei f : R ! R,
f (x) = 3x2 (2a + 10) x + 4 are abscisa egal¼
a cu 5:
3. Rezolvaţi în R ecuaţia 3 1 4x = 27:
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un element din f1; 2; 3; 4g acesta s¼

a veri…ce ecuaţia
x
A4 = 24:
5. G¼
asiţi coordonatele punctului M (m; m + 2) ştiind c¼
a aparţine dreptei de ecuaţie
2x y + 3 = 0:
a sin 30 = cos ( 60 ) :

8 0 1
< x + 3y + z = 1 3 1
1. Se consider¼a sistemul x y= 2 ; 2 R şi A = @ 1 1 0 A matricea
:
x+z =0 1 0 1
sistemului.
(a) Determinaţi 2 R ştiind c¼

a tripletul (0; 1; 1) este soluţie a sistemului.
(b) Calculaţi determinantul matricei A:
(c) Rezolvaţi sistemul pentru = 7:
a polinomul f = X 3 + 2X 2
2. Se consider¼ 3X + 4m; m 2 R:
(a) Calculaţi f (1) f (0) :

(b) Ar¼
ataţi c¼
a x21 + x22 + x23 = 10; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile lui f:
(c) A‡aţi valorile lui m; ştiind c¼
a f are r¼
ad¼
acina x1 = 1:
1. Fie g : (0; +1) ! R, g (x) = x ln x:
(a) Determinaţi coordonatele punctului de extrem .

a g este convex¼
a pe (0; +1).
(c) G¼
asiţi ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei g:
a funcţia f : R ! R, f (x) = 3x ln 3
2. Se consider¼ 4x3 :
(a) Determinaţi primitivele funcţiei f:

R1
(b) Ar¼ a f 0 (x) dx = 2 (ln 3 2) :
ataţi c¼
0
(c) Calculaţi aria suprafeţei plane determinate de gra…cul funcţiei h : R ! R,
94
h (x) = f (x) + 3x ln 3 + x1 ; axa Ox şi dreptele de ecuaţie x = 1 şi x = 3:
VARIANTA 44

p p
1. Ar¼
ataţi c¼
a 5 1+ 7 +5 1 7 = 10:
a se calculeze f ( 2) + f (3) pentru funcţia f : R ! R, f (x) = x2

2. S¼ x 6:
3. Rezolvaţi în R ecuaţia x2 = (1 x)2 + 1:
4. Preţul unui obiect este 120 lei. G¼

asiţi preţul obiectului dup¼
a o scumpire cu 15%:

a punctele A (5; 2) şi B (3; 2) : Calculaţi distanţa de la
B la A:
a B este ascuţit şi cos B = 12 : Calculaţi tgB:

6. În triunghiul ABC se ştie c¼
2 0 x 0 1 0
1. Se consider¼
a matricele M = ;B= ; I2 = ; x 2 R.
2 2 1 x 0 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det M = 4:
(b) Calculaţi M 2 4M:
(c) S¼
a se determine x pentru care M B = 2I2 :
2. Pe R se de…neşte legea de compoziţie x y = 2x + 2y 3:
(a) Calculaţi 2017 ( 2017) + 3:

a legea „ ” este comutativ¼
a.
(c) Determinaţi a 2 R pentru care (3a) (1 2a) = 4:
1. Se consider¼
a f : R ! R, f (x) = (x 3)2 :
a f 0 (x) = 2x
(a) Veri…caţi dac¼ 6; (8) x 2 R.
(b) S¼
x!+1 x
a gra…cul funcţiei f nu admite asimptote.
2. Fie f : R ! R, f (x) = 3x2 4x:
a funcţia F : R ! R, F (x) = x3
(a) Veri…caţi dac¼ 2x2 + 2017 este o primitiv¼
a a lui f:
(b) S¼
a se calculeze aria suprafeţei plane delimitate de gra…cul funcţiei f , axa Ox şi
dreptele de ecuaţie x = 1 şi x = 1:
R
(c) Calculaţi f (x) ex dx; unde x 2 R.
95
VARIANTA 45
1. Fiind dat¼
a (bn )n 1 cu b1 = 3 şi raţia q = 3 determinaţi al doilea
termen al progresiei.
2. Determinaţi num¼ a f (m) = 3; unde f : R ! R, f (x) = x2 + 2:

arul real m; ştiind c¼
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log9 (3x 1) = log9 (2x + 2) :
4. Câte numere naturale de dou¼

a cifre se pot forma cu elementele mulţimii f0; 3; 6g :
! ! ! !
a vectorii ~u = 3 i + 6 j şi ~v = i + 2 j sunt coliniari.
6. Ar¼ a 3tg 2 30 = 1:
ataţi c¼
2 3
1. (a) Calculaţi determinantul matricei B = :
1 1
1 0 1 0
(b) Ar¼ a A2 + 3A + 2I2 = O2 ; unde A =
ataţi c¼ ; I2 = ;
3 2 0 1
0 0
O2 = :
0 0
3 5
(c) G¼
asiţi inversa matricei C = :
2 3
a mulţimea claselor de resturi modulo 6; Z6 = ^0; ^1; ^2; ^3; ^4; ^5

2. Fiind dat¼
a se calculeze ^3 ^4 ^2 ^5:
(a) S¼
(b) Ar¼ a ^32 + ^42 = ^52 :
ataţi c¼
(c) Rezolvaţi ecuaţia x2 = ^1; în Z6 :
1. Fie f : R ! R, f (x) = 2ex x2 :
a se calculeze f 0 (1) :
(a) S¼
f (x)
(c) Ar¼
ataţi c¼
a lim x = 2:
x!+1 e
3x
2. Se consider¼
a funcţia f : Rn f2g ! R, f (x) = x 2:
R1
(a) Calculaţi (x 2) f (x) dx:
0
R
(b) Ar¼ a (x 2) f (x) ex = 3 (x
ataţi c¼ 1) ex + C.
(c) G¼asiţi valoarea ariei suprafeţei plane delimitat¼
a de gra…cul funcţiei f; axa Ox şi
96
VARIANTA 46
a 1 + 3 + 5 + 7 + 9 este p¼
atrat perfect.
2. S¼a se calculeze f3; 2g + [ 0; 5] ; unde [a] ; fag reprezint¼

a partea întreag¼
a, respectiv partea
fracţional¼
a, a num¼arului real a:
p
3. Rezolvaţi în R ecuaţia 3 x3 + 7 = 2:
4. Câte submulţimi ordonate cu trei elemente are mulţimea fa; b; c; dg?

