Clasa a X-a

I. Functii. Definite. Modalitati de a define o functie. Graficul unei

functii.
1) Definitie Fie A si B doua multimi nevide. Se numeste functia f : A →B o
lege/un procedeu prin care fiecarui element x ϵ A i se asociaza un singur
element y=f ( x ) ϵ B .
2) Modalitati de a defini o functie
a) sintezic
f : A →B poate fi definita numind, pentru fiecare element in parte din A ,
elementul ce i se asociaza din multimea B .
Exemplu A={ 1, 2 , 3 , 4 }
B= {1 , 7 , 3 }
definim f : A →B :f ( 1 )=1 , f ( 2 )=7 , f ( 3 )=1 , f ( 4 )=9
b) analitic
f : A →B poate fi definita specificand o proprietate/relatie, ce leaga un
element arbitrat din A de un element din B .
Exemplu f : R →R , f ( x )=x 2 +1
3) Graficul unei functii
Fie f : A →B, se numeste graficul functiei f multimea de cupluri.
Gf ={ x , f ( x )| x ϵ A }
Gf ={ ( x , y )| x ϵ A , y =f ( x ) }

x -1 0 1 2

f (x)
2 3 -2 0
II. Functii egale. Operatii cu functii. Proprietati.

1) Definitie Fie f : A →B si g :C→ D . Spunem ca f =g daca:

a) A=C
b) B=D
c) f ( x )=g ( x)
2) Operatii cu functii
a) f +g : A →R definita prin ( f + g )( x )=f ( x )+ g ( x ) , ∀ x ϵ A
b) f∗g : A→ R definita prin ( f∗g ) ( x )=f ( x )∗g ( x ) , ∀ x ϵ A
f f f ( x)
c) g : A → R definita prin g ( x )= ,∀xϵA
g(x)
 d) αf : A →R definita prin ( αf )( x )=αf ( x ) , ∀ x ϵ A
e) compunerea functiilor -> fie A , B , C multimi nevide
f : A → B ; g : B→ C
g o f : A →C definita prin ( g o f )( x )=g ( f ( x ) ) , ∀ x ϵ A
3) Proprietati
a)
 ( f + g ) +h=f + ( g+h ) (asociativitate)
 f +g=g+ f (comutativitate)
 0+ f =f +0 (functia nula)
 f + (−f )=(−f )+ f =0 (functia opusa)
b)
 ( f∗g )∗h=f ∗( g∗h )
 f∗g=g∗f
 1∗f =f ∗1=f
 f∗( g+h )=f∗g+ f ∗h
c) -
d)
 (α + β ¿ f =αf + βf
 α ( f + g )=αf +αg
 α ( β∗f ) =( α∗β ) f
 1∗f =f

e)
 (h o f) o g = h o ( f o g)
 f o 1 A = f; 1B o f = f;
 f , g pare => g o f para;
 f , g impare => g o f impara;
 f , g paritati diferite => g o f para;
 f , g aceeasi monotonie => g o f crescatoare;
 f , g monotonii diferite => g o f descrescatoare.

III. Imaginea unei functii

Definitie Fie f : A → B , se numeste imagine a functiei f partea lui B construita din
toate imaginile elementelor lui A .
Exemplu Imf =f ( A )={ f ( x )| x ϵ A }
Imf = { y ϵ B|∃ x ϵ A astfel incat f ( x )= y }

IV. Functii marginite, continue, pare/impare, periodice,

monotone, convexe/concave.

1) Functii marginite Fie a , b astfel incat a ≤ f ( x ) ≤ b , ∀ x ϵ A .

Geometric, f este marginita daca multimea f ( A )=Imf este marginita, deci daca pe
axa Oy exista a , b ϵ R astfel incat f ( A ) ≤[a , b]. Altfel spus, f este marginita daca graficul
este cuprins intre dreptele paralele cu axa Ox

2) Functia continua Fie f : D ≤ R → R, x 0 ϵ D , f continua in x 0 daca pentru orice

⃗ ⃗
vecinatate V ϵ ( f ( x0 ) ) exista o vecinatate V ϵ ( x 0 ) astfel incat pentru orice x ϵ V ∩ D
urmeaza ca f ( x ) ϵ V .

3) Functia (im)para A ≤ R o multime simetrica in raport cu 0.

 f : A → R este para daca f (−x )=f ( x ) , x ϵ A
 f : A → R este impara daca f (−x )=−f ( x ) , x ϵ A
4) Functia periodica Fie f : A → R , A ≤ R. Spunem ca f este periodica daca ∃T >0
astfel incat ∀ x ϵ A sa avem x +T ϵ A si f ( x +T )=f ( x )
 T = perioada functiei
 daca exista cea mai mica perioada T > 0=¿este perioada principala
 daca f : A → R e periodica cu perioada T , atunci ∀ x ϵ A si ∀ K ϵ Z astfel incat
x + KT ϵ A , avem f ( x + KT ) =f ( x ) .
5) Functia monotona
 f : A → B crescatoare daca ∀ x1 , x 2 ϵ A cu x 1< x2 =¿ f ( x 1 ) ≤ f ( x 2 )
f : A → B strict crescatoare daca ∀ x1 , x 2 ϵ A cu x 1< x2 =¿ f ( x 1 ) <f ( x 2 )
 f : A → B descrescatoare daca ∀ x1 , x 2 ϵ A cu x 1< x2 =¿ f ( x 1 ) ≥ f ( x 2 )
f : A → B strict descrescatoare daca ∀ x1 , x 2 ϵ A cu x 1< x2 =¿ f ( x 1 ) >f ( x 2 )

O functie este monotona daca este crescatoare sau descrescatoare.

Orice functie strict monotona este injectiva (reciproca nu este adevarata).
Orice functie de gradul I este strict monotona.

6) Functia monotona Fie f : I → R=¿

 Convexa, daca ∀ x1 , x 2 ϵ I ; ∀ q 1 , q 2 ≥ 0astfel incat q 1+ q2=1avem: f(
q 1 x 1+ q2 x 2 ¿ ≤ q1 f ( x 1 ) +q2 f ( x 2 )
 Concava, daca ∀ x1 , x 2 ϵ I ; ∀ q 1 , q 2 ≥ 0astfel incat q 1+ q2=1avem: f(
q 1 x 1+ q2 x 2 ¿ ≥ q1 f ( x 1 ) +q2 f ( x 2 )

V. Simetria graficului in raport cu un punct / in raport cu o dreapta

f ( x )=f ( 2 n−x )
2 2
a x + bx+ c=a ( 2 n−x ) +b ( 2 n−x ) +c
−b
d : x= este axa de simetrie pt Gf.
2a
f ( α + x )=f (α −x)
 VII. Functii injective, surjective, bijective, inversabile. Definitie.
Procedee de studiu.

1) Functia injectiva O functie este injectiva, daca x , y ϵ A , x ≠ y=¿ ( x ) ≠ f ( y ).

Proprietati a) Compunerea a doua functii injective este tot o functie

injectiva
b) Daca orice paralela dusa la axa Ox intersecteaza graficul functiei in cel
mult un punct atunci functia este injectiva.

x
2
y
3
z
4
t
F este injectiva in exemplul dat.

2) Functia surjectiva O functie este surjectiva, daca y ϵ B ,∃ x ϵ A astfel incat

y=f ( x ) .

Proprietati a) Compunerea a doua functii surjective este tot o functie

surjectiva.
b) Daca orice paralela dusa la axa Ox intersecteaza graficul functiei in cel
mult un punct atunci functia este surjectiva.
c) f : A → B este surjectiva ¿=¿ Imf =B .

3
1
4
8
5
9
6

F este surjectiva in exemplul dat.

3) Functia bijectiva O functie este bijectiva, daca acea functie este atat
injectiva cat si surjectiva.
 Proprietate Functia f este bijectiva daca pentru orice y ϵ B , ecuatia
f ( x )= y are o singura solutie.

0 5

1 6

2 7

F este bijectiva in exemplul dat.

