Capitolul 4

Integrale improprii
In cadrul studiului integrabilitatii Riemann a unei functii f s-au evidentiat doua conditii
esentiale:
1. functia f : [a, b] R este definita pe interval nchis si marginit (interval compact);
2. functia f : [a, b] R este marginita pe [a, b].
Vom renunta pe rand la cele doua conditii si vom defini integralele Riemann n sens
generalizat sau integrale improprii. Se impun astfel doua generalizari: prima cand functia
este definita pe interval nemarginit si, cea de-a doua, cand functia este nemarginita pe [a, b].
Sensul geometric al noului concept de integrala este determinat de calculul ariilor unor
multimi din plan marginite de graficul unei functii, asimptote orizontale, asimptote verticale, drepte paralele cu Oy si axa Ox. Acest nou concept de integrala se va numi integrala
improprie sau integrala generalizata.

4.0.1

Integrale cu limite de integrare infinite

Fie f : [a, ) R o functie data, f integrabila Riemann pe orice interval compact [a, b]
cu b > a.
Observam ca functia
Rb
F : [a, ) R, F (b) = f (x)dx
a

este corect definita si ca ea este o integrala Riemann cu limita superioara de integrare

variabila. Definim integrala improprie de la a la din functia f astfel:
Rb

48

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

Definitia 4.2 Integrala improprie

f (x)dx se numeste integral

a improprie conver-

acest caz notam

gent
a daca limita (4.1) exista si este finita. In

f (x)dx (C).

Definitia 4.3 Integrala improprie

f (x)dx se numeste integral

a improprie divergent
a

daca limita (4.1) nu exista sau este infinita. In acest caz notam

f (x)dx (D).

Analog se defineste:

Definitia 4.4 Fie f : (, b] R o functie data, f integrabila Riemann pe orice interval

compact [a, b] cu a < b. Numim integrala improprie de la la b din functia f limita
Rb
lim f (x)dx, daca aceasta limita exista. In cazul existentei limitei notam
a a

Zb

f (x)dx = lim

Zb

f (x)dx

(finita sau nu).

Definitia 4.5 Integrala improprie

Rb

f (x)dx se numeste integral

a improprie conver-

gent
a daca limita
Zb

f (x)dx = lim

Zb

f (x)dx

(4.2)

exista si este finita. In acest caz notam

Rb

f (x)dx (C).

Definitia 4.6 Integrala improprie

Rb

f (x)dx se numeste integral

a improprie diver-

gent
a daca limita (4.2) nu exista sau este infinita. In acest caz notam

Rb

f (x)dx (D).

Definitia 4.7 Fie f : R R o functie data, f integrabila Riemann pe orice interval

49
Definitia 4.8 Integrala improprie

f (x)dx se numeste integral

a improprie conver-

gent
a daca limita
Z

f (x)dx = lim

Zb

a
b a

exista si este finita. In acest caz notam lim

Rb

a a
b

Definitia 4.9 Integrala improprie lim

Rb

a
b a

f (x)dx

(4.3)

f (x)dx (C).

f (x)dx se numeste integral

a improprie di-

acest caz notam lim

vergent
a daca limita (4.3) nu exista sau este infinita. In

Rb

a a
b

(D).

f (x)dx

Z
Vom considera cazul integralelor improprii de la a la , f (x)dx celelalte tipuri analizandua

se similar.
Aceste integrale se numesc integrale improprii de speta ntai.
Modul de calcul: daca putem determina o primitiva a functiei f, atunci fie F o primZb
itiva a lui f pe intervalul [a, +). Scriem f (x)dx = F (b) F (a). Rezulta ca integrala
a

este convergenta daca si numai daca exista si este finita lim F (b). Valoare integralei va fi
b
Z
f (x)dx = lim F (b) F (a).
b

