Capitolul 8

Dreapta şi planul în spaţiu

8.1 Dreapta determinat¼

a de un punct şi de un
vector director
Fie M0 (x0 ; y0 ; z0 )un punct din E3 şi d = li + mj + nk 2 V3 . Not¼am cu D dreapta
care trece prin M0 şi are direcţia vectorului liber d (…gura 1). Se mai spune c¼ ad
este vectorul director al dreptei D: Un punct M (x; y; z) din spaţiu aparţine dreptei
D dac¼ a şi numai dac¼ a vectorii liberi M0 M şi d sunt coliniari. Cum coliniaritatea a
doi vectori liberi este echivalent¼ a cu liniar dependenţa lor, înseamn¼
a c¼ a M 2 D dac¼a
şi numai dac¼ a exist¼ a t 2 R astfel încât M0 M = td. Cum M0 M = (x x0 )i + (y
y0 )j + (z z0 )k, egalitatea M0 M = td este echivalent¼ a cu egalit¼
aţile x x0 = tl;
y y0 = tm; z z0 = tn.

Figura 1

În concluzie, punctul M (x; y; z) aparţine dreptei D dac¼ a şi numai dac¼a exist¼
a
t 2 R astfel încât coordonatele sale s¼ a …e de forma x = x0 + tl; y = y0 + tm;
z = z0 + tn. Obţinem astfel ceea ce se numesc ecuaţiile parametrice ale dreptei D
care trece prin punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi are direcţia vectorului liber d = li+mj +nk :

x = x0 + tl; y = y0 + tm; z = z0 + tn; t 2 R: (8.1)

t se numeşte parametru. Interpretarea ecuaţiilor (8.1) este urm¼ atoarea: un punct

M (x; y; z) din spaţiu se a‡a¼ pe dreapta D dac¼ a şi numai dac¼
a exist¼
a t din R astfel
încât s¼
a aib¼
a loc egalit¼
aţile de la (8.1). Când t parcurge pe R obţinem toate punctele
dreptei D:

107
 Coliniaritatea vectorilor liberi M0 M şi d se poate exprima scriind proporţiona-
litatea coordonatelor lor, adic¼a
x x0 y y0 z z0
= = : (8.2)
l m n
Am obţinut astfel ecuaţiile dreptei care trece prin punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi are
direcţia vectorului liber d = li + mj + nk:
Ecuaţiile (8.2) sunt valabile şi dac¼
a unul sau dou¼
a dintre numerele l; m; n sunt
nule (dar nu toate trei). Proporţionalitatea coordonatelor vectorilor liberi M0 M şi d
impune ca atunci când un numitor din ecuaţia (8.2) este 0, s¼a lu¼
am 0 şi num¼ar¼
atorul
corespunz¼ator. Astfel ecuaţiile
x x0 y y0 z z0
= = (m 6= 0; n 6= 0)
0 m n
sunt echivalente cu ecuaţiile
y y0 z z0
x = x0 şi = ;
m n
iar ecuaţiile
x x0 y y0 z z0
= = (n 6= 0)
0 0 n
sunt echivalente cu ecuaţiile
x = x0 ; y = y0 :
Exemple. a) Fie punctul M0 (1; 1; 0) şi vectorul liber d = 2i+3j+k: Ecuaţiile
dreptei care trece prin M0 şi are direcţia vectorului d sunt
x 1 y+1 z
= = :
2 3 1
Putem obţine ecuaţiile parametrice ale acestei drepte egalând cele trei rapoarte de
x 1 y+1 z
mai sus cu t şi scoţând de aici pe x; y; z : = = = t; de unde x = 1 2t;
2 3 1
y = 1 + 3t; z = t; t 2 R:
b) Ecuaţiile dreptei care trece prin punctul M (1; 2; 2) şi are direcţia vectorului
d = 2i + k sunt
x 1 y 2 z+2
= =
2 0 1
sau, echivalent,
x + 2z + 3 = 0 şi y = 2:
c) Ecuaţiile dreptei care trece prin punctul M (3; 1; 2) şi are direcţia vectorului
d = j sunt
x 3 y 1 z 2
= =
0 1 0
sau, echivalent,
x = 3 şi z = 2:

108
8.2 Dreapta determinat¼
a de dou¼
a puncte
Fie M1 (x1 ; y1 ; z1 ) şi M2 (x2 ; y2 ; z2 ) dou¼
a puncte distincte din spaţiu şi D dreapta
determinat¼a de cele dou¼ a puncte. Putem considera c¼ a D este dreapta determinat¼ a
de punctul M1 şi de vectorul director M1 M2 = (x2 x1 )i + (y2 y1 )j + (z2 z1 )k
(…gura 2). Folosind ecuaţiile (8.2), g¼ asim ecuaţiile acestei drepte
x x1 y y1 z z1
= = (8.3)
x2 x1 y2 y1 z2 z1
sau, folosind ecuaţiile (8.1), g¼
asim ecuaţiile parametrice ale acestei drepte
x = x1 + t(x2 x1 ); y = y1 + t(y2 y1 ); z = z1 + t(z2 z1 ); t 2 R: (8.4)

