6.

Conice si cuadrice
6.1. Forme p
atratice ane si denitia conicei
Deni
tia 1. O functie g : E2 ! R se numeste forma patratica ana dac
a exist
a
un sistem de coordonate carteziene ortogonale Oxy si numerele reale a11 ; a12 ; a22 ; a10 ;
a20 ; a00 ; a211 + a212 + a222 6= 0 astfel nct pentru orice punct M 2 E2 s
a avem
g(M ) = a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 ;

(1)

unde x si y sunt coordonatele lui M n sistemul de coordonate Oxy:

Oricare ar un alt sistem de coordonate carteziene ortogonale expresia lui g
este de aceeasi form
a, adic
a exist
a numerele reale a011 ; a012 ; a022 ; a010 ; a020 ; a000 ; (a011 )2 +
2
2
(a012 ) + (a022 ) 6= 0 astfel nct pentru orice punct M 2 E2 s
a avem
g(M ) = a011 x02 + 2a012 x0 y 0 + a022 y 02 + 2a010 x0 + 2a020 y 0 + a000 ;

(2)

unde x0 si y 0 sunt coordonatele lui M n sistemul de coordonate O0 x0 y 0 :

Acest lucru se obtine tinnd cont de faptul c
a leg
atura dintre coordonatele x; y
0 0
0
si x ; y ale punctului M este de forma x = c11 x + c12 y 0 + x0 ; y = c21 x0 + c22 y 0 + y0 :
nlocuind aceste expresii ale lui x si y n (1), obtinem (2).
Observa
tie. Dac
a not
am A =
X=

x
y

a11 a12
a21 a22

; unde a21 = a12 ; B =

a10
a20

si

, atunci (1) se poate scrie

g(M ) = X t AX + 2X t B + a00 :

(3)

Exemplu. Fie Oxy un sistem de coordonate carteziene ortogonale si functia

g : E2 ! R, g(M ) = 25x2 14xy + 25y 2 + 64x 64y 224; unde x si y sunt
coordonatele lui M n sistemul de coordonate Oxy: g este o form
a p
atratic
a an
a.
25
7
32
Avem A =
;B=
; a00 = 224; deci putem scrie
7 25
32
g(M ) =

x y

25
7
7 25

x
y

+2

x y

32
32

224:

S
a vedem acum care este expresia lui g n sistemul de coordonate O0 x0 y 0 ; unde
O0 are coordonatele 1; 1 n sistemul Oxy; iar axa O0 x0 este rotit
a n sens direct
(sensul invers acelor de ceasornic) cu un unghi egal cu 45 fata de axa Ox: Leg
atura
0
0
0
0
x
+
y
x
y
dintre coordonatele x; y si x0 ; y 0 este dat
a de relatiile x = p
1; y = p + 1:
2
2
nlocuind aceste expresii ale lui x si y n expresia lui g; g
asim g(M ) = 18x02 +32y 02
288:

a11 a12
Teorema 1. Cantitatile
= a21 a22
a01 a02
unde aij = aji ; sunt invarianti ai formei
coordonate carteziene ortogonale.

a10
a11 a12
a20 ; =
; I = a11 + a22 ;
a21 a22
a00
patratice ane g fata de sistemele de