Z
Exercitiul 4.1 Integrala ex dx este convergenta.
0

50

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

y 2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
-1

Pe orice interval [0, b] functia este integrabila, dar cand b , aria cuprinsa ntre
graficul functiei, axa Ox, x = 0 si este marginita.
Z
Exercitiul 4.2 Integrala ex dx este divergenta.
0

Rezolvare. Fie f (x) = ex ,. O primitiva a acesteia este F (x) = ex . Atunci

Zb

ex dx =

F (b) F (0), lim F (b) = lim eb = , deci lim

t

Zb
0

Graficul functiei f (x) = ex este

ex dx = lim eb 1 = .
b

150
100
50

-1

Pe orice interval [0, b] functia este integrabila, dar cand b , aria cuprinsa ntre
graficul functiei, axa Ox, x = 0 si devine nemarginita.

51

1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0

Pe orice interval [0, b] functia este integrabila, iar lim

Deci

Zb

.
dx
=
lim
(arctg
b)
=
b
1 + x2
4

dx = .
2
1+x
4

Exercitiul 4.4 Integrala

sin x dx este divergenta, deoarece

sin x dx = 1 cos b

si nu exista lim cos b.

b+

Exercitiul 4.5 Fie a (0, ) si R. Atunci integrala

Z
a

si numai daca > 1.

Rezolvare. Fie 6= 1. Atunci
b
Zb
1
a1
x1
b1

,
dx
=
=
x
1 a 1 1
a

1
a1
a1
b
lim

=
, finit > 1.
b 1
1
1

1
dx este convergenta daca
x

52

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

Criterii de convergent
a pentru integrale improprii de speta nt
ai din functii cu
semn constant
Presupunem ca functia f pastreaza semn constant pe [a, ) . Presupunem ca f (x) 0, x
[a, ) .
Observatia 4.1 Daca f (x) 0, x [a, ) atunci functia F (b) =

crescatoare [a, ) . Intr-adev

ar, daca a b c atunci
Rb
Rb
Rc
F (b) = f (x)dx f (x)dx + f (x)dx = F (c).
a

Rb

f (x)dx este monoton

Deci pentru integrale improprii din functii pozitive convergenta este echivalenta cu marginirea

lor.
Teorema 4.1 Criteriul de comparatie. Fie 0 f (x) g(x), x [a, ) .
R
R
a) Daca g(x)dx (C), atunci integrala f (x)dx (C).
a

b) Daca

f (x)dx (D), atunci integrala

a
R

g(x)dx (D).

Demonstratie.

a) Folsind inegalitatea 0 f (x) g(x), x [a, ) si faptul din ca

mpreuna cu observatia 4.1 rezulta ca pentru orice b > a avem 0
M

f (x)dx (C).

Rb
a

g(x)dx (C)

f (x)dx

Rb
a

g(x)dx

b) Din inegalitatea

Rb
a

n raport cu b, rezuta ca

f (x)dx
Rb

Rb

g(x)dx si folosind faptul ca

Rb

f (x)dx este nemarginita

g(x)dx este nemarginita n raport cu b, deci

Exercitiul 4.6 Sa se studieze natura integralei

R
a

ex dx.

g(x)dx (D).

53
Rezolvare. Fie f (x) =

1
. Observam ca x4 < 1 + x4 pentru orice x [1, ) .
1 + x4

Rezulta ca
1
1
<
,pentru orice x [1, ) .
0<
1 + x4
x4
b

Zb
Z
dx
dx 1
1
1
1
1
1
1
Dar

+
,
lim
+

=
=

= .

x4
3x3 1
3b 3 b
3b 3
3
x4
3
1

Rezulta ca integrala

dx
este convergenta si n plus
1 + x4

dx
1
.
4
1+x
3

Exercitiul 4.8 Sa se studieze convergenta integralei

Z
2

dx

.
x1

Rezolvare.

