6.

Conice şi cuadrice

6.1. Forme p¼
atratice a…ne şi de…niţia conicei

De…niţia 1. O funcţie g : E2 ! R se numeşte form¼a p¼atratic¼a a…n¼a dac¼ a exist¼a

un sistem de coordonate carteziene ortogonale Oxy şi numerele reale a11 ; a12 ; a22 ; a10 ;
a20 ; a00 ; a211 + a212 + a222 6= 0 astfel încât pentru orice punct M 2 E2 s¼
a avem

g(M ) = a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 ; (1)

unde x şi y sunt coordonatele lui M în sistemul de coordonate Oxy:

Oricare ar … un alt sistem de coordonate carteziene ortogonale expresia lui g
este de aceeaşi form¼ a, adic¼ a numerele reale a011 ; a012 ; a022 ; a010 ; a020 ; a000 ; (a011 )2 +
a exist¼
2 2
(a012 ) + (a022 ) 6= 0 astfel încât pentru orice punct M 2 E2 s¼ a avem

g(M ) = a011 x02 + 2a012 x0 y 0 + a022 y 02 + 2a010 x0 + 2a020 y 0 + a000 ; (2)

unde x0 şi y 0 sunt coordonatele lui M în sistemul de coordonate O0 x0 y 0 :

Acest lucru se obţine ţinând cont de faptul c¼ a leg¼
atura dintre coordonatele x; y
şi x ; y ale punctului M este de forma x = c11 x + c12 y 0 + x0 ; y = c21 x0 + c22 y 0 + y0 :
0 0 0

Înlocuind aceste expresii ale lui x şi y în (1), obţinem (2).

a11 a12 a10
Observaţie. Dac¼
a not¼
am A = ; unde a21 = a12 ; B = şi
a21 a22 a20
x
X= , atunci (1) se poate scrie
y

g(M ) = X t AX + 2X t B + a00 : (3)

Exemplu. Fie Oxy un sistem de coordonate carteziene ortogonale şi funcţia

g : E2 ! R, g(M ) = 25x2 14xy + 25y 2 + 64x 64y 224; unde x şi y sunt
coordonatele lui M în sistemul de coordonate Oxy: g este o form¼
a p¼
atratic¼
a a…n¼
a.
25 7 32
Avem A = ;B= ; a00 = 224; deci putem scrie
7 25 32

25 7 x 32
g(M ) = x y +2 x y 224:
7 25 y 32

a vedem acum care este expresia lui g în sistemul de coordonate O0 x0 y 0 ; unde

S¼
O0 are coordonatele 1; 1 în sistemul Oxy; iar axa O0 x0 este rotit¼ a în sens direct
(sensul invers acelor de ceasornic) cu un unghi egal cu 45 faţ¼ a de axa Ox: Leg¼ atura
0 0 0 0
x y x + y
dintre coordonatele x; y şi x0 ; y 0 este dat¼
a de relaţiile x = p 1; y = p + 1:
2 2
Înlocuind aceste expresii ale lui x şi y în expresia lui g; g¼ asim g(M ) = 18x02 +32y 02
288:

1
 a11 a12 a10
a11 a12
Teorema 1. Cantit¼aţile = a21 a22 a20 ; = ; I = a11 + a22 ;
a21 a22
a01 a02 a00
unde aij = aji ; sunt invarianţi ai formei p¼atratice a…ne g faţ¼a de sistemele de
coordonate carteziene ortogonale.
Mai explicit, teorema vrea s¼a spun¼ a c¼a date …ind dou¼
a sisteme de coordonate
0 0 0
carteziene ortogonale Oxy şi O x y în care expresiile lui g sunt (1), respectiv (2),
a011 a012 a010
a011 a012
calculînd ; şi I; respectiv 0 = a021 a022 a020 ; 0 = ; I 0 = a011 +a022 ;
0 0 0 a021 a022
a01 a02 a00
0 0 0
g¼
asim = ; = şi I = I :
Demonstraţie. Trecerea de la sistemul de coordonate carteziene ortogonale
Oxy la sistemul O0 x0 y 0 se face printr-o translaţie şi o rotaţie. Vom ar¼
ata pe rând c¼a
; şi I sunt invarianţi la translaţii şi apoi la rotaţii.
Dac¼ a O0 x0 y 0 se obţine din Oxy printr-o translaţie, atunci leg¼atura dintre coordo-
natele x; y şi x0 ; y 0 ale punctului M sunt de forma x = x0 + x0 ; y = y 0 + y0 : Notând
x x0 x0
X= ; X0 = ; X0 = ; avem X = X 0 + X0 : Înlocuind X în (3),
y y0 y0
avem
g(M ) = X 0t AX 0 + 2X 0t (B + AX0 ) + X0t AX0 + 2X0t B + a00 :
S¼
a observ¼
am c¼
a = det A; I =trA; 0 = det A; I 0 =trA; deci = 0 şi I = I 0 :
A B A B + AX0
Apoi = det t ; 0 = det =
B a00 B + X0 A X0 AX0 + 2X0t B + a00
t t t

