1 / 10 Geometrie plan\

Geometrie plana
Notiuni primare
Figuri geometrice elementare: (figură geometrică = mulţime de puncte)
1). Punctul: figura geometrica formata dint-un singur element.
Notare: litere mari din alfabet: A,B,C,etc.,eventual insoţite de unul sau mai multe apostrofuri: A ’, A”,
A”’, etc.
Caracteristici: punctul se considera ca neavand nici o dimensiune.
2). Dreapta: mulţime infinita de puncte dispuse conform modelului intuitiv al unei raze de lumină,
ape liniştite,etc.
Notare:  litere mici din alfabet: a,b,c, etc.
 prin precizarea a doua puncte situate pe dreapta: AB,CD, etc.
Caracteristici:  dreapta prezinta o singura dimensiune: lungimea.
 dreapta este infinită către ambele extremităţi.
3). Semidreapta: porţiune dintr-o dreapta cuprinsa intre un punct de pe dreapta şI una din
extremitaţile dreptei.
Notare: daca A este punctul de pe dreapta care formeaza capatul semidreptei,numit originea
semidreptei,iar B un punct oarecare situat pe semidreapta,atunci:
 AB daca A  AB ( originea aparţine semidreptei ) - semidreapta inchisa
  AB daca A   AB ( originea nu aparţine semidreptei - semidreapta deschisa
Caracteristici:  semidreapta prezinta o singura dimensiune: lungimea.
 semidreapta este infinita intr-o singura direcţie: capatul opus originii.
4). Segmentul de dreapta: : porţiune dintr-o dreapta cuprinsa intre doua puncte situate pe ea.
Notare:  AB daca A ,B  AB - segment inchis.
  AB daca A,B   AB - segment deschis.
Caracteristici:  prezinta o singura dimensiune: lungimea;lungimea segmentului AB sau
 AB se noteaza AB. Confuzia cu dreapta se elimina prin context.
 punctul neavănd dimensiuni,segmentul conţine o infinitare de puncte.
Notiunile de congruenta si egalitate:
Doua sau mai multe figuri geometrice se numesc congruente daca ele au aceeaşi masura :
 aceeaşi lungime in cazul segmentelor:  AB   CD  AB  CD
 aceeaşi masura pentru unghiuri: R AOB  R MNP  m  R AOB   m  R MNP 
 coincid prin suprapunere,in cazul triunghiurilor sau altor figuri geometrice;pentru triunghiuri:
 ABC   A ' B' C'  AB  A ' B' , BC  B' C' , AC  A ' C' , Â  Â ' , B̂  B̂' , Ĉ  Ĉ'
Egalitatea a doua figuri geometrice presupune ca ele sa fie B F
A
formate din aceleaşi puncte,deci practic sa fie confundate D E
C
respectiv identice. G

H
Ex: AB  CD dar EF  GH (EF = GH)

Unghiul
Definitie: figura geometrica formata din doua semidrepte avand originea comuna;cele doua
semidrepte se numesc laturile unghiului iar originea comuna constituie varful unghiului.
Notare:
 prin trei puncte, originea şI doua puncte situate pe laturi,originea fiind plasata intre cele doua
puncte;se insoţeşte deasupra de simbolul ^ sau precedat de R : AOB � , R AOB - O = varful.
 combinaţii de litere mari sau mici cu eventuali indici avand semnele de unghi desupra sau
� , R O ,etc.
inaintea notaţiei: O 1 1
 2 / 10 Geometrie plan\

Clasificare:
 

unghi  
�
ascu]it : m AOB  90

m  AOB   90
 �
 Dupa masura unghiului:   unghi drept :