VIII. Numarul de functii; Numarul de functii injective; surjective;

bijective; monotone.

Fie M , N ⊂ R, finite cu card M =m si card N =n ; m ,n ϵ N ¿

1) Numarul functiilor f : M → N este card N card M =n m.

2) Daca m ≤n atunci numarul functiilor injective f : M → N este Amn .
3) Daca m=n si f : M → N injectiva atunci f este bijectiva. Numarul functiilor
bijective f : M → N este n !.
4) Numarul functiilor strict monotone f : M → N este 2 Cmn .

IX. Functii numerice particulare. Definitie reprezentare grafica.

Proprietati.
a) Functia de gradul I
Definitie Functia f : R → R , f ( x ) =ax+ b se numeste functia de gradul intai cu
coeficientii a, b.
Reprezentare grafica
 Gf ∩Ox=¿ f ( 0 )= y=¿ y =b=¿ A ( 0 ,b )
−b −b
 Gf ∩O y=¿ f ( x ) =0=¿ x= a =¿ B a , 0 ( )
 Semnul functiei
−b
( )
 Pentru x ϵ −∞, a , f (x ) are semn contrar lui a.
−b
 Pentru x ϵ ( a , ∞ ) , f (x ) are semnul lui a.

b) Functia de gradul II
Definitie Functia f : R → R , f ( x ) =a x 2+bx + c se numeste functie de gradul al doilea
cu coeficientii a, b, c.
Reprezentarea grafica este o parabola.

−b γ
(
Pentru a> 0 varful parabolei, V are coordonatele: V 2 a ,− 4 a . )
−b γ
Pentru a< 0 varful parabolei, V are coordonatele: V ( 2 a ,− 4 a ).

Semnul functiei

, cand a > 0.

, cand a < 0.

Relatiile lui Viete

 Daca x 1 , x 2 sunt solutiile ecuatiei a x 2+ bx+ c=0 , atunci:
−b
S= x1 + x 2=
a
c
P=x 1∗x 2=
a

c) Functia putere cu exponent natural

Definitie O functie f : R → R , f ( x ) =x n , n ϵ N ¿ se numeste functia putere cu exponent
natural.
Proprietati cu exponent numar par
a) functia este para: f (−x )=f ( x )
b) functia este strict descrescatoare pe (−∞ , 0 ] si strict crescatoare pe [ 0 ,+∞ ) .
c) graficul functiei trece prin (−1 , 1 ) , ( 0 , 0 ) , (1 , 1 ) .
Proprietati cu exponent numar impar
a) functia este impara: f (−x )=−f ( x )
b) functia este strict crescatoare pe R
c) graficul functiei trece prin (−1 , 1 ) , ( 0 , 0 ) , (1 , 1 ) .

d) Functia radical de ordin n

Definitie 1 Functia f : [ 0 ,+ ∞ ) → [ 0 ,+ ∞ ) , f ( x )= √n x (n par) se numeste functia radical
de ordin par.
Proprietati
a) functia este strict crescatoare pe [ 0 ,+∞ ) .
b) graficul trece prin punctele ( 0 , 0 ) , ( 1, 1 ) .
c) functia este bijectiva, inversabila, iar inversa ei este functia
f ( x )=x n (n numar natural par).
−1
 Definitie 2 Functia f : [ 0 ,+ ∞ ) → [ 0 ,+ ∞ ) , f ( x )= √n x (n impar) se numeste functia
radical de ordin impar.
Proprietati
a) functia este impara: f (−x )=−f ( x )
b) functia este strict crescatoare pe R
c) graficul functiei trece prin (−1 , 1 ) , ( 0 , 0 ) , (1 , 1 ) .
d) functia este bijectiva, inversabila, iar inversa ei este functia
f −1 ( x )=x n ( n numar natural ℑ par ).

e) Functia exponentiala
Definitie Functia f : R → ( 0 ,+∞ ) , f ( x ) =a x , unde a x >0 se numeste functia exponentiala
de baza a .
Proprietati

a) graficul functiei trece prin punctul de coordonate (0 , 1)

b) daca a> 1 functia este strict crescatoare, iar daca 0< a<1 atunci functia este strict
descrescatoare.

c) functia este bijectiva, inversabila, iar inversa ei este functia logaritmica:

f −1 ( x )=log a x .

f) Functia logaritmica
Definitie Functia f : ( 0 ,+ ∞ ) → R , f ( x ) =log a x , a> 0 se numeste functie logaritmica de
baza a.
Proprietati

a) graficul functiei trece prin punctul de coordonate (0 , 1)

b) daca 0< a<1, functia este strict descrescatoare, iar daca a> 1 atunci functia este
strict crescatoare.

c) functia este bijectiva, inversabila, iar inversa ei este functia exponentiala:

f −1 ( x )=a x .

g) Functii trigonometrice

 Functia sinus f : R → R , f ( x ) =sin x

Functia sinus este impara: sin (−x )=−sin x

 Functia cosinus f : R → R , f ( x ) =cos x

Functia cosinus este para: cos (−x )=cos x

 Functia tangenta f : R ¿ ¿ k ϵ R }→ R , f ( x )=tg x

sin t
Definim raportul cos t , ca fiind functia tangenta a numarului t , notata cu tg t .

 Functia cotangenta f : R ¿ ¿ k ϵ R }→ R , f ( x )=c tg x

cos t
Definim raportul sin t , ca fiind functia cotangenta a numarului t , notata cu
c tgt .
 c

h) Functii trigonometrice inverse

−π π
[ ]
 Functia arcsinus f : [−1 , 1 ] → 2 , 2 , f ( x ) =arcsin x

Observatii

−π π
[ ]
i) arcsin x ϵ 2 , 2 , ∀ x ϵ [−1 , 1]
−π π
ii) functia arcsinus este inversa functiei sinus pe intervalul [ , .
2 2 ]
iii) functia arcsinus este o functie impara arcsin (−x ) =−arcsin x
iv) functia arcsinus este marginita
v) este strict crescatoare pe [−1 ,1]

Semnul functiei

 Functia arccosinus f : [−1 , 1 ] → [ 0 , π ] , f ( x ) =arc cos x

Observatii
i) functia arccosinus este inversa functiei cosinus pe intervalul [ 0 , π ] .
ii) functia arccosinus nu este functie para si nici impara
arccos (−x )=π−arccos x
iii) functia arccosinus este marginita
v) este strict descrescatoare pe [ −1 ,1 ]

Semnul functiei
 −π π
( )
 Functia arctangenta f : R → 2 , 2 , f ( x )=arctg x
Observatii
i) functia arctangenta este o functie impara arctg (−x ) =−arctg ( x )ii) functia
arctangenta este marginita
iii) strict crescatoare pe R

Semnul functiei

 Functia arccotangenta f : R → ( 0 , π ) , f ( x )=arc c tg x

Observatii
i) functia arccotangenta nu este o functie para si nici impara
arc c tg (−x )=π −arctg ( x )ii) functia arccotangenta este marginita
iii) strict descrescatoare pe R

Semnul functiei

X. Functii definite pe multimi de numere reale incluse in multimea

numerelor naturale. Siruri. Moduri de a defini un sir. Siruri marginite.
Siruri monotone. Procedee de studiu.

Siruri Un sir de numere reale este o functie f : N ¿ → R

Astfel, un sir este o succesiune de numere reale in care fiecare numar ocupa un
loc bine determinat: x 1 , x 2 , x 3 … … … … x n , x n+1 … …
Elementele unui sir se numesc termenii sirului.
Indicele fiecarui termen se numeste rangul termenului.
Moduri de a defini un sir

1) Sir definit descriptiv: x n :1 , 4 , 9 ,16 , 25

2) Sir definit cu ajutorul unei formule: x n=n 2 , n ≥1
3) Sir definit printr-o relatie de recurenta x 0=0 , x 1=1 ; x n =xn −1 + x n−2

Siruri marginite

Sirul x n este marginit superior daca ∃ M ϵ R astfel incat x n ≤ M , ∀ n ϵ N .