1
1
, x [2, ) .
Deoarece x 1 < x 0
x
x1
Zb

b
dx

Dar = 2 x 2 = 2 b 2 2, lim 2 b 2 2 = , deci integrala este diverb

x
2

genta. La fel este si

Z
2

dx

.
x1

Teorema 4.2 Criteriul n . Fie functia f : [a, ) R, a > 0 si f (x) > 0, oricare ar fi
x [a, ) . Fie
lim x f (x) = A

(4.4)

Z
Daca pentru > 1 valoarea lui A este 0 A < , atunci f (x)dx este convergenta.
Z

54

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

Z
Z
Z
1
1
f (x)dx < (A + )
dx,
dx este convergenta si conform criteiului comparatiei

x
x
a

Z
f (x)dx este convergenta.

A
Daca 1 si A 6= 0, rezulta ca f (x) >
, deci
x

Z
Z
Z
1
1
f (x)dx > (A )
dx,
dx este divergenta si conform criteiului comparatiei

x
x
a

Z
f (x)dx este divergenta..

Exercitiul 4.9 Sa se studieze natura integralei

R
1

dx

.
x5 + 1

x
= 1 pentru = 52 ,
Rezolvare. Se poate aplica criteriul n . lim x f (x) = lim
5
x
x
x +1
deci integrala este convergenta.
Exercitiul 4.10 Sa se studieze natura integralei

(x + 1)p ex dx.

Rezolvare. Observam ca f (x) = (x + 1)p ex > 0, x [1, ) . Se poate aplica criteriul

p

= 0, p, R. Deoarece limita
n . lim x f (x) = lim x (x + 1)p ex = lim x (x+1)
ex
x

este zero, observam ca, pentru > 1 (conform criteriului n , punctul a)), integrala este
convergenta. Nu poate fi luat 1 deoarece limita este zero.
Exercitiul 4.11 Sa se studieze natura integralei

Rezolvare. Observam ca f (x) =

R arctg x
dx.
x
0

arctg x
arctg x
> 0, x [1, ) > 0, lim
= 1(functia
x0
x
x

arctg x

55
Teorema 4.3 Daca

R
a

C).

f (x)dx este absolut convergenta, atunci ea este convergenta. (AC

b
Rb
R
Afirmatia rezulta din observatia ca f (x)dx |f (x)| dx, trecand la limita si folosind
a
a
criteriul de comparatie.
Exercitiul 4.12 Sa se studieze natura integralei

ex cos xdx.

Rezolvare. Functia f (x) = ex cos x are semn variabil pe [0, ) . Vom demonstra ca
integrala este absolut convergenta, deci convergenta. Pentru aceasta observam ca are loc
majorarea
|f (x)| |ex cos x| = ex |cos x| ex , x [0, ) .
R
Dar ex dx (C) conform criteriului comparatiei pentru functii pozitive, rezulta ca
R
0

|e

cos x| dx este convergenta, deci

ex cos xdx (AC).

Studiem convergenta integralei improprii a produsului a doua functii,

f (x)g(x)dx, n

anumite conditii particulare pentru f si g. Rezultatele cele mai seminificative sunt date de
criteriile lui Dirichlet si Abel.
Teorema 4.4 Criteriul lui Dirichlet. Daca
Rb
a) f (x)dx este marginita n raport cu b [a, ) ,
a

b) lim g(x) = 0 si g este monotona pe [a, ) ,

x
R
atunci f (x)g(x)dx este convergenta.
a

Exercitiul 4.13 Sa se studieze convergenta integralei

integrala lui Dirichlet).

R sin x
R sin x
dx. (
dx se numeste
x
x
0
0
sin x
= 1. Este improprie n
x0 x

Rezolvare. Integrala nu este improprie n 0 deoarece lim

56

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

Teorema
4.5 Criteriul lui Abel. Daca
R
a) f (x)dx este convergenta,
a

b) g este monotona si marginita pe [a, ) ,

R
atunci f (x)g(x)dx este convergenta.
a

Exercitiul 4.14 Sa se studieze convergenta integralei

Rezolvare.

ex dx = e1 , deci

R ex
dx.
2
1 x

ex dx este convergenta.