Mai explicit, teorema vrea s

a spun
a c
a date ind dou
a sisteme de coordonate
0 0 0
carteziene ortogonale Oxy si O x y n care expresiile lui g sunt (1), respectiv (2),
a011 a012 a010
a011 a012
calculnd ; si I; respectiv 0 = a021 a022 a020 ; 0 =
; I 0 = a011 +a022 ;
a021 a022
0
0
0
a01 a02 a00
0
0
0
g
asim = ; = si I = I :
Demonstra
tie. Trecerea de la sistemul de coordonate carteziene ortogonale
Oxy la sistemul O0 x0 y 0 se face printr-o translatie si o rotatie. Vom ar
ata pe rnd c
a
; si I sunt invarianti la translatii si apoi la rotatii.
Dac
a O0 x0 y 0 se obtine din Oxy printr-o translatie, atunci leg
atura dintre coordonatele x; y si x0 ; y 0 ale punctului M sunt de forma x = x0 + x0 ; y = y 0 + y0 : Notnd
x0
x
x0
; avem X = X 0 + X0 : nlocuind X n (3),
; X0 =
X=
; X0 =
y0
y0
y
avem
g(M ) = X 0t AX 0 + 2X 0t (B + AX0 ) + X0t AX0 + 2X0t B + a00 :
= det A; I =trA; 0 = det A; I 0 =trA; deci = 0 si I = I 0 :
A B
A
B + AX0
=
Apoi
= det
; 0 = det
t
t
t
t
B + X0 A X0 AX0 + 2X0t B + a00
B a00
A B
A
B
= det
= :
det
t
t
t
B t a00
B + X0 A X0 B + a00
S
a presupunem acum c
a O0 x0 y 0 se obtine din Oxy printr-o rotatie. n acest caz,
leg
atura dintre coordonatele x; y si x0 ; y 0 ale punctului M sunt de forma X = RX 0 ;
unde R este matricea de rotatie despre care stim c
a este ortogonal
a (Rt R = I2 ) si
det R = 1: nlocuind X n (3), avem
S
a observ
am c
a

g(M ) = X 0t Rt AR X 0 + 2X 0t (Rt B) + a00 :

0

= det (Rt AR) = det Rt det A det R = det A = ; I 0 = tr(Rt AR) =

Rt AR Rt B
tr(R 1 AR) = trA = I; 0 = det
=
B t R a00
Rt 0
A B
R 0
det
=
0 1
B t a00
0 1
Rt 0
A B
R 0
A B
det
det
det
= det
= :
t
0 1
B a00
0 1
B t a00
atunci

Exemplu. Pentru forma p

atratic
a din exemplul precedent avem
25
7
32
25
7
7
25
32 = 165888, =
=
= 576; I = 25 + 25 = 50 si
7 25
32
32
224
18 0
0
18 0
0
0
= 0 32
= 165 888; 0 =
= 576; I 0 = 18 + 32 = 50:
0 32
0 0
288
2

Deni
tia 2. Multimea = g 1 (0) = fM 2 E2 j g(M ) = 0g; unde g este o
form
a p
atratic
a an
a se numeste conica (sau curba algebrica de gradul al doilea).
Ecuatia g(M ) = 0 se numeste ecuatia conicei : Dac
a n sistemul de coordonate
carteziene ortogonale Oxy g are expresia dat
a n Denitia 1, atunci, n acest sistem
de coordonate ecuatia lui este
a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0:

6.2. Clasicarea conicelor

Teorema 1. Oricare ar forma patratica ana g exista un sistem de coordonate
carteziene ortogonale O XY astfel nct
a) g(M ) = X 2 + Y 2 + ; 6= 0; 6= 0
sau
b) g(M ) = Y 2 + 2 X + ; 6= 0
(o posibilitate o exclude pe cealalta).
Demonstra
tie. Presupunem c
a g are, n sistemul de coordonate Oxy; expresia
a11 a12
este real
a si simetric
a, deci are valorile proprii reale,
(1). Matricea A =
a21 a22
a
c
e ele 1 si 2 : Se pot g
asi vectori proprii corespunz
atori V1 =
si V2 =
b
d
astfel nct V1t V2 = 0 (ac + bd = 0) a2 + b2 = 1; c2 + d2 = 1: Atunci vectorii liberi
u = ai + bj si v = ci + bj formeaz
a o baz
a ortonormal
a a lui V2 ; chiar orientat
a
pozitiv (n caz contrar se schimb
a semnul unuia din vectori).
Fie Ox0 y 0 sistemul de coordonate denit de reperul cartezian fO; u; vg: Acesta
a c
se obtine printr-o rotatie a sistemului Oxy; matricea de rotatie ind R =
b d
(aceasta deoarece R este matricea de trecere de la baza fi; jg la baza fu; vg).
0
1
Deoarece Rt AR =
; expresia lui g n sistemul Ox0 y 0 este (vezi demon0
2
stratia Teoremei 1 din sectiunea precedent
a)
g(M ) =
Dac
a