Sirul x n este marginit inferior daca ∃m ϵ R astfel incat m ≤ x n , ∀ n ϵ N .
Sirul x n este marginit daca este marginit atat inferior cat si superior.

Siruri monotone

Sirul x n este strict crescator daca x n < x n+1 , ∀ n ϵ N .

¿

Sirul x n este strict descrescator daca x n > x n+1 , ∀ n ϵ N .

¿

Sirul x n este monoton daca este strict crescator sau strict descrescator.

XI. Siruri particulare. Progresia aritmetica. Progresia geometrica.

1) Progresia aritmetica Un sir de numere reale in care fiecare termen incepand

cu al doilea se obtine din termenul precedent prin adaugarea aceluiasi numar r .
Numarul r se numeste ratia progresiei.
a n=an −1 +r , ∀ n ≥2

Proprietati
a) Formula termenului general: a n=a1 + ( n−1 )∗r , ∀ n ≥1
b) Orice termen, incepand cu al doilea, este media aritmetica a termenilor
an−1 +an +1
alaturati: a n= ,∀n≥2
2
n (a1 +an )
c) Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmentice: Sn=
2

2) Progresia geometrica Un sir de numere reale (cu primul termen nenul) in

care fiecare termen incepand cu al doilea se obtine din precedentul prin
inmultirea cu acelasi numar nenul q . Numarul q se numeste ratia progresiei.
b n=bn −1∗q , n ≥2

Proprietati
a) formula termenului general: b n=b1∗qn −1 , ∀ n≥ 2, unde b 1 este primul termen, iar
q ratia.

b) in orice progresie geometrica are loc relatia: b 2n=bn −1∗bn +1 , ∀ n ≥2

c) daca avem n numere in progresie geometrica, atunci are loc relatia:

b 1∗bn =bk ∗bn−k +1

b1 ( 1−q n )
d) suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice: Sn= 1−q
{
n∗b 1 , q=1
,q≠1

XII. Siruri recurente de ordinul I / II.

1) Siruri recurente de ordinul I

Definitie Sirul x n ,n ϵ N , definit x n=α∗X n−1+ β , α , β ϵ R , fixati, x 0– dat, se numeste
¿

sir recurent definit printr-o recurenta liniara de ordinul intai.

x n=α∗x n−1 + β

x n−1=α∗x n−2 + β

………………
x 2=α∗x 1 + β

x 1=α∗x 0 + β

(+)

x n=β (1+α +α 2+ …+ α n−1 )

2) Siruri recurente de ordinul II

Definitie Sirul x n ,n ϵ N , definit x n+2=a xn +1+ b x n , ∀ n ≥1se numeste sir recurent
¿

definit printr-o recurenta liniara de ordinul al doilea.

Se vor cauta solutii de forma x n=r n , r ≠0.

XIII. Elemente de trigonometrie

Cercul trigonometric Cercul cu centrul in punctul O si de raza 1 se numeste

cercul trigonometric. Cercul trigonometric are un sens, sensul trigonometric
care este invers acelor de ceasornic.

II I
M (x m , y m )
t

III IV

Axele de coordonate impart planul in patru cadrane (I, II, III, IV).
x m=abscisa , y m =ordonata
 sin ( π−t )=sin t
cos ( π−t ) =−cos t
sin ( π +t )=−sin t
cos ( π +t )=−cos t
sin ( 2 π −t )=−sin t
cos ( 2 π−t )=cos t

sin ( t+ 2 π )=sint

Reducerea la primul cerc cos ( t +2 π )=cos t

sin ( t+ 2 k π )=sin t
cos ( t +2 k π )=cos t
,k ϵ Z
Formule fundamentale

sin 2 x+ cos2 x=1 sin x +sin y=2 sin

x+ y
cos
x− y
2 2
sin (−x )=−sin x
x− y x+ y
cos (−x )=cos x sin x−sin y=2sin cos
2 2

sin( π2 −x)=cos x cos x +cos y =2 cos

x+ y
2
cos
x− y
2
π x+y x− y
cos ( −x )=sin x cos x−cos y=−2 sin sin
2 2 2

cos ( a−b )=cos a cos b+sin a sin b sin ( a+b )+ sin ⁡( a−b)
sin a cos b=
2
cos ( a+b ) =cos a cos b−sin a sin b
cos ( a+b ) +cos ⁡(a−b)
sin ( a+ b )=sin a cos b+cos a sin b cos a cos b=
2
sin ( a−b ) =sin a cos b−cos a sin b cos ( a−b )−cos ⁡( a+b)
sin a sin b=
sin 2 x=2 sin x cos x 2

cos 2 x=cos 2 x−sin 2 x tg a+tg b

tg ( a+b ) =
1−tg a tg b
cos 2 x=2 cos2 x−1
tg a−tg b
2 tg ( a−b )=
cos 2 x=1−2 sin x 1+ tg a tg b

sin 3 x=3 sinx−4 sin3 x 2 tg x

tg 2 x=
1−t g 2 x
 XIV. Aplicatii ale trigonometriei in geometrie

Teorema cosinusului a 2=b2 +c 2−2 bc cos A

a b c
Teorema sinusurilor sin A = sin B = sin C =2 R , unde R este raza cercului
criscumscris al triunghiului ABC .
A A
Formule pentru perimetru (sin 2 , cos 2 ¿

a+ b+c
ρ=
2

A (ρ−b)( ρ−c )
sin
2
=
√bc

A ρ( ρ−a)
cos
2
=
√
bc

Formule pentru suprafata

a∗h a
s=
2
a b sin C
s=
2

s= √ ρ ( ρ−a ) ( ρ−b ) ( ρ−c)

abc
R=
4s
ab c
s=
4R

Formule pentru R si r
 abc
R=
4s
S
r=
p
A B C
r =4 R sin sin sin
2 2 2
s=r∗p
R ≥ 2r (inegalitatea lui Euler )

XV. Vectori. Definitie. Operatii cu vectori. Expresia analitica a unui

vector. Vectori coliniari/ortogonali.

Definitie Se numeste directia a dreptei d multimea formata din dreapta d si din

toata dreptele paralele cu d. Spunem ca doua segmente au aceeasi directie daca
dreptele lor suport sunt paralele sau coincid. O pereche ordonata de puncte
( A , B ) din plan se numeste segment orientat.
Se noteaza ⃗
AB .

Operatii cu vectori
a) Adunarea
 Dupa regula paralelogramului

a⃗
c⃗

b⃗

c⃗ =⃗a + ⃗b

 Dupa regula triunghiului

b⃗
 a⃗
c⃗
b) Scaderea – are originea in extremitatea scazatorului si varful in extremitatea
descazutului.
b⃗ =⃗c −⃗a

c) Inmultirea cu un scalar - α ( ⃗
A+ ⃗
B )=α ⃗
A+ α ⃗
B

Vectori coliniari Doi vectori sunt coliniari daca au aceeasi directie.

B – coliniari ¿=¿ ∃α ϵ R ¿ astfel incat ⃗
A,⃗
⃗ B.
A=α ⃗

XVI. Elemente de combinatorica. Permutari. Aranjamente.

Combinari.

Permutari Se numeste permutare de n numarul submultimilor ordonate de n

elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
Se noteaza P n=n !

Aranjamente Se numeste aranjamente de n luate cate k numarul submultimilor

ordonate cu K elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
n!
Se noteaza A Kn =
( n−k ) !

Combinari Se numeste combinari de n luate cate k numarul submultimilor

(neordonate) cu k elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
n!
Se noteazaC kn=
k ! ( n−k ) !