  unghi obtuz : m  AOB
�
  90


  complementare : suma unghiurilor este 90

 Dupa suma unghiurilor: 
  sup lementare : suma unghiurilor este 180
 Dupa poziţia relativa a laturilor (pentru mai multe unghiuri):
 adiacente: doua unghiuri care au o latura comuna iar laturile necomune sunt situate de o
parte şI de alta a laturii necomune.
 opuse la varf: doua unghiuri cara au varful comun iar laturile sunt situate in prelungire.
TEOREMA: Unghiurile opuse la varf sunt congruente.
 unghiuri formate in jurul unui punct: unghiuri care au varful comun şI cate o latura comuna.
TEOREMA: Suma masurii unghiurilor formate in jurul unui punct este 360o .
 unghi exterior unui triunghi: unghiul format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi
TEOREMA: Masura unghiului exterior unui triunghi este egala cu suma unghiurilor
triunghiului nealaturate lui.
 unghiuri cu laturile respectiv paralele sau perpendiculare:
TEOREMA: Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sau perpendiculare sunt
congruente daca ambele sunt ascutite sau obtuze sI suplementare daca unul
este ascutit si celalalt obtuz. s
a
2 1

3 4

6 5
b
7 8

 Unghiuri formate de doua drepte tăiate de o secanta:

3,5 si 4,6 - alterne interne
1,7 si 2,8 - alterne externe
4,5 si 3,6 - interne de aceeasi parte a secantei
1,8 si 2,7 - externe de aceeasi parte a secantei
1,5 ; 2,6 ; 3,7 si 4,8 - corespondente
Bisectoarea unghiului: semidreapta avand originea comuna cu varful unghiului şI care imparte
unghiul in doua unghiuri adiacente egale.
Operatii cu masuri de unghiuri: unitatea de masura pentru unghiuri este gradul ( o) cu submultipli:
minutul: 1o = 60’ şi secunda: 1o = 3600 “’.
Prin transformarea gradelor in minute şI secunde,se efectueaza operaţii de:adunare,scadere şI
imparţire la un numar natural.

Drepte paralele
Definitie: doua drepte distincte a şI b situate in acelaşi plan care nu au nici un punct comun se
numesc paralele;intrucat dreptele sunt nedefinit de lungi in ambele sensuri,rezulta ca doua drepte
paralele oricat ar fi prelungite intr-un sens sau altul nu vor avea nici un punct comun.
Notare: a II b.
Axioma paralelelor (axioma lui Euclid): Printr-un punct exterior unei drepte se poate construi o
singura paralela la acea dreapta. Consecinţe:
1). Doua drepte paralele cu a treia sunt paralele intre ele.
 3 / 10 Geometrie plan\

2). Daca doua drepte sunt paralele atunci orice dreapta care o intersecteaza pe una o va intersecta
şi pe a doua.
TEOREMA DE PARALELISM: Doua drepte intersectate de o secanta sunt paralele daca
indeplinesc una din conditiile urmatoare:
 formeaza o pereche de unghiuri alterne interne congruente (conditia iniţiala)
 formeaza o pereche de unghiuri alterne externe congruente
 formeaza o pereche de unghiuri corespondente congruente
 formeaza o pereche de unghiuri interne de aceaşi parte a secantei suplementare
 formeaza o pereche de unghiuri externe de aceaşi parte a secantei suplementare
TEOREMA RECIPROCA: Doua drepte paralele intersectate de o secanta formeaza:
 unghiuri alterne interne congruente doua cate doua (consecinţa iniţiala)
 unghiuri alterne externe congruente doua cate doua
 unghiuri corespondente congruente doua cate doua
 unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei suplementare
 unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei suplementare
Consecinţa: doua drepte perpendiculare pe a treia sunt paralele intre ele.
TEOREMA PARALELELOR ECHIDISTANTE: Daca mai multe paralele determina pe o secanta
segmente congruente , atunci ele determina pe oricare secanta segmente congruente.
TEOREMA: Doua drepte perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele intre ele.

Simetria
Simetria fata de un punct:
Punctele Aşi A’ sunt simetrice faţa de punctul O (numit centru de simetrie) daca O este mijlocul
'
segmentului AA ; simetricul punctului situat in centru de simetrie este el insuşi.
Simetricul unei figuri geometrice se construieşte teoretic prin construirea simetricului fiecarui punct
al figurii faţa de axa de simetrie ; practic se construieşte simetricul unor puncte semnificative şI
acestea se unesc prin segmente in conformitate cu figura al carei simetric se construieşte.
Simetria fata de o dreapta:
Punctele A şI A’ sunt simetrice faţa de dreapta d (numita axa de simetrie) daca d este mediatoarea
'
segmentului AA ; simetricul unui punct situat pe axa de simetrie este el insuşi.
Simetricul unei figuri geometrice se construieşte teoretic prin construirea simetricului fiecarui punct
al figurii faţa de axa de simetrie ; practic se construieşte simetricul unor puncte semnificative şI
acestea se unesc prin segmente in conformitate cu figura al carei simetric se construieşte.