A B A B
det t t t = det = :
B + X0 A X0 B + a00 B t a00
S¼
a presupunem acum c¼ a O0 x0 y 0 se obţine din Oxy printr-o rotaţie. În acest caz,
atura dintre coordonatele x; y şi x0 ; y 0 ale punctului M sunt de forma X = RX 0 ;
leg¼
unde R este matricea de rotaţie despre care ştim c¼ a (Rt R = I2 ) şi
a este ortogonal¼
det R = 1: Înlocuind X în (3), avem

g(M ) = X 0t Rt AR X 0 + 2X 0t (Rt B) + a00 :

0
atunci = det (Rt AR) = det Rt det A det R = det A = ; I 0 = tr(Rt AR) =
Rt AR Rt B
tr(R 1 AR) = trA = I; 0 = det =
B t R a00
Rt 0 A B R 0
det =
0 1 B t a00 0 1
Rt 0 A B R 0 A B
det det t det = det = :
0 1 B a00 0 1 B t a00
Exemplu. Pentru forma p¼
atratic¼
a din exemplul precedent avem
25 7 32
25 7
= 7 25 32 = 165888, = = 576; I = 25 + 25 = 50 şi
7 25
32 32 224
18 0 0
18 0
0
= 0 32 0 = 165 888; 0 = = 576; I 0 = 18 + 32 = 50:
0 32
0 0 288

2
 De…niţia 2. Mulţimea = g 1 (0) = fM 2 E2 j g(M ) = 0g; unde g este o
form¼a p¼
atratic¼
a a…n¼
a se numeşte conic¼a (sau curb¼a algebric¼a de gradul al doilea).
Ecuaţia g(M ) = 0 se numeşte ecuaţia conicei : Dac¼ a în sistemul de coordonate
carteziene ortogonale Oxy g are expresia dat¼a în De…niţia 1, atunci, în acest sistem
de coordonate ecuaţia lui este

a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0:

6.2. Clasi…carea conicelor

Teorema 1. Oricare ar … forma p¼atratic¼a a…n¼a g exist¼a un sistem de coordonate

carteziene ortogonale O XY astfel încît
a) g(M ) = X 2 + Y 2 + ; 6= 0; 6= 0
sau
b) g(M ) = Y 2 + 2 X + ; 6= 0
(o posibilitate o exclude pe cealalt¼a).
Demonstraţie. Presupunem c¼ a g are, în sistemul de coordonate Oxy; expresia
a11 a12
(1). Matricea A = este real¼
a şi simetric¼
a, deci are valorile proprii reale,
a21 a22
a c
…e ele 1 şi 2 : Se pot g¼asi vectori proprii corespunz¼ atori V1 = şi V2 =
b d
astfel încât V1t V2 = 0 (ac + bd = 0) a2 + b2 = 1; c2 + d2 = 1: Atunci vectorii liberi
u = ai + bj şi v = ci + bj formeaz¼ a o baz¼ a ortonormal¼ a a lui V2 ; chiar orientat¼ a
pozitiv (în caz contrar se schimb¼ a semnul unuia din vectori).
Fie Ox0 y 0 sistemul de coordonate de…nit de reperul cartezian fO; u; vg: Acesta
a c
se obţine printr-o rotaţie a sistemului Oxy; matricea de rotaţie …ind R =
b d
(aceasta deoarece R este matricea de trecere de la baza fi; jg la baza fu; vg).
1 0
Deoarece Rt AR = ; expresia lui g în sistemul Ox0 y 0 este (vezi demon-
0 2
straţia Teoremei 1 din secţiunea precedent¼ a)
02 02
g(M ) = 1x + 2y + 2a010 x0 + 2a020 y 0 + a000 :