Proprietatile combinarilor
a) C kn=C n−k
n (formula combinarilor complementare)
b) C kn+1=C kn +C k−1
n (formula de recurenta)
c) C 0n+ C1n +C 2n+ …+C nn=2n
XVII. Binomul lui Newton. Definitie. Proprietati.
 ( a+ b )n=C 0n an +C 1n a n−1 b+C 2n an−2 b2 +…+C nn bn
n
n
( a+ b ) = ∑ C Kn an−K bK
K=0

T K +1=C Kn an−K b K

Proprietati
a) Numarul termenilor dezvoltarii binomului ( a+ b )n este n+1.
b) Coeficientii binomiali din dezvoltare, egal departati de termenii extremi ai
dezvoltarii sunt egali intre ei.

XVIII. Dreapta. Diverse forme pentru ecuatia unei drepte. Conditii de

paralelism si perpendicularitate.

y
d1
d2
B
M (x , y )
A

y− y 1 x−x 1
(d ) : =
y 2− y 1 x 2−x 1

De asemenea, ecuatia dreptei poate fi scrisa si sub forma de determinant astfel:

1 x y

| |
( d ) : 1 x 1 x 2 =0
1 y 1 y2

Ecuatia dreptei se mai poate scrie astfel:

y 2− y 1
y− y1 = (x−x 1)
x2− x1
Conditia de paralelism
Fie doua drepte d 1 si d 2.
Aceste drepte sunt paralele, daca au aceeasi panta (m1=m2 ¿, iar ordonatele la
origine sunt diferite. In plus, daca ordonatele la origine sunt egale, atunci dreptele
coincid.
Conditia de perpendicularitate este m1 m2=−1.

Clasa a XI-a
I. Permutari. Definitie. Compunerea permutarilor

Se numeste permutare de gradul n orice functie bijectiva

γ : { 1, 2 , 3 ….. n } →{1 ,2 , 3 … … .n }. Multimea tuturor permutarilor de gradul n se
noteaza Sn si are n ! elemente (Card Sn=n! ).

Se obisnuieste ca o permutare sa se scrie sub forma:

1 2 3 n
γ= (γ (1) γ (2) γ (3)
……………
γ (n) )
Exemple
γ= 1 2 3 4 ∈S
(
1 3 4 2 ) 4

S1={(11) }
1 2 1 2
S ={(
1 2) ( 2 1)
2 , }

…………………
Compunerea permutarilor
1 2 3 n
(
Fie γ = γ (1) γ (2) γ (3) … … … … … γ (n) s i )
θ= (θ (1)1
2
θ(2) θ(3)
3
……………
θ(n)
n
).
Schematic, θ ( i )= j :γ ( j )=k =¿ γ ( θ ( i ) ) =k .
 ( γ (1)1 γ 2( 2) … … … kj … … … γ (n) n
)(θ (1)1 θ(2) 2 … … … i … … … n =¿
j θ (n))

( γ (θ1( 1) ) γ (θ2( 2) )… … … .. ki … … … .. γ (θn( n)))

Exemplu , 1 2 3 4 1 2 3 4 = 1 2 3 4 .
( )( )( )
2 3 4 1 4 3 2 1 1 4 3 2
Proprietatile compunerii permutarilor

1) Compunerea este asociativa.

2) În general, compunerea nu este comutativa (nu întotdeauna)
3) Compunerea admite element neutru (permutare identica)
4) Orice γ ϵ S n are o permutare γ −1 ϵ S ncu γ∗γ −1=γ −1∗γ =e

II. Transpozitii. Proprietati.

(1 2 i j n
)
Definitie Permutarea 1 2 … … … j … … … i … … … n se numeste transpozitie si se
noteaza ( i j ).
1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 4
( ) ( ) (
Exemple În S3 , (1 3 ) = 3 2 1 , în S4 , ( 1 4 )= 4 3 2 1 , ( 2 4 )= 1 4 3 2 . )
Proprietati a) ( i j )=( j i); b) (i j)2 =e ;(i j)−1=(i j)
Teorema Orice permutare γ ϵ S n se poate scrie ca produs finit de transpozitii.

III. Inversiuni. Semnul unei permutari.

1) Definitie Fie γ ϵ S n. Perechea (i , j) este inversiunea permutarii γ daca
i< j=¿ γ ( i ) >γ ( j )

(1 2 3 4
)
2) Exemplu γ = 2 4 1 3 , inversiuni: ( 1 ,3 ) , ( 2 , 3 ) , ( 2 , 4 )

Notam m ( γ ) numarul inversiunilor permutarii γ si ε ( γ )=(−1)m(γ ) semnul permutarii γ.

ε ( γ )=¿
spunemc a γ esteimpar a dac a ε ( γ )=−1 s i spunemc a γ este par a dac a ε ( γ )=−1.

IV. Matrice. Definitie. Cazuri particulare.

Definitie Matricea este un tablou dreptunghiular (sau patratic) cu linii si coloane,
elemente numere întregi, rationale, reale si complexe.
a11 a 12 a13 a
… … … 1n
A=
(a21 a 22 a23
………………………………
a2 n

am 1 am 2 am 3 a mn
)
ϵ M m , n (C) – matrice cu m linii, n coloane cu coeficienti

complecsi (elemente numere complexe).

2 3 1 8 3+ √ 2
( )
Exemple A = −5 7 8 ϵ M 2,3 ( Z), B =
√11 −9 (
ϵ M 2,2 ( R) )
Cazuri particulare
1) Matricea linie - A=(a 11 , a12 , … … … … a1 n )

b11

()
b21
.
2) Matricea coloana - B= ..
.
.
bm 1

a 11 a12 a13 a
… … … 1n
3) Matricea patratica - C=
(
a21 a22 a23
………………………………
a2 n

an 1 a n2 an 3 ann
ϵ M n( C)
)
4) Transpusa matricei –
a11 a21 am 1

( )
a 11 a12 a13 a a12 a22 am 2
… … … 1n
pentru A=
(
a21 a22 a23
………………………………
a2 n

a m 1 am2 am 3 amn
,T A = .
.
.
) .
.
.
.
.
.
a1 n a2 n a mn
 V. Operatii cu matrice. Înmultirea matricelor cu
scalari. Înmultirea matricelor. Proprietati.

Egalitatea Doua matrice sunt egale daca cu aceleasi dimensiuni (numar de

linii si coloane) si elemente corespunzatoare egale doua câte doua.

a11 a12 a13 a b11 b 12 b13 b

… … … 1n … … … 1n
Fie A=
(
a21 a 22 a23
………………………………
a2 n

a m 1 am 2 am 3 amn
c 11 c12 c13
) (
s i B=

c
b21 b 22 b23
………………………………
b2 n

bm 1 bm 2 b m 3 b mn
)
, A=B ≤> aij =bij , ∀ i ϵ {1 , 2 ,

… … … 1n
Suma A+ B=C=

Diferenta
(
c21 c22 c23
……………… ………………
c2n

c m 1 c m2 c m 3 c mn
)
, c ij =aij +bij , ∀ i ϵ {1 , 2 ,.. … … … m}
{
∀ j ϵ {1 , 2, … … … … n }

c 11 c 12 c 13 c
… … … 1n
A−B=C=
(
c 21 c 22 c 23
………………………………
c2 n

c m 1 c m 2 c m 3 c mn
Înmultirea cu un scalar
)
, cij =aij −bij , ∀ i ϵ {1 , 2, .. … … … m}
{
∀ j ϵ {1 ,2 , … … … … n }

a 11 a12 a13 a αa11 α a 12 αa 13 αa

… … … 1n … … … 1n
αA =α
(a21 a22 a23
………………………………
a2 n

a m 1 am 2 am 3 amn
)(
= α a21 α a 22 α a23
………………………………
αa 2 n

α a m 1 α a m 2 α a m 3 α amn
)
Înmultirea matricelor
Fie
a11 a 12 a13 a b11 b 12 b13 b
… …… 1n ……… 1p
A=
(
a21 a 22 a23
………………………………
a2 n

am 1 am 2 am 3 a mn
, B= b21 b 22 b23
………………………………
)( b2 p

bm 1 b m 2 bm 3 bmp
=¿C= A∗B ϵ M mp ( C )
)
c 11 c12 c13 c
……… 1p
\C=
(
c21 c22 c23
………………………………
c2 p

c m 1 c m2 c m 3 c mp
)
,C ij =ai 1∗b1 j +a i2∗b2 j + … a¿∗bmj

Se spune ca înmultirea matricelor se face linie pe coloana mai precis

înmultind linia i cu coloana j .