Figura 2

Dac¼a în ecuaţiile de mai sus t aparţine unei submulţimi a lui R, atunci ecuaţi-
ile descriu numai o parte din dreapta D: De exemplu, pentru t 2 [0; 1] obţinem
segmentul de dreapt¼ a M1 M2 :
Exemplu. Ecuaţiile dreptei determinat¼
a de punctele M1 (1; 1; 2) şi M2 ( 1; 1; 1)
sunt
x 1 y 1 z 2
= =
2 0 1
sau
x 2z + 3 = 0; y = 1:

8.3 Planul determinat de un punct şi de un vector

normal
Fie M0 (x0 ; y0 ; z0 ) un punct din spaţiul E3 şi n = ai + bj + ck un vector liber
nenul. Not¼
am cu planul care trece prin M0 şi este perpendicular pe vectorul liber
n (…gura 3). Se mai spune c¼ a n este un vector normal la planul :

Figura 3

109
 Un punct M (x; y; z) din spaţiu aparţine planului dac¼ a şi numai dac¼
a vectorul
liber M0 M este perpendicular pe n; adic¼ a dac¼
a şi numai dac¼ a M0 M n = 0: Cum
M0 M = (x x0 )i+(y y0 )j+(z z0 )k; avem M0 M n = a(x x0 )+b(y y0 )+c(z z0 )
şi obţinem ecuaţia planului care trece prin M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi are ca vector normal pe
n = ai + bj + ck :
a(x x0 ) + b(y y0 ) + c(z z0 ) = 0: (8.5)
Exemplu. Ecuaţia planului care trece prin punctul M0 ( 1; 0; 3) şi are ca vector
normal pe n = 2i j + k este

2(x + 1) + ( 1)(y 0) + 1(z 3) = 0

sau
2x y+z 1 = 0:

8.4 Ecuaţia cartezian¼

a general¼
a a planului
Ecuaţia (8.5) este echivalent¼
a cu

ax + by + cz + d = 0; (8.6)

unde d = ax0 by0 cz0 :

Ecuaţia (8.6) se numeşte ecuaţia cartezian¼a general¼a a planului. Aceast¼ a denu-
mire este justi…cat¼a de faptul c¼ a, pe de o parte, ecuaţia oric¼
arui plan poate … pus¼ a
sub forma (8.6), iar pe de alt¼ a parte, orice ecuaţie de forma (8.6) reprezint¼ a ecuaţia
unui plan.
Într-adev¼ar, …e un plan oarecare. Alegem un punct M0 (x0 ; y0 ; z0 ) din acest
plan şi …e n = ai + bj + ck un vector liber perpendicular pe planul : Atuci are
ecuaţia de forma (8.6).
Reciproc, …e mulţimea punctelor din spaţiu M (x; y; z) care satisfac ecuaţia (8.6).
S¼
a …x¼ am unul din aceste puncte, M0 (x0 ; y0 ; z0 ): Atunci are loc relaţia ax0 + by0 +
cz0 + d = 0 din care rezult¼ a d = ax0 by0 cz0 : Ecuaţia (8.6) se poate scrie
ax + by + cz ax0 by0 cz0 = 0 sau a(x x0 ) + b(y y0 ) + c(z z0 ) = 0:
Ultima egalitate echivaleaz¼ a cu faptul c¼ a vectorii liberi n = ai + bj + ck şi M0 M =
(x x0 )i + (y y0 )j + (z z0 )k sunt ortogonali, adic¼ a punctul M se a‡a¼ în planul
care trece prin M0 şi este perpendicular pe n. Deci mulţimea punctelor din spaţiu
M (x; y; z) care satisfac ecuaţia (8.6) este un plan.
Observaţie. Din cele spuse mai sus se vede c¼a planul de ecuaţie ax + by +
cz + d = 0 este perpendicular pe vectorul n = ai + bj + ck: n se numeşte vectorul
normal la planul :
Exemplu. Vectorul normal al planului de ecuaţie 2x y + 3z + 7 = 0 este
n = 2i j + 3k:

110
8.5 Planul determinat de trei puncte necoliniare
Fie M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ; M2 (x2 ; y2 ; z2 ) şi M3 (x3 ; y3 ; z3 ) trei puncte necoliniare.
Observ¼ am c¼ a punctele M1 ; M2 şi M3 sunt coliniare dac¼ a şi numai dac¼ a M3
aparţine dreptei determinat¼
a de M1 şi M2 ; adic¼
a dac¼
a şi numai dac¼a au loc egalit¼
aţile
x3 x1 y3 y1 z3 z1
= = :
x2 x1 y2 y1 z2 z1
Evident, ele sunt necoliniare dac¼
a şi numai dac¼
a cel puţin dou¼
a din rapoartele de
mai sus sunt diferite.
Ecuaţia planului determinat de cele trei puncte se poate scrie sub forma

x y z 1

x1 y1 z1 1
= 0: (8.7)
x2 y2 z2 1

x3 y3 z3 1
Într-adev¼
ar, dac¼
a dezvolt¼
am determinantul din ecuaţia (8.7) dup¼
a prima linie, g¼
asim
y1 z1 1 x1 z1 1 x1 y1 1 x1 y1 z1

y2 z2 1 x x2 z2 1 y + x2 y2 1 z x2 y2 z2

y3 z3 1 x3 z3 1 x3 y3 1 x3 y3 z3
= 0;
adic¼a o ecuaţie de forma (8.6). Aceasta arat¼
a c¼
a (8.7) este ecuaţia unui plan. Acest
plan trece prin punctele M1 ; M2 ; M3 pentru c¼ a …ecare