MODULUL 1 Notiuni generale despre instalatiile electrice

9. Noţiuni de bază din geometrie

9.1. Suprafeţe

9.1.1. Suprafeţele elementelor geometrice simple:

a) Pătratul: (fig. 13.1)

Fig. 9.1 Pătratul şi proprietăţile sale

Aria (suprafaţa): A=l2

Perimetrul: P=4l

Diagonala: d=l√2

Raza cercului circumscris: R= l√2/2

Raza cercului înscris r= l/2

1
 b) Dreptunghiul: (fig. 9.2)

Fig. 9.2 Dreptunghiul

Aria (suprafaţa): A=l L

c) Triunghiul (fig. 9.3)

P N

B
M C

Fig. 13.3 Triunghiul

AM, BN şi CP sunt înălţimile triunghiului ABC (fig. 13.3). Se notează de obicei

cu ha, hb, şi respectiv hc. Laturile triunghiului se numesc baze. Avem mai multe formule
pentru calculul ariei triunghiului :

b ⋅ h BC ⋅ AM AC ⋅ BN AB ⋅ CP
S ∆ABC = = = = (9.1)
2 2 2 2
a ⋅ ha b ⋅ hb c ⋅ hc
S ∆ABC = = =
2 2 2 (9.2)

La triunghiul dreptunghic avem două formule pentru calculul ariei:

- formula de bază, ca la triunghiul oarecare:

2
 b⋅h
S= (9.3)
2
Dacă notăm ipotenuza cu I , putem scrie relaţia 13.3 sub forma:
I ⋅ hI
S= (9.4)
2
Deoarece celelalte două înălţimi ale triunghiului dreptunghic sunt chiar catetele,
vom putea scrie (dacă notăm catetele cu C1 şi C2):

C1 ⋅ C2 (9.5)
S=
2
Dacă avem un punct D pe latura BC, vom putea scrie aria triunghiului ABC ca o
sumă de două arii:

S ∆ABC = S ∆ABD + S ∆ADC (9.6)

Aceasta este proprietatea de aditivitate pentru arii şi este importantă în aplicaţii

practice, când vrem să calculăm aria unei figuri geometrice pentru care nu avem o
formulă specifică pentru calculul ariei.

d) Trapezul (fig. 9.4)

Fig. 9.4 Trapezul

Dacă notăm bazele trapezului cu B si b, iar înălţimea cu h avem:

S=
(B + b ) ⋅ h
(9.7)
2

3
 Ştiind că linia mijlocie a trapezului este (B+b)/2, putem să scriem că:

S = liniemijlo cie ⋅ h (9.8)

e) Cercul (fig. 9.5)

Cercul cu centrul în O şi de rază r este mulţimea tuturor punctelor din plan situate
la distanţa r faţă de O.

B
C
r
O
M

Fig. 9.5 Cercul

Dacă A este un punct al cercului, distanţa dintre punctul A şi centrul cercului O

este raza cercului. Dacă M şi N sunt două puncte ale unui cerc, segmentul MN se numeşte
coardă. O coardă ce conţine centrul cercului se numeşte diametru (AB). Cercurile care au
acelaşi centru se numesc cercuri concentrice (fig. 9.6).

Fig. 9.6 Cercuri concentrice

4
 Valoarea raportului dintre lungimea unui cerc şi lungimea diametrului său se
notează cu π. Acesta este un număr iraţional care se aproximează cu 3,14. În consecinţă
se poate scrie:

L L
= =π (9.9)
d 2r

Lungimea cercului este deci egală cu:

L = πd = 2πr (9.10)

Pentru calculul lungimii unui arc de cerc se foloseşte regula de trei simplă
admiţând că lungimea arcului este direct proporţională cu măsura arcului:

Măsura arcului în grade Lungimea arcului de cerc

360° 2πr
1° 2πr/360° = πr/180°
n° n x (πr/180°)

Suprafaţa cercului este:

d2
S =π = πr 2 (9.11)
4

f) Inelul circular (fig. 9.7)

Fig. 9.7 Inel circular (coroană circulară)