Proprietati 1) În general înmultirea matricelor este asociativa

( AB )∗C= A∗( BC )
2) În general, înmultirea matricelor nu este comutativa.
3) Înmultirea matricelor patratice admite ca element neutru matricea unitate,
1 0 0 . 0
0
notata I n= 0
0
( 1
0
0
0
1
0
.
.
.
0
)
0 ,
1
A∗I n=I n∗A= A

VI. Ridicarea la putere a matricelor. Metode

utilizate (exemple).

2 0
1) Inductia matematica ( )
Fie A= 0 5 . Sa se calculeze An .

A2= A∗A= 2 0 2 0 = 4 0
( )( ) ( )
0 5 0 5 0 25
A3 =A 2∗A= 4 0 2 0 = 8 0
( )( ) ( )
0 25 0 5 0 125
2n 0
P ( n ) : A n= ( 0 5n )
 1
a ¿ P ( 1 )= A = (20 05) Adv .
b ¿ Presupunem P ( n ) adevarat a . Vomdemonstra c a P ( n+1 ) este adev a rat a .
2n +! 0 2n 0 2 0 2n +1 0
P ( n+1 ) : A n+1= ( 0 5 n+1)A n +1
= A n
(
∗A= )( ) (
0 5n 0 5
=
0 5n+1 )
=¿ P ( n+1 ) adv .

2) Ecuatia Hamilton-Cayley
A2−Tr A∗A+det A∗I 2 ,unde Tr A s . n .urma matricei iar det A s . n . determinantul matricei .

3) Binomul lui Newton ( A+ B )2=( A+ B ) ( A+ B )= A 2+ AB+ BA+ B2

( A+ B )n=C 0n A n +C1n An−1 B+ C2n A n−2 B2 +…+ Cnn B n.

1 2 3
( ) n ¿
4) Metoda cu siruri Fie A= 0 1 4 . S a se calculeze A , n ϵ N .
0 0 1
1 2 3 1 2 3 1 4 14
( )( ) ( )
A2= A∗A= 0 1 4 0 1 4 = 0 1 8
0 0 1 0 0 1 0 0 1
1 6 33 1 8 60 1 2 n an 1 2 ( n+1 ) an +1
3

( ) ( ) ( )
0 0 1
4

0 0 1
n

0 0 1
n+1
A = 0 1 12 , A = 0 1 16 =¿ A = 0 1 4 n =¿ A = 0
0
1
0
4 ( n+1 )
1
( )
1 2 n an 1 2 3 1 2(n+1) a n+ 8 n+3

( )( ) (
An +1= An∗A= 0 1 4 n 0 1 4 = 0
0 0 1 0 0 1 0
1
0
4 (n+1)
1
)
Comparând cele doua rezultate de la An +1, obtinem
a n+1=a n+ 8 n+3. Pentru n de la 1 la n vom obtine
a n=a1 +8 [ 1+2+3+… ( n−1 ) ] +3+3+3+ …+3 ( de n ori )

VII. Determinanti. Definitie. Cazuri particulare

1) Definitie Fie A=( aij ) ϵ M n ( C ) o matrice patratica. Vom asocia acestei

matrici un numar notat det ⁡( A) numit determinantul matricii A .

2) Cazuri particulare
 a a
(
11

21
12
)
a) A= a a =¿ det ( A )=a11 a 22 −a12 a21, acesta numindu-se determinant de
22

ordinul 2.
b) Fie un determinant de ordinul 3
a11 a12 a13

| |
d= a21 a 22 a23 =a11 a22 a33+ a21 a32 a13 +a 12 a23 a31−a13 a22 a31−a23 a32 a11−a12 a 23 a33 ,
a31 a32 a33
acest calcul s-a realizat cu ajutorul regulii triunghiului.

VIII. Proprietati ale determinantilor. Aplicatii ale

determinantilor în geometrie.

P1 Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricii transpuse

det A=det ⁡( T A ¿ ) ¿

P2 Daca toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule,
atunci determinantul este nul.

P3 Daca într-un determinant schimbam doua linii (sau coloane) între ele
obtinem un determinant opus cu determinantul initial.

P4 Daca un determinant are doua linii (sau coloane) indentice atunci

determinatul este nul.

P5 Daca toate elemntele unei linii (sau coloane) dintr-un determinant sunt
înmultite cu un numar α obtinem un determinant egal cu α înmultit cu
determinantul initial.

P6 Daca un determinant are doua linii (sau coloane) proportionale atunci

determinantul este nul.

P7 Daca linia i dintr-un determinant este suma a doua linii, atunci

determinantul initial este suma a doi determinanti în care toate celelelalte
linii ramân neschimbate.
P8 Daca o linie (sau coloana) a unui determinant este combinatie liniara de
celelalte linii (sau coloane) atunci determinantul este nul.

P9 Daca înmultim elementele unei linii (sau coloane) cu un numar si le

adunam la elementele altei linii (sau coloane) nu se schimba valoare
determinantului.

P10 det ( AB )=det A∗det B

IX. Inversa unei matrice. Matrice inversabila.

1) Definitie Matricea A ϵ M n (C )este inversabila daca ∃ B ϵ M n ( C )astfel încât

AB=BA=I n. A ϵ M n (C ) se numeste nesingulara daca este inversabila. În caz
contrat spunem ca este singulara.

2) Proprietati a) Daca A ϵ M n (C ) este inversabila, atunci A−1 este inversabila.

b) Daca A , B ϵ M n ( C ) sunt inversabile, atunci A∗B este inversabila si
( AB )−1=B−1∗A−1

1 a b
−1
A =
detA
¿
∗A , unde A =
¿
( )
c d
1+1
, unde a=(−1 ) |a22|,

b=(−1 )1+2|a12|, c=(−1 )2+1|a 21|, d=(−1 )2 +2|a11|

X. Rangul unei matrice

1) Definitie a) Fie A ϵ M m , n( C). Se numeste obtinut din minor de ordinul k un

determinant obtinut din k linii si k coloane extrase din matricea A .
b) Fie A ϵ M m , n( C). Rangul matricei A , notat cu rang A , este
dat de cel mai mare ordin al unui minor nenul al matricii A .

2) Observatii a) Daca A=0mn , rang A=0.

b) Daca A ϵ M m , n( C), atunci rang A ≤ min ⁡( m, n).
c) Daca A ϵ M m , n ( C ) , B ϵ M m ,n (C), atunci
rang AB ≤min ( rang A , rang B ) .
 1 2 −1 5
3) Exemplu Fie A=
(
3 1 4 −2 .
2 7 1 3 )
1 2 −1 1 2 5 1 −1 5 2 −1 5
| ||
Minorii de ordinul 3 sunt: 3 1 4 , 3 1 −2 , 3 4 −2 , 1 4 −2
2 7 1 2 7 9 2 1 9 7 1 9 || || |
Minorii de ordinul 2 sunt:
|13 21|,|13 −11 |,|13 −25 |,|21 −14 |,|21 −25 |,|−14 −25 |,|12 27|,|12 −11 |,|12 59|,
|27 59|,|27 −11 |,|−11 59|,|32 17|,|32 41|,|32 −29 |,|17 41|,|17 −29 |,|41 −29 |
Minorii de ordinul 1 sunt:
|1|,|2|,|−1|,|5|,|3|,|1|,|4|,|−2|,|2|,|7|,|1|,|9|

4) Metoda Calculam minorii de ordinul 3 pâna gasim unul nenul.