Proiectii
Proiectia punctului pe dreapta: se numeşte proiecţia unui punct pe o dreapta piciorul
perpendiculare duse din acel punct pe dreapta.
Proiectia segmentului pe dreapta: este segmentul care uneşte proiecţiile extremitaţilor
segmentului dat pe dreapta ; lungimea proiecţiei este cel mult egala cu lungimea segmentului
(cand segmentul de proiectat este paralel cu dreapta) şI poate avea cea mai mica valoare 0 (cand
segmentul de proiectat este perpendicular pe dreapta).
Proiectia unei figuri geometrice pe dreapta: este mulţimea proiecţiilor tuturor punctelor figurii
geometrice pe dreapta;practic se construiesc proiecţiile extremitaţilor,pentru segmente,sau a
punctelor extreme pentru cerc.

Distante
Distanta de la un punct la o dreapta: este data de lungimea perpendicularei coborate din acel
punct pe dreapta.
Distanta dintre doua drepte paralele: este lungimea perpendicularei pe cele două drepte
cuprinsă intre cele doua drepte .
 4 / 10 Geometrie plan\

Triunghiul
Definitie: figura geometrica formata din trei segmente AB  BC  CA ,unde A,B,C sunt
puncte necolineare.
Clasificare:
 Dupa laturi:
 triunghi oarecare (scalen): nu exista nici o relaţie de congruenţa intre laturi.
 triunghi isoscel: doua laturi sunt congruente,cea de a treia se numeşte baza iar varful
unghiului opus bazei se numeşte varful triunghiului.
 triunghi echilateral: toate laturile sunt congruente.
 Dupa unghiuri:
 triunghi ascutitunghic: toate unghiurile triunghiului sunt ascuţite.
 triunghi dreptunghic: unul din unghiurile triunghiului este drept;latura care se opune unghiului
drept se numeşte ipotenuza,iar celelalte catete.
 triunghi obtuzunghic: unul din unghiurile triunghiului este obtuz.
Linii importante in triunghi:
 medianele: segmente care unesc varfurile triunghiului cu mijlocul laturilor opuse. Punctul lor de
intersecţie este centrul de greutate al triunghiului şI are proprietatea de a se afla pe fiecare din
mediane la 13 de baza şI 2 3 de varf.
 mediatoarele: drepte perpendiculare pe mijloacele laturilor triunghiului. Punctul lor de intersecţie
reprezinta centrul cercului circumscris triunghiului.
 inaltimile: segmente duse din varfurile triunghiului perpendicular pe laturile opuse. Punctul lor de
intersecţie se numeşte ortocentrul triunghiului.

BD AB A

DC AC

B C
D
 bisectoarele: sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului. Punctul
lor de intersecţie constituie centrul cercului inscris in triunghi.
TEOREMA bisectoarei: In orice triunghi bisectoarea imparte
latura opusă unghiului in părţi proporţionale cu laturile unghiului.
Linia mijlocie: este segmentul care uneşte mijloacele a doua laturi ale triunghiului.
TEOREMA: Linia mijlocie intr-un triunghi este paralela cu cea de a treia latura sI are ca lungime 12
din lungimea acesteia.
TEOREMA RECIPROCA: Intr-un triunghi paralela prin mijlocul unei laturi la alta latura conţine
mijlocul celei de a treia laturi sI are lungimea 12 din lungimea laturii cu care este paralelă.
Cazurile de congruenta ale triunghiului:
Congruenta triunghiurilor oarecare:
1. Doua triunghiuri oarecare sunt congruente daca au cate doua laturi şI unghiul cuprins intre ele
respectiv congruente (LUL).
2. Doua triunghiuri oarecare sunt congruente daca au cate o latura şI unghiurile alaturate ei
respectiv congruente (ULU).
3. Doua triunghiuri oarecare sunt congruente daca au laturile respectiv congruente (LLL).
Congruenta triunghiurilor dreptunghice:
1. Doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente daca au catetele respectiv congruente (acest
caz corespunde cazului 1 de congruenţa a triunghiurilor oarecare,unghiul dintre catete fiind
oricum egal cu 90 o ) (CC).
2. Doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente daca au cate o cateta şI un unghi ascuţit alaturat
acesteia respectiv congruente (acest caz corespunde cazului 2 de congruenţa a triunghiurilor
oarecare,un unghi alaturat oricarei catete fiind 90o ) (CU).
3. Doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente daca au cate o cateta şI ipotenuzele respectiv
 5 / 10 Geometrie plan\

