Sunteți pe pagina 1din 8

8.

Integrala Riemann

8.1. Integrala Riemann

Optam pentru prezentarea traditionala a integralei Riemann, deoarece a fost studiata in aceasta
maniera si in liceu si este familiara cititorului
Daca a, b R, a < b, atunci D [a, b] reprezinta multimea tuturor diviziunilor intervalului [a, b]. Norma
diviziunii D [a, b] este numarul: =
1
1
max{ }
i i
i n
x x


.O diviziune este echidistanta daca x
i
- x
i-1
=
b a
n

, 1 i n, caz in care avem x


i
= a + i
b a
n

, 1 i n.
Fie a, b R , a < b si D [a, b], : a = x
0
< x
1
< x
2
<< x
n
= b.
Multinea:

= {
i
; 1 i n,
i
[x
i-1
, x
i
]}, este multimea punctelor intermediare asociate diviziunii
. Pentru functia f : [a, b] R, construim suma: ( , )
f

=
1
1
( ) ( )
n
i i i
i
f x x

, numita suma
Riemann. Functia f este integrabila Riemann pe [a, b] daca exista un numar real I, cu proprietatea ca
0 > exista 0 > , astfel incat D [a, b], cu < , sa avem ( , )
f
I

< , pentru orice


alegere a punctelor intermediare

. Numarul I se numeste integrala Riemann a lui f pe [a, b], este


unic determinat si se noteaza I = ( )
b
a
f x dx

. Merita retinut faptul ca o functie f: [a, b] R, integrabila


Riemann pe [a, b] este marginita pe [a, b].
Daca f: [a, b] R este marginita pe [a, b], vom defini sumele Darboux, dupa cum urmeaza. Fie
D [a, b] si anume : a = x
0
< x
1
< x
2
<< x
n
= b.Notand m
i
=
[ ] 1
,
inf ( )
i i
x x
f x

, M
i
=
1,
sup ( )
i i
x x
f x

1
]
, vom
construi: ( )
f
s =
1
1
( )
n
i i i
i
m x x

si ( )
f
S
1
1
( )
n
i i i
i
M x x

, sume numite sumele Darboux


inferioara respectiv superioara. Notand cu I = sup{ ( )
f
s ; D [a, b]} si cu J = inf{ ( )
f
S ,
D [a, b]}, se demonstreaza ca f este integrabila Riemann pe [a, b] daca si numai daca I = J.
Criteriul lui Darboux este util pentru determinarea claselor de functii integrabile Riemann.
Teorema 8.1.1. (criteriul lui Darboux) O functie f: [a, b] R, marginita pe [a, b], este integrabila
Riemann pe [a, b] daca si numai daca 0 > exista 0 > , astfel incat D [a, b], cu < , sa
avem ( )
f
S - ( )
f
s < .
Propozitia 8.1.1. O functie f: [a, b] R, continua, este integrabila Riemann pe [a, b].
Prezentam in continuare, un criteriu de integrabilitate deosebit de important prin aplicatiile sale.
O multime A R se numeste neglijabila sau de masura Lebesgue nula daca 0 > exista un sir de
intervale din R, notate (J
n
)
n
, cu proprietatile:
n
n
A J
U
si
1
( )
n
n
l J

< , (am notat lungimea


intervalului J
n
cu l (J
n
). Putem lua intervalele J
n
deschise, inchise sau semi -deschise
exemplu: Multimea numerelor naturale N este de masura Lebesgue nula. Fie 0 > si
J
n
= [
1 1
, ]
2 2
n n
n n

+ +
+ , n N. Atunci: N
n
n
J
U
si
1
( )
n
n
l J

=
1
2
n
n

= .
Din definitia multimii neglijabile se deduc imediat urmatoarele proprietati:
1) O submultime a unei multimi neglijabile este neglijabila.
2) O multime numarabila este neglijabila.
Teorema 8.1.2. (criteriul lui Lebesgue) O functie f: [a, b] R este integrabila Riemann pe [a, b] daca
si numai daca f este marginita si multimea punctelor ei de discontinuitate este de masura Lebesgue
nula.
Din acest criteriu rezulta imediat integrabilitatea functiilor continue, a celor monotone si a celor
marginite cu multimea punctelor de discontinuitate finita. Prezentam, in continuare, cateva proprietati
ale integralei Riemann. Pentru a, b R cu a < b, definim ( )
b
a
f x dx