XI. Sisteme de ecuatii liniare. Metode de rezolvare a

sistemelor de ecuatii liniare.

a₁₁ x ₁+a ₁₂ x ₂+…+a ₁ ₙxₙ=b ₁

liniare.
{
a ₂₁ x ₁+a ₂₂ x ₂+…+ a ₂ₙxₙ=b ₂
1) Definitii a ₃₁ x ₁+a ₃₂ x ₂+…+a ₃ ₙxₙ=b ₃ se numeste sistem de ecuatii
………………………………………
aₘ₁ x ₁+aₘ ₂ x ₂+ …+aₘₙxₙ=bₘ

a 11 a12 … … a 1n

( . . .
am 1 a m 2 … … amn
coeficientilor sistemului).
)
A= a21 a22 … … a 2 n se numeste matricea sistemului (matricea
.
 a 11 a12 … … a 1 n b 1

(
Á= a21 a22 … … a 2 n b 2
. . . .
am 1 a m 2 … … amn bn
)
x1

()
X = x2 se numeste matricea necunoscutelor.
.
xn

b1

()
B= b 2 se numeste matricea termenilor liberi.
.
bm

a) Un sistem care nu are solutii se numeste incompatibil.

b) Un sistem care are cel putin o solutie se numeste compatibil. Daca are
solutie unica se numeste compatibil determinat si daca are mai mult de o
solutie (de obicei o infinitate de solutii) se numeste compatibil nedeterminat.

2) Metode de rezolvare
a) Regula lui Cramer
a11 x 1 +a12 x 2=b1 cu A= a11 a12
Se da sistemul {
a21 x 1 +a22 x2=b2 ( )
a21 a 22
b1 a12 a b
Se noteaz a d ₁=
| b2 a22 | | |
, d ₂= 11 1 ,unde d=det A ≠ 0
a 21 b2
Daca d ≠ 0, sistemul are solutie unica data de formulele lui Cramer:
d1 d2
x ₁= , x ₂=
d d

b) Teorema Kronecker-Capelli
Un sistem de ecuatii liniare este compatibil ¿>rang A=rang Á .
Se numeste minor principal minorul nenul de ordin maxim care da
rangul matricii.
Se numeste minor caracteristic determinantul obtinut din minorul
principal prin bordarea cu o linie si coloana termenilor liberi corespunzatori.
 3) Sisteme omogene
a) Definitie Se numeste sistem liniar omogen un sistem liniar în care toti
termenii liberi sunt egali cu 0. De obicei, în sistemele liniare avem m=n, deci
matricea sistemului este patratica.
b) Observatii
 Orice sistem liniar omogen este compatibil având cel putin o solutie,
solutia banala.
 Un sistem liniar omogen are solutie unica si are solutii nebanale.

XII. Siruri de numere reale

1) Definitie Se numeste sir de numere reale orice functie

f : N ¿ → R cu f ( 1 )=a1 , f ( 2 )=a2 , f ( 3 ) =a3 … … , f ( n )=an .

Reformulând, notatia pentru un sir cu elemente de la 1 la n este (a n)n ≥1.

2) Notiunea de subsir a unui sir

a) Definitie Se numeste subsir al sirului f : N ❑ → R , orice compunere f ° k , al lui f

cu un sir strict crescator k : N → N .
b) Teorema Orice subsir al unui sir convergent este convergent si are aceeasi
limita.
3) Siruri marginite

a) Definitii
 Un sir (a n)n ≥1 este marginit superior daca ∃ M ϵ R astfel încât
a n ≤ M , ∀ M ≥ 1.
 Un sir (a n)n ≥1 este marginit inferior daca ∃ M ϵ R astfel încât
a n ≥ M , ∀ M ≥ 1.
 Un sir (a n)n ≥1 este marginit daca ∃m s i M ϵ R astfel încât
m ≤a n ≤ M , ∀ M ≥ 1.
 b) Observatii
 Un sir este marginit daca este marginit superior si marginit inferior.
 În cazul sirurilor marginite superior respectiv inferior exista ¿ a n s iinf a n ,n ≥ 1.
c) Proprietati
 Daca într-un sir schimbam ordinea unor termeni nu se schimba natura sirului
si nici limita lui.
 Daca dintr-un sir eliminam un numar finit de termeni nu se schimba natura
sirului si nici limita lui.

4) Siruri monotone
Definitii
 Un sir ( a n )n ≥1 este crescator daca a n+1 ≥ a n , ∀ n ≥1.
 Un sir ( a n )n ≥1 este strict crescator daca a n+1 >an , ∀ n≥ 1.
 Un sir ( a n )n ≥1 este descrescator daca a n+1 ≤ a n , ∀ n ≥1.
 Un sir ( a n )n ≥1 este strict descrescator daca a n+1 <an , ∀ n≥ 1.
 Un sir este monoton daca este crescator sau descrescator.
 Un sir este strict monotn daca este strict crescator sau strict descrescator.
5) Limita unui sir. Proprietati ale limite unui sir. Operatii cu siruri care au limita.
a) Definitie Fie sirul (a n)n ≥1 , spunem ca a este limita sirului (a n)n ≥1 , daca în
Error! Hyperlink reference not valid.afara oricarei vecinatati a lui a se afla cel
mult un numar finit de termeni ai acestui sir.
b) Notatie nlim
→∞
an =a sau an → a (se citeste a tinde la a)
n

c) Operatii

 Limita sumei este egala cu suma limitelor: nlim

→∞
( x+ y )=lim x+ lim y
n→∞ n→ ∞

 Limita produsului este egala cu produsul limitelor: nlim

→∞
( x∗y )= lim x∗lim y
n→ ∞ n→ ∞
lim x
x n →∞
 Limita câtului este egala cu câtul limitelor: lim n→∞
( )
=
y lim y
n→∞
lim y
 Limita unei puteri se distribuie bazei si exponentului: nlim x y =lim x n →∞

→∞ n→ ∞
6) Criterii de existenta pentru limita unui sir. Criteriul majorarii. Criteriul
“clestelui”
a) Criteriul majorarii
Fie (a n)n ≥1, (b n)n ≥1 , |a n−a|≤ b n , ∀ n ≥ , unde (b n)n ≥1 sir convergent cu limita 0.
Se prefera scrierea urmatoare: |a n−a|≤ b n → 0=¿ an → a
 0 ≤ an ≤ bn → 0=¿ an →0
b) Criteriul clestelui
Fie (a n)n ≥1, (b n)n ≥1, (c n )n ≥1 astfel încât a n ≤ bn ≤ c n , ∀ n ≥1 s i ( a n )n ≥1 ,(c n)n ≥ 1 sunt siruri
convergente catre aceeasi limita l . Atunci si (b n)n ≥1 este convergent cu limita l .

a n ≤ bn ≤ c n

⋱ ↓⋰

7) Limita sirurilor monotone. Proprietatea lui Weierstrass

Fie (a n)n ≥1 un sir strict crescator cu nlim an =∞ atunci lim 1 =0.

→∞ n→∞ a n

Proprietatea lui Weierstrass Orice sir monoton si marginit are limita.

8) Alte criterii pentru limita unui sir.
1) Criteriul Stolz-Cesaro
an +1−an an
a) Definitie Fie (a n)n ≥1, (b n)n ≥1 cu b n → ∞. Daca ∃ lim b −b =l , atunci ∃ lim b =l.
n → ∞ n +1 n n→∞ n

b) Observatie În general reciproca nu este adevarata.

9) Limite remarcabile de siruri
∞ , dac a α >0
n→∞ {
lim nα = 1 , .dac a α =0
0 , dac a α <0
 ∞ ,dac a α > 1
n
lim a =
n→∞
{1 , . dac a a=1
0 ,dac a α ϵ (−1 ,1)
nu exist a dac a a ϵ ¿

XIII. Limite de functii. Definitie. Proprietati. Criterii de

existenta. Limite remarcabile.
1) Definitie Fie f : D → R si a un punct de acumulare pentru D. Spunem ca f are
limita în a, limita egala cu l ϵ Ŕ , daca ∀ Vϵ (⃗l ) ,∃ U ϵ (⃗a ) astfel încât ∀ x ϵ U ∩ D , x ≠ a avem
f (x)ϵ V.