5
 Inelul circular sau coroana circulară reprezintă domeniul plan cuprins între două
cercuri concentrice coplanare şi care au raze diferite (R şi r). Aria unei coroane circulare
se obţine făcând diferenţa suprafeţelor celor două cercuri:

(
S = π R2 − r 2 ) (9.12)

g) Sectorul de cerc
Se numeşte sector de cerc o porţiune din interiorul unui cerc cuprinsă între două
raze. Fiecărui sector de cerc îi corespunde un arc de cerc. Pentru calculul ariei sectorului
de cerc, de rază R, care corespunde unui arc de cerc de măsură n°, se poate utiliza regula
de trei simplă, aria sectorului de cerc fiind proporţională cu măsura arcului:

Măsura arcului în grade Aria sectorului de cerc

360° πr2
1° πr2/360° x 1
n° πr2/360° x n

h) Hexagonul (fig. 9.8)

Fig. 9.8 Hexagon

6

Aria (suprafaţa): A=3l2√3/2

Perimetrul: P=6l

Diagonala: d=2l

Raza cercului circumscris: R=l

Raza cercului înscris: r =l√3/2

i) Elipsa (fig. 9.9)

Fig. 9.9 Elipsă

Suprafaţa unei elipse se calculează în funcţie de axa mare a şi axa mică b a

elipsei:

π
S= ab (9.13)
4

9.2. Volume

9.2.1. Ariile şi volumele principalelor poliedre

a) Cubul (fig. 9.10)

l
Fig. 9.10 Cub

7

Aria (suprafaţa) totală: At=6l2

Aria (suprafaţa) laterală: Al= 4l2

Diagonala: d=l√3

Volumul: V=l3

b) Paralelipipedul dreptunghic (fig. 9.11)

b
a

Fig. 9.11 Paralelipiped dreptunghic

Aria (suprafaţa) totală: At=2(ab + bc + ca)

Diagonala: d2=a2 + b2 + c2

Volumul: V=abc

c) Piramida triunghiulară regulată (fig. 9.12)

aB = r =(l√3)/6 – apotema bazei

R = (l√3)/3 – rază cerc circumscris
ap = m2 – (l/2)2 ; - apotema piramidei
ap = h2 + aB2 ;
m2 = h2+R2 – muchia piramidei
m2= ap2 + (l/2)2
PB = 3 ּ◌l – perimetrul bazei
AB = (l2√3)/4 – aria bazei
Al = (PB ּ◌ap) /2– aria laterală
At = AB + Al - aria totală
V = (AB ּ◌ h) / 3

8
 m
h

l
Fig. 9.12 Piramidă regulată

9.2.2. Ariile şi volumele principalelor corpuri rotunde

a) Cilindrul (fig. 9.13)

Prin înfăşurarea unui dreptunghi, se obţine un cilindru circular drept.

D C

r
A B
Fig. 9.13 Cilindru

Segmentul de pe suprafaţa cilindrului reprezintă generatoarea cilindrului.

O linie dreapta care are un punct comun cu un cerc si se mişcă pe circumferinţa
cercului, generează un cilindru. Toate segmentele de pe lăţimea dreptunghiului reprezintă
generatoare ale cilindrului. Un cilindru se mai poate obţine prin rotirea unui dreptunghi în
jurul unei laturi. Cilindrul este deci un corp de rotaţie.

9
 Dreptunghiul ABCD este desfăşurarea cilindrului. Lungimea dreptunghiului
ABCD este lungimea cercului de la baza cilindrului 2πr, iar lăţimea dreptunghiului este
egală cu generatoarea cilindrului G. Aria laterală a cilindrului este egală cu aria
dreptunghiului obţinut prin desfăşurarea cilindrului.

AL = 2πrG (9.14)

Aria totală este egală cu suma dintre aria laterală si ariile celor două baze:

AT = AL + 2 AB = 2πrG + 2πr 2 = 2πr (G + r ) (9.15)

Înălţimea cilindrului circular drept este egală chiar cu generatoarea cilindrului.

