Formule de calcul prescurtat

(a+ b)2=a2 +2 ab+ b2

(a−b)2=a2−2 ab+b 2

(a+ b)3=a3 + b3 +3 a b2 +3 a2 b

(a+ b)3=a3 −b3 +3 a b 2−3 a2 b

2 2
a −b =(a+ b)(a−b)
3 3 2 2
a −b =(a−b)(a + ab+b )
3 3 2 2
a + b =(a+b)(a −ab +b )

a n−b n=( a−b)(an−1 +an−2 b+…+ bn−1) + mereu

a n+ bn=(a+ b)( an−1−an−2 b +…+b n−1) + si – alterneaza

2 2 2 2
(a+ b+c ) =a +b + c +2 ab+ 2bc +2 ac

a 3+ b3 +c 2=( a+b+ c)3−3 (a+b)( b+c )(c+ a)

Modul
|x|= x daca x ≥ 0
-x daca x ¿ 0

|x|≥ 0
|x|=0 , doar daca x =0
|x|=| y| x=± y

Exemplu de explicitarea modulului!

|2 x+ 5|=9
|2 x+ 5|=¿ 2x+5 daca 2x+5≥ 0  x ≥−2…….pentru acest caz, 2x+5=9; x=2, x apartine intervalului 
OK

-2x-5 daca 2x+5¿ 0  x ←3…….pentru acest caz, -2x-5=9; x=-7, x apartine intervalului 
OK
Parte intreaga si fractionara
Parte intreaga
[x] = cel mai mare nr. Intreg, cel mult egal cu x ex [6.3] = 3

[2+x] = 2+ [x]
x−1 ≤[ x] ≤ x ≤[ x ]+1

Parte fractionara
{x} = x - [x] ex {6.3} = 6.3-6 =0.3

{x} ε [ 0,1]
{2+x} = {x} ……… [2+x] = 2+ [x]

Inegalitatea mediilor
min( a , b)≤ mh≤ ma≤ mp ≤ max(a , b)
mg =√ ab

mp = √
2 2
a +b
2

Inductia matematica
P(n): …
1) Etapa de verificare
P(1) : A

2) Etapa de demonstratie
pp P(k) : A
dem P (k+1) : A

Siruri
(an) n ≥ 1
-marginit: m, M ε R astefel incat m≤ an ≤ M

- crescator an ≤ an+1

-descrescator an ≥ an+1

Progresi aritmetice
a n+1=an +r

an−1 +an +1
a n=
2
(a ¿ ¿ 1+a n)n
Sn= ¿
2

Progresii geometrice
b n+1=b n∗q

b n=√ bn−1∗bn+1
n
b 1(q −1)
Sn=
q−1

 Gf ∩ Oy :
Functii
(f ° g)( x)=f ( g(x )) f(x)=0
B(0,a)
 Gf ∩ Ox:
x=0,
f(0)= a A (a,0)

- crescatoare : x1<x2  f(x1) ≤f(x2)

-descrescatoare: x1<x2  f(x1) ≥f(x2)
-simetrica
-para: f(-x)= f(x)
-impara: f(-x)= -f(x)
-periodica: f(x+T)=f(x)

Functia de gradul I
f(x)= ax+b…….graficul este o dreapta
Semnul:
x −b
- a +
f(x ----------------------0 ++++++++++++++++++++
)
semnul opus lui a semnul lui a

Ecuatia de gradul al II lea

ax 2 +bx +c=0
2
∆=b −4 ac

−b ± √ b 2−4 ac
Daca ∆ >0 : x1,2¿
2a
−b
∆=0 : x1=x2 ¿
2a
∆ <0 : ecuatia nu are solutii in R

Relatile lui Viete

−b x 1+ x 2 = S2-2P
2 2
S= x1 + x 2=
a
x 1+ x 2 = S3-3P
3 3 |x 1−x 2|= √ S2−4 P
x 1 + x 2 = (S2-2P)2-2P
4 4
 c
P=x 1∗x 2=
a

Functia de gradul al II lea

f ( x)¿ ax + bx+ c …..graficul functiei este o parabola
2

a>0  pct de minim

Gf are ramurile in sus
a<0  pct de maxim
Gf are ramurile in jos

Intersectia cu axa Oy este punctul de coordonate (0,f(0))

Intersectia cu axa Ox: sunt punctele de coordonate (x1,2 ,0)……….daca ∆ >0
este punctul de coordinate (x1, 0)…………… daca∆=0
nu exista …………………………………………………daca∆ <0

−b −∆
Coordonatele varfului : V ( ,
2a 4 a
)

Semnul:
x - x1 x2 +

f(x semn a semn opus lui a semn a

)

Vectori
-vectori simetrici / opusi :u⃗ si−⃗u

Adunarea: ⃗
AB+ ⃗
BC=⃗
AC (regula triunghiului)
⃗
AB +⃗
AD=⃗
AC (regula paralelogramului)
Scaderea: u⃗ −⃗v =⃗u +(⃗
− v)