congruente (IC).
4. Doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente daca au ipotenuzele şI cate un unghi alaturat
acesteia respectiv congruente (IU).
Două triunghiuri congruente vor determina congruenţa a şase elemente: trei laturi şI trei unghiuri.
Proprietatile triunghiului isoscel:
TEOREMA: In orice triunghi isoscel unghiurile de la baza sunt congruente. Reciproca adevarata.
TEOREMA: In orice triunghi isoscel liniile importante duse din varful triunghiului (varful opus bazei)
sunt confundate. Reciproca adevarata.
Proprietatile triunghiului echilateral:
TEOREMA: In orice triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente. Reciproca adevarata
TEOREMA: In orice triunghi echilateral linile importante aferente oricarui varf sunt confundate.
Reciproca adevarata.
Unghiurile triunghiului:
TEOREMA: Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este 180 o . Consecinţe:
 intr-un triunghi echilateral masura fiecarui unghi este 60 o .
 intr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuţite sunt complementare.
 intr-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unghiului de 30 are lungimea egala cu 12 din
ipotenuza.
 bisectoarea exterioara (bisectoarea unui unghi exterior) şI bisectoarea interioara a unghiului
interior adiacent sunt perpendiculare.
Inegalitati in triunghi:
TEOREMA: In orice triunghi unui unghi mai mare i se opune o latura mai mare.
Consecinţe:
a). In orice triunghi unei laturi mai mari i se opune un unghi mai mare.
b). In orice triunghi dreptunghic ipotenuza este mai mare decat orice cateta (sau perpendiculara
dintr-un punct pe o dreapta este mai scurta decat orice oblica din acelaşi punct pe acea
dreapta.
c). TEOREMA: Dintre doua oblice duse dintr-un punct pe o dreapta,cea mai departata de piciorul
perpendicularei este cea mai lunga.
TEOREMA: In orice triunghi lungimea oricarei laturi este mai mica decat suma lungimii celorlalte
doua.
Consecinţa:
 lungimea oricarei laturi este mai mare decat valoarea absoluta a diferenţei lungimii celorlalte
doua laturi: BC  CA  AB  BC  CA
TEOREMA LUI THALES: O paralela la una din laturile unui triunghi
F G
determina pe celelalte doua laturi segmente proportionale:
A

D E

B C
AD AE

DB EC
; aplicand proprietatea proporţiilor derivate:
AD AD AD AE AE AE
  si  
DB AD  DB AB EC AE  EC AC
AD AE
şI deci:  (alta forma T. Thales)
AB AC
Observaţie: teorema lui Thale se poate aplica şI pentru cazul in care paralela la laturile triunghiului
AG AF
intersecteaza prelungirile laturilor acestuia : 
AB AC
Consecinţa: mai multe drepte paralele determina pe doua secante segmente proporţionale.
 6 / 10 Geometrie plan\

