Sunteți pe pagina 1din 7

Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.

ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


SIRUL DE RADICALI IMBRICATI AL LUI RAMANUJAN
O PRIVIRE PROASP

AT

A
Abstract. A fresh approach on Ramanujans nested radical sequence.
Se adreseaza claselor XI, XII.
Data: 5 februarie 2014.
Autor: Dan Schwarz, Bucuresti.
1. Introducere
O expresie de forma
X = x
0
+
_
x
1
+
_
x
2
+ +

x
n
+
se numeste radical imbricat (nested radical ). Denind sirul (X
n
)
n0
prin
X
n
= x
0
+
_
x
1
+
_
x
2
+ +

x
n
, singurul fel de a decide ca expresia X
este bine denita este de a demonstra ca sirul (X
n
)
n0
este convergent, si
atunci putem lua X = lim
n
X
n
.
1
Ramanujan
2
a propus calcularea valorii expresiei
_
1 + 2
_
1 + 3

1 + ,
un caz particular pentru

1 +x
_
1 + (x + 1)
_
1 + (x + 2)

1 + (x > 0),
care la randul sau este un caz particular pentru (a 0, m 1)
F(x) =
_
ax + (m+a)
2
+x
_
a(x +m) + (m+a)
2
+ (x +m)


Metoda clasica, introdusa de matematicianul N. J. Fine (1956), stabileste
ecuat ia funct ionala F(x)
2
= ax+(m+a)
2
+xF(x+m), care poate rezolvata
pentru a se ajunge la F(x) = x +m+a. Pentru a = 0 se obt ine
x +m =

m
2
+x
_
m
2
+ (x +m)
_
m
2
+ (x + 2m)
_
m
2
+
1
Wikipedia spune despre acest subiect
Herschfeld proved that a nested radical of real nonnegative terms con-
verges if and only if (xn)
1/2
n
is bounded. He also extended this result
to arbitrary powers (which also include continued fractions) (1935), a
result known under the name of Herschfelds convergence theorem.
2
Journal of Indian Mathematical Society, 1911.
1



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


Ramanujan <D. Schwarz>
iar pentru m = 1, x = 2 se obt ine mai departe cazul cel mai notoriu
3 =
_
1 + 2
_
1 + 3

1 +

In cele ce urmeaza voi prezenta o noua metoda (care dupa stiint a mea nu a
mai fost folosita) pentru gasirea valorii acestei expresii.
2. Solutia
Denim sirurile dublu-indexate (x
n,k
)
nk0
si (y
n,k
)
nk0
prin
x
n,k
=

m
2
+ (x +km)

m
2
+ + (x + (n 1)m)

m
2
+ (x +nm)
y
n,k
=

m
2
+ (x +km)

m
2
+ + (x + (n 1)m)

m
2
+ 2(x +nm) + (x +nm)
2
Observam pentru nceput ca x
n,k
< y
n,k
pentru tot i n k 0. Apoi
observam ca pentru orice k 0 avem
y
k,k1
=
_
m
2
+ (x + (k 1)m)
_
m
2
+ 2(x +km) + (x +km)
2
=
=
_
m
2
+ (x + (k 1)m)
_
(x + (k + 1)m)
2
=
=
_
m
2
+ (x + (k 1)m)(x + (k + 1)m) =
=
_
(x +km)
2
=
=
_
m
2
+ 2(x + (k 1)m) + (x + (k 1)m)
2
=
y
k1,k1
ceea ce telescopeaza catre y
n,k
= x + (k + 1)m, astfel y
n,0
= x +m, pentru
tot i n 0. Pana aici, nimic nou ... decat ca de obicei se lucreaza numai
cu sirurile (x
n,0
)
n0
si (y
n,0
)
n0
; aceasta este pentru ca dorim sa aratam ca
F(x) = lim
n
x
n,0
= lim
n
y
n,0
= x +m.
Putem acum sa facem alte cateva observat ii elementare. Sirul (x
n,0
)
n0
este evident strict crescator, iar din x
n,0
< y
n,0
= x + m rezulta ca sirul
(x
n,0
)
n0
este marginit superior, deci (dintr-o proprietate fundamentala a
lui R) este convergent, cu lim
n
x
n,0
= sup
n0
x
n,0
x +m.
Noutatea intervine aici. Vom estima
n,k
= y
n,k
x
n,k
. Avem
0 <
n,k
=
y
2
n,k
x
2
n,k
y
n,k
+x
n,k
=
x +km
y
n,k
+x
n,k
(y
n,k+1
x
n,k+1
), si
y
2
n,n
x
2
n,n
= (x +nm)(x +nm+ 1), deci
0 <
n,k
= (x +nm+ 1)
n