! !
5. Ar¼
ataţi c¼
a modulul vectorului ~v = 12 i 5 j este 13:
6. S¼
a se calculeze sin a + sin (360 a) ; unde a 2 R.
1 n
1. Se consider¼
a determinantul (n) = ; unde n 2 N.
2 n2
(a) S¼
a se calculeze (3) :
(b) Rezolvaţi ecuaţia (n) = n în N.
(c) Dac¼
a m; n 2 N şi (m) = (n) demonstraţi c¼
a m = n:
2. Fie f (X) = X 2 3X + 1 un polinom cu coe…cienţi reali.

a x1 + x2 = 3x1 x2 :
(b) G¼
asiţi polinomul g ştiind c¼
a g (X) = (X 2) f (X) :
arţirii polinomului h (X) = X 3 la f:
(c) Determinaţi câtul şi restul împ¼

1
1. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = x + 2 x:
x2 +1
a f 0 (x) =
(a) Veri…caţi dac¼ x2
; (8) x 2 (0; +1) :
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f este concav¼
a pe (0; +1) :
(c) G¼
asiţi ecuaţia asimptotei verticale la gra…cul funcţiei f:
2. Se consider¼ 2x
R2
(a) Calculaţi f 0 (x) dx:
0
R2 f (x) 1
(b) Ar¼
ataţi c¼
a x dx = 2:
1
(c) S¼
a se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a gra…cului
funcţiei g : [0; 1] ! R, g (x) = f (x) x2 :
97
VARIANTA 47
1. Ar¼
ataţi c¼
a (3 i) (3 + i) 2 N, unde i2 = 1:
2. Rezolvaţi ecuaţia f (x) = 2; unde f : R ! R, f (x) = 3x 1:
3. S¼
a se calculeze log3 12 log3 4:

ar din mulţimea numerelor naturale de dou¼
a
cifre, acesta s¼
a …e divizibil cu 11:
5. G¼
asiţi coordonatele mijlocului segmentului [OA] ; ştiind c¼
a în xOy avem O (0; 0) şi A (2; 4) :
6. Calculaţi sin 180

2 cos 180
3 :
1 a
1. Se consider¼
a matricea A (a) = ; unde a este num¼
ar real.
2a 8
(a) Ar¼
ataţi c¼
a 2A (0) = A ( 1) + A (1) :
a se calculeze A2 ( 3) :
(b) S¼
(c) Rezolvaţi ecuaţia det A (x) = 0 în R.
2. Pe mulţimea numerelor reale se de…neşte legea de compoziţie asociativ¼

a
x y = 2xy 6x 6y + 21:

(b) Ar¼
ataţi c¼
a a 3 = 3 b = 3; (8) a; b 2 R.
(c) Calculaţi 0 1 2 3 ::: 2017:
1. Fie funcţia f : R ! R, f (x) = 2ex + x:
(a) S¼ a lim f (x) x f (0) = 3:

a se arate c¼
x!0
(b) G¼
a x0 = 0:
a f este convex¼
a pe R.
2. Fie f : R ! R, f (x) = 2x 1
R3
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f (x) dx = 6:
0
R
(b) Calculaţi f (x) ex dx:
(c) Determinaţi primitiva lui f; F : R ! R, care veri…c¼
a condiţia F (2) = 2019:
98
VARIANTA 48
1. A‡aţi raţia progresiei aritmetice (an )n 1 ştiind c¼

a a1 = 1 şi a2 = 6:
2. Ar¼
ataţi c¼
a punctul A (1; 3) aparţine gra…cului funcţiei f : R ! R, f (x) = x2 + x + 5:
4. Câte numere naturale, de dou¼
a cifre, divizibile cu 5 exist¼
a?
a se calculeze 3 2~i
5. S¼ ~j 2 ~i + ~j :
p
2
a cos ( 45 ) = 2 :
1 1 1 0
1. Fie matricele E = şi I2 = :
1 1 0 1
(a) Ar¼ a E 2 = 2E:

ataţi c¼
(b) Calculaţi det (I2 E) :
(c) G¼
asiţi inversa matricei F = E + I2 :
2. Se consider¼
a legea „ ”, x y = (x 2) (y 2) + 2; (8) x; y 2 R.
(a) S¼
a se calculeze a 2; unde a 2 R.
(b) Ar¼
ataţi c¼
a x 3 = 3 x = x, (8) x 2 R.
a.
1. Fie funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = 2 ln x:
a x f 0 (x) = 2; (8) x 2 (0; +1) :

f (x)
(b) Ar¼
ataţi c¼
a lim = 0:
x!+1 x
(c) S¼
a se calculeze f 00 (x) ; unde x 2 (0; +1) :
3x2
2. Se consider¼
:
R
(a) Calculaţi x2 + 1 f (x) dx:
a orice primitiv¼
a a funcţiei f este cresc¼
atoare pe R.
R
1
a f (x) dx 3:
0
99
VARIANTA 49

1 1
1. Ar¼
ataţi c¼
a4 1 2 1+ 2 = 3:
2. Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie a gra…celor funcţiilor f şi g; unde

f; g : R ! R, f (x) = x2 3x + 1 şi g (x) = 2x + 1:
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale log3 (2x 1) = 0:

p p p p
4. Câte numere întregi conţine mulţimea 3 0; 3 1; 3 2; :::; 3 9 ?

a punctele O (0; 0) ; A (3; 0) şi B (0; 4) : Demonstraţi
c¼
a AB = 5:
4 3
6. Ştiind c¼
a sin x = 5 şi x 2 2; ar¼
ataţi c¼
a cos x = 5:
0 0 1 0 1 2
1. Se consider¼
a matricele O2 = ; I2 = ;A= :
0 0 0 1 0 1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A + det I2 = 0:
(b) Calculaţi A2 I2 :
(c) Rezolvaţi ecuaţia det (xA + I2 ) = 0; unde x 2 R.
a mulţimea Z5 = ^0; ^1; ^2; ^3; ^4 ; mulţimea claselor de resturi modulo 5:

2. Se consider¼
(a) Ar¼ a ^0 + ^1 + ^2 + ^3 + ^4 = ^0:

ataţi c¼
(b) Calculaţi ^23 + ^32 :
(c) Rezolvaţi ecuaţia x2 = x; în Z5 :
1. Fie f : R ! R, f (x) = x3 + 3x:
(a) Ar¼ a f 0 (x) = 3 x2 + 1 ; x 2 R.

ataţi c¼
a funcţia g : R ! R, g (x) = f (x) 2017 este strict cresc¼
atoare pe R .
(c) S¼
a se calculeze lim f (x)
x :
x!+1 e
2. Se consider¼
a funcţia f : (0; +1) ! R, f (x) = 2 ln x 3:
(a) Demonstraţi c¼ a funcţia f este primitiva funcţiei g : (0; +1) ! R, g (x) = x2 :

R
(b) Calculaţi f (x) dx; unde x 2 (0; +1) :
Re
(c) Ar¼ a f (x)
ataţi c¼ x dx = 2:
1
100
VARIANTA 50
1. Se consider¼
a (bn )n 1 cu b1 = 3 şi q = 4: Calculaţi b1 + b2 :
2. Determinaţi numerele reale a pentru care f (a) = f (2) ; unde f : R ! R, f (x) = x2 3x:
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x = 2 2x 1 :

p p p p
4. Câte numere naturale conţine mulţimea 0; 1; 2; :::; 9 ?
5. În reperul xOy se consider¼a punctele A (2; 3) şi B ( 4; 1) : Determinaţi coordonatele lui

! !
M; ştiind c¼
a AM = M B:
p
6. Se consider¼a triunghiul OP Q cu m (^P OQ) = 45 ; P O = 4 şi QO = 3 2: Calculaţi aria
triunghiului OP Q:
1 1 1
1. Se consider¼
a determinantul d (x) = x x + 1 1 ; unde x 2 R.
0 1 1
(a) Calculaţi d ( 2) :
a d (x) = x:
(c) Ar¼
ataţi c¼
a punctele A (1; 1) ; B (2; 3) şi C (0; 1) sunt necoliniare.
2. Fie f = X 3 3X 2 + 2X 2 R [X] :
(a) Calculaţi x1 x2 x3 ; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼

ad¼
acinile lui f:
arţirii lui f la polinomul X 2:
(c) Descompuneţi f în factori liniari peste R.
1 x2 ; x 2 ( 1; 0)
1. Se consider¼
a f : R ! R, f (x) = :
2x + 1; x 2 [0; +1)
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f ( 2) + f (1) = 0:
a f este continu¼
a pe R.
(c) Calculaţi lim f 0 (x) :
x! 1
2. Fie funcţia g : R ! R, g (x) = ex + 2x:
R1
(a) S¼
a se arate c¼
a [g (x) ex ] dx = 0:
1
R
(b) Ar¼
ataţi c¼
a g (x) dx = ex + x2 + C.
101
(c) Calculaţi aria suprafeţei plane delimitate de gra…cul funcţiei, axa Ox şi dreptele de
ecuaţie x = 0 şi x = 1; unde f (x) = xg (x) :
VARIANTA 51
1. Determinaţi num¼arul real x; ştiind c¼

a numerele 1; x şi 3 sunt, (în aceast¼
a ordine), termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2. G¼ a ecuaţia x2
asiţi m 2 R ştiind c¼ 2x + m = 0 are soluţii reale egale.
a se rezolve ecuaţia Cn1 = 6 în mulţimea numerelor naturale nenule.

3. S¼
4. Câte numere divizibile cu 9 conţine mulţimea 02 ; 12 ; 22 ; 32 ; 42 ; 52 ; 62 ; 72 ; 82 ; 92 ?

a punctele A (2; 1) şi B ( 3; 4) : A‡aţi panta dreptei
AB:
cos B+cos C
6. Triunghiul ABC este echilateral. Ar¼
ataţi c¼
a 2 = sin A2 :

01
1 a 0
a matricea A (a) = @ 0 1 0 A ; unde a 2 R.
1. Se consider¼
0 0 2a
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det (A (2)) = 4:
1 0
1 0 0
asiţi a 2 R astfel încât A (a) = I3 ; unde I3 = @ 0 1 0 A :
(b) G¼
0 0 1
(c) Demonstraţi relaţia A (a) A (b) = A (a + b) ; (8) a; b 2 R.
2. Fie f = X 2 1 2 R [X] şi g = X 2 6X + 5 2 R [X] :
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f ( 1) = g (5) :
arţirii polinomului g la polinomul f:
(c) G¼
asiţi rad¼
acina comun¼
a a celor dou¼
a polinoame.
1. Fie f : (0; +1) ! R, f (x) = ln x + cos x:

1 x sin x
(a) Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ x ; x 2 (0; +1) :
(b) Calculaţi lim f (x) :
x!0
x>0
f (x) cos x
a lim x = 0:
x!+1
2. Se consider¼
a funcţiile f; g : R ! R, f (x) = 2x sin x şi g (x) = x2 + cos x:
102
R
(a) S¼
a se calculeze g (x) dx:
a g este primitiva funcţiei f:
R2
(c) Ar¼
ataţi c¼
a x [f (x) 2x] dx = 1:
0
VARIANTA 52
1. Ar¼
ataţi c¼
a partea real¼
a a num¼
arului complex i (3 2i) este egal¼
a cu 2:
a se rezolve ecuaţia 3x
2. S¼ 1 = 8; în mulţimea numerelor întregi.
a log4 16 = log2 4:
4. Câte elemente are o mulţime cu 8 submulţimi?
a vectorii ~a = 2~i
5. Veri…caţi dac¼ 3~j şi ~b = 4~i 6~j sunt coliniari.
6. S¼
a se calculeze sin 30 + cos 60 tg45 :