6= 0 si

1x

02

2y

02

+ 2a010 x0 + 2a020 y 0 + a000 :

6= 0; atunci, restrngnd p
atratele (dac
a este cazul), se obtine
g(M ) =

(x0 + x00 ) +

(y 0 + y00 ) + a0000

si prin translatia denit

a de X = x0 + x00 ; Y = y 0 + y00 obtinem
g(M ) =
sau, cu

1;

2;

1X

2Y

+ a0000

= a0000

g(M ) = X 2 + Y 2 + ;
3

6= 0;

6= 0:

Dac
a

= 0 si

6= 0; atunci,
2

g(M ) =

(y 0 + y00 ) + 2a010 x0 + a0000

efectund translatia X = x0 ; Y = y 0 + y00 si notnd

g(M ) = Y 2 + 2 X + ;
Observa
tie. n cazul a)
I=

0 0
0
0
0 0

= a010 ;

2;

= a0000 ; g
asim

6= 0:

0
0

6= 0;

+ :

n cazul b)

0 0
0
0
0

0 0
0

= 0; I = :

Teorema 2. n functie de invariantii formei paptratice ane g; ( ; si I);

puntem preciza despre conica urmatoarele:
>0
=0
<0
doua drepte
doua drepte paralele
concurente;
sau confundate
daca I = 0; atunci
=0
un punct
sau multimea vida
dreptele sunt
perpendiculare
daca I < 0; elipsa
6= 0
parabola
hiperbola
daca I > 0; ;
Demonstra
tie. Vom utiliza Teorema 1 si observatia imediat urm
atoare acesteia. Observatia ne va ajuta s
a stabilim care caz din textul teoremei se potriveste
conditiilor impuse.
1)
= 0; > 0: Deoarece 6= 0 putem avea numai cazul a).
=
=0
implic
a = 0 (c
aci
6= 0).
=
> 0 implic
a e > 0 si > 0; e < 0
2
2
si < 0: Atunci, deoarece g(M ) = X + Y ; n sistemul de coordonate O XY
ecuatia conicei este X 2 + Y 2 = 0 care nu poate satisf
acut
a dect de punctul de
coordonate X = 0; Y = 0:
2
2)
= 0; = 0: Suntem n cazul b). Cum 6= 0 si
=
= 0; rezult
a
2
2
: Dac
a
> 0; atunci
= 0: Ecuatia conicei devine Y + = 0 sau Y =
r
r
Y =
sau Y =
; deci avem dou
a drepte paralele. Dac
a
= 0; atunci
Y = 0 si avem o singur
a dreapt
a (se spune c
a avem dou
a drepte confundate). Dac
a
2
< 0; atunci ecuatia Y =
nu poate satisf
acut
a si avem multimea vid
a.
3)

= 0; <
r0: Caz a),

rezult
aY =

X (

= 0;

si

de semne contrare. g(M ) = X 2 + Y 2 = 0

> 0). Dou

a drepte concurente. Dac
a I = 0; atunci

=
; deci Y = X; dou
a drepte perpendiculare.
4)
6 0; > 0: Caz a), 6= 0; si au acelasi semn. Dac
=
a I < 0; atunci
( + ) < 0 si are semn contrar fata de si ; deci
> 0;
> 0:
4

X2 + Y 2 +

g(M ) =

= 0 de unde, cu notatia a2 =

; b2 =

; obtinem

X2 Y 2
+ 2 = 1; adic
a ecuatia unei elipse.
a2
b
Dac
a I > 0; atunci ; si au acelasi semn deci X 2 + Y 2 + 6= 0 si avem
multimea vid
a.
5)
6= 0; = 0: Caz b), 6= 0; 6= 0; g(M ) = Y 2 + 2 X + = 0: Cu

ecuatia

p=

; avem Y 2 + 2pX +

= 0 sau Y 2 + 2p X +

2p

= 0: Apoi, punnd

; Y 0 = Y; g
asim Y 02 + 2pX 0 = 0; ecuatia unei parabole.
2p
6)
6= 0; < 0: Caz a),
6= 0: < 0 implic
a si
au semne contrare.
2
2
X
Y
g(M ) = X 2 + Y 2 + = 0 se poate scrie
+
= 1: Numerele
si