= ( )
a
b
f x dx

, si astfel rezulta ca:


( )
a
a
f x dx

= 0.
Propozitia 8.1.2. Fie f, g: [a, b] R, functii integrabile Riemann pe [a, b]. Atunci f + g este
integrabila pe [a, b]. Daca R, functia f este integrabila pe [a, b] si:
( )( )
b
a
f g x dx +

= ( )
b
a
f x dx

+ ( )
b
a
g x dx

,
( )( )
b
a
f x dx

= ( )
b
a
f x dx

.
Propozitia 8.1.3. Daca functia f: [a, b] R
+
este integrabila Riemann pe [a, b], atunci ( )
b
a
f x dx

0.

Din aceasta proprietate rezulta monotonia integralei Riemann, in sensul ca daca f, g: [a, b] R sunt
functii integrabile Riemann pe [a, b], cu proprietatea caf(x) g(x), x [a, b], atunci:
( )
b
a
f x dx

( )
b
a
g x dx

.
Propozitia 8.1.3. Daca f: [a, b] R este o functie integrabila Riemann pe [a, b] si [c, d] [a, b],
atunci f este integrabila Riemann pe [c, d] (ereditate).
Propozitia 8.1.4. Daca functia f: [a, b] R este integrabila Riemann pe [a, b], atunci oricare ar fi
c [a, b], avem: ( ) ( ) ( )
b c b
a a c
f x dx f x dx f x dx +


Propozitia 8.1.5. Fie functia f: [a, b] R integrabila Riemann pe [a, b]. Atunci:
( ) ( ) ( )
b
a
m b a f x dx M b a

.
Daca f este continua pe [a, b], atunci exista [a, b], astfel incat:
( ) ( ) ( )
b
a
f x dx f b a

. (teorema de medie ).

Considerand o functie f: [a, b] R integrabila Riemann pe [a, b], vom defini functia
F: [a, b] R, prin: F(x) = ( )
x
a
f t dt

.
Functia F este continua pe [a, b]. Pentru demonstratia acestei afirmatii sa luam x
0
[a, b] si evaluam:
F(x) - F(x
0
)| = | ( )
x
a
f t dt

-
0
( )
x
a
f t dt

| = |
0
( )
x
x
f t dt

|. f fiind integrabila Riemann pe [a, b] este marginita,


exista deci M > 0 astfel incat |f(x)| M si astfel avem:
F(x) - F(x
0
)|
0
| ( ) |
x
x
f t dt

M |x x
0
|,
ceea ce implica continuitatea lui F in punctul x
0
arbitrar ales.
Propozitia 8.1.6. Daca functia f: [a, b] R este continua pe [a, b]. atunci functia F: [a, b] R,
definita prin F(x) = ( )
x
a
f t dt

este derivabila pe [a, b] si F (x)= f (x).


Propozitia 8.1.8. Fie f, g: [a, b] R doua functii derivabile, cu derivata integrabila, in particular f si g
de clasa C
1
. Atunci are loc relatia:
( ) ( )
b
a
f x g x dx

= f(x) g(x)
b
a
| - ( ) ( )
b
a
f x g x dx

.
( formula de integrare prin parti).
Propozitia 8.1.9. (schimbarea de variabila) Daca f: [a, b] R este o functie continua, atunci oricare
ar fi :[ , ] [a, b] de clasa C
1
pe [ , ] , avem:
( )( ) ( ) f t t dt