8
< 3x 2y + z = 5
1. Se consider¼
a sistemul de ecuaţii liniare x + 3y z = 1 ; a 2 R.
:
2x y + z = a
(a) A‡aţi parametrul real a 2 R ştiind c¼

a tripletul (1; 0; 2) este soluţie a sistemului.
0 1
3 2 1
(b) Calculaţi det A, unde A = @ 1 3 1 A este matricea sistemului.
2 1 1
(c) Pentru a = 4 s¼
a se rezolve sistemul.
2. Pe mulţime Q se consider¼
a legea „ ”, de…nit¼
a astfel: x y = x + y 2:
(a) Rezolvaţi ecuaţia x x = 23 :

a.
(c) G¼
asiţi elementul neutru al legii „ ”.
3x2
1. Se consider¼
a funcţia f : Rn f2g ! R, f (x) = x 2
(a) Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = 3:
x!1
3x(x 4)
a f 0 (x) =
(b) Demonstraţi c¼ (x 2)2
; x 2 Rn f2g :
(c) G¼
asiţi ecuaţia asimptotei oblice la gra…cul funcţiei f spre +1:
3x2 +1
2. Fie f : R ! R, f (x) = x :
103
R2
a xf (x) dx = 8:
1
Re f (x)
(b) Ar¼
ataţi c¼
a 3x2 +1
dx = 1:
1
(c) S¼
a se calculeze aria suprafeţei plane delimitat¼
a de gra…cul funcţiei f; axa Ox şi
VARIANTA 53

1 5 3
1. Ar¼
ataţi c¼
a 3 : 6 + 5 = 1:
2. Calculaţi f ( 2) + f (2) + f (0) ; unde f : R ! R, f (x) = x2 3:

p
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 3 = 2:
4. Un obiect cost¼
a 250 lei. Calculaţi preţul obiectului dup¼
a o ieftinire de 20%:
5. În reperul cartezian xOy se consider¼ a punctele O (0; 0) ; M ( 1; 2) şi N (4; 1) : G¼

asiţi co-
ordonatele centrului de greutate al triunghiului OM N:
p
6. Triunghiul dreptunghic în A, ABC are m B ^ = 45 şi BC = 3 2: Ar¼ ataţi c¼
a
AB = AC = 3:
0 0 1 0 2 1
1. Se consider¼
a matricele O2 = ; I2 = şi A = :
0 0 0 1 2 1
(a) S¼
(b) Ar¼
ataţi c¼
a A A + 4I2 = 3A:
(c) Determinaţi numerele reale a şi b astfel încât A3 = aA + bI2 :
a polinomul f = X 3
2. Se consider¼ 4X 2 + 3X 2 R [X] :
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f (1) = f (0) :
a x21 + x22 + x23 = 10 + x1 x2 x3 :
a f (2017) + f ( 2017) 0:
x3
1. Fie f : R ! R, f (x) = 3 4x + 2:
(a) Ar¼ a f 0 (x) = (x

ataţi c¼ 2) (x + 2) ; x 2 R.
(b) G¼
a f (2015) + f (2017) < f (2016) + f (2018) :
2. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 2x 3:
104
R4
(a) Ar¼
ataţi c¼
a [f (x) + 3] dx = 12:
2
(b) Determinaţi aria suprafeţei plane delimitate de gra…cul funcţiei g : R ! R,
2
g (x) = f (x)+5 ; axa Ox şi dreptele de ecuaţie x = 0; x = 1:
Rc x2
(c) A‡aţi num¼
arul real c; c > 1; pentru care f (x)+3 dx = 6:
1
VARIANTA 54
1. Ar¼
ataţi c¼
a media geometric¼
a a numerelor 12 şi 75 este 30:
2. S¼
a se determine num¼ arul real a pentru care f (3) = 0; unde f : R ! R, f (x) = 2x a:
p
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 9x = 27:
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un num¼ar din mulţimea C = f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g

acesta s¼
!
5. În reperul cartezian xOy se consider¼ a punctele A (2; 1) şi B ( 3; 4) : Calculaţi AB:
p
3
6. Ştiind c¼
a x 2 0; 2 şi sin x = 2 ar¼ a cos x = 21 :
ataţi c¼
1 2 x 2 4 0
1. Se consider¼
a matricele A = , B (x) = şi C = ; unde x este
3 1 1 3 0 4
num¼
ar real.
(a) S¼
a det (A + B ( 1)) = det C
(c) G¼
asiţi x 2 R ştiind c¼
a B (x) A A B (x) = C
2. Fie f = X 4 2X 2 + 1 un polinom în R [X] :
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f ( 1) = f (1) :
(b) Determinaţi câtul şi restul împ¼ 1:
(c) G¼
asiţi r¼
ad¼
acinile polinomului f:
a f 0 (x) = 3 (x + 1) (x
(a) Veri…caţi dac¼ 1) ; x 2 R.
3
(b) Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x)x x = 3:
x!1
(c) S¼
a0 f (x) 4; pentru orice x 2 [ 1; 1] :
3x 2; x 1
2. Fiind dat¼
a funcţia g : R ! R, g (x) = se cere:
x2 ; x > 1
105
(a) S¼
a g admite primitive pe R.
R1
a se calculeze g (x) ex dx:
(b) S¼
0
(c) S¼
a se determine volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a gra…cului
funcţiei h : [3; 4] ! R, h (x) = g (x) :
VARIANTA 55

2
1. Ar¼
ataţi c¼
a5 3 : 0; (6) = 4:
2. Calculaţi f (0) f (1) f (2) ; unde f : R ! R, f (x) = 2x 4:

p
4. Un obiect cost¼
a 35 lei. Determinaţi preţul obiectului dup¼
a o ieftinire cu 10%:

a punctele O (0; 0) şi A ( 2; 1) : G¼
asiţi coordonatele
punctului Q, unde Q este simetricul lui O faţ¼
a de A:
6. Triunghiul ABC este dreptunghic în A şi AB = 3; iar B = 4 : Calculaţi aria ABC:
x y 1 1
1. Se consider¼
a matricele M = şi A = ; unde x şi y sunt reale.
1 1 2 2
(a) Ar¼
ataţi c¼
a det A + 4 = 0:
(b) S¼
a se calculeze det (A 2M ) :
(c) Ştiind c¼
a M A = A M; s¼
a se determine x şi y:
2. Pe mulţimea numerelor întregi se de…neşte legea x y = xy + 3x + 3y + 12:
(a) S¼
a se arate c¼
a x ( 3) = ( 3) y; (8) x; y 2 Z.
a legea „ ” este comutativ¼
a.
(c) Rezolvaţi în Z ecuaţia (3x) 1 = 3:
1. Fie f : R ! R, f (x) = x3 + x2 + x 3
a f 0 (x) = 3x2 + 2x + 1:
(b) Calculaţi lim fx(x)1 :
x!1
(c) Determinaţi abscisele punctelor situate pe gra…cul funcţiei f în care tangenta la gra…-
cul funcţiei f este paralel¼
a cu dreapta y = 6x:
a funcţia f : R ! R, f (x) = x5 + x3 + 2x
2. Se consider¼
106
R2
(a) S¼
a se arate c¼
a f (x) x5 2x dx = 0:
2
R1
(b) Calculaţi x5 + x3 f (x) ex dx:
0
(c) S¼
a orice primitiv¼
a a funcţiei f este convex¼
a pe R.
VARIANTA 56
1. S¼
a se calculeze 3 1 41 20 :
2. Ar¼ a soluţiile ecuaţiei 3x2 2x + 1 = 0 sunt complexe.