Se noteaza: lim
x→ a
f ( x )=l

2) Criterii de existenta
a) Criteriul majorarii pentru limite finite
Fie f , g : A → R doua functii x 0 un punct de acumulare al multimii A , iar V o
lim g ( x )=0 si exista l ϵ R astfel încât |f ( x ) −l|≤ g ( x ) ,
vecinatate a lui x 0. Daca x→ x 0

lim f ( x )=l.
atunci x→ x
0

b) Criteriul majorarii pentru limite infinite

Fie f , g : A → R doua functii x 0 un punct de acumulare al multimii A , iar V
o vecinatate a lui x 0.
lim g ( x )=∞ , atunci lim f ( x )=∞.
 Daca f ( x ) ≥ g ( x ) , ∀ x ϵ V ∩ A ¿ x 0 } si x→
0 x x→ x
0

lim g ( x )=−∞ , atunci

 Daca f ( x ) ≤ g ( x ) , ∀ x ϵ V ∩ A ¿ x 0 } si x→
0 x

lim f ( x )=−∞.
x→ x 0

3) Limite remarcabile
a) Limitele unor functii trigonometrice
sin x
 lim
x →0 x
=1
tg x
 lim
x →0 x
=1

b) Limitele în cazul 1∞

 lim
x→ ∞
¿¿
 1
 lim (1+ x) =e x
x →0

c) Limitele cu logaritmi si exponentiale

ln(1+ x)
 lim x
=1
x →0

a x −1
 lim =ln a
x →0 x
e x −1
 lim =1
x →0 x

XIV. Functii continue

1) Continuitatea unei functii într-un punct. Continuitate laterala. Puncte de
discontinuitate.
a) Definitii
 Fie f : D → R si a ϵ D . Spunem ca f este continua în punctul a daca ∀ V ϵ ⃗¿,
∃Uϵ (⃗a ) astfel încât ∀ x ϵ U ∩ D avem f ( x ) ϵ V .
 Spunem ca f este discontinua într-un punct a daca f nu este continua în acel
punct. Exista doua tipuri de discontinuitati: speta I (limitele laterale exista si
sunt finite) si II.

b) Observatii
 Daca a este punct izolat al multimii D, atunci f este evident continua în a .
 Daca a este punct de acumulare al multimii D , atunci se punem problema
limitei functiei f în punctul a si comparând definitiile continuitatii într-un
punct si a limitei unei functii într-un punct, obtinem:

f continu a î n a≤¿ ∃ lim f ( x )=f (a)

x →a

 În cazul în care functia f are expresii diferite în stânga si în dreapta lui a ,

avem limite laterale si în plus:

f continu a î n a≤¿ lim f ( x )=lim f ( x )=f (a)

x→ a x→ a
x< a x> a

2) Continuitatea pe o multime
 a) Definitie Spunem ca functia f : D → R este continua pe multimea D daca
este continua în orice punct a ϵ D .
b) Observatii
 Uneori, daca f : D → R este continua pe multimea D spunem simplu ca f este
functie continua (fara a mai preciza domeniul de definitie).
 Functiile elementare sunt continue.

3) Operatii cu functii continue

Fie f , g : D → R , a ϵ D ϵ D' s i f , g continue î n punctul a, atunci:
a) f +g continua în a
b) f −g continua în a
c) f∗g continua în a
f
d) g continua în a
e) αf continua în a

4) Proprietati ale functiilor comtinue

Proprietatea lui Darboux
Definitie Fie f : I → R . Spunem ca f are proprietatea lui Darboux
daca ∀ x1 , x 2 ϵ I cu x 1< x2 s i ∀ ε ϵ ( x 1 , x 2 ) astfel încât f ( ε )=γ .
Orice functie continua f : I → R are proprietatea lui Darboux.
O functie care are proprietatea lui Darboux transforma orice interval tot într-
un interval.

5) Continuitatea functiilor compuse

Daca f continua în a si g continua în f (a) atunci functia g o f : D → R este
continua în a.
Compunerea a doua functii continue este tot o functie continua.

lim g ( f ( x )) =g(lim f ( x ))
x→ a x →a

6) Continuitatea functiilor inverse ??

XV. Functii derivabile

1) Definitia derivatei unei functii într-un punct. Derivate laterale.
 f ( x )−f ( x 0 )
Spunem ca f are derivata în x 0 daca ∃ lim ϵ Ŕ .În plus daca
x→ x0 x −x0
f ( x )−f ( x0 )
lim ϵ R (este finita) spunem ca f este derivabila în punctul x 0.
x→ x 0 x−x 0

Observatie În cazul în care o functie are expresii diferite pentru x < x 0 si x > x 0
(functii definite cu acolade) are sens sa vorbim despre derivate laterale.
Spunem ca f are derivata la stânga în punctul x 0 daca
f ( x )−f ( x 0 )
∃ lim =¿ f 's ( x 0 ) ϵ Ŕ . În plus, daca f ' ( x ) ϵ R spunem ca f este derivabila la
x→ x 0
x −x 0
s 0
x< x 0

stânga în x 0 .
Spunem ca f are derivata la dreapta în punctul x 0 daca
f ( x )−f ( x 0 )
∃ lim =¿ f 'd ( x0 ) ϵ Ŕ . În plus, daca f ' ( x ) ϵ R spunem ca f este derivabila la
x→ x 0
x −x 0
d 0
x> x 0

dreapta în x 0 .

2) Puncte remarcabile pe reprezentarea grafica a unei functii

a) Puncte de inflexiune
Definitie x 0 este punct de inflexiune al functiei f daca functia este continua în
x 0, are derivata în x 0 (finita sau infinita) si daca graficul este convex (concav) de o
parte a lui x 0 si concav (convex) de cealalata parte.
b) Puncte unghiulare
Definitie Se numeste punct unghiulare pentru graficul functiei f , punctul
A(x 0 , f ( x 0 ) ), daca derivatele laterale ale functiei f în x 0 sunt diferite si cel putin una
este finita.
c) Puncte de întoarcere
Definitie Se numeste punct de întoarcere pentru graficul functiei f , punctul x 0
daca derivatele laterale ale functiei f în x 0 sunt infinite si diferite.

3) Continuitatea unei functii derivabile

 O functie derivabila într-un punct este continua în acel punct.
4) Derivabilitatea pe un interval
Fie f : E → R si l un interval din E.
Definitie Functia f este derivabila pe intervalul l daca este derivabila în fiecare
punct al intervalului l .
5) Operatii cu functii derivabile
' ' '
a ¿ ( f + g ) ( x )=f ( x ) + g ( x )

b ¿ ( f −g ) ¿' ( x)=f ' ( x ) −g ' (x)

c ¿ ( f ∗g ) ¿' ( x )=f ' ( x )∗g ( x )+ f ( x )∗g '( x )

f f ' x∗g ( x )−f ( x ) g ' (x )

d) ( g ¿ ( x ) =
g2 (x)

e ¿ ( c∗f )' =cf '

6) Derivarea functiilor compuse. Derivarea functiilor inverse

Definitie Fie f : I → J , g : I → R , f derivabila în x 0, g derivabila în f ¿ ). Atunci, g o f
' '
derivabila în x 0 si ( g o f ) ( x 0 )=g ( f ( x0 ) )∗f '( x 0 )
Definitie Fie f : I → J , bijectiva cu inversa f −1 : J → I . Daca f derivabila în x 0 ϵ I ϵ I '
1
atunci f −1 derivabila în y 0=f ( x 0 ) si în plus ( f ¿¿−1)'( y 0)= f ' x ¿, unde f ' ( x 0 ) ≠ 0.
( 0)
7) Reguli de derivare. Derivatele functiilor elementare.

c ' =0

x ' =1
'
( x n ) =n x n−1
1
(√ x ¿ ' =
2√ x
1
( √n x ) '= n
n √ x n−1

( x α ) ' =α x α−1
 (a¿ ¿ x )' =a x lna¿

(e ¿¿ x) '=e x ¿
¿
¿

7) Teoreme fundamentale ale calcului diferential.