Dac¼
a 1 6= 0 şi 2 6= 0; atunci, restrângând p¼
atratele (dac¼
a este cazul), se obţine
2 2
g(M ) = 1 (x0 + x00 ) + 2 (y 0 + y00 ) + a0000

a de X = x0 + x00 ; Y = y 0 + y00 obţinem

şi prin translaţia de…nit¼
2 2
g(M ) = 1X + 2Y + a0000

sau, cu = 1; = 2; = a0000

g(M ) = X 2 + Y 2 + ; 6= 0; 6= 0:

3
 Dac¼
a 1 = 0 şi 2 6= 0; atunci,
2
g(M ) = 2 (y 0 + y00 ) + 2a010 x0 + a0000

efectuând translaţia X = x0 ; Y = y 0 + y00 şi notând = 2; = a010 ; = a0000 ; g¼

asim

g(M ) = Y 2 + 2 X + ; 6= 0:
0 0
0
Observaţie. În cazul a) = 0 0 = ; = = 6= 0;
0
0 0
I= + :
0 0
2 0 0
În cazul b) = 0 0 = ; = = 0; I = :
0
0

Teorema 2. În funcţie de invarianţii formei p¼aptratice a…ne g; ( ; şi I);

puntem preciza despre conica urm¼atoarele:
>0 =0 <0
dou¼a drepte
dou¼a drepte paralele concurente;
=0 un punct sau confundate dac¼a I = 0; atunci
sau mulţimea vid¼a dreptele sunt
perpendiculare
dac¼a I < 0; elips¼a
6= 0 parabol¼a hiperbol¼a
dac¼a I > 0; ;
Demonstraţie. Vom utiliza Teorema 1 şi observaţia imediat urm¼ atoare aces-
teia. Observaţia ne va ajuta s¼ a stabilim care caz din textul teoremei se potriveşte
condiţiilor impuse.
1) = 0; > 0: Deoarece 6= 0 putem avea numai cazul a). = =0
implic¼a = 0 (c¼ aci 6= 0). = > 0 implic¼a …e > 0 şi > 0; …e < 0
2 2
şi < 0: Atunci, deoarece g(M ) = X + Y ; în sistemul de coordonate O XY
ecuaţia conicei este X 2 + Y 2 = 0 care nu poate … satisf¼ acut¼a decât de punctul de
coordonate X = 0; Y = 0:
2
2) = 0; = 0: Suntem în cazul b). Cum 6= 0 şi = = 0; rezult¼a
2 2
= 0: Ecuaţia conicei devine Y + = 0 sau Y = : Dac¼a > 0; atunci
r r
Y = sau Y = ; deci avem dou¼a drepte paralele. Dac¼a = 0; atunci
Y = 0 şi avem o singur¼
a dreapt¼
a (se spune c¼
a avem dou¼a drepte confundate). Dac¼ a
2
< 0; atunci ecuaţia Y = nu poate … satisf¼
acut¼
a şi avem mulţimea vid¼
a.
3) r0: Caz a),
= 0; < = 0; şi de semne contrare. g(M ) = X 2 + Y 2 = 0
rezult¼
aY = X ( > 0). Dou¼
a drepte concurente. Dac¼
a I = 0; atunci
= ; deci Y = X; dou¼
a drepte perpendiculare.
4) 6 0; > 0: Caz a), 6= 0; şi au acelaşi semn. Dac¼
= a I < 0; atunci
( + ) < 0 şi are semn contrar faţ¼
a de şi ; deci > 0; > 0:

4
g(M ) = X2 + Y 2 + = 0 de unde, cu notaţia a2 = ; b2 = ; obţinem
X2 Y 2
ecuaţia + 2 = 1; adic¼
a ecuaţia unei elipse.
a2 b
Dac¼a I > 0; atunci ; şi au acelaşi semn deci X 2 + Y 2 + 6= 0 şi avem
mulţimea vid¼
a.
5) 6= 0; = 0: Caz b), 6= 0; 6= 0; g(M ) = Y 2 + 2 X + = 0: Cu
0
0
p= ; = ; avem Y 2 + 2pX + 0
= 0 sau Y 2 + 2p X + = 0: Apoi, punând
2p
0
0
X =X+ ; Y 0 = Y; g¼
asim Y 02 + 2pX 0 = 0; ecuaţia unei parabole.
2p
6) 6= 0; < 0: Caz a), 6= 0: < 0 implic¼ a şi au semne contrare.
2 2
X Y
g(M ) = X 2 + Y 2 + = 0 se poate scrie + = 1: Numerele şi