=k
x +m
y
n,
+x
n,
=
=
(x +nm+ 1)(x +km)
y
n,n
+x
n,n
n

=k+1
x +m
y
n,1
+x
n,1
<
<
(x +nm+ 1)(x +km)
(x +nm) +

x +nm
n

=k+1
x +m
(x +m) +

x +m
caci x
n,1
>
_
m
2
+ (x + ( 1)m)

x +m.
2



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


<D. Schwarz> Ramanujan
Dar lim
n
(x +nm+ 1)(x +km)
(x +nm) +

x +nm
= 1, iar pe de alta parte
n

=k+1
(x +m) +

x +m
x +m
=
n

=k+1
_
1 +
1

x +m
_
> 1 +
n

=k+1
1

x +m
(din inegalitatea lui Bernoulli) si deci
n

=k+1
x +m
(x +m) +

x +m
<
1
1 +
n

=k+1
1

x +m
<
1
1 +
n k

x +nm
0
pentru n . Aceasta nseamna ca 0 lim
n
(y
n,0
x
n,0
) = lim
n

n,0
= 0,
prin urmare lim
n
x
n,0
= lim
n
y
n,0
= x +m, deci F(x) = x +m , ceea ce ne
propusesem nca de la nceput (pentru m = 1, x = 2 obt inem valoarea 3 ).
Pentru buna masura, voi prezenta si demonstrat ia lui N. J. Fine (cu a = 0,
m = 1, x 1). Ca mai sus, sirul (x
n
)
n0
dat prin x
n
= x
n,0
este crescator
si marginit superior, asadar convergent, cu lim
n
x
n
x + 1. Putem atunci
deni funct ia
f(x) = lim
n
x
n
=

1 +x
_
1 + (x + 1)
_
1 + (x + 2)

1 +
cu proprietatea f(x) x + 1. Se vede ca avem f(x) =
_
1 +xf(x + 1),
deci f(x)
2
= 1 +xf(x+1), adica exact o funct ie care ndeplineste condit iile
ecuat iei funct ionale din sect iunea urmatoare (chiar cu condit ia mai tare
f(x) x + 1). Avem si x
n
>
_
x
_
x
_
x

x, cu n semne de radical,
deci x
n
> x
1/2+1/4++1/2
n
= x
11/2
n
, prin urmare, din denit ia lui f(x),
f(x) = lim
n
x
n
lim
n
x
11/2
n
= x
x + 1
2
pentru x 1. Vom demonstra
prin induct ie ca f(x)
x + 1
2
1/2
n
pentru n 0. Cazul de pornire n = 0 tocmai
a fost vericat mai sus. Avem atunci
f(x)
2
= 1 +xf(x + 1) >
1
2
1/2
n
+xf(x + 1)
1 +x(x + 2)
2
1/2
n
=
(x + 1)
2
2
1/2
n
,
asadar, luand radacina patrata, f(x) >
x + 1
2
1/2
n+1
. Prin urmare, trecand la
limita, f(x) lim
n
x + 1
2
1/2
n+1
= x + 1, si am terminat.
Se poate vedea ca acelasi argument se poate aplica, daca am avea doar
f(x) 2(x+1), si pentru a arata ca f(x) 2
1/2
n
(x+1), deci f(x) x+1,
si aceasta rezolva complet si ecuat ia funct ionala din sect iunea urmatoare.
3