a) Teorema lui Fermat
Fie f : I → Rsi x 0 un punct de extrem local situat în interiorul intervalului I .
Daca f este derivabila în x 0, atunci f ' ( x 0 )=0
În general, reciproca teoremei lui Fermat nu este adevarata.
b) Teorema lui Rolle
Definitie Spunem ca functia f : [ a , b ] → R este o functie Rolle daca este continua
pe [a , b] si derivabila pe (a, b).
Fie f : [ a , b ] → R o functie Rolle astfel încât f ( a )=f ( b ) . Atunci ∃ C ϵ ( a , b ) astfel
încât f ' ( c )=0.
Consecin t a1 Daca f : [ a , b ] → R este o functie Rolel care are cel putin n radacini
atunci f ' are cel putin n−1 radacini.
Consecin t a 2 Daca f : [ a , b ] → R este o functie Rolle care are cel mult n radacini atunci
f ' are cel mult n+1 radacini.

c) Teorema lui Lagrange

Fie f : [ a , b ] → R o functie continua pe [ a , b ] si derivabila pe (a, b) ( f functie
f ( b ) −f ( a)
Rolle. Atunci ∃ c ϵ ( a , b) astfel încât =f '( c).
b−a

Consecinte
 Fie f : I → R derivabila cu f ' ( x )=0 , ∀ x ϵ I . Atunci f este functie constanta
 Fie f , g : I → R derivabile cu f ' ( x )=g ' (x ), ∀ x ϵ I . Atunci ∃ k ϵ R astfel încât
f ( x )=g ( x ) +k , ∀ x ϵ I
 Fie f : I → R si x 0 ϵ I . Daca f este continua în x 0, derivabila pe I ¿ x 0 } si
∃ lim f ' ( x )=l ϵ Ŕ , atunci f are derivata în x 0 si f ' ( x 0 )=l .
x→ x
0
 d) Teorema lui Cauchy
Fie f , g : [ a , b ] → R doua functii continue pe [a , b ¿ derivabile pe (a , b) ( f , g
functii Rolle) si cu g' ( x ) ≠ 0, ∀ x ϵ (a , b). Atunci ∃ c ϵ ( a , b) astfel încât
f ( b )−f (a) f ' (c )
= .
g ( b )−g( a) g ' ( c )

8) Regulile lui l’Hospital

1) Fie f , g : ( a , b ) → R doua functii cu proprietatile:
 f , g derivabile pe (a , b)
 lim
x→ a
f ( x )=¿ lim g ( x )=0 ¿
x→ a

 g (x) ≠ 0 , ∀ x ϵ ( a ,b)
'

lim f ' ( x )
 ∃ x→ a' ϵ Ŕ
g (x)

lim f ' ( x ) lim f ( x ) lim f ' ( x )

Atunci ∃ x→ a' si mai mult x→a
= x → a'
g (x) g(x) g (x)

2) Fie f , g : ( a , b ) → R doua functii cu proprietatile:

 f , g derivabile pe (a , b)
 lim
x→ a
f ( x )=¿ lim g ( x )=∞ ¿
x→ a

 g ( x )=0 , g (x) ≠ 0 , ∀ x ϵ ( a ,b)

'

lim f ' ( x )
 ∃ x→ a' ϵ Ŕ
g (x)

lim f ' ( x ) lim f ( x ) lim f ' ( x )

Atunci ∃ x→ a
'
si mai mult x→a
= x → a'
g (x) g(x) g (x)

Se recomanda: in calculul limitelor de functii combinarea metodelor elementare

cu regula lui l’Hospital.

9) Sirul lui Rolle

Sirul lui Rolle este o metoda aproximativa de rezolvare cu ajutorul analizei
matematice a unor ecuiatii ce, in general, nu se pot rezolva cu metode algebrice,
rezolvarea unui exercitiu si partea teoretica.
Sirul lui Rolle este, in general, „sirul” semnelor valorilor de pe linia lui f (x), incl.
0, daca este cazul. Ecuatia data are atatea radacini cate schimbari de semn exista in
sirul lui Rolle.
Obesrvatie Daca vrem rezultate mai „bune” despre radacini, putem da valori
particulare.

10) Rolul primei derivate in studiul functiilor

Intervine in stabilirea intervalelor de monotonie ale unei functii derivabile si a
punctelor de extrem.

11) Rolul derivatei a doua in studiul functiilor

Fie f o functie derivabila de doua ori pe intervalul I .
Daca f ' ' ( x ) ≥ 0 pe intervalul I , atunci f este convexa pe I .
Daca f ' ' ( x ) ≤ 0 pe intervalul I , atunci f este concava pe I .
Spunem ca x 0 este punct de inflexiune al functiei f daca
 f are derivata∈ x0 , finita sau infinita
 Functia este convexa de o parte a lui x 0 si concava de cealalta parte.

12) Asimptote
Prin asimptota se intelege o dreapta care se apropie de graficul unei functii foarte
mult sau cu proprietatea ca distanta dintre acea dreapta si grafiucl functiei tinde la
zero.
a) verticale - spunem ca dreapta x=a este asimptota verticala la stanga pentru f
lim f ( x )=± ∞
daca x→ a si spunem ca dreapta x=a este asimptota verticala la dreapta
x< a

lim f ( x )=± ∞
pentru f daca x→ a .
x> a
 Observatie Este important sa stabilim punctele „a” in care o functie are limite
infinite pentru ca doar acolo se studieaza existenta asimptotelor verticale.
b) orizontale – spunem ca dreapta y=a este asimptota orizontala spre + ∞ daca
lim f ( x )=a si spunem ca dreapta y=a ' este asimptota orizontala spre -∞ daca
x→ ∞

lim f ( x ) =a' .
x→−∞

c) oblice – spunem ca dreapta y=mx+n este asimptota oblica spre + ∞ daca lim
x→ ∞
¿¿ =

0 si spunem ca dreapta y=m' x+ n' este asimptota oblica spre −∞ daca ¿

f (x)
m= lim
x→ ∞ x
n=lim (f ( x )−mx)¿
x→∞

Formulele sunt analoage si pentru −∞ .

XV. Reprezentarea grafica a functiilor – pasi si exemplu

Sa se reprezinte grafic functia f ( x )=x 3−3 x +2.
a) Domeniul de definite al functiei
D=R

b) Intersectiile cu axele de coordonate

∩Oy : x=0=¿ f ( 0 )=2=¿ A ( 0,2 )

∩Ox : y=0=¿ f ( x )=0=¿ x 3−3 x +2=0

 x +2=0=¿ x=−2
 ( x−1 )2=0=¿ x=1
c) Simetrii si periodicitate
Periodicitatea se studieaza la functiile trigonometrice si daca T este perioada
principala se traseaza graficul pe intervalul [0 ,T ] si apoi graficul arata la fel pe
celelalte intervale de lungime T .
Pentru simetrii se calculeaza f (−x ) .
i) daca f (−x )=f ( x ) functia este para si graficul este simteric fata de axa Oy .
ii) daca f (−x )=−f ( x ) functia este para si graficul este simteric fata de punctul O .
iii) Daca D nu este simetric fata de O atunci nu se pune problema simetriilor.
d) Continuitate si asimptote
Evident f continua pe R => Gf nu are asimptote verticale.
lim x 3=∞
x→ ∞

lim ¿ ∞
x→−∞

 Nu are asimptote orizontale

f (x )
lim =+∞
x→ ∞ x
f ( x)
lim =−∞
x→−∞ x

 Gf nu are asimptota oblica

e) Derivata I

f ' ( x )=3 ( x 2−1 )

f ' ( x )=0=¿ x=± 1

e) Derivata II
f ' ' ( x )=6 x

f ' ' ( x ) =0=¿ x=0

f) Tabelul de variatii al functiei

g) Trasarea graficului