X2 Y2
sunt unul strict pozitiv şi altul strict negativ, deci avem …e = 1; …e
a2 b2
X2 Y 2
+ 2 = 1: În ambele cazuri avem hiperbol¼
a.
a2 b
Exemple. a) Pentru conica de ecuaţie

5x2 + 8xy + 5y 2 18x 18y + 9 = 0

5 4 9
5 4
avem = 4 5 9 = 81 6= 0, = = 9 > 0 şi I = (5+5)( 81) <
4 5
9 9 9
0; deci conica este o elips¼
a real¼
a.
b) Dac¼a conica are ecuaţia

7x2 8xy + y 2 6x 12y 9 = 0;

7 4 3
7 4
atunci = 4 1 6 = 324 6= 0, = = 9 < 0: Conica este
4 1
3 6 9
hiperbol¼
a.
c) Pentru
3x2 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0
3 3 2
3 3
g¼
asim = 3 3 2 = 48 6= 0, = = 0 şi conica este o parabol¼
a.
3 3
2 2 4
d) Dac¼
a
3x2 + 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0;
3 3 2
3 3
atunci = 3 3 2 = 0, = = 0: Avem dou¼
a drepte paralele (sau
3 3
2 2 4
confundate) sau mulţimea vid¼
a.
e) Conica de ecuaţie

3x2 2xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0

5
 3 1 2
3 1
este un punct deoarece = 1 3 2 = 0, = = 8 > 0:
1 3
2 2 4
f) Ecuaţia
5
x2 xy + y 2 6x 16 = 0
2
5
1 3 5
4 1
reprezint¼
a dou¼
a drepte concurente c¼
aci = 5 = 0, = 4 =
1 0 5
4 1
3 0 16 4
9
< 0:
16
Conicele pot … clasi…cate dup¼ a natur¼a şi dup¼a gen. Dup¼ a natur¼a conicele se
împart în degenerate şi nedegenerate. Conicele degenerate sunt cele pentru care
= 0; adic¼a putem avea un punct, o pereche de drepte sau mulţimea vid¼ a. Conicele
nedegenerate sunt cele pentru care 6= 0; adic¼ a o elips¼a, o hiperbol¼
a sau o parabol¼
a.
Dup¼ a gen conicele se împart în conice de gen eliptic ( > 0) (elipse, puncte sau
mulţimea vid¼a), gen parabolic ( = 0) (parabole, dou¼ a drepte paralele sau confundate
sau mulţimea vid¼ a) şi gen hiperbolic ( < 0) (hiperbole sau dou¼ a drepte concurente).
Exemplu. Conicele de la a), b), c) din exemplul anterior sunt nedegenerate, iar
cele de la e), f), g) sunt degenerate.
Conicele de la a) şi e) sunt de gen eliptic, de la b) şi f) sunt de gen hiperbolic,
iar cele de la c) şi d) de gen parabolic.

Din tot ce s-a spus pân¼ a acum se poate trage concluzia c¼

a oricare ar … conica
exist¼
a un sistem de coordonate carteziene ortogonale în care ecuaţia ei s¼
a …e una
din ecuaţiile de mai jos, numit¼
a ecuaţie canonic¼a :

x2 y 2
a) + 2 = 1. Elips¼ a (pentru a = b se obţine cercul x2 + y 2 = a2 ).
a2 b
x2 y 2
b) 2 = 1. Hiperbol¼a.
a b2
c) y 2 = 2px. Parabol¼a.
x2 y 2 x2
d) 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 1 = 0. Mulţimea vid¼ a.
a b a
x2 y 2
e) 2 + 2 = 0. Punctul (0; 0).
a b
x2 y 2 x y
f) 2 2
= 0. Dreptele concurente = ); x2 = a2 ; dreptele paralele x = a
a b a b
(dac¼
a a = 0; atunci dreptele sunt confundate).