X =X+

sunt unul strict pozitiv si altul strict negativ, deci avem e

X2
a2

Y2
= 1; e
b2

X2 Y 2
+ 2 = 1: n ambele cazuri avem hiperbol
a.
a2
b
Exemple. a) Pentru conica de ecuatie
5x2 + 8xy + 5y 2

18x

5
4
9
4
5
9 = 81 6= 0, =
avem =
9
9
9
0; deci conica este o elips
a real
a.
b) Dac
a conica are ecuatia
7x2
atunci

7
4
3

4
1
6

3
6
9

8xy + y 2
=

6x

324 6= 0,

18y + 9 = 0
5 4
4 5

= 9 > 0 si I

12y
=

= (5+5)( 81) <

9 = 0;
7
4

4
1

9 < 0: Conica este

hiperbol
a.
c) Pentru
3x2
g
asim

3
3
2

3 2
3 2
2 4

6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0
48 6= 0,

3
3

3
3

= 0 si conica este o parabol

a.

d) Dac
a
3x2 + 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0;
3 3 2
atunci
= 3 3 2 = 0, =
2 2 4
confundate) sau multimea vid
a.
e) Conica de ecuatie
3x2

3 3
3 3

= 0: Avem dou
a drepte paralele (sau

2xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0
5

este un punct deoarece

3
1
2

1 2
3 2
2 4

= 0,

3
1

1
3

= 8 > 0:

f) Ecuatia
x2

5
xy + y 2
2

reprezint
a dou
a drepte concurente c
aci

6x

16 = 0
1
5
4
3

5
4
1

16

3
= 0, =

1
5
4

5
4
1

9
< 0:
16
Conicele pot clasicate dup
a natura si dup
a gen. Dup
a natur
a conicele se
mpart n degenerate si nedegenerate. Conicele degenerate sunt cele pentru care
= 0; adic
a putem avea un punct, o pereche de drepte sau multimea vid
a. Conicele
nedegenerate sunt cele pentru care 6= 0; adic
a o elips
a, o hiperbol
a sau o parabol
a.
Dup
a gen conicele se mpart n conice de gen eliptic ( > 0) (elipse, puncte sau
multimea vid
a), gen parabolic ( = 0) (parabole, dou
a drepte paralele sau confundate
sau multimea vid
a) si gen hiperbolic ( < 0) (hiperbole sau dou
a drepte concurente).
Exemplu. Conicele de la a), b), c) din exemplul anterior sunt nedegenerate, iar
cele de la e), f), g) sunt degenerate.
Conicele de la a) si e) sunt de gen eliptic, de la b) si f) sunt de gen hiperbolic,
iar cele de la c) si d) de gen parabolic.
Din tot ce s-a spus pn
a acum se poate trage concluzia c
a oricare ar conica
exist
a un sistem de coordonate carteziene ortogonale n care ecuatia ei s
a e una
din ecuatiile de mai jos, numit
a ecuatie canonica :
x2 y 2
+ 2 = 1. Elips
a (pentru a = b se obtine cercul x2 + y 2 = a2 ).
a2
b
x2 y 2
= 1. Hiperbol
a.
b) 2
a
b2
c) y 2 = 2px. Parabol
a.
x2 y 2
x2
d) 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 1 = 0. Multimea vid
a.
a
b
a
x2 y 2
e) 2 + 2 = 0. Punctul (0; 0).
a
b
x2 y 2
x
y
f) 2
= 0. Dreptele concurente =
); x2 = a2 ; dreptele paralele x =
2
a
b
a
b
(dac
a a = 0; atunci dreptele sunt confundate).
a)