=
( )
( )
( ) f x dx

.
Merita retinuta o consecinta importanta a acestei propozitii.
Corolar. Daca f: [a, b] R este o functie continua, atunci oricare ar fi functia bijectiva :[ , ]
[a, b], de clasa C
1
pe [ , ] , avem:
( )
b
a
f x dx

=
1
1
( )
( )
( )( ) ( )
b
a
f t t dt

.
In cazul unui sir de functii continue pe [a, b], uniform convergent, are loc un transfer de
integrabilitate, dupa cum urmeaza.
Propozitia 8.1.10. Fie un sir (f
n
)
n
C

([a, b]), uniform convergent la functia f pe [a, b]. Atunci:
Transferul de integrabilitate are loc si intr-un caz mai general, si anume cand functiile f
n
: [a, b] R
sunt integrabile iar sirul (f
n
)
n
converge uniform la f pe [a, b]. Natural, rezultatul ramane valabil in
cazul seriilor de functii si merita retinut ce se intampla in cazul seriilor de puteri.
Propozitia 8.1.11. Fie
0
n
n
n
a x

o serie de puteri cu raza R > 0 si suma f. Atunci seria de puteri


1
0
1
n n
n
a
x
n
+

are raza de convergenta R si avem relatia:



0
( )
x
f t dt

=
1
0
1
n n
n
a
x
n

.
exemplu:
1
ln(1 )
1
n
n
x
x
n

, x (-1, 1), deoarece


1
1
1
n
n
x
x

, x (-1, 1) si integrand,
obtinem relatia de mai sus:
0
1
x
dt
t

1
0
1
n
n
x
n
+

.

Probleme.
1. Sa se calculeze urmatoarele integrale:
2
0
sin
n
xdx

si
2
0
cos
n
xdx

. Aplicati rezultatul obtinut in calculul


integralei
1
2
0
(1 )
n
x dx

.
2. Sa se calculeze: 1)
2
2
1 1
dx
x x x + +

; 2)
5
2
2 ( 1) 2
dx
x x

.
R. Merita retinut faptul ca, in cazul aflarii unei primitive de forma:

2
( )
dx
mx n ax bx c + + +

, este preferabila substitutia


1
t
mx n

+
, care simplifica mult calculul.

3. Fara a calcula efectiv integralele, sa se arate care dintre urmatoarele integrale are valoarea mai mare:
1)
2
1
ln xdx

sau
2
2
1
(ln ) x dx

; 2)
4
3
ln xdx

sau
4
2
3
(ln ) x dx

;

4. Fara a calcula integrala, sa se demonstreze inegalitatea:
2
1
0
1
x
e dx e < <



5. Calculati derivatele urmatoarelor functii:
1)
2
2
0
1
( )
1
x
t t
F x dt
t t
+

+ +

in x = 1; 2)
2
2
0
( )
x
t
F x e dt

..

8.2. Integrale improprii

In studiul integralei Riemann am considerat atat domeniul de integrare, cat si functia de integrat
ca fiind marginite. Integralele improprii constituie o extindere naturala a integralei Riemann, in sensul
ca vom considera domeniul de integrare sau functia de integrat nemarginite, bazandu-ne pe teoria
trecerii la limita. Integralele pe intervale nemarginite sunt integralele in care cel putin una din limitele
de integrare este infinita, adica de forma: ( )
a
f x dx

, ( )
a
f x dx

sau ( ) f x dx

.
Fie f: [a, ) R o functie integrabila pe orice interval [a, x], cu x > a. Daca exista lim
x
( )
x
a
f t dt

R
vom spune ca ( )
a
f x dx

este convergenta, notand ( )


a
f x dx

= lim
x
( )
x
a
f t dt

. In caz contrar integrala


este divergenta. Functia F: [a, ) R , data de F(x) = ( )
x
a
f t dt

exista si este continua, deoarece f este


integrabila pe orice interval [a, x]. Daca exista lim
x
F(x), finita, atunci:
( )
a
f x dx

= lim
x
F(x).

exemple:
1. Sa calculam
2
0
1
dx
x

. Avem F(x) = arctg t |


x
0
= arctg x si astfel:
2
0
1
dx
x

= lim
x
arctg x =
2

.
2. Integrala
0
sin xdx

este divergenta deoarece F(x) = -cos x + 1 si lim


x
F(x) nu exista.