6.3. Reducerea ecuaţiei unei conice la forma canonic¼

a

Metoda valorilor proprii. Pentru a înţelege paşii care trebuie urmaţi când se
aplic¼
a aceast¼
a metod¼
a, a se vedea demonstraţia Teoremei 1 din secţiunea precedent¼
a.

6
 Fie conica a c¼
arei ecuaţie în sistemul de coordonate Oxy este

a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0:

Aplicarea metodei valorilor proprii presupune parcurgerea urm¼ atorilor paşi:

a11 a12
–se scrie matricea A = ; unde a21 = a12 ;
a21 a22
– se g¼asesc valorile proprii ale matricei A; …e ele 1 şi 2 ; matricea A este si-
metric¼ a, deci diagonalizabil¼ a şi atunci ori 1 6= 2 ; ori 1 = 2 = şi A = I2 : În
acest din urm¼ a caz trecem direct la ultimii paşi ai metodei, adic¼ a la restrângerea
p¼ atratelor.
– se alege o valoare proprie, s¼ a spunem 1 ( 1 6= 2 ) şi se calculeaz¼a pentru ea
a
vectorul propriu ; unde a2 + b2 = 1;
b
–se scriu vectorii u = ai + bj; v = bi + aj: Deoarece v este ortogonal cu u; v
este vector propriu corespunz¼ ator valorii proprii 2 : Avem kuk = kvk = 1; u ? v
şi cuplul (u; v) este orientat pozitiv. Atunci (O; fu; vg) este un reper cartezian
care determin¼ a un nou sistem de coordonate Ox0 y 0 : Sistemul Ox0 y 0 este o rotaţie a
sistemului Oxy;
x
– formulele de rotaţie se obţin din relaţia X = RX 0 ; unde X = ; X0 =
y
x0 a b
;R= : Înlocuind x = ax0 by 0 ; y = bx0 + ay 0 în ecuaţia conicei,
y0 b a
g¼asim
0 2 0 2 0 0 0 0 0
1 (x ) + 2 (y ) + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0:

–restrângând p¼
atratele, se obţine
2 2
1 (x0 + x0 ) + 2 (y 0 + y0 ) + a0000 = 0

dac¼
a 1 6= 0, 2 6= 0 şi
2
2 (y 0 + y0 ) + 2a010 (x0 + x0 ) = 0

dac¼
a 1 = 0, 2 6= 0 (similar cazul 1 6= 0, 2 = 0).
– translaţia X = x0 + x0 ; Y = y 0 + y0 determin¼
a un nou sistem de coordonate
O XY în care ecuaţia conicei este
2 2
1X + 2Y + a0000 = 0

în primul caz şi

2
2Y + 2a010 X = 0
în al doilea caz. De aici se obţine ecuaţia canonic¼
a.
Exemple. a) Vom aplica metoda valorilor proprii conicei de ecuaţie

5x2 + 8xy + 5y 2 18x 18y + 9 = 0.

7
 5 4
A = cu valorile proprii 1 şi 9: Pentru valoarea proprie 1 se obţine
4 5
0 p 1
2
B 2 C
B C
vectorul propriu B p C : Versorii axelor sistemului de coordonate rotit sunt
@ A
2
2 0 p p 1
2 2
p p p p B
2 2 2 2 B 2 2 CC
u= i j; v = i+ j: Matricea de rotaţie este R = B p p C:
2 2 2 2 @ A
2 2
p p 2 2
2 0 0 2 0 0
Formulele de rotaţie sunt x = (x + y ) ; y = ( x + y ) : Ecuaţia conicei în
2 2
sistemul rotit este p
(x0 )2 + 9(y 0 )2 18 2y 0 + 9 = 0:
Aceast¼
a ecuaţie poate … scris¼
a