RECIPROCA TEOREMEI LUI THALES: Daca o dreapta determina pe laturile unui triunghi
segmente proportionale , atunci aceasta dreapta este paralela cu cea de a treia latura a
triunghiului.
Asemanarea triunghiurilor: doua triunghiuri se numesc asemenea daca au laturile proporţionale
şI unghiurile opuse lor respectiv congruente:
AB BC CA
 ABC ~  A 'B'C'  ' '
 ' '
  k si A  A ' ; B  B ' ; C
 C
'
AB BC C' A '
unde k = raport de asemanare.
TEOREMA FUNDAMENTALA A ASEMANARII: O paralela dusa la una din laturile unui triunghi
formeaza cu celelalte doua laturi (sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu cel dat.
Cazurile de asemanare ale triunghiurilor oarecare:
1. Daca doua triunghiuri au doua unghiuri respectiv congruente atunci ele sunt asemenea.
2. Daca doua triunghiuri au cate un unghi congruent sI laturile acestuia respectiv
proporţionale,atunci ele sunt asemenea.
3. Daca doua triunghiuri au cele trei laturi respectiv proportionale,atunci ele sunt asemenea.
Cazurile de asemanare ale triunghiului dreptunghic:
1. Daca doua triunghiuri dreptunghice au cate un unghi ascutit congruent atunci ele sunt
asemenea (este echivalentul cazului 1. de asemanare a triunghiului oarecare,al 2-lea unghi
fiind in acest caz unghiul drept).
2. Daca doua triunghiuri dreptunghice au catetele proporţionale,atunci ele sunt asemenea (este
echivalentul cazului 2. de asemanare a triunghiului oarecare,unghiul congruent in acest caz
fiind chiar unghiul drept).
3. Daca doua triunghiuri au cele trei laturi respectiv proportionale,atunci ele sunt asemenea.
Relatii metrice in triunghiul dreptunghic:
TEOREMA INALTIMII: In orice triunghi dreptunghic lungimea inaltimii din varful unghiului drept
este medie proportionala intre segmentele determinate de ea pe ipotenuza.
TEOREMA CATETEI: In orice triunghi dreptunghic lungimea unei catete este medie proportionala
intre lungimea ipotenuzei sI proiectia acesteia pe ipotenuza.
TEOREMA LUI PITAGORA: In orice triunghi dreptunghic suma patratelor lungimilor catetelor este
egala cu patratul lungimii ipotenuzei.
RECIPROCA TEOREMEI LUI PITAGORA: Daca intr-un triunghi suma patratelor lungimilor
catetelor este egala cu patratul lungimii ipotenuzei,atunci triunghiul este dreptunghic.
Aria triunghiului: este data de semiprodusul dintre lungimea unei laturi şI lungimea inalţimii
corespunzatoare acelei laturi (inalţimea perpendiculara pe acea latura).
Formula lui Heron pentru arie:
abc
SABC  p p  a p  b p  c  ,unde p  (semiperimetru) şI a,b,c - laturile triunghiului
2
Observaţie: formula lui Heron poate fi utilizată şI pentru calcularea inaltimii triunghiului oarecare
prin utilizarea formulei pentru arie a lui Heron şI a formulei obişnuite a ariei .
TEOREMA: Raportul arilor a doua triunghiuri asemenea este egal cu patratul raportului de
S ABC
asemanare:  k2
S ' ' '
ABC

Patrulatere
Definitie: figura geometrica formata din patru segmente AB  BC  CD  DA ,unde punctele
A,,B,C,D sunt necolineare.
Clasificare:
 patrulater convex: pentru oricare latura a sa varfurile nesituate pe aceasta se afla de aceeaşi
parte a dreptei careia ii aparţine latura.
 patrulater concav: patrulater care nu indeplineşte condiţia anterioara.
TEOREMA: Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o (reciproca se poate
utiliza pentru a stabili că un patrulater este convex).
 7 / 10 Geometrie plan\