Formula pentru volumul cilindrului este:

V = AB ⋅ H = AB ⋅ G = πr 2 H = πr 2G (9.16)

b) Conul (fig. 9.14)

Un con circular drept se obţine prin înfăşurarea unui sector de cerc. Razele ce
marginesc sectorul de cerc, determină generatoarele conului. Un con circular drept se mai
poate obţine prin rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul unei catete.

Fig. 9.14 Con circular drept

Elementele de bază ale unui con circular drept:

- raza R a cercului de la bază
- VO înălţimea conului; se notează de obicei cu H
- VA=VB, generatoare; se notează cu G

10
 - triunghiul VAB este secţiunea axială a conului.
Conul are similitudini cu piramida (muchia piramidei corespunde generatoarei
conului; perimetrul bazei prismei corespunde lungimii cercului de la baza conului).
Astfel, formulele pentru arie si volum vor semăna cu cele de la piramidă, tinand cont pe
de altă parte de cercul ce reprezintă baza conului.
Aria laterală este:

AL = πRG (9.17)
Aria bazei este:

AB = πR 2 (9.18)

Aria (suprafaţa) toală este suma ariei laterale şi a bazei:

AT = AL + AB = πRG + πR 2 = πR (G + R ) (9.19)

Volumul:

πR 2 H (9.20)
V=
3
c) Trunchiul de con (fig. 9.15)

Prin secţionarea unui con circular drept cu un plan paralele cu baza, se obţine
trunchiul de con circular drept. Acesta se mai poate obţine si prin rotirea uni trapez
dreptunghic în jurul laturii perpendiculare pe baze.

I G

Fig. 9.15 Trunchiul de con

11
 Elementele unui trunchi de con circular drept (fig. 9.15):
- raza R a cercului de la baza mare
- raza r a cercului de la baza mică
- înălţimea trunchiului de con I
- generatoarea G
- secţiunea axială este un trapez isoscel având ca baze diametrele cercurilor
bazelor trunchiului de con.
Desfăşurarea suprafeţei laterale a unui trunchi de con circular drept, este un sector
de coroană circulară, adică diferenţa a doua sectoare de cerc (fig. 9.16).

G1
g

2πr
G

2πR
Fig. 9.16 Trunchiul de con
1
G - generatoarea conului din care provine trunchiul
g - generatoarea conului mic
G - generatoarea trunchiului de con
V

g
G1 O1 h
H

r
I G

A
O R

Fig. 9.17 Calcule privind generatoarele

12
 g h r g r
= = ⇒ = ⇒
G1 H R G+g R
gR = Gr + gr ⇒ g (R − r ) = Gr ⇒ (9.21)

Gr Gr GR
g= ⇒ G1 = G + g = G + =
R−r R−r R−r

Aria laterală a trunchiului de con este diferenţa dintre aria laterală a conului mare
si aria laterală a conului mic:

GR Gr
AL = πRG 1 − πrg = πR − πr = πG (R + r ) (9.22)
R−r R−r
Aria totală:

AT = πG (R + r ) + πR 2 + πr 2 (9.23)

Volumul trunchiului de con:

πI
V=
3
(R 2
+ r 2 + Rr ) (9.24)

d) Sfera (fig. 9.18)

Prin rotaţia unui cerc în jurul unui diametru se obţine o sferă. Fiind dat un punct O
si un număr pozitiv R, se numeşte sferă de centru O si rază R, mulţimea punctelor din
spaţiu aflate la distanţa R de punctul O.

O R

Fig. 9.18 Sfera

13
 Cercul dus prin unul din diametrele sferei, împarte sfera în două părţi numite
semisfere (fig.9.19-a). Porţiunea de pe sferă cuprinsă între două plane paralele care taie
sfera (fig. 9.19-b), se numeşte zonă sferică. Calota sferică este un caz particular de zonă
sferică.

a b

Fig. 9.19 Semisfere, zonă sferică şi calotă sferică

Aria zonei sferice se calculează cu ajutorul înălţimii zonei sferice H, adică

distanţa dintre cele două plane care determină zona sferică (R – raza sferei):

Azonasferica = 2πRH (9.25)

Aria sferei:

Asfera = 4πR 2 (9.26)

Volumul sferei:

4πR 3
Vsfera = (9.27)
3

14