(x0 )2 p
+ (y 0 2)2 = 1:
9
p
Efectuând translaţia de…nit¼ a de relaţiile x0 = X; y 0 = Y + 2; obţinem ecuaţia
canonic¼
a a conicei
X2
+ Y 2 = 1;
9
adic¼
a ecuaţia unei elipse.
b) Ecuaţia
3x2 + 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0
a fost studiat¼a mai sus şi s-a stabilit c¼ a ea reprezint¼ a dou¼
a drepte paralele sau
confundate sau mulţimea vid¼ a. Aplicând metoda valorilor proprii, vom vedea exact
ce reprezint¼
a.
3 3
A = cu valorile proprii 0 şi 6: Pentru valoarea proprie 0 se obţine
3 3
0 p 1
2
B 2 C
B C
vectorul propriu B p C : Versorii axelor sistemului de coordonate rotit sunt
@ A
2
2 0 p p 1
2 2
p p p p B
2 2 2 2 B 2 2 CC
u= i j; v = i+ j: Matricea de rotaţie este R = B p p C:
2 2 2 2 @ A
2 2
p p 2 2
2 0 2
Formulele de rotaţie sunt x = (x + y 0 ) ; y = ( x0 + y 0 ) : Ecuaţia conicei în
2 2
sistemul rotit este p
3(y 0 )2 + 2 2y 0 + 2 = 0

8
care se mai poate scrie p
2 2 4
0
) + = 0:
(y +
3 9
p
2
Efectuând translaţia x0 = X; y 0 = Y ; obţinem ecuaţia canonic¼
a
3
4
Y 2 + = 0:
9
Nu exist¼
a puncte care s¼
a satisfac¼
a ecuaţia conicei, deci ea reprezint¼
a mulţimea vid¼
a.

Metoda roto-translaţiei. Dac¼

a conica are ecuaţia
a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a10 x + 2a20 y + a00 = 0
în sistemul de coordonate Oxy; atunci în sistemul de coordonate Ox0 y 0 obţinut prin
rotaţia lui Oxy de unghi dat de relaţia
(a11 a22 ) sin 2 = 2a12 cos 2 (4)
ecuaţia lui este de forma
a011 x02 + a022 y 02 + 2a010 x0 + 2a020 y 0 + a00 = 0;
a nu apare produsul x0 y 0 :
adic¼
Într-adev¼ atura dintre coordonatele x; y şi x0 ; y 0 este dat¼
ar, leg¼ a de relaţiile x =
0 0 0 0
x cos y sin ; y = x sin + y cos : Înlocuind aceste expresii ale lui x şi y în
ecuaţia iniţial¼
a a lui ; putem pune în evidenţ¼a coe…cientul lui x0 y 0 care este
a012 = 2a11 cos sin + 2a22 sin cos + 2a12 (cos2 sin2 )
sau
a012 = ( a11 + a22 ) sin 2 + 2a12 cos 2 :
Dac¼a alegem pentru o valoare care s¼a satisfac¼ a a012 = 0:
a ecuaţia (4), atunci e clar c¼
În continuare se restrâng p¼
atratele şi se procedeaz¼ a la fel ca la metoda valorilor
proprii.
Exemplu. Vom aplica metoda roto-translaţiei conicei de ecuaţie
7x2 8xy + y 2 6x 12y 9 = 0:
Ecuaţia (a11 = 2a12 cos 2 care d¼
a22 ) sin 2 a unghiul de rotaţie este (7
4 2tg
1) sin 2 = 8 cos 2 de unde se obţine tg2 = : Din relaţia tg2 =
3 1 tg2
1
g¼
asim tg = 2 sau tg = : Alegem pentru rotaţie unghiul pentru care tg = 2:
2
tg 2 1 1
Atunci sin = p = p şi cos = p = p : Formulele de rotaţie
1 + tg2 5 1 + tg2 5
1 2 2 1
sunt x = x0 cos y 0 sin = p x0 p y 0 ; y = x0 sin + y 0 cos = p x0 + p y 0 :
5 5 5 5
Ecuaţia conicei în sistemul rotit este
2
p 2
(x0 ) + 6 5x0 9 (y 0 ) + 9 = 0

9
şi poate … scris¼
a
p 2
2
x0 + 3 5 9 (y 0 ) = 36:
p
a de x0 = X
În urma translaţiei de…nit¼ 3 5; y 0 = Y se obţine ecuaţia canonic¼
aa
conicei
X2 Y2
= 1;
36 4
adic¼
a ecuaţia unei hiperbole.