ataţi c¼
p
3. Rezolvaţi ecuaţia 3 x3 + x 2 = x în R.
a P4 C32 = 12 A27 :
a ~u = ~i + 2~j şi ~v = 2~i

5. Ştiind c¼ 6~j s¼
a se calculeze ~u + ~v :
6. S¼ a 9sin 30 = 4cos 60 + tg45 :

2x 3y = 1
1. Se d¼
a sistemul şi se cere:
3x + 4y = 2
(a) Scrieţi matricea sistemului şi calculaţi determinantul s¼

au.
(b) Rezolvţi sistemul de ecuaţii.
1; 2 3
(c) G¼
asiţi A unde A = :
3 4
2. Fie m 2 R şi f = X 3 2X 2 + 3X m:
(a) S¼
a se arate c¼
a f (1) + m = 2:
(b) Determinaţi num¼
arul m ştiind c¼
a f se divide cu X 2:
2 2 2
(c) S¼
a se calculeze (x1 1) + (x2 1) + (x3 1) ; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile poli-
nomului f:
1. Se d¼ x 1:
(a) Ar¼
ataţi c¼
a lim f (x) = 0:
x!0
a f (x) 0; (8) x 2 R.
(c) S¼
a se calculeze lim f00(x) :
x!+1 f (x)

2. Fiind dat¼ 2x + 1 se cere:
107
R1
(a) S¼
a [f (x) + 2x] dx = 2:
0
R
(b) S¼
(c) S¼
a se arate c¼
a orice primitiv¼
a a lui f este strict cresc¼
atoare pe R.
VARIANTA 57
1. S¼ a i3 = 1i ; unde i2 =
a se arate c¼ 1:
2. Rezolvaţi ecuaţia x4 5x2 + 4 = 0 în Z.
3. Ar¼
ataţi c¼
a log6 12 log6 2 = 1:
p p
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un element al mulţimii 9; ; 16 acesta s¼
a …e
raţional.
a vectorii ~a = 3~i
5. Veri…caţi dac¼ ~j şi ~b = ~i + 3~j sunt perpendiculari.
6. A‡aţi valoarea expresiei E (x) = sin x + 6 cos x; pentru x = 45 :
2 3 x 5
1. Se consider¼
a matricele A = ;X= ;B= :
1 2 y 2
(a) Calculaţi A B:
1 2 3
(b) S¼
a se veri…ce c¼
aA = :
1 2
(c) Scrieţi şi rezolvaţi sistemul de ecuaţii care se obţine din ecuaţia matriceal¼
a A X = B:
2. Fie f = X (X 1) (X 2) + 6 un polinom de gradul 3 cu coe…cienţi întregi.
(a) S¼
(b) G¼
asiţi a; b; c 2 R ştiind c¼
af= X3 + aX 2 + bX + c:
(c) S¼
a se arate c¼
a x1 = 1 este r¼
ad¼
acin¼
a pentru f:

2x
1. Se consider¼
a funcţia f : Rn f3g ! R, f (x) = x 3:
(a) S¼
a se a‡e ecuaţia asimptotei orizontale la gra…cul funcţiei f spre +1:
6
a f 0 (x) =
(b) Veri…caţi dac¼ (x 3)2
;x 2 Rn f3g :
h ix
(c) Calculaţi lim f (x)
3
2 :
x! 1
3x 1; x 2
2. Fiind dat¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = :
x2 + 1; x > 2
108
(a) S¼
a se demonstreze c¼ a funcţia f admite primitive pe R.
R
3
(b) Calculaţi f (x) dx:
1
(c) S¼
a se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia subgra…cului funcţiei
g : [0; 1] ! R, g (x) = f (x) în jurul axei Ox:
VARIANTA 58

1 1 1
1. Ar¼
ataţi c¼
a 3 5 : 15 = 2:
2. S¼
a se determine num¼ arul real a, ştiind c¼
a M (1; 2) aparţine gra…cului funcţiei g : R ! R,
g (x) = x2 2x + a:
p
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor ecuaţia 1 + 2x = 3:

ar din mulţimea M = f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g ;
acesta s¼
a …e p¼atrat perfect.

a punctele O (0; 0) ; A ( 6; 8) şi M mijlocul segmentului
!
[OA] : Determinaţi vectorul OM :
12
6. Dac¼
a x 2 0; 2 şi sin x = 13 a‡aţi tgx:
1 0 1 1
1. Se consider¼
a matricele A = şi B =
1 1 0 1
(a) Calculaţi det (A + B) :

a A2 = B 2 :
1 1 0
(c) G¼
asiţi x; y 2 R ştiind c¼
aA = :
2x 3y
a polinomul f = X 3
2. Se consider¼ 2X 2 2X + 1:
(a) Ar¼
ataţi c¼
a f ( 1) = 0:
(b) Determinaţi câtul împ¼ 3X + 1:
a (x1 + x2 ) (x2 + x3 ) (x3 + x1 ) = 3; unde x1 ; x2 ; x3 sunt r¼
ad¼
acinile lui
f:
1. Se consider¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = x3 + 3x 2:
(a) S¼ a f 0 (x) =
a se arate c¼ 3 (x 1) (x + 1) ; x 2 R.
(b) Calculaţi lim fx(x)1 :
x!1
a 4 f (x) ; pentru orice x 2 ( 1; 1] :
109
2. Se d¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = 2x 1:
R1
(a) Ar¼
ataţi c¼
a [f (x) + 1] dx = 0:
1
R1
(b) Calculaţi f (x) ex dx:
0
Ra 1R a
(c) Ştiind c¼
a a > 0 ar¼
ataţi c¼
a f (x) dx = f (x) dx:
0 0
VARIANTA 59
1. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia (x + 1)2 = (x 2) (x + 2) :
a x1 ; x2 sunt soluţiile ecuaţiei x2

