CAZURILE DE CONGRUENTA A TRIUNGHIULUI OARECARE

Fie ABC si A ’ B ’ C ’ două triunghiuri oarecare. Notația: ∆ ABC ≡∆ A ’ B ’ C ’ si

citim: ,,triunghiul ABC este congruent cu triunghiul A ’ B ’ C ’ și înțelegem prin acesta șase
congruente, care au loc în același timp, și anume:
[ AB ] ≡ [ A ’ B ’ ] , [ BC ] ≡ [ B ’ C ’ ] , [ CA ] ≡ [ C ’ A ’ ] ;
∠ C ≡C ’ , ∠ A ≡∠ A ’ , ∠B ≡ B ’ . Pentru a scrie cele șase congruențe se ține
seama că.
1) Laturile și unghiurile celor două triunghiuri se corespund în ordinea scrisă de
congruența celor două triunghiuri. Ele se mai numesc și laturi sau unghiuri omoloage
2) Laturile și unghiurile celor două triunghiuri congruente, care se
corespund(omoloage),sunt congruente.
În triunghiurile congruente ABC si A ’ B ’ C ’, laturile omoloage (care se corespund) ce
sunt congruente sunt: [ AB ] ≡ [ A ’ B ’ ] , [ BC ] ≡ [ B ’ C ’ ] , [ CA ] ≡ [ C ’ A ’ ] , iar unghiurile omoloage
(care corespund)ce sunt congruente sunt : ∠ C ≡C ’ , ∠ A ≡∠ A ’ , ∠B ≡ B ’ .
În triunghiurile congruente MNP și QRS , laturile omoloage, care sunt congruente sunt:
[ MN ] ≡ [ QR ] , [ NP ] ≡ [ RS ] , [ MP ] ≡ [ QS ] , laturile omoloage, care sunt congruente, sunt:
∠ P ≡ S , ∠M ≡∠Q , ∠ N ≡ R .

Să observăm ca din △ ABC ≡ △ A ’ B ’ C ’ nu rezultă △ ABC ≡ △ A ’ C ’ B ’ dar din

△ ABC ≡ △ A ’ B ’ C ’ rezultă △ ACB ≡ △ A ’ C ’ B ’ si încă alte patru astfel de relații. Ca
exercițiu vă propunem sa le scrieți pe toate.
Ilustrăm grafic a si b elementele care sunt respectiv congruente în triunghiurile congruente ¿
si △ MNP ≡ △ QRS ¿ .

Experiența câștigată prin rezolvarea problemelor privind construirea de triunghiuri ne arată că

următoarele afirmații, care se numesc ,,cazurile de congruență a triunghiurilor oarecare ˮ, sunt
adevărate.

Cazul 1. Dacă triunghiurile oarecare ABC și A ’ B ’ C ’ avem : [ AB ] ≡ [ A ’ B ’ ] , [ BC ] ≡ [ B ’ C ’ ] și

∠ B≡ ∠ B ’ , atunci △ ABC ≡ △ A ’ B ’ C ’. Ca urmare, rezultă că și:
∠ C ≡∠ C ’ , ∠ A ≡∠ A ’ , [ AC ] ≡ [ A ’ C ’ ] .
Pe scurt: două triunghiuri oarecare care au câte două laturi și unghiul cuprins între ele
respectiv congruente sunt congruente.
Cazul 2. Dacă in triunghiurile oarecare ABC și A ’ B ’ C ’ avem: [ BC ] ≡ [ B ’ C ’ ] ,∠ B≡ ∠B ’ și
∠ C ≡∠ C ’, atunci △ ABC ≡ △ A ’ B ’ C ’. Ca urmare, rezultă că și
∠ A ≡∠ A ’ , [ AC ] ≡ [ A ’ C ’ ] , [ AB ] ≡ [ A ’ B ’ ]

Pe scurt: două triunghiuri oarecare care au câte o latură și unghiurile alăturate ei respectiv
congruente sunt congruente

Cazul 3. Dacă în triunghiurile oarecare △ ABC ≡ △ A ’ B ’ C ’ avem:

[ AB ] ≡ [ A ’ B ’ ] , [ AC ] ≡ [ A ’ C ’ ] și [ BC ] ≡ [ B ’ C ’ ], atunci △ ABC ≡ △ A ’ B ’ C ’. Ca urmare,
rezultă că ∠ C ≡∠ C ’ , ∠ B ≡∠ B ’ , ∠ A ≡∠ A ’

Pe scurt: două triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente sunt congruente