1
1
g(x) = 2 este monoton descrescatoare si marginita, 2 1, x [1, ) . Putem aplica
x
x
criteriul lui Abel si integrala este convergenta.

4.0.2

Integrale improprii definite de functii nem

arginite pe intervalul de integrare

Putem da sens notiunii de integrala definita chiar daca functia f are limite infinite n puncte
Zb
din intervalul [a, b] . Studiem cazul f (x)dx cu lim |f (x)| = , a c b.
xc

Deoarece putem scrie

Zb
Zc
Zc
f (x)dx = f (x)dx f (x)dx,
a

putem considera ca f are limita infinita n punctul x = b, adica dreapta x = b este asimptota
verticala la graficul functiei f, a x < b.
Definitia 4.11 Fie f : [a, b) R o functie cu lim f (x) = , integrabila pe [a, t] pentru
xb0

orice t < b. Numim integral

a improprie de la a la b valoarea lim
t%b

Zt
a

caz de existenta se noteaza

limita exista. In
b
Z
Zt

f (x)dx, daca aceasta

57
Zb

f (x)dx este convergent

a si vom nota

Zb

f (x)dx (C).

Definitia 4.13 Fie f : [a, b) R o functie cu lim f (x) = , integrabila pe [a, t] pentru
x%b

orice t < b. Daca lim

t%b

Zt

f (x)dx este infinita sau nu exista, vom spune ca integrala improprie

Zb

f (x)dx este divergent

a si vom nota

Zb

f (x)dx (D).

Analog daca lim f (x) = atunci vom nota

x%b

Zb

f (x)dx = lim
t%b

Zt

f (x)dx, t < b.

Aceste integrale se numesc integrale improprii de speta a doua.

Modul de calcul: daca putem determina o primitiva a functiei f, atunci fie F o primitiva
Zt
a lui f pe intervalul [a, b) . Scriem f (x)dx = F (t) F (a). Rezulta ca integrala este
a

convergenta daca si numai daca exista si este finita lim F (t). Valoare integralei va fi
tb0

Zb

f (x)dx = lim F (t) F (a).

t%b

Exercitiul 4.15 Sa se studieze convergenta integralei

Z2
1

Rezolvare. Graficul functiei f (x) =

y6
4

1
(x 2)2

1
dx.
(x 2)2

58

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

t
1
1
1
1
Calculam
+
.
dx =
=

2
(x 2)
x2 1
t2 12
1

1
= , deci integrala este divergenta.
lim 1
t20
t2
Zt

Exercitiul 4.16 Sa se studieze convergenta integralei

Z2
1

dx.
2x

y 1.8
1.6
1.4
1.2
1.0
0.8
0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

1
Rezolvare. Functia de sub integrala, f (x) =
este nemarginita n x = 2.
2x

Studiem convergenta integralei. O primitiva a acesteia este F (x) = 2 2 x. Calculam

Zt
t

dx = 2 2 x1 = 2 2 t + 2 2 1.
2x
1

lim 2 2 2 t = 2, deci integrala este convergenta.

t20

Exercitiul 4.17 Integrala

p 1.
Rezolvare. Fie f (x) =

Zb
a

dx
este convergenta pentru p < 1 si divergenta pentru
(b x)p

1
. Daca p > 0 functia este nemarginita n punctul x = b.
(b x)p

59

Deci

Zb

dx
este convergenta pentru p < 1 si divergenta pentru p > 1. In acest ultim
(b x)p

caz punctul b se numeste punct singular.