2. Dac¼ 3x + 1 = 0; calculaţi x1 + x2 2x1 x2 :
a lg2 x
3. Determinaţi x 2 (0; +1) ; ştiind c¼ 3 lg x + 2 = 0:
4. Calculaţi P4 C52 + A13 :

am punctele O (0; 0) ; A ( 2; 0) şi B (2; 3) : Determinaţi
coordonatele centrului de greutate al 4ABO:
6. În triunghiul 4ABC se cunosc AB = 3; BC = 4 şi AC = 5: Calculaţi cos B:
1 1 1 2 0 0
1. Se dau matricele A = ;B= şi O2 = :
1 1 3 4 0 0
(a) Calculaţi det (A B) :

2 0
a B2
(b) Demonstraţi c¼ 5B = :
0 2
(c) Ar¼ a A2016 = O2 :
ataţi c¼
a polinoamele f = X 3 + 2X 2 + 3X + 4 2 R [X] şi g = X 2

2. Se consider¼ 3X + 2 2 R [X] :
(a) Calculaţi f ( 1) + g (1) :

(b) S¼
a se determine câtul şi restul împ¼
arţirii lui f la g:
(c) Determinaţi a; b 2 R ştiind c¼
a polinomul g divide polinomul h = f + aX + b:
1. Se d¼
a funcţia f : R ! R, f (x) = (x 1) ex :
(a) Calculaţi lim f (x) x f (0) :

x!0
a funcţia f este strict cresc¼
atoare pe (0; +1) :
(c) Ar¼
ataţi c¼
a funcţia f este concav¼
a pe ( 1; 1) :
110
2. Fie f : R ! R, f (x) = ex + sin x:
(a) Ar¼ a funcţia F : R ! R, F (x) = ex

ataţi c¼ cos x este o primitiv¼
a a lui f şi mai mult,
F (0) = 0:
R2
(b) Calculaţi f (x) dx:
0
R1 1
(c) Ar¼
ataţi c¼
a sin2012 xdx 2013 ; folosind faptul c¼
a sin x x; (8) x 2 0; 2
0
VARIANTA 60

1 5
1. Ar¼
ataţi c¼
a 3 2 : 4 = 2:
2. Calculaţi f (1) + f (2) ; unde f : R ! R, f (x) = x2 4x + 3:

p
3. Rezolvaţi în R ecuaţia 3x 2 = 1:
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând din A = f1; 2; 3; :::; 15g un num¼

ar, acesta s¼
a …e multiplu
de 4:
a triunghiul OQR este isoscel, unde O (0; 0) ; Q (1; 2) şi R ( 1; 2) :
4
6. Ştiind c¼
a 2 (0 ; 90 ) şi sin = 5 calculaţi sin 2 :
1 2 1 0
1. Fie A = 2 M2 (C) şi I2 = matricea unitate de ordinul 2:
3 4 0 1

(b) Veri…caţi relaţia A2 5A = 2I2 :
(c) Rezolvaţi ecuaţia B X = I2 ; unde B = 2 A:
2. Fie polinomul f = X 3 + 2X 2 X 2 2 R [X] :
(a) Calculaţi f ( 2) :
(b) A‡aţi câtul şi restul împ¼ 1:
1 1 1 1
a x1 + x2 + x3 = 2:
a f : R ! R, f (x) = x3
(a) Calculaţi lim f (x)x f (2)

2 :
x!2
(b) Ar¼
ataţi c¼
a f este convex¼
a pe (0; +1) :
a f (2016) < f (2017) :
111
2. Funcţia F : (0; +1) ! R, F (x) = x ln x x este primitiva funcţiei f : (0; +1) ! R.
R2
(a) Calculaţi x3 dx:
1
(b) Determinaţi f (x) :
Re e2 +1
(c) Ar¼
ataţi c¼
a [F (x) + x] dx = 4 :
1
VARIANTA 61

1 1 20
1. Ar¼
ataţi c¼
a 2 5 3 = 2:
2. Determinaţi a 2 R ştiind c¼
a A (a; 1) aparţine gra…cului funcţiei f : R ! R, f (x) = 2x 3:
3. Rezolvaţi ecuaţia 9x = 3:
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un element din A = f10; 20; 30; 40; 50; 60; 70; 80; 90g
acesta s¼
5. Determinaţi coordonatele mijlocului segmentului [AB] ; unde A (2; 4) ; B (4; 0) :
6. Triunghiul ABC este dreptunghic în A; iar AB = 12 şi AC = 10: Calculaţi aria triunghiului
ABC:
1 1 1
1. Se consider¼
a determinantul n = 1 2 4 ; unde n 2 N :
1 n n2
(a) Calculaţi 3:
(b) Rezolvaţi ecuaţia n = 0:
(c) G¼
asiţi m; n 2 N distincte astfel încât m = n:
2. Pe mulţimea numerelor reale R de…nim legea de compoziţie x ? y = xy + x + y:
(a) Calculaţi ( 1) ? 2016:

(b) Ar¼
ataţi c¼
a e = 0 2 R este elementul neutru al legii „?”.
a „?” este asociativ¼
a.
a funcţia f : R ! R, f (x) = ln x2 + 1 :
1. Se consider¼
2x
(a) Ar¼ a f 0 (x) =
ataţi c¼ x2 +1
:
a x0 = 1:
f (x)
(c) Calculaţi lim :
x!1 x
112
R
2. (a) Calculaţi (ex + 2x 3) dx; x 2 R.
(b) Ar¼ataţi c¼
a F : R ! R, F (x) = x sin x + 2016 este primitiva funcţiei f : R ! R,
f (x) = x cos x + sin x:
(c) A‡aţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox; a gra…cului funcţiei
p
f : [0; 2] ! R, f (x) = x x:
VARIANTA 62
1. Ar¼
ataţi c¼
a 2 (3 4i) + 4 (1 + 2i) = 10
2. Rezolvaţi ecuaţia (x 1)2 = x2 1 în R.

p
3. Calculaţi 3 8 + log3 9 720 :
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un num¼ar din mulţimea M = f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g

acesta s¼
a …e num¼ar prim.
! !
5. Daţi exemplu de un vector coliniar cu vectorul !
u =2i 3j:
6. Demonstraţi egalitatea sin2 45 = cos 60 :

1 0
1 1 x
a matricea A (x) = @ 1 x 1 A ; x 2 R.
1. Se consider¼
x 1 1
(a) Calculaţi A ( 2) + A (2) :