6.3. Reducerea ecuatiei unei conice la forma canonic

a
Metoda valorilor proprii. Pentru a ntelege pasii care trebuie urmati cnd se
aplic
a aceast
a metod
a, a se vedea demonstratia Teoremei 1 din sectiunea precedent
a.
6

Fie conica

a c
arei ecuatie n sistemul de coordonate Oxy este
a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0:

Aplicarea metodei valorilor proprii presupune parcurgerea urm

atorilor pasi:
a11 a12
se scrie matricea A =
; unde a21 = a12 ;
a21 a22
se g
asesc valorile proprii ale matricei A; e ele 1 si 2 ; matricea A este simetric
a, deci diagonalizabil
a si atunci ori 1 6= 2 ; ori 1 = 2 = si A = I2 : n
acest din urm
a caz trecem direct la ultimii pasi ai metodei, adic
a la restrngerea
p
atratelor.
se alege o valoare proprie, s
a spunem 1 ( 1 6= 2 ) si se calculeaz
a pentru ea
a
vectorul propriu
; unde a2 + b2 = 1;
b
se scriu vectorii u = ai + bj; v = bi + aj: Deoarece v este ortogonal cu u; v
este vector propriu corespunz
ator valorii proprii 2 : Avem kuk = kvk = 1; u ? v
si cuplul (u; v) este orientat pozitiv. Atunci (O; fu; vg) este un reper cartezian
care determin
a un nou sistem de coordonate Ox0 y 0 : Sistemul Ox0 y 0 este o rotatie a
sistemului Oxy;
x
formulele de rotatie se obtin din relatia X = RX 0 ; unde X =
; X0 =
y
x0
a
b
;R=
: nlocuind x = ax0 by 0 ; y = bx0 + ay 0 n ecuatia conicei,
y0
b a
g
asim
0 2
0 2
0
0
0
0
0
1 (x ) + 2 (y ) + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0:
restrngnd p
atratele, se obtine
2

dac
a

6= 0,

(x0 + x0 ) +

(y 0 + y0 ) + a0000 = 0

6= 0 si
2

(y 0 + y0 ) + 2a010 (x0 + x0 ) = 0

dac
a 1 = 0, 2 6= 0 (similar cazul 1 6= 0, 2 = 0).
translatia X = x0 + x0 ; Y = y 0 + y0 determin
a un nou sistem de coordonate
O XY n care ecuatia conicei este
1X

2Y

+ a0000 = 0

n primul caz si
2Y

+ 2a010 X = 0

n al doilea caz. De aici se obtine ecuatia canonic

a.
Exemple. a) Vom aplica metoda valorilor proprii conicei de ecuatie
5x2 + 8xy + 5y 2

18x

18y + 9 = 0.

5 4
4 5

cu valorile proprii 1 si 9: Pentru valoarea proprie 1 se obtine

0 p 1
2
B
2 C
C
B
vectorul propriu B p C : Versorii axelor sistemului de coordonate rotit sunt
A
@
2
2
p 1
0 p
2
2
p
p
p
p
B
2
2 C
2
2
2
2
C
B
u=
i
j; v =
i+
j: Matricea de rotatie este R = B p
C:
p
2
2
2
2
A
@
2
2
2
2
p
p
2 0
2
0
0
0
Formulele de rotatie sunt x =
(x + y ) ; y =
( x + y ) : Ecuatia conicei n
2
2
sistemul rotit este
p
(x0 )2 + 9(y 0 )2 18 2y 0 + 9 = 0:
A =

Aceast
a ecuatie poate scris
a
p

(x0 )2
+ (y 0
9

2)2 = 1:

Efectund translatia denit

a de relatiile x0 = X; y 0 = Y +
canonic
a a conicei
X2
+ Y 2 = 1;
9
adic
a ecuatia unei elipse.
b) Ecuatia
3x2 + 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0