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


Ramanujan <D. Schwarz>
3. O Aplicatie la o Ecuatie Functional a
Problema. Determinat i funct iile f : [1, +) [1, +) astfel ca pentru
orice x 1 sa avem 2(x + 1) f(x) si f(x + 1) =
f(x)
2
1
x
.
Solut ie. Sa presupunem ca f(x) 2
1/2
n
(x +1); acest lucru este adevarat
pentru n = 0, caci se scrie f(x) 2(x + 1). Avem atunci
f(x)
2
1
x
= f(x + 1) 2
1/2
n
(x + 2),
deci f(x)
2
2
1/2
n
(x+2)x+1 < 2
1/2
n
(x+1)
2
, asadar f(x) < 2
1/2
n+1
(x+1).
Prin urmare presupunerea este adevarata pentru toate valorile n, si deci
f(x) lim
n
2
1/2
n
(x + 1) = x + 1.
Presupunem acum f(x)
_
1 +x
_
1 + (x + 1)

1 + , cu n semne de
radical; acest lucru este adevarat pentru n = 0, caci se scrie f(x) 1.
Atunci
f(x)
2
1
x
= f(x + 1)
_
1 + (x + 1)
_
1 + (x + 2)

1 + , deci
avem f(x)
2
x
_
1 + (x + 1)
_
1 + (x + 2)

1 + + 1, prin urmare avem


si f(x)

1 +x
_
1 + (x + 1)
_
1 + (x + 2)

1 + , cu n + 1 semne de
radical. Dar acesta este sirul de radicali imbricat i al lui Ramanujan, care
converge la x + 1, si deci f(x) x + 1.
Cele doua inegalitat i obt inute combina n a ne da f(x) = x + 1 ca unica
solut ie (si o vericare rapida conrma acest fapt).
4. Un Alt Exemplu Estetic
Un radical imbricat interesant este si =

1 +
_
4 +
_
16 +

64 + .
Denim sirurile dublu-indexate (a
n,k
)
nk0
si (b
n,k
)
nk0
prin
a
n,k
=

(2
k
)
2
+
_
(2
k+1
)
2
+ +
_
(2
n1
)
2
+
_
(2
n
)
2
b
n,k
=

(2
k
)
2
+
_
(2
k+1
)
2
+ +
_
(2
n1
)
2
+
_
(2
n
+ 1)
2
Atunci

1 +
_
4 +
_
16 +

64 + = lim
n
a
n,0
= = 2 daca reusim
sa demonstram ca sirul este convergent si ca are limita 2.
4



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


<D. Schwarz> Ramanujan

Incepem prin a observa ca a


n,k
< b
n,k
pentru tot i n k 0. Apoi
observam ca pentru orice k 0 avem
b
k+1,k
=
_
(2
k
)
2
+
_
(2
k+1
+ 1)
2
=
_
(2
k
)
2
+ 2 2
k
+ 1 =
_
(2
k
+ 1)
2
= b
k,k
si deci putem telescopa catre b
n,k
= 2
k
+1; astfel b
n,0
= 2, pentru tot i n 0.
Finalmente vom estima b
n,k
a
n,k
. Avem
0 < b
n,k
a
n,k
=
b
2
n,k
a
2
n,k
b
n,k
+a
n,k
=
b
n,k+1
a
n,k+1
b
n,k
+a
n,k
si b
n,n
a
n,n
= 1, deci
0 < b
n,k
a
n,k
=
n1

=k
1
b
n,
+a
n,
<
n1

=k
1
b
n,
=
n1

=k
1
2

+ 1
<
n1

=k
1
2

= 2
k(k1)
2

n(n1)
2
.
Aceasta nseamna ca 0 lim
n
(b
n,0
a
n,0
) lim
n
2

n(n1)
2
= 0, prin urmare
lim
n
a
n,0
= lim
n
b
n,0
= 2, ceea ce ne propusesem nca de la nceput.
5. Si

Inc a un Alt Exemplu
Prin curtoazia lui Dinu Serbanescu, va prezint si problema urmatoare (de
undeva, de la un concurs mai vechi din Rusia).
Problema. Denim sirul (x
n
)
n2
prin x
n
=
2
_
2 +
3
_
3 +
4
_
4 + +
n

n.
Demonstrat i ca sirul este convergent catre o limita x (1, 2) si ca este
satisfacuta inegalitatea x x
n
<
2
n!
pentru orice n 2.
Solut ie. Denim sirul dublu-indexat (x
n,k
)
nk2
prin
x
n,k
=
k
_
k +
k+1
_
k + 1 + +
n

n
Este usor de dovedit ca x
n,n
< 2 pentru orice n 2 (caci x
n,n
=
n

n < 2)
si ca mai apoi din x
n,k+1
< 2 obt inem x
n,k
< 2 pentru orice 2 k < n (caci
x
n,k
=
k
_
k +x
n,k+1
<
k

k + 2 2), deci prin induct ie 1 < x


n
= x
n,2
< 2.
Este de asemenea evident ca sirul (x
n
)
n2
este strict crescator, prin urmare
convergent la o limita x = lim
n
x
n
= sup
n2
x
n
< 2. Folosind acum faptul ca
AB =
A
k
B
k
A
k1
+A
k2
B + +AB
k2
+B
k1