(⃗
AB+ ⃗
AC ) Vector mediana
⃗
AM=
2

⃗
GA + ⃗
GB+ ⃗
GC =⃗0 G- centru de reutate in triunghi
⃗
MA+ ⃗
MB+⃗
MC=3 ⃗
MG M- un pct din planul tr ABC
⃗
MA+ ⃗
MC=⃗
MB+⃗
MD M- un pct din planul paralelogr
ABCD
⃗
OA + ⃗
OB+ ⃗
OC =⃗
OH (Silvester)
⃗
HA+ ⃗
HB+ ⃗
HC =3 ⃗
HG (Lening)
⃗ ⃗ ⃗ ⃗
HA+ HB+ HC =2 HO (din cele 2) H-O-G
O- centru cerc circumscris
H- ortocontreu (intersectia inaltimiilor)
⃗
PA + ⃗
PB
Mijllocul segmentului si punctul P : ⃗
PM =
2

NA ⃗
PA+ k ⃗
PB
Rapoarte =k → ⃗
PN =
NB 1+k

r M =⃗
Vector de pozitie: ⃗ OM
⃗
r +¿ ⃗
rC
⃗ r A+ B
r G =⃗ ¿
3

⃗ r A +⃗
r H =⃗ r B +¿ ⃗
rC¿

r I =a⃗
⃗ r A +b ⃗
r B +c r⃗C : (a+b+c)

Coliniaritate A-B-C  a ⃗
MA +b ⃗
MB+ c ⃗
MC= ⃗0
AB ' CA ' BC '
Teorema lui Menelaos A’-B’-C’ daca : B ' C + A ' B + C ' A =1

AA’, BB’, CC’ CONCUREENTE DACA…………….

M ϵ ∫ ∆ ABC
AC ' AB' AM
+ =
C ' B B ' C MA '

Relatiile dintre 2 vectori u⃗ =L ⃗v

xu y u
u⃗ ∨¿ ⃗v : =
xv xv

u⃗ ∨⃗v : xu x v + y u y v =0

u⃗ =xu i⃗ + y u ⃗j

u⃗ ∗⃗v : x u x v + y u y v

u⃗ ∗⃗v :|u⃗|∗|⃗v|∗cos α

u⃗ ∗⃗v : √ x2u + y 2u∗√ x 2v + y 2v cos α α =unghiul dintre cei 2 vectori

|u⃗|=√ x 2u+ yu2

a b c
Teorema sin: sinA = sinB = sinC =2 R

Teorema cos: a 2=b2 +c 2−2 bc∗cosA

b 2=a2 +c 2−2 ac∗cosB
c 2=a2+ c 2−2 ac∗cosC
2 2
2(b+ c )−a
Teorema medianei: m2a=
4

În orice triunghi dreptunghic, mediana(dusă din vârful triunghiului)

corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.

Teorema bisectorei: Într-un triunghi ABC, bisectoarea unghiului A determină

BD BA
pe latura opusă (BC) segmente proporționale cu laturile triunghiului: CD = CA

Teorema lui Nepler: sin A =

2 √ ( p−b)( p−c)
bc
cos
A
2 √
=
p (p−a)
bc
ARII
a∗h a a∗b∗sinC abc
S= = = p∗r=
2 2 4R
( a+b+ c)
F. lui Heron: S= √ p( p−a)( p−b)(p−c ).......... unde p=
2
Teorema lui Steward: OA 2∗BC −OB 2∗AC +OC 2∗AB= AB∗AC∗BC

TRIGONOMETRIE
0 π π π 90 180
30= 45= 30=
6 4 3
Sin 0 1 √2 √3 1 0
2 2 2
Cos 1 √3 √2 1 0 -1
2 2 2
Tg 0 √3 1 √3 1 0
3
Ctg 1 √3 1 √3 0 1
3

cos 2 x=2∗sin x∗cos x sin2 x+ cos2 x=1

2∗tg x
tg 2 x= tg x∗ctg x =1
1−tg 2 x
1−cos 2 x sin (−x )=−sinx
sin 2 x=
2
cos (−x)=cos x
21+cos 2 x
cos x=
2
sin(a+b)=sin a∗cos b+cos a∗sin b
sin(a−b)=sin a∗cos b−cos a∗sin b
a
cos =
2 2√
1+ cos a
cos (a+b)=cos a∗cos b−sin a∗sin b

√
a 1−cos a cos (a−b)=cos a∗cos b+sin a∗sin b
sin =
2 2
a sin a
tg =
2 1+cos a
 a
2tg
2
sin a=
a
1+tg2
2
a
1−tg 2
2
cos a=
a
1+tg 2
2
a
2 tg
2
tg a=
a
1−tg 2
2