2; obtinem ecuatia

a fost studiat
a mai sus si s-a stabilit c
a ea reprezint
a dou
a drepte paralele sau
confundate sau multimea vid
a. Aplicnd metoda valorilor proprii, vom vedea exact
ce reprezint
a.
3 3
A =
cu valorile proprii 0 si 6: Pentru valoarea proprie 0 se obtine
3 3
0 p 1
2
B
2 C
C
B
vectorul propriu B p C : Versorii axelor sistemului de coordonate rotit sunt
A
@
2
2
p 1
0 p
2
2
p
p
p
p
B
2
2 C
2
2
2
2
B
C
u=
i
j; v =
i+
j: Matricea de rotatie este R = B p
C:
p
2
2
2
2
@
A
2
2
2
2
p
p
2 0
2
Formulele de rotatie sunt x =
(x + y 0 ) ; y =
( x0 + y 0 ) : Ecuatia conicei n
2
2
sistemul rotit este
p
3(y 0 )2 + 2 2y 0 + 2 = 0

care se mai poate scrie

2 2 4
) + = 0:
3
9
p
2
; obtinem ecuatia canonic
a
Efectund translatia x0 = X; y 0 = Y
3
4
Y 2 + = 0:
9
0

(y +

Nu exist
a puncte care s
a satisfac
a ecuatia conicei, deci ea reprezint
a multimea vid
a.
Metoda roto-transla
tiei. Dac
a conica

are ecuatia

a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0

n sistemul de coordonate Oxy; atunci n sistemul de coordonate Ox0 y 0 obtinut prin
rotatia lui Oxy de unghi dat de relatia
(a11
ecuatia lui

(4)

a22 ) sin 2 = 2a12 cos 2

este de forma
a011 x02 + a022 y 02 + 2a010 x0 + 2a020 y 0 + a00 = 0;

adic
a nu apare produsul x0 y 0 :
ntr-adev
ar, leg
atura dintre coordonatele x; y si x0 ; y 0 este dat
a de relatiile x =
0
0
0
0
x cos
y sin ; y = x sin + y cos : nlocuind aceste expresii ale lui x si y n
ecuatia initial
a a lui ; putem pune n evidenta coecientul lui x0 y 0 care este
a012 =

2a11 cos sin + 2a22 sin cos + 2a12 (cos2

sin2 )

sau
a012 = ( a11 + a22 ) sin 2 + 2a12 cos 2 :
Dac
a alegem pentru o valoare care s
a satisfac
a ecuatia (4), atunci e clar c
a a012 = 0:
n continuare se restrng p
atratele si se procedeaz
a la fel ca la metoda valorilor
proprii.
Exemplu. Vom aplica metoda roto-translatiei conicei de ecuatie
7x2
Ecuatia (a11

8xy + y 2

6x

12y

9 = 0:

= 2a12 cos 2 care d

a unghiul de rotatie este (7
2tg
4
: Din relatia tg2 =
1) sin 2 = 8 cos 2 de unde se obtine tg2 =
3
1 tg2
1
g
asim tg = 2 sau tg =
: Alegem pentru rotatie unghiul pentru care tg = 2:
2
tg
2
1
1
Atunci sin = p
= p si cos = p
= p : Formulele de rotatie
5
5
1 + tg2
1 + tg2
1
2
2
1
sunt x = x0 cos
y 0 sin = p x0 p y 0 ; y = x0 sin + y 0 cos = p x0 + p y 0 :
5
5
5
5
Ecuatia conicei n sistemul rotit este
p
2
2
(x0 ) + 6 5x0 9 (y 0 ) + 9 = 0
a22 ) sin 2

si poate scris
a

p
x0 + 3 5

n urma translatiei denit

a de x0 = X
conicei
X2
36
adic
a ecuatia unei hiperbole.