Pentru a memora cu mai multă ușurință cele trei cazuri de congruenta a triunghiurilor
oarecare, se obișnuiește a se rezuma acestea astfel: 1:LUL (adică: latură-unghi-latură), cazul
2: ULU (adică: unghi-latură-unghi) și cazul 3: LLL (adică: latură-latură-latură)
Observația 1. După ce am stabilit ca două triunghiuri oarecare sunt congruente (conform
unuia dintre cazurile de congruență), putem descoperi restul elementelor care sunt respectiv
congruente, ținând seamă și de faptul că: la laturi congruente se opun unghiuri respectiv
congruente și, invers, la unghiuri congruente se opun laturi respectiv congruente.
Observația 2. Într-un triunghi avem de considerat șase elemente principale și anume: cele trei
unghiuri și cele trei laturi. Este suficient să constatăm, în două triunghiuri oarecare,
congruența a trei dintre aceste elemente, alese in mod convenabil, dintre care cel putin un
element sa fie latură, pentru a putea afirma congruența celor două triunghiuri oarecare și, în
particular congruenta celorlalte trei elemente.
Cazurile de congruență a triunghiurilor oarecare asigura ,,alegerea convenabilă ˮ din două
triunghiuri a trei dintre elementele principale. Oricare altă alegere din două triunghiuri a trei
elemente congruente sau a unui număr mai mic de ,,trei ˮ elemente congruente nu ,,asigură ˮ
congruența celorlalte elemente.

Capitolul III
UTILIZAREA GEOMETRIEI ÎN REZOLVAREA BROBLEMELOR DE ESTREM
GEOMETRIC
III.1. Noțiuni teoretice
Pentru cercetarea problemelor de maxim sau de minim geometric se folosesc deseori
proprietăți între elementele figurilor. Voi reaminti enunțurile si demonstrațiile unora dintre
teoremele acestea și voi enunța altele, mai puțin cunoscute, care intervin în rezolvarea
problemelor prezentate în acest capitol.
Teorema 1 (teorema unghiului exterior)
Un unghi interior al unui triunghi este mai mic decât orice unghi exterior neadiacent lui.
Demonstrație:
Fie M pe treapta BC astfel încât C ∈ ( BM )
Vom demonstra ca unghiul interior din A, ∠ A=∠ BAC este mai mic decât unghiul esterior
din C , ∠ ACM .
Fie D mijlocul lui ( AC ) si E pe dreapta BD astfel încât D ∈ ( BE ) și BD=DE
Cum AD=DC și BD=DE (din construcție) iar ∠ ADB ≡∠CDE (opuse la vârf), rezultă că
△ DAB ≡ △ DCE(L.U.L), de unde rezultă că
m (∠ A )=m (∠ BAD )=m (∠ DCE )=m(∠ ACE)<m(∠ ACM )
Teorema 2 Într-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o latură mai mare.
Demonstraţie:
Considerăm ∠ ABC și ∠ ACB având m(∠ABC) > m(∠ACB). Vom demonstra că AC > AB.
Considerăm D ∈(AC astfel încât AD = AB.
1 1
În triunghiul isoscel ABD avem: ∠ABD ≡∠ADB, deci m(∠ABD) = [180°- m(∠A)] =
2 2
1
[ m(∠ABC)+ m(∠ACB¿ ] < [ m(∠ABC)+ m(∠ABC)] = m(∠ABC).
2
Rezultă că semidreapta [BD este interioară unghiului ABC, deci că D este un punct interior
segmentului (AC), deci AC > AD.
Cum AD = AB (din construcţie), rezultă că AC > AB
Consecinţă:
Într-un triunghi dreptunghic, ipotenuza este mai mare decât fiecare dintre catete.
Demonstraţie:
Deoarece m(∠A) = 90°, atunci m(∠B) + m(∠C) = 90°, deci m(∠B) < 90° şi m(∠C) < 90°.
Conform teoremei 2 rezultă că BC > AB şi BC > AC
Această consecinţă se mai poate enunţa şi astfel: „Perpendiculara dintr-un punct pe o dreaptă
este mai scurtă decât orice oblică din acelaşi punct pe aceeaşi dreaptă". (problemele 5 şi 6)
Teorema 3
Într-un triunghi, unei laturi mai mari i se opune unghiul mai mare.
Demonstraţie:
Fie △ABC cu AB < AC.
Vom demonstra că m(∠C) < m(∠B).
Deoarece AB < AC, există D ∈ (AC) astfel încât
AB = AD, deci ∠ABD = ∠ADB.
Aplicând teorema unghiului exterior în △ABC, rezultă
m(∠C) < m(∠ADB) = m(∠ABD) < m(∠ABC) = m(∠B) deci m(∠C) < m(∠B)
Teorema 4
Dintre două oblice duse dintr-un punct pe aceeaşi dreaptă, cea „mai depărtată" de piciorul
perpendicularei din acelaşi punct pe aceeaşi dreaptă este „cea mai lungă".
Demonstraţie: Fie [MA] şi [MB] cele două oblice din punctul M la dreapta AB şi N piciorul
perpendicularei din M pe dreapta AB, NB < NA.
-Cazul 1. A între N şi B
⇒
m(∠MAB) = 90° + m(∠NMA)