Am amintit mai sus inca doua cazuri de integrale improprii, cu domeniul de integrare nemarginit,
cazuri care se reduc imediat la cazul prezentat anterior. Astfel, avem: ( ) ( )
a
a
f x dx f t dt




si
( ) f x dx

= ( )
a
f x dx

+ ( )
a
f x dx

,daca ( )
a
f x dx

exista.
Integralele ( )
a
f x dx

si ( )
b
f x dx

, unde f : [c, ) R, c = min {a, b}, converg sau diverg in acelasi


timp, deoarece luand a < b, avem: ( ) ( ) ( )
x b x
a a b
f t dt f t dt f t dt +

, b x, adica:
( ) ( ) ( )
b
a a b
f x dx f x dx f x dx

+

.
Considerand f: [a, ) R, integralele ( )
a
f x dx

si ( )
a
k f x dx

au aceeasi natura, oricare ar fi k 0,


deoarece x a avem ( ) ( )
x x
a a
k f t dt k f t dt

.
Propozitia 8.2.1. Integrala ( )
a
f x dx

este convergenta daca si numai daca oricare ar fi sirul


(a
n
)
n
[a, ), crescator cu lim
n
n
a

, seria
1
n
n
x

, cu termenul general x
n
=
1
( )
n
n
a
a
f t dt

, este
convergenta.
Folosind acest rezultat, vom aplica in studiul convergentei integralelor improprii criterii de convergenta
de la serii.
Propozitia 8.2.2. (Cauchy) Integrala ( )
a
f x dx

este convergenta daca si numai daca oricare ar fi


0 > exista n ( ) > a, astfel incat a
1
, a
2
> n ( ) sa avem:
2
1
( )
a
a
f t dt <

..
Sa studiem in continuare doua cazuri posibile.
a) functia pastreaza semn constant pe [a, ),
b) functia schimba semnul de o infinitate de ori pe [a, ).
Pentru primul caz avem urmatorul rezultat. Daca x a avem ( ) 0 f x , conditia suficienta ca
( )
a
f x dx

sa fie convergenta este ca F(x) = ( )


x
a
f t dt

sa fie marginita superior.


Propozitia 8.2.3. Pentru o functie f: [a, ) R, integrabila pe orice interval [a, x], x > a, ce are
proprietatea ca exista o functie g: [a , ) R, astfel incat x a sa avem f (x) g (x), convergenta
integralei ( )
a
g x dx

implica convergenta integralei ( )


a
f x dx

si divergenta integralei ( )
a
f x dx

implica
divergenta integralei ( )
a
g x dx

.
exemplu:
2
1
x
e dx

este convergenta, deoarece x > 1,


2
x x
e e

< si
1
1
1
x
e dx
e

.
Consecinta acestui rezultat este folosita de obicei in studiul problemelor de convergenta ale integralelor
improprii.
Corolar Fie f: [a, ) [0, ), a > 0, integrabila pe orice interval [a, x], x > a. Atunci:
1) daca lim ( )
x
x f x A

(finit), pentru > 1, atunci ( )


a
f x dx

este convergenta;
2) daca 1 si A 0, integrala este divergenta.
exemplu:
( )
3
2 0 2
1
arctgx
dx
x

este convergenta, deoarece:



( )
3
3
2
2
lim
2
1
x
arctgx
x
x

.
In cazul al doilea, in care functia f isi schimba semnul de o infinitate de ori pe [a, ), este necesara
introducerea notiunii de absolut convergenta a integralei. Astfel, spunem ca integrala ( )
a
f x dx

este
absolut convergenta daca integrala ( )
a
f x dx

este convergenta. Se observa ca o integrala absolut


convergenta este si convergenta, deoarece:
2 2
1 1
( ) ( )
a a
a a
f x dx f x dx <

Reciproca nu este adevarata..
Se poate formula un criteriu de convergenta pentru integralele de acest tip, pornind de la criteriile
corespunzatoare de la serii.
Propozitia 8.2.4. (Abel-Dirichlet) Fie functiile f, g: [a, ) R, avand proprietatile:
1) f este continua iar g este de clasa C
1
;
2) g este monoton descrescatoare, cu
x
lim g (x) = 0;
3)
[ , )
sup ( )
x
x a
a
M f t dt

<+

, (i.e. f are primitiva marginita).