6.4. Cuadrice

Aşa cum am v¼ azut, conicele sunt curbe în plan date prin ecuaţii de gradul al
doilea. Analogul lor spaţial este reprezentat de cuadrice, care sunt suprafeţe date
prin ecuaţii de gradul al doilea. Se poate dezvolta o teorie similar¼ a cu cea expus¼a
mai sus pentru conice, începând cu formele p¼ atratice a…ne de…nite pe E3 ; studiul
invarianţilor lor, de…niţia cuadricelor cu ajutorul formelor p¼ atratice a…ne, reducerea
ecuaţiei unei cuadrice la forma canonic¼ a, etc. În aceast¼a secţiune vom prezenta doar
câteva aspecte ale acestei teorii, f¼ar¼a a intra în detalii.

De…niţia 1. O funcţie g : E3 ! R se numeşte form¼a p¼atratic¼a a…n¼a dac¼ a exist¼

a
un sistem de coordonate carteziene ortogonale Oxyz şi numerele reale a11 ; a22 ; a33 ;
a12 ; a23 ; a13 ; a10 ; a20 ; a30 ; a00 ; a211 + a222 + a233 + a212 + a223 + a213 6= 0; astfel încît pentru
orice punct M 2 E3 s¼ a avem

g(M ) = a11 x2 +a22 y 2 +a33 z 2 +2a12 xy +2a23 yz +2a13 xz +2a10 x+2a20 y +2a30 z +a00 ;

unde x; y şi z sunt coordonatele lui M în sistemul de coordonate Oxyz:

Exemplu. Fie x; y şi z coordonatele punctului M în sistemul de coordonate

Oxyz şi funcţia g : E3 ! R;

g(M ) = 5x2 + 8y 2 + 5z 2 + 4xy + 4yz 8xz + 10x + 4y 8z 22:

g este o form¼
a p¼
atratic¼
a a…n¼
a.
Oricare ar … un alt sistem de coordonate carteziene ortogonale O0 x0 y 0 z 0 expresia
lui g este de aceeaşi form¼ a, adic¼ a numerele reale a011 ; a022 ; a033 ; a012 ; a023 ; a013 ;
a exist¼
a10 ; a20 ; a30 ; a00 ; a11 + a22 + a33 + a12 + a02
0 0 0 0 02 02 02 02 02
23 + a13 6= 0; astfel încât pentru orice punct
M 2 E3 s¼ a avem

g(M ) = a011 x02 +a022 y 02 +a033 z 02 +2a012 x0 y 0 +2a023 y 0 z 0 +2a013 x0 z 0 +2a010 x0 +2a020 y 0 +2a030 z 0 +a000 ;

unde x0 ; y 0 şi z 0 sunt coordonatele lui M în sistemul de coordonate O0 x0 y 0 z 0 .

Teorema 1. Oricare ar … forma p¼atratic¼a a…n¼a g; exist¼a un sistem de coordonate

carteziene ortogonale O XY Z astfel încât
a) g(M ) = X 2 + Y 2 + Z 2 + ; 6= 0; 6= 0; 6= 0;
sau

10
 b) g(M ) = X 2 + Y 2 + Z + ; 6= 0; 6= 0;
sau
c) g(M ) = !Y 2 + 2 X + ; ! 6= 0;
(o posibilitate le exclude pe celelalte) unde X; Y; Z sunt coordonatele lui M în sis-
temul O XY Z.
De…niţia 2. Mulţimea = g 1 (0) = fM 2 E3 j g(M ) = 0g; unde g este
o form¼a p¼
atratic¼
a a…n¼
a se numeşte cuadric¼a (sau suprafaţ¼a algebric¼a de ordinul al
doilea).
Teorema 2. O cuadric¼a este una din mulţimile: elipsoid, hiperboloid cu o pânz¼a,
hiperboloid cu dou¼a pânze, con, paraboloid eliptic, paraboloid hiperbolic, cilindru
eliptic, cilindru hiperbolic, cilindru parabolic, pereche de plane secante, pereche de
plane paralele, pereche de plane confundate, dreapt¼a, punct, mulţimea vid¼a.
Teorema se demonstreaz¼ a ar¼atând c¼a pentru orice cuadric¼
a se poate g¼ asi un
sistem de coordonate carteziene ortogonale (în urma unei rotaţii şi a unei translaţii)
astfel încât ecuaţia cuadricei s¼a aib¼a una din formele simple de mai jos, numite
ecuaţii canonice (sau ecuaţii reduse la forma canonic¼a ):