A
k
B
k
kB
k1

A
k
B
k
k
pentru A > B > 1 si k 2, precum si ca x
k
m+1,k
x
k
m,k
= x
m+1,k+1
x
m,k+1
pentru m > k 2, dar si x
m
m+1,m
x
m
m,m
= x
m+1,m+1
=
m+1

m+ 1, avem
5



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


Ramanujan <D. Schwarz>
x x
n
=

mn
(x
m+1
x
m
) =

mn
x
m+1,2
x
m,2
1!


mn
x
2
m+1,2
x
2
m,2
2!
=

mn
x
m+1,3
x
m,3
2!


mn
x
3
m+1,3
x
3
m,3
3!
=
=

mn
x
m+1,m
x
m,m
(m1)!


mn
x
m
m+1,m
x
m
m,m
m!x
m1
m,m
=

mn
x
m+1,m+1
m!(x
m
m,m
)
(m1)/m
=
=

mn
m+1

m+ 1
m!
m

m
m1


mn
1
m!
<
2
n!
.
6. Exemple Pentru Studiu Individual
Pentru simplitate, considerat i ca toate constantele folosite n expresiile
urmatoare sunt numere reale pozitive.
Exemplul 1.

1 +
_
1 +
_
1 +

1 + = (the golden ratio).


Exemplul 1.

a +
_
a +
_
a +

a + =
1 +

1 + 4a
2
.
Exemplul 1.

a +b
_
a +b
_
a +b

a + =
b +

b
2
+ 4a
2
.
Exemplul 2.

1 +
_
2 +
_
3 + +

n + = C. Aici nu trebuie
stabilita decat convergent a (deci buna denire a expresiei), caci valoarea
(numita the nested radical constant) nu poate exprimata n forma
nchisa. Valoarea sa aproximativa este 1.758.
Exemplul 3.
3

1 +
3
_
1 +
3
_
1 +
3

1 + = P. Aici trebuie determinata


limita (a carei valoare este numita the plastic constant). Valoarea sa
aproximativa este 1.325.
Exemplul 4.
3
_
7 + 7
3
_
7 + 7
3

7 + = x (valoarea S = 2 +
x + 2
x + 1
este
numita the silver constant). Valoarea sa aproximativa este 3.247.
6



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


<D. Schwarz> Ramanujan
7.

Incheiere
Subiectul radicalilor imbricat i este, dupa parerea mea, interesant si placut
ochiului. Putet i descoperi multe materiale pe Internet (va urez o cautare si
aventura pasionante), printre care
http://www.isibang.ac.in/~sury/ramanujanday.pdf
http://profs.etsmtl.ca/mmcguffin/math/nestedRadicals.pdf
http://www.math.washington.edu/~morrow/336 11/papers/brian.pdf
http://zariski.files.wordpress.com/2010/05/sr nroots.pdf
http://gauravtiwari.org/tag/nested-radical/ (mai put in riguros, si)
http://gauravtiwari.org/wp-content/uploads/2013/10/ramanujan update 1310.pdf
http://books.google.ro/books?id=2D2RYbb22nMC&pg=PA23&lpg=PA23&dq=nested+rad
ical&source=bl&ots=AN2GjETKts&sig=R2ZSjoCHA4IOPEkoQidM0ruFum4&hl=en&sa=X&ei
=czLuUpa-FKOwywOqr4KoDA&ved=0CHYQ6AEwCTgK#v=onepage&q=nested%20radical
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0377042704001906
Metoda introdusa n acest material si are meritele n faptul ca se poate
extinde la multe cazuri, rezolvandn acelasi timp problema marginirii sirului
considerat, ca si gasirea limitei sale, prin unicarea felului de abordare.
7