Atunci ( ) ( )
a
f x g x dx

este convergenta.
exemplu: Fie
1
sin x
dx
x

, > 0. Luand f (x) = sin x si g (x) =


1
x

, conditiile propozitiei 8.2.4.


sunt indeplinite. In particular,
1
sin
,
x
dx
x


1
cos x
dx
x

sunt convergente
Un alt caz de integrale improprii sunt integralele definite de functii nemarginite. Fie f: [a, b] R ,
continua pe [a, b] cu exceptia unui punct x
0
, a x
0
b, in care functia f are o discontinuitate de speta a
doua (i.e.
0
lim ( )
x x
f x

). Sa presupune cax
0
= b, in caz contrar putand scrie:

0
( ) ( )
x b
a a
f x dx f x dx

0
( )
x
b
f x dx

.
Integrala ( )
b
a
f x dx

este convergenta daca exista


0
lim ( )
b x
x
a
f t dt


si este finita. In caz contrar, integrala
este divergenta.
exemplu:
1 1
1
0
2 2 0 0
0 0
lim limarcsin |
2
1 1
x
x
x x
dx dt
t
x t





.
Se pot formula criterii asemanatoare celor din cazul precedent.
Propozitia 8.2.5 (Cauchy) Integrala ( )
b
a
f x dx

este convergenta daca si numai daca 0 > ( ) > 0,


astfel incat x
1
, x
2
(0, ) sa avem:
2
1
( )
b x
b x
f t dt

< .
In cazul in care functia de sub semnul integral pastreaza un semn constant pe [a, b] cel mai simplu
criteriu de convergenta este cel al comparatiei.
Propozitia 8.2.6. Daca functia f: [a, b) (0, ), integrabila pe orice interval [a, b-x], cu x (0, b-a),
are proprietatea ca exista g: [a, b] R, astfel incat t [a, b], f (t) g (t), atunci convergenta
integralei ( )
b
a
g x dx

implica convergenta integralei ( )


b
a
f x dx

, iar divergenta integralei ( )


b
a
f x dx

implica
divergenta integralei ( )
b
a
g x dx

.
Corolar. Fie f: [a, b) (0, ) cu lim ( )
x b
f x

, integrabila pe orice interval [a, b-x], cu x (0, b-a).


Avem:
1) daca lim
x b
( ) ( ) b x f x A

, finit, pentru < 1, atunci ( )


b
a
f x dx

este convergenta;
2) daca lim
x b
( ) ( ) b x f x A

0, pentru 1 , atunci ( )
b
a
f x dx

este divergenta.

exempl u:
( )
2
2 2
0 1 4
dx
x x +

este convergenta, deoarece:



( )
2
2 2 2
1
lim(2 )
1 4 x
x
x
x x

<


+
=
1
2 2
pentru
1
2
.

Probleme

1. Sa se studieze natura si, in caz de convergenta, sa se calculeze valoarea urmatoarelor integrale:
1)
3
0
1
dx
x

, 2)
2
1
arctgx
dx
x

, 3)
0
n x
x e dx

. 4)
0
sin
x
e xdx

.