9 (y 0 ) = 36:
p
3 5; y 0 = Y se obtine ecuatia canonic
aa
Y2
= 1;
4

6.4. Cuadrice
Asa cum am v
azut, conicele sunt curbe n plan date prin ecuatii de gradul al
doilea. Analogul lor spatial este reprezentat de cuadrice, care sunt suprafete date
prin ecuatii de gradul al doilea. Se poate dezvolta o teorie similar
a cu cea expus
a
mai sus pentru conice, ncepnd cu formele p
atratice ane denite pe E3 ; studiul
invariantilor lor, denitia cuadricelor cu ajutorul formelor p
atratice ane, reducerea
ecuatiei unei cuadrice la forma canonic
a, etc. n aceast
a sectiune vom prezenta doar
cteva aspecte ale acestei teorii, f
ar
a a intra n detalii.
Deni
tia 1. O functie g : E3 ! R se numeste forma patratica ana dac
a exist
a
un sistem de coordonate carteziene ortogonale Oxyz si numerele reale a11 ; a22 ; a33 ;
a12 ; a23 ; a13 ; a10 ; a20 ; a30 ; a00 ; a211 + a222 + a233 + a212 + a223 + a213 6= 0; astfel nct pentru
orice punct M 2 E3 s
a avem
g(M ) = a11 x2 +a22 y 2 +a33 z 2 +2a12 xy +2a23 yz +2a13 xz +2a10 x+2a20 y +2a30 z +a00 ;
unde x; y si z sunt coordonatele lui M n sistemul de coordonate Oxyz:
Exemplu. Fie x; y si z coordonatele punctului M n sistemul de coordonate
Oxyz si functia g : E3 ! R;
g(M ) = 5x2 + 8y 2 + 5z 2 + 4xy + 4yz

8xz + 10x + 4y

8z

22:

g este o form
a p
atratic
a an
a.
Oricare ar un alt sistem de coordonate carteziene ortogonale O0 x0 y 0 z 0 expresia
lui g este de aceeasi form
a, adic
a exist
a numerele reale a011 ; a022 ; a033 ; a012 ; a023 ; a013 ;
0
0
0
0
02
02
02
02
02
a10 ; a20 ; a30 ; a00 ; a11 + a22 + a33 + a12 + a02
23 + a13 6= 0; astfel nct pentru orice punct
M 2 E3 s
a avem
g(M ) = a011 x02 +a022 y 02 +a033 z 02 +2a012 x0 y 0 +2a023 y 0 z 0 +2a013 x0 z 0 +2a010 x0 +2a020 y 0 +2a030 z 0 +a000 ;
unde x0 ; y 0 si z 0 sunt coordonatele lui M n sistemul de coordonate O0 x0 y 0 z 0 .
Teorema 1. Oricare ar forma patratica ana g; exista un sistem de coordonate
carteziene ortogonale O XY Z astfel nct
a) g(M ) = X 2 + Y 2 + Z 2 + ; 6= 0; 6= 0; 6= 0;
sau
10

b) g(M ) = X 2 + Y 2 + Z + ; 6= 0; 6= 0;
sau
c) g(M ) = !Y 2 + 2 X + ; ! 6= 0;
(o posibilitate le exclude pe celelalte) unde X; Y; Z sunt coordonatele lui M n sistemul O XY Z.
Deni
tia 2. Multimea
= g 1 (0) = fM 2 E3 j g(M ) = 0g; unde g este
o form
a p
atratic
a an
a se numeste cuadrica (sau suprafata algebrica de ordinul al
doilea).
Teorema 2. O cuadrica este una din multimile: elipsoid, hiperboloid cu o pnza,
hiperboloid cu doua pnze, con, paraboloid eliptic, paraboloid hiperbolic, cilindru
eliptic, cilindru hiperbolic, cilindru parabolic, pereche de plane secante, pereche de
plane paralele, pereche de plane confundate, dreapta, punct, multimea vida.
Teorema se demonstreaz
a ar
atnd c
a pentru orice cuadric
a se poate g
asi un
sistem de coordonate carteziene ortogonale (n urma unei rotatii si a unei translatii)
astfel nct ecuatia cuadricei s
a aib
a una din formele simple de mai jos, numite
ecuatii canonice (sau ecuatii reduse la forma canonica ):
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 = 1. Elipsoid.
a2
b
c
x2 y 2 z 2
b) 2 + 2
= 1. Hiperboloid cu o pnz
a.
a
b
c2
x2 y 2 z 2
+ 1 = 0. Hiperboloid cu dou
a pnze.
c) 2 + 2
a
b
c2
2
2
2
x
y
z
d) 2 + 2
= 0. Con.
a
b
c2
x2 y 2
e) 2 + 2 = z. Paraboloid eliptic.
a
b
x2 y 2
f) 2
= z. Paraboloid hiperbolic (sa).
a
b2
2
2
x
y
g) 2 + 2 = 1. Cilindru eliptic.
a
b
x2 y 2
h) 2
= 1. Cilindru hiperbolic.
a
b2
i) y 2 = 2px: Cilindru parabolic.
x2 y 2
j) 2
= 0. Pereche de plane secante.
a
b2
k) x2 = a2 . Pereche de plane paralele.
l) x2 = 0. Pereche de plane confundate.
x2 y 2
m) 2 + 2 = 0. Dreapt
a.
a
b
x2 y 2 z 2
n) 2 + 2 + 2 = 0. Punct.
a
b
c
x2 y 2 z 2
x2 y 2
x2
p) 2 + 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 1 = 0. Multimea vid
a.
a
b
c
a
b
a
Observa
tie. Dac
a n ecuatia elipsoidului avem a = b = c = r, atunci ecuatia
lui devine
x2 + y 2 + z 2 = r 2 .
a)