x2 y 2 z 2
a) + 2 + 2 = 1. Elipsoid.
a2 b c
x2 y 2 z 2
b) 2 + 2 = 1. Hiperboloid cu o pânz¼ a.
a b c2
x2 y 2 z 2
c) 2 + 2 + 1 = 0. Hiperboloid cu dou¼ a pânze.
a b c2
2 2 2
x y z
d) 2 + 2 = 0. Con.
a b c2
x2 y 2
e) 2 + 2 = z. Paraboloid eliptic.
a b
x2 y 2
f) 2 = z. Paraboloid hiperbolic (şa).
a b2
2 2
x y
g) 2 + 2 = 1. Cilindru eliptic.
a b
x2 y 2
h) 2 = 1. Cilindru hiperbolic.
a b2
i) y 2 = 2px: Cilindru parabolic.
x2 y 2
j) 2 = 0. Pereche de plane secante.
a b2
k) x2 = a2 . Pereche de plane paralele.
l) x2 = 0. Pereche de plane confundate.
x2 y 2
m) 2 + 2 = 0. Dreapt¼ a.
a b
x2 y 2 z 2
n) 2 + 2 + 2 = 0. Punct.
a b c
x2 y 2 z 2 x2 y 2 x2
p) 2 + 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 1 = 0. Mulţimea vid¼ a.
a b c a b a
Observaţie. Dac¼ a în ecuaţia elipsoidului avem a = b = c = r, atunci ecuaţia
lui devine
x2 + y 2 + z 2 = r 2 .

11
Aceasta este ecuaţia unei sfere cu centrul în originea sistemului de coordonate şi cu
raza r: Mai general, ecuaţia

(x a)2 + (y b)2 + (z c)2 = r2

reprezint¼
a o sfer¼
a cu centrul în punctul de coordonate (a; b; c) având raza r.

6.5. Exerciţii

1.
S¼
a se determine natura şi genul conicei a c¼ arei ecuaţie este dat¼
a mai jos. S¼
a
se aduc¼a ecuaţia conicei la forma canonic¼
a şi s¼
a se construiasc¼ a conica.
1.1) 5x2 + 8xy + 5y 2 18x 18y + 9 = 0.
1.2) 7x2 8xy + y 2 6x 12y 9 = 0.
1.3) 3x2 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0.
1.4) 3x2 + 6xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0.
1.5) 3x2 2xy + 3y 2 + 4x + 4y + 4 = 0.
5
1.6) x2 xy + y 2 6x 16 = 0.
2
1.7) 25x2 14xy + 25y 2 + 64x 64y 224 = 0.
1.8) 3x2 + 10xy + 3y 2 2x 14y 13 = 0.
1.9) 19x2 + 6xy + 11y 2 + 38x + 6y + 29 = 0.
1.10) 9x2 24xy + 16y 2 20x + 110y 50 = 0.
1.11) 16x2 24xy + 9y 2 160x + 120y + 425 = 0.
1.12) 11x2 20xy 4y 2 20x 8y + 1 = 0.
1.13) 5x2 2xy + 5y 2 4x + 20y + 20 = 0.
1.14) 9x2 + 24xy + 16y 2 18x + 226y + 209 = 0.
2.
S¼
a se recunoasc¼ a cuadricele de ecuaţii
1 2
2.1) x + 7y = 30z 2 .
2
2
x2 y 2
2.2) = 4z.
9 4
2.3) 9x2 + y 2 + 9z 2 = 9.
2.4) 9x2 + y 2 9z 2 = 9.
2.5) 9x2 + y 2 9z 2 = 9.
x2 y 2
2.6) + = 2z.
10 7
x2 y 2
2.7) + = 1.
4 9
x2 y 2
2.8) = 0.
4 9
3.
S¼
a se reprezinte în spaţiu mulţimea punctelor (x; y; z) care satisfac condiţiile

12
3.1)x2 + y 2 + z 2 = 2z;p x2 + y 2 = z 2 .
3.2)z x2 + y 2 ; z x2 + y 2 :
3.3)x2 + y 2 1; x2 + y 2 + z 2 4.
3.4)x2 + y 2 2x = 0; x + z = 4.
3.5)z 2 + 4xy = 1.
3.6)x y 2 ; y x2 .
3.7)1 x2 + y 2 + z 2 4.
1
3.8) (x2 + y 2 ) z 2 3(x2 + y 2 ).
3

13