(b) Ar¼
ataţi c¼
a det A (3) = 20:
(c) G¼
asiţi x 2 R din egalitatea A (x) A (1) = A (1) :
2. Pe mulţimea R se de…neşte legea „ ”: x y = xy x y:

a x y = (x 1) (y 1) 1; (8) x; y 2 R.
(b) Rezolvaţi ecuaţia x x = 3 în R.
(c) Ar¼
ataţi c¼
a legea „ ” nu este asociativ¼
a.
am f : R ! R, f (x) = xex
1. Consider¼ ex
(a) Ar¼ a f 0 (x) = f (x) + ex :

ataţi c¼
1 :
x!1
(c) Alc¼
atuiţi tabelul de monotonie al funcţiei f:
2. (a) Demonstraţi c¼
a F : (0; +1) ! R, F (x) = ln x + 2017 este primitiva funcţiei
f : (0; +1) ! R, f (x) = x1 :
113
R1
(b) Ar¼
ataţi c¼
a x5 dx = 0:
1
(c) Calculaţi aria suprafeţei plane delimitate de gra…cul funcţiei f : R ! R,
f (x) = x cos x; axa Ox şi dreptele de ecuaţie x = 0 şi x = 2 :
VARIANTA 63

2 1 1
1. Ar¼
ataţi c¼
a 3 6 : 4 = 2:
2. Calculaţi x21 + x22 ; unde x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei x2 4x + 3 = 0:

p
3
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x3 + 2 = 1:
4. Dup¼a o ieftinire cu 10% un produs cost¼a 135 lei. Cât costa produsul înainte de ieftinire?
! !
5. S¼
a se calculeze modulul vectorului ~u = 3 i 4j:
3 4
6. Dac¼
ax2 2; şi sin x = 5 ar¼
ataţi c¼
a ctgx = 3:
a 1 2 3
1. Se dau matricile A = şi M = ; unde a este num¼
ar real.
1 a 3 2

a det M = 5:
(b) Ar¼
ataţi c¼
a A şi M comut¼
a între ele raportat cu operaţia de înmulţire a matricelor.
1 0
asiţi a 2 R astfel încât M 2
(c) G¼ 3 (A + M ) = I2 ; unde I2 = :
0 1
2. Pe mulţimea numerelor raţionale se de…neşte legea de compoziţie x y = xy + 3x + 3y + 6:
(a) S¼
a se calculeze 3 2017:
a x y = (x + 3) (y + 3) 3; (8) x; y 2 Q:
1
(c) S¼
a se rezolve în Q ecuaţia x x = 3:
1. Se d¼
a funcţia g : R ! R, g (x) = 3x x3 :
a g 0 (x) = 3 (1
(a) Veri…caţi c¼ x) (1 + x) ; x 2 R.
(b) Calculaţi lim sin x :
x!0 g(x)
(c) Demonstraşi c¼
a g (x) 2; (8) x 2 [ 1; +1) :
a funcţia h : R ! R, h (x) = 3x2 + 2x

2. Se consider¼ 1:
R
(a) S¼
a se calculeze h (x) dx:
R4 h(x)+1
(b) S¼
a se arate c¼
a x dx = 22:
2
114
4 1 1
R2 4
a h(x) = x 1 x+1 şi apoi calculaţi h(x) dx:
3 1
VARIANTA 64
1. Rezolvaţi în R ecuaţia 2 (x 1) = 3:
2. G¼
a punctul M (a; a) aparţine gra…cului funcţiei f : R ! R,
f (x) = x2 3x:
3. Calculaţi f (1) f (2) ::: f (2017) ; unde f : R ! R, f (x) = j6 2xj :
4. Câte elemente are mulţimea fn 2 N jn! < 25g?
5. În reperul cartezian xOy se consider¼ a punctele A (5; 3) şi B (1; 5) : Calculaţi lungimea
!
vectorului OC ştiind c¼
a O (0; 0) ; iar C este mijlocul segmentului [BA] :
6. Dac¼
a 2 0; 2 şi cos x = 23 ; ar¼
ataţi c¼
a cos 2x = 1
9:
1 2 x
1. Se consider¼
a determinantul (x) = 0 1 1 ; unde x 2 R.
x 2 1
(a) S¼
a se arate c¼
a ( 3) = 0:
(b) Rezolvaţi ecuaţia (x) = 0:
(c) Determinaţi a 2 R ştiind c¼
a (a) = ( a) :
2. Fie (Z5 ; +; ) corpul claselor de resturi modulo 5:
(a) Calculaţi în Z5 ; suma ^1 + ^2 + ^3 + ^4:

(b) Ar¼ a 0^2 + ^12 + ^22 + ^32 + ^42 = ^0 în Z5 :
ataţi c¼
^
2x ^ = 1^
3y
(c) Rezolvaţi în Z5 sistemul :
x + y = ^3

x2 1
1. Fiind dat¼
se cere:
a se calculeze f (1) + f 0 (1) :

(a) S¼
(b) S¼
a se arate c¼
a lim f (x) = 1:
x!+1
1
a se calculeze lim [f (x)]x :
(c) Folosind lim u (x) = 0 ) lim [1 + u (x)] u(x) = e s¼
x!x0 x!x0 x!+1
2. Se d¼
a funcţia F : R ! R, F (x) = 2x + 3
(a) G¼
asiţi funcţia f : R ! R ştiind c¼
a F este o primitiv¼
a a lui f:
115
R1
(b) Calculaţi F (x) dx:
0
R
(c) S¼
a se arate c¼
a [F (x) 3] ex dx = (2x 2) ex + C.
VARIANTA 65
x + 2y = 1
1. Rezolvaţi în R R sistemul :
x+y =2
2. Rezolvaţi ecuaţia f (x) + 1 = 0; unde f : R ! R, f (x) = x2 4x + 2:
arul real n, pentru care n! < 119:
4. S¼
a se determine probabilitatea ca, aruncând un zar, faţa obţinut¼a s¼
a …e un num¼
ar prim.
!
5. S¼
a se determine coordonatele vectorului AB; ştiind c¼
a A (2; 1) şi B (3; 0) :
12
6. Ştiind c¼
a x 2 0; 2 şi sin x = 13 ; calculaţi cos x:
1 2 a
1. Se d¼
a determinantul (a) = 2 1 0 ; a 2 R.
0 1 a2
(a) Calculaţi (1) :