Pentru p = 1
Zb
dx
= ln(b x)|ta = ln(b t) ln(b a),
bx

si lim ln(b t) = , deci integrala este divergenta.

tb0

Exercitiul 4.18 Sa se studieze convergenta integralei

1
dx.
x3

Rezolvare. Consideram functia f (x) =

Graficul functiei este

1
definita pe (0, ) .
x3

y
1500
1000
500
0

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

Observam ca intervalul de integrare este nemarginit iar functia f este nemarginita n

x = 0. Scriem integrala sub forma:
Z
Z1
Z
1
1
1
dx =
dx +
dx.
3
3
x
x
x3
0

Z1
0

1
dx este o integrala improprie de speta a doua, iar
x3

Z
1

1
dx este o integrala improprie
x3

60

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

este convergenta. Integrala

1
dx este divergenta.
x3

Exercitiul 4.19 Sa se studieze convergenta integralei

Zb
a

Rezolvare.

Zb
a

lim
t&0

Zb
t

dx
p
=
|x|

Z0
a

dx
p
+
|x|

Zb
0

dx
p
=
|x|

Z0
a

dx
p , a < 0 < b.
|x|

dx

+
x

Zb
0

dx
= = lim
t%0
x

Zt
a

dx

+
x

t
b
dx
= lim 2 x a + lim 2 xt = 2
a + b
t&0
x t%0

Integrala este convergenta.

Adesea este important de stiut daca o integrala improprie este convergenta, chiar daca
nu putem calcula valoarea sa exacta. De exemplu, nainte de a aproxima numeric o astfel
de integrala trebuie stabilit daca ea este sau nu convergenta.
Criterii de convergent
a pentru integrale improprii de speta a doua din functii
cu semn constant pe intervalul considerat
Teorema 4.6 Criteriul de comparatie. Fie functiile f, g : [a, b) R, integrabile pe
[a, t] pentru orice t < b si 0 f (x) g(x), oricare ar fi x [a, b) .
Zb
Zb
a) Daca g(x)dx (C) atunci integrala f (x)dx (C).
b) Daca

Zb

Zb

f (x)dx (D) atunci integrala

g(x)dx (D).

Teorema 4.7 Criteriul n pentru integrala improprie n b. Fie functia f : [a, b) R,

si f (x) > 0, oricare ar fi x [a, b) cu lim f (x) = . Daca
x%b

lim (b x) f (x) = A, (finit)

x%b

(4.5)

61
Demonstratie.
a) Daca conditia (4.5) este ndeplinita exista un umar > 0 astfel ncat pentru orice
x [a, b) sa avem
A
A+
.
< f (x) <
(b x)
(b x)
Daca < 1, avem
Zb
Zb
Zb
A+
A+
f (x)dx <
dx =
(b a)1 f (x)dx (C).
(b x)
1
a

A
b) Daca 1 si A 6= 0, atunci avem f (x) >
, deci
(b x)
b
Zb
Zb
Zb

A
A
1
(b x) = f (x)dx(D).
f (x)dx >
dx =
(b x)
1
a
a

Teorema 4.8 Criteriul n pentru integrala improprie n a. Fie functia f : (a, b] R,

si f (x) > 0, oricare ar fi x (a, b] cu lim f (x) = . Daca
xa+0

lim (x a) f (x) = A, 0 A

xa+0

atunci
a) Daca < 1, 0 A < atunci

Zb

(4.6)

f (x)dx este convergenta.

b) Daca 1 si A 6= 0, integrala

Zb

f (x)dx este divergenta.

Exercitiul 4.20 Sa se studieze convergenta integralei

R1
0

dx

.
1 x4

1
este nemarginita n vecinatatea lui x = 1. Observam
Rezolvare. Functia f (x) =
1 x4
ca f (x) > 0, x [0, 1) . Aplicam criteriul n .
1
1
1

12
12
2 2
=
lim
(1

x)
(1

x)
(1
+
x)
=
pentru
1
+
x
lim (1 x)
4
t10
t10
2
1x
= 1 , deci integrala este convergenta.