R. 2)
2
1
arctgx
dx
x

=
1
1
arctgxdx
x

_

,

=
1
1
| arctgx
x

+
2
1
1
( 1)
dx
x x

= 1+
1
2
ln |
1
x
x

+
=1+
l n2
2
,
3) I
n
=
0
n x
x e dx

= -e
-x
x
n
|

0
+
1
0
n x
n x e dx

= n.I
n 1
= n!,
4) Deoarece | sin |
x x
e x e

si
0
1
x
e dx

, integrala este convergenta, in calcul aplicandu-se formula


de integrare prin parti, de unde:
0
sin
x
e xdx

=1/2.

2. Studiati convergenta urmatoarelor integrale si, in caz afirmativ, calculati-le:

1)
2
2
1
dx
x x

, 2)
0
sin( )
ax
e bx dx

, 3)
2
0
x
xe dx

.

3. Calculati urmatoarele integrale:

1)
1
2
1 (2 ) 1
dx
x x

, 2)
1
2
0 1
m
x dx
x

.

4. Sa se calculeze
2
0 ( 1) | 1|
dx
x x

.


8.3. Integrale cu parametru

Fie [a, b], A R si f: [a, b]A R. In acest capitol vom studia functii de forma:
( ) ( , )
b
a
F y f x y dx

, y A,
in cazul in care f este o functie integrabila pe [a, b] pentru orice y A , functii numite integrale care
depind de parametru.
Teorema pe care o prezentam mai jos ne spune in ce conditii functia F: A R, definita prin
( ) ( , )
b
a
F y f x y dx

este derivabila si cum se calculeaza ( ) F y , rezultat important in aplicatii.


Teorema 8.3.1 Fie f: [a, b]A R, A R interval deschis, continua, cu derivata partiala
f
y

: [a, b]A R continua. Atunci F este derivabila pe A si avem:


( ) F y =
d
dy
( ( , )
b
a
f x y dx

) = ( , )
b
a
f
x y dx
y

, y A. (formula de derivare sub semnul integral).


Eeemplu: Sa calculam, folosind derivarea sub semnul integral:
( ) F y
2
2 2 2
0
ln(cos sin ) x y x dx +

.

Avem : [0, ]
2
f

(0, ) R, definita prin ( , ) f x y
2 2 2
ln(cos sin ) x y x + , functie continua pe
domeniul de definitie, cu derivata data de ( , )
f
x y
y


2
2 2 2
2 sin
cos sin
y x
x y x +
, continua pe [0, ]
2

(0, ) si
astfel, fiind in conditiile teoremei precedente, ( ) F y =
2
0

2
2 2 2
2 sin
cos sin
y x
x y x +
dx = 2y
2
0

2
2 2
2
1
ytg x
y tg x +
dx =
=
2
2 2 2
0
2
(1 ).(1 )
yt
dy
t y t

+ +

=
1 y

+
. Asadar ( ) ln( 1) F y y C + + ; observam ca F

(1) = 0, astfel
l n2 C si in concluzie
1
( ) ln
2
y
F y
+
.
O consecinta directa a acestei teoreme o constituie proprietatea integrala a functiei
( ) ( , )
b
a
F y f x y dx

,y A (Fubini).
Propoztia 8.3.2 Daca f: [a, b][c, d] R este continua, atunci:
[ ( , ) ]
d b
c a
f x y dx dy

= [ ( , ) ]
b d
a c
f x y dy dx

.
exemplu: Sa calculam
1
0
ln
x x
dx
x

, 0 > > , observand ca


ln
x x
x


y
x dy

. Functia
f: [0, 1] [ , ] R, definita prin ( , )
y
f x y x este continua, deci putem aplica propozitia anterioara:


1
0
ln
x x
dx
x

=
1
0

(
y
x dy

)dx =
1
0
[ ]
y
x dxdy


=
!
dy
y

=
1
ln
1

+
+
.

Probleme

1. Calculati urmatoarele integrale, folosind derivarea sub semnul integral:

1)
1
( ) F y =
2
0
1 1 sin
ln
sin 1 sin
y x
dx
x y x
+

, |y| < 1,
2)
3
( ) F y =
2
0
( sin )
sin
arctg y x
dx
x

, y > 0.

S-ar putea să vă placă și