11

Aceasta este ecuatia unei sfere cu centrul n originea sistemului de coordonate si cu

raza r: Mai general, ecuatia
(x

a)2 + (y

b)2 + (z

c)2 = r2

reprezint
a o sfer
a cu centrul n punctul de coordonate (a; b; c) avnd raza r.

6.5. Exercitii
1.
S
a se determine natura si genul conicei a c
arei ecuatie este dat
a mai jos. S
a
se aduc
a ecuatia conicei la forma canonic
a si s
a se construiasc
a conica.
1.1) 5x2 + 8xy + 5y 2 18x 18y + 9 = 0.
1.2) 7x2 8xy + y 2 6x 12y 9 = 0.
1.3) 3x2 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0.
1.4) 3x2 + 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0.
1.5) 3x2 2xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0.
5
xy + y 2 6x 16 = 0.
1.6) x2
2
1.7) 25x2 14xy + 25y 2 + 64x 64y 224 = 0.
1.8) 3x2 + 10xy + 3y 2 2x 14y 13 = 0.
1.9) 19x2 + 6xy + 11y 2 + 38x + 6y + 29 = 0.
1.10) 9x2 24xy + 16y 2 20x + 110y 50 = 0.
1.11) 16x2 24xy + 9y 2 160x + 120y + 425 = 0.
1.12) 11x2 20xy 4y 2 20x 8y + 1 = 0.
1.13) 5x2 2xy + 5y 2 4x + 20y + 20 = 0.
1.14) 9x2 + 24xy + 16y 2 18x + 226y + 209 = 0.
2.
S
a se recunoasc
a cuadricele de ecuatii
1 2
2
2.1) x + 7y = 30z 2 .
2
x2 y 2
2.2)
= 4z.
9
4
2.3) 9x2 + y 2 + 9z 2 = 9.
2.4) 9x2 + y 2 9z 2 = 9.
2.5) 9x2 + y 2 9z 2 = 9.
x2 y 2
2.6)
+
= 2z.
10
7
x2 y 2
2.7)
+
= 1.
4
9
x2 y 2
2.8)
= 0.
4
9
3.
S
a se reprezinte n spatiu multimea punctelor (x; y; z) care satisfac conditiile
12

x2 + y 2 + z 2 = 2z;p x2 + y 2 = z 2 .
x2 + y 2 :
z x2 + y 2 ; z
x2 + y 2 1; x2 + y 2 + z 2 4.
x2 + y 2 2x = 0; x + z = 4.
z 2 + 4xy = 1.
x y 2 ; y x2 .
1 x2 + y 2 + z 2 4.
1
3.8) (x2 + y 2 ) z 2 3(x2 + y 2 ).
3

3.1)
3.2)
3.3)
3.4)
3.5)
3.6)
3.7)

13