62

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

Exercitiul 4.22 Sa se arate ca functia

Z
(p) = xp1 ex dx
0

este convergenta pentru p > 0 si divergenta pentru p 0.

Rezolvare. Putem scrie
Z1
Z
p1 x
(p) = x e dx + xp1 ex dx.
0

Consideram integrala

Z1

xp1 ex dx care este o integrala improprie de speta a doua pentru

p < 1. Pentru p 1 integrala

Z1

xp1 ex dx este o integrala definita.

In cazul p < 1 aplicam criteriul 4.7 si obtinem

lim x xp1 ex este finita daca + p 1 0 p 1 . Pentru convergenta trebuie
x0
ca < 1 p 1 > 0 p > 0.
Z
Integrala xp1 ex dx, integrala improprie de speta ntai. Obdervam ca f (x) = xp1 ex >
1

xp1

0 x [1, ) , lim x f (x) = lim x xp1 ex = lim x

x
x
x
Proprietati ale functiei .
1. (1) = 1,
2. (p + 1) = p (p) .
3. (n + 1) = n!, n N.

ex

= 0 pentru orice p > 0, > 1.

Exercitiul 4.23 Sa se arate ca functia

Z1
(p, q) = xp1 (1 x)q1 dx
0

este convergenta pentru p, q > 0 si divergenta pentru p, q 0.

Rezolvare. Pentru p > 1, q > 1 functia de sub integrala
q1

63
(1 x)q1 pentru =1p
=
1 integrala B (p, q) este convergenta.
x0,x>0
x1p
Pentru p > 1 si 0 < q < 1 functia de sub integrala
xp1
f : [0, 1) R, f (x) =
este nemarginita n x = 1, deoarece
(1 x)1q
xp1
= +.
lim f (x) = lim
x1,x<1
x1,x<1 (1 x)1q
Deci B (p, q) este, n acest caz, o integrala improprie de speta a doua. Aplicam criteriul
n .
xp1
pentru =1q
lim (1 x)
=
1 integrala B (p, q) este convergenta.
1q
x1,x<1
(1 x)
Pentru 0 < p < 1 si 0 < q < 1 functia de sub integrala
1
, este nemarginita si n x = 0 si n x = 1.
f : (0, 1) R, f (x) =
x1p (1 x)1q
lim (x 0)

Definitia 4.14 Integrala improprie

Rb

f (x)dx se numeste absolut convergent

a daca

este convergenta.
Teorema 4.9 Daca

Rb

f (x)dx este absolut convergenta, atunci ea este convergenta.

Teorema
4.10 Criteriul lui Dirichlet. Daca
Rb0
a) f (x)dx este marginita n raport cu b0 [a, b) ,
a

b) lim g(x) = 0 si g este monotona pe [a, b) ,

atunci

x%b
Rb

f (x)g(x)dx este convergenta.

Teorema 4.11 Criteriul lui Abel. Daca

Rb
a) f (x)dx este convergenta,
a

b) g este monotona si marginita pe [a, b) ,

Rb
atunci f (x)g(x)dx este convergenta.
a

Exercitiul 4.24 Sa se studieze convergenta integralei

Rb

Z1

ln x

dx.

|f (x)| dx

64

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

g(x) =

vergenta.

4.1

1
1
, g monoton descrescatoare, rezulta ca integrala improprie este conx+2
2

Integrale cu parametru

Vom prezenta integrale n care integrantul depinde de un parametru. Vom vedea cum se
transfera proprietatile functiei de sub integrala (trecerea la limita, continuitate, derivabilitate si integrabilitate) la integrala.
Definitia 4.1 Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Se numeste integrala cu parametru o
integrala de forma
I(y) =

Zb

f (x, y)dx, y [c, d] ,

(4.7)

unde, pentru fiecare y [c, d] , functia f (x, y) este integrabila Riemann n raport cu variabila
x pe intervalul [a, b] .
Daca b = obtinem integrala improprie cu parametru
Z
J(y) = f (x, y)dx, y [c, d] .
(4.8)
a