PARALELOGRAMUL SI PARALELOGRAME PARTICULARE

Paralelogramul
Definitie: paralelogram este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele doua cate doua.
Proprietati:
1. Referitor la laturi:
TEOREMA: Intr-un paralelogram laturile opuse sunt congruente doua cate doua.
2. Referitor la unghiuri:
TEOREMA: Intr-un paralelogram oricare doua unghiuri opuse sunt congruente sI oricare doua
unghiuri consecutive sunt suplementare.
3. Referitor la diagonale:
TEOREMA: Intr-un paralelogram diagonalele se injumatatesc.
Pentru stabilirea faptului ca un patrulater este paralelogram (reciprocele teoremelor anterioare):
1a). Daca intr-un patrulater convex laturile opuse sunt congruente doua cate doua,atunci
patrulaterul este paralelogram.
1b). Daca intr-un patrulater convex doua laturi opuse sunt paralele sI congruente,atunci patrulaterul
este paralelogram.
2c). Daca intr-un patrulater convex toate unghiurile opuse sunt congruente,atunci patrulaterul este
paralelogram.
3d). Daca intr-un patrulater convex diagonalele se injumatatesc , atunci patrulaterul este
paralelogram.
Aria paralelogramului: este data de produsul dintre lungimea unei laturi şI lungimea inalţimii
paralelogramului corespunzatoare acesteia.
Dreptunghiul
Definitie: se numeşte dreptunghi paralelogramul cu un unghi drept.
Proprietati:
1. Toate proprietaţile paralelogramului.
2. Referitor la unghiuri:
TEOREMA: Dreptunghiul are toate unghiurile congruente sI anume unghiuri drepte.
3. Referitor la diagonale:
TEOREMA: In orice dreptunghi diagonalele sunt congruente.
Pentru a stabili că un patrulater este dreptunghi (prin reciprocele teoremelor de mai sus):
a). Fără stabilirea calităţii de paralelogram:
Orice patrulater convex care are toate unghiurile drepte este dreptunghi.
b). Cu stabilirea în prealabil a calităţii de paralelogram:
Paralelogramul cu diagonalele congruente este dreptunghi.
Aria dreptunghiului: este produsul dintre lungimea şI laţimea sa.

Rombul
Definitie: se numeşte romb paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.
Notatii: AC - diagonala mare
D C

A E B
BD - diagonala mica
DE - inalţimea rombului (perpendiculara comuna a
doua laturi opuse).
Proprietati:
1. Toate proprietaţile paralelogramului.
2. Referitor la laturi:
TEOREMA: Toate laturile rombului sunt congruente.
3. Referitor la diagonale:
 8 / 10 Geometrie plan\

TEOREMA: In orice romb diagonalele sunt perpendiculare sI sunt bisectoarele unghiurilor.

Pentru a stabili că un patrulater este romb (prin reciprocele teoremelor de mai sus):
a). Fără stabilirea calităţii de paralelogram:
Orice patrulater convex cu toate laturile congruente este romb.
b). Cu stabilirea în prealabil a calităţii de paralelogram:
Orice paralelogram in care diagonalele sunt perpendiculare sau o diagonala este bisectoarea
unui unghi este romb.

Patratul
Definitie: se numeşte patrat dreptunghiul care are doua laturi consecutive congruente.
Proprietati:
Toate proprietaţile dreptunghiului şI paralelogramului.
 toate laturile congruente.
 toate unghiurile congruente (unghiuri drepte).
 diagonalele egale şI se injumataţesc.
 diagonalele perpendiculare (un patrat este şI romb) şI bisectoare ale unghiurilor.
Aria patratului: este egala cu patratul laturii sale.

Trapezul
D C

F G

A E B

Definitie: se numeşte trapez patrulaterul care are doua laturi paralele şI doua neparalele.
Notatii: AB - baza mare
CD - baza mica
DE - inaltimea (lungimea perpendicularei comune celor
doua baze)
Linia mijlocie: este segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez.
TEOREMA: Linia mijlocie a unui trapez este paralela cu bazele sI are ca lungime 12 din suma
AB  CD
bazelor: FG 
2
Clasificare:
 trapez dreptunghic: una din laturile neparalele este perpendiculara pe baze.
 trapez isoscel: laturile neparalele sunt congruente.
Trapezul isoscel:
TEOREMA: In orice trapez isoscel unghiurile alaturate bazei sunt congruente.
TEOREMA RECIPROCA: Daca intr-un trapez unghiurile alaturate bazei sunt congruente,atunci
trapezul este isoscel.
TEOREMA: In orice trapez isoscel diagonalele sunt congruente.
TEOREMA RECIPROCA: Daca intr-un trapez diagonalele sunt congruente,atunci trapezul este
isoscel.
Aria trapezului: este egala cu semiprodusul dintre suma lungimii bazelor şI lungimea inalţimii:
h   B  b
SABCD 
2

Cercul
Definitie: figura geometrica formata din toate punctele din plan care se afla situate la aceeaşi
distanţa de un punct fix,numit centrul cercului (sau locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct fix,numit centrul cercului).
Notatii si denumiri:
 9 / 10 Geometrie plan\

 raza: lungimea segmentului care uneşte centru cercului cu oricare punct de C

D
B
O

E
A

pe cerc: OE=R
 coarda: segmentul care uneşte doua puncte de pe cerc: CD.
 diametru: coarda care conţine centrul cercului: AB = D = 2R
 arc de cerc: porţiunea din cerc cuprinsa intre doua puncte aflate pe cerc: BE �
� (arcul mare) ; arcele se masoara prin unghiul la centru
(arcul mic) sau BAE
corespunzator lor, masura arcului BE � notandu-se: m ( BE� ).
Lungimea arcului se masoara şi in unitaţi de lumgime astfel că in cercuri concentrice acelaşi
unghi la centru determina pe cercurile respective arce cu aceeaşi masura dar de lungimi diferite.
Pozitiile relative a doua cercuri:
 exterioare: cercurile nu au nici un punct comun,distanţa dintre centre fiind mai mare ca suma razelor.
 tangente exterior: cercurile au un singur punct comun,distanţa dintre centre fiind egala cu suma
razelor.
 tangente interior: cercurile au un singur punct comun,distanţa dintre centre fiind egala cu diferenţa
razelor.
 secante: cercurile au doua puncte comune,distanţa dintre centre fiind mai mica ca suma razelor.
 interioare: cercurile nu au puncte comune,distanţa dintre centre fiind mai mica ca modulul
diferenţei razelor;caz particular cercurile concentrice care au acelaşi centru dar raze diferite.
Arce si coarde:
TEOREMA: In acelasi cerc sau in cercuri congruente la arce congruente corespund coarde congruente
TEOREMA RECIPROCA: In acelasi cerc sau in cercuri congruente la coarde congruente
corespund arce congruente.
TEOREMA: Perpendiculara din centrul unui cerc pe o coarda o injumatateste.
TEOREMA: Diametrul perpendicular pe o coarda determina pe arcele subantinse de coarda arce
congruenta
TEOREMA: In acelasi cerc sau in cercuri congruente coardele congruente sunt egal departate de
centru sI reciproc.
Pozitiile relative ale dreptei fata de cerc:
T

90°

 exterioara: dreapta nu are nici un punct comun cu cercul.

O
A

 tangenta: dreapta are un singur punct comun cu cercul.

TEOREMA: Raza este perpendiculara pe tangenta in punctul de
contact.
 secanta: dreapta are doua puncte comune cu cercul.
Unghiuri in cerc:
1). Unghi la centru: este unghiul cu vărful în centrul cercului şI laturile două raze.
 10 / 10 Geometrie plan\

TEOREMA: Masura unghiului la centru este egala cu masura F

E
C

O O

B D

arcului de cerc cuprins între laturile sale:

�  m AB
m AOB �
2). Unghi inscris in cerc: este unghiul cu varful pe cerc şI laturi doua
coarde, sau coarda şI tangenta la cerc.
TEOREMA: Masura unghiului inscris este 12 din masura arcului
�
cuprins intre laturile sale: �  m AB
m ACB D

2 C
A P

3). Unghiul cu varful in interiorul cercului: este unghiul al carui varf este
interior cercului,altul decat centrul cercului.
TEOREMA: Masura unghiului interior este egala cu semisuma masurilor
arcelor cuprinse intre laturi sI prelungirile lor:
� �
�  m AB  m CD
m APB
2
4). Unghiul cu varful in exteriorul cercului: este unghiul al carui varf este exterior
cercului,iar laturile sale sunt secante sau tangente la cerc. A P

C B

D
TEOREMA: Masura unghiului exterior este egala cu modulul
semidiferentei masurilor arcelor cuprinse intre laturile sale:
�  m AB
m CD �
�
m APB 
2
Consecinte:  Unghiurile inscrise intr-un semicerc sunt unghiuri drepte. B

A O

 Unghiurile cu varful pe cerc şI laturile conţind acelaşi arc

sunt congruente
Tangente dintr-un punct exterior:
 11 / 10 Geometrie plan\

TEOREMA: Dintr-un punct exterior cercului se pot duce numai doua tangente la cerc.
D

A
O

C
B

A
O

C
B
TEOREMA: Tangentele dintr-un punct exterior la cerc au proprietatile:
1). tangentele sunt congruente: AB  AC
2). AO este bisectoarea unghiului BAC.
3). AO este bisectoarea unghiului BOC.
4). OA este mediatoarea segmentului BC
Patrulatere inscriptibile: un patrulater se numeşte inscris intr-un cerc daca varfurile sale aparţin
cercului şI circumscris daca laturile sale sunt tangente cercului.
Un patrulater este inscriptibil dacă există un cerc pe care să se afle toate vărfurile
Dacă un patrulater convex este inscriptibil,atunci:
1). Unghiurile opuse sunt suplementare (două căte două).
2). Diagonalele formează unghiuri congruente cu laturile opuse.
Conditii de inscriptibilitate ale patrulaterelor:
1). Un patrulater convex este inscriptibil daca şI numai daca unghiurile lui opuse sunt
suplementare.
2). Un patrulater convex este inscriptibil daca şI numai daca unghiul format de o diagonala cu o
latură este congruent cu unghiul format de cealaltă diagonală cu latura opusă.
 Lungimea cercului: L2R

n°
n°

n°
n°

 D2
 Aria cercului: S   R2 
4
 nR
 Lungimea arcului de cerc cu masura de no : l 
180
 Aria sectorului circular de n (sector circula=porţiune din cerc
o

 n R2
cuprinsa intre doua raze): S
360
o
 Aria segmentului circular de n (segment de cerc = porţiune din
interiorul unui cerc cuprinsa intre un arc de cerc şI coarda care
 12 / 10 Geometrie plan\

  n sin n
subantinde arcul respectiv): Ssc  R2    
 360 2 

Poligoane
Definitia poligonului: Poligonul este figura geometrică format dintr-o linie poligonala inchisa (se
numeşte linie poligonala o reuniune de segmente avand un capat comun şI care nu sunt in
prelungire).
Poligonul convex: poligonul in care pentru oricare latura,varfurile nesituate pe latura considerata se
afla de aceeasi parte a dreptei care include latura respectiva.
TEOREMA: Suma masurilor unghiurilor unui poligon convex cu n laturi este:  n  2  180o şI reciproc
Poligoane regulate: sunt poligoane convexe cu toate laturile si unghiurile congruente.
Latura si apotema poligonului regulat inscris in cerc:
 apotema este segmentul dus din centrul cercului circumscris perpendicular pe latura poligonului.
 lungimea laturii poligonului regulat cu n laturi inscris in cerc: R
l3  R 3 a3 
180 o
2
ln  2 R sin
n R 2
 apotema poligonului regulat cu n laturi inscris in cerc: l 4  R 2 a 4 
2
180 o
a n  R sin R 3
n l6  R a6 
2
P  an 180 o 180 o
Aria poligonului regulat cu n laturi: Sn   n R 2 sin cos (unde : P – perimetrul)
2 n n
3 R2 3 2 ; 3 R2 3
Pentru triunghiul, patratul şI hexagonul regulat avem: S3  ; S 4  2 R S6 
4 2
Functiile trigonometrice ale unghiurilor ascutite ale unui triunghi dreptunghic (Â=90):
cateta opusa AC
sin B  
ipotenuza BC 30 45 60 C

cateta alaturata AB sin 12 2 2 3 2

cos B   cos 3 2 2 2 12
ipotenuza BC
tg 3 3 1 3
cateta opusa AC AC BC sin B ctg 3 1 3 3
tg B    
cateta alaturata AB AB BC cos B
cateta alaturata AB AB BC cos B 1 A B
ctg B     
cateta opusa AC AC BC sin B tg B