(b) Rezolvaţi ecuaţia (x) = 0; x 2 R.
(c) Determinaţi a 2 R ştiind c¼
a (a) + 1 = ( a) 1:
2. Fie (Z6 ; +; ) inelul claselor de resturi modulo 6:
(a) Calculaţi în Z6 ; suma b

1+b 2+b3+b 4+b 5:
b b
(b) Rezolvaţi în Z6 ecuaţia 2 x = 4:
(c) Determinaţi elementele neinversabile ale inelului (Z6 ; +; ) :

x2 1
1. Se consider¼
:

2 :
x!2
a f (x) 1; (8) x 2 R
x3
2. Se dau funcţiile f : R ! R, f (x) = x2 + 2x + 3 şi F : R ! R, F (x) = 3 + x2 + 3x + 2016:
(a) Veri…caţi dac¼a F este o primitiv¼a a funcţiei f:

(b) Demonstraţi c¼ a F este o funcţie cresc¼
atoare pe R.
(c) Calculaţi integrala de…nit¼
a a funcţiei g : R ! R, g (x) = f (x) x2 ex pe intervalul
[0; 1] :
116
Bibliogra…e
[1] Subiectele şi variantele de bacalaureat publicate de Ministerul Edu-

caţiei Naţionale între anii 2013 2017;
[2] Marius Burtea, Georgeta Burtea - Manual pentru clasa a IX-a, Editura
Carminis;
[3] Marius Burtea, Georgeta Burtea - Manual pentru clasa a X-a, Editura
Carminis;
[4] Marius Burtea, Georgeta Burtea - Manual pentru clasa a XI-a, Editura
Carminis;
[5] Marius Burtea, Georgeta Burtea - Manual pentru clasa a XII-a, Editura
Carminis;
[6] Mircea Ganga -Manual pentru clasa a XI-a, Editura Mathpress;
[7] Marius Burtea, Georgeta Burtea - Manual pentru clasa a IX-a, Editura
Carminis;
[8] Monica Mureşan, Rodica Resiga, Camelia Maria Magdaş - Ghid de
preg¼
atire bacalaureat 2016, Matematic¼
a M-tehnologic, Editura Del…n;
[9] Ion D. Ion, A. P. Ghiorca, N. I. Nediţ¼
a, Matematic¼ a, Algebr¼
a, Manual
pentru clasa a XII-a, Editura Didactic¼a şi Pedagogic¼
a, Bucureşti-1986;
[10] Constantin Udrişte, I. Ţevy, Ghe. Necşuleu, M. Guşatu, M. Cr¼
aciun,
A. Cojocaru, Matematic¼ a, manual pentru clasa a XI-a, M1, Editura
Fair Partners, Bucureşti, 2006.
117

3 Culegere-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Culegere-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Scopul principal al acestei lucr¼ari este acela de a sprijini elevii de

Formule şi aspecte teoretice

2. Z = f:::; n; :::; 2; 1; 0; 1; 2; 3; :::; n; :::g mulţimea numerelor întregi.

4. I = RnQ mulţimea numerelor iraţionale.

5. R = Q[ (RnQ) mulţimea numerelor reale.

14. Formule de calcul prescurtat:

(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ca;

15. Formule inegalit¼

19. Modulul unui num¼ar real:

20. Partea întreag¼

22. Operaţii cu mulţimi: Fiind dat¼

23. Metoda inducţiei matematice (principiul I)

1. Etapa veri…c¼arii : P (n0 ) este propoziţie adev¼

24. Metode de num¼

card (A [ B) = cardA + cardB:

25. Şiruri: (an )n n0

26. Progresii aritmetice: (an )n 1

r = a2 a1 = an+1 an raţia progresiei;

27. Progresii geometrice: (bn )n 1

(a) f : A ! B; Gf = f(x; y) j x 2 A; y = f (x)g ; Gf : y = f (x) gra…cul funcţiei f .

(a) f : R ! R, f (x) = ax + b; a 2 R ; b 2 R; Gf este o dreapt¼

30. Funcţia de gradul al II-lea:

(a) f : R ! R, f (x) = ax2 + bx + c; a 2 R ; b; c 2 R; Gf este o parabol¼a cu ramurile în

(d) Forma canonic¼a : ax2 + bx + c = a x + b 2 :

(h) Gf este tangent la axa Ox , yV = 0 , 4a =0, =0 ;

31. Vectori liberi în plan

(a) Fie ABC :

M împarte segmentul ( [AB] în raportul k;

32. Elemente de trigonometrie

sin; tg; ctg sunt impare: sin ( x) = sin x; tg ( x) = tg x; ctg ( x) = ctg;

(a) Produsul scalar al vectorilor ~u şi ~v :

3. Puteri cu exponent raţional

4. Puteri cu exponent real

6. Numere complexe sub form¼ a algebric¼a

7. Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie

8. Rezolvarea ecuaţiei de gradul al doilea în C.

9. Numere complexe sub form¼

10. Funcţii injective, surjective, bijective, inversabile

(1A : A ! A; 1A (x) = x funcţia identic¼

11. Exemple de funcţii elementare

iv. f este surjectiv¼

12. Funcţii trigonometrice inverse

(a) sin : R ! [ 1; 1] şi cos : R ! [ 1; 1] sunt surjective, dar nu sunt injective;

13. Elemente de combinatoric¼

arul de diagonale ale unui poligon convex cu n laturi este de Cn3 ;

14. Binomul lui Newton:

15. Elemente de calcul …nanciar

16. Elemente de probabilit¼

(b) Dac¼ a evenimente independente atunci P (A \ B) = P (A) P (B):

d1 = d2 , aa12 = bb12 = cc12 ;

" 2p = [" ( p )]2 = ( 1)m( = ( 1)2 =1) 2p este permutare par¼

T r (A + B) = T r (A) + T r (B) ; T r ( A) = T r (A) :

4. Sisteme de ecuaţii liniare

(a) Matricea A 2 Mn (C) este inversabil¼a , det A 6= 0;

lim (an bn ) = lim an lim bn ;

(h) Teorema lui W (Weierstrass): Orice şir monoton şi m¼

(j) Lema Stolz-Cesaro:

lim f (x) = ls (a) = ld (a) :

lim [f (x) g (x)] = lim f (x) lim g (x) ;

u (x) [ln u (x)]

8. Asimptotele funcţiilor reale

(a) Asimptote orizontale