Daca consideram functiile , : [c, d] [a, b] putem defini integrala cu parametru, avand
si limitele de integrare depinz
and de parametru,
(y)
Z
f (x, y)dx, y [c, d] .
H(y) =
(y)

Proprietatile functiei f se transmit functiilor I si H daca functia f converge uniform n

raport cu y catre g.
Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Pentru y0 (c, d) spunem ca functia f are limita g (x)
(x fixat n [a, b]) pentru y y0 , lim f (x, y) = g(x), daca > 0 exista o vecinatate a lui
yy0

y0 care depinde de x, Vx (y0 ) astfel ncat y Vx (y0 ) : |f (x, y0 ) g(x)| < . Schimband
valoarea lui x se schimba si vecinatatea lui y0 . Daca impunem conditia ca vecinatatea lui
y sa fie aceeasi pentru orice x [a, b] obtinem notiunea de uniforma convergenta pentru

4.1. INTEGRALE CU PARAMETRU

65

Teorema 4.13 Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Daca f este integrabila pe [a, b] si pentru
orice y0 (c, d) : lim f (x, y) = g(x) uniform n raport cu x atunci g este integrabila pe
yy0

[a, b] si

lim

yy0

Zb

f (x, y)dx =

Zb

lim f (x, y)dx.

yy0

Teorema 4.14 Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Daca f este continua n ambele variabile,
Zb
atunci I(y) = f (x, y)dx este continua pe [c, d] .
a

Exercitiul 4.25 Sa se calculeze lim

y0

Z2

x2 cos (yx) dx.

Functia f (x, y) = x2 cos (yx) este continua n x si y si rezulta

Z2
Z2
Z2
lim x2 cos (yx) dx = lim (x2 cos (yx)) dx = x2 dx = 83

y0

y0

Teorema 4.15 Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Daca f este continua n ambele variabile
(y)
Z
si functiile , : [c, d] [a, b] sunt continue, atunci H(y) =
f (x, y)dx este continua pe
(y)

[c, d] .
Teorema 4.16 Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Daca f este continua n ambele variabile
si exista derivata partiala a lui f n raport cu parametrul y continua pe [a, b] [c, d] atunci
I 0 (y) =

Zb

f
(x, y)dx, y [c, d]
y

adica putem deriva sub integrala n raport cu parametrul.

66

CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII

Teorema 4.18 Fie functia f : [a, b] [c, d] R. Daca f este continua n ambele variabile
atunci I(y) este integrabila pe [c, d] si

Zd
Zb Zd
I(y)dy = f (x, y)dy dx,
c

sau

Zd
c

Z
Zb Zd
f (x, y)dx dy = f (x, y)dy dx.
a

Z
2
Exercitiul 4.26 Sa se calculeze integrala Euler-Poisson I = ex dx.
0

x2

nu se pot calcula prin cuadraturi. Calculam

Se stie ca primitivele functiei f (x) = e
folosind integralele improprii care depind de parametru. Facem schimbarea de variabila
x = ut, u > 0, dx = udt
Z
Z
2
2 2
ex dx = ueu t dt.
0

Inmultim cu eu2 si integram de la 0 la .

Z
Z
Z
Z
eu2 ex2 dx du = eu2 ueu2 t2 dt du.
0

Z
In membrul stang ex2 dx nu depinde de u si poate fi scoasa n factor, iar functia din
0

2
2
membru drept, f (t, u) = eu(1+t ) este continu
a n ambele variabile, deci
Z
Z
Z Z
2
2
2
2
ex dx eu du = ueu (1+t ) dt du.

0
0
0
0

Z
Z Z
Z
Z

2
2
2
2
2

u (1+t )
1
1
ueu (1+t ) du dt =
ex dx =
1+t
dt =
dt =
2e
2(1+t2 )
0

arctg t| = .