(unghi exterior triunghiului NAM)

⇒
m(∠MAB) > 90° ⇒m(∠MAB) > m(∠MBA)T⇒2 MB > MA

-Cazul 2. N între A şi B
În acest caz folosim o construcţie ajutătoare şi anume luăm pe semidreapta [NB un punct A'
astfel încât NA = NA'.
Deoarece NB > NA rezultă şi NB > NA' şi A' între N şi B ceea ce înseamnă condiţiile de la
cazul 1, conform căruia avem MB > MA'.
Dar, din congruenţa triunghiurilor dreptunghice MNA şi MNA' deducem că MA = MA'.
Rezultă că MB > MA. Observaţie: Această teoremă se completează cu: „Două oblice din
acelaşi punct pe aceeaşi dreaptă, cu picioarele egal depărtate de piciorul perpendicularei, sunt
congruente".
Teorema 5
Într-un triunghi, lungimea unei laturi este mai mică decât suma lungimilor celorlalte două
laturi şi mai mare decât modulul diferenţei lor.
Demonstrație:
Fie ∆ ABC şi AD ⊥ BC.
-Cazul 1. Dacă ∠B şi ∠C sunt ascuţite
⇒punctul D se află între B şi C.
În triunghiul dreptunghic ADC, [CD] catetă,
[AC] ipotenuză şi conform consecinţei teoremei 2 rezultă CD < AC.
Analog, în △ ABD avem BD < AB ⇒BD + CD < AB + AC ⇒BC < AB + AC
-Cazul 2. Dacă m(∠C) = 90° ⇒C = D ⇒ BC < AB ⇒ BC < AB + AC
-Cazul 3. Dacă m(∠C) > 90° C∈(BD)
⇒BC < BD < AB < AB + AC
Observaţie: Teorema se poate aplica fiecărei laturi a triunghiului ABC. Se obţin astfel
inegalităţile:
AB < BC + CA, BC < CA + AB, CA < AB + BC
Din BC < CA + AB ⇒AB > BC — CA
iar din CA < AB + BC ⇒ AB > CA — BC ⇒ AB > |BC — CA |
Deci |BC — CA | < AB < BC + CA ceea ce inseamnă că lungimea unei
laturi a unui triunghi este mai mică decât suma lungimilor celorlalte două laturi şi mai mare
decât modulul diferenţei lor. (problemele 1,3 şi 9)
Teorema 7 (teorema bisectoarei)
Într-un triunghi o bisectoare determină pe latura opusă segmente proporţionale cu laturile
unghiului.
Demonstraţie:
DB AB
Fie △ABC şi [AD bisectoarea unghiului A, D∈(BC). Trebuie arătat că =
DC AC
Ducem prin C paralela la AD şi notăm cu E intersecţia ei cu dreapta AB.
DB AB
Aplicăm teorema lui Thales în △BCE: =
DC AE
Deoarece AD || CE şi AC secantă ⇒∠DAC = ∠ACE (alterne interne)
și AD || CE şi AB secantă ⇒∠BAD = ∠ABC (corespondente)
⇒∠ACE ≡∠ABC ⇒△ACE isoscel ⇒AC = AE
DB AB
Din (1) şi (2) ⇒ =
AC AC
Teorema 8
Distanţele cea mai mică şi cea mai mare de la un punct dat la un punct de pe un cerc, se
găsesc pe dreapta care uneşte punctul dat cu centrul cercului
Demonstraţie:
Dacă A este în exteriorul cercului notăm cu B şi B' punctele de intersecţie ale dreptei AO cu
cercul
Pentru a demonstra că AB este distanţa minimă procedăm astfel:
Fie M pe cerc şi MC ⊥ AO △AMC dreptunghic în C ⇒ AC < AM (cateta este mai mică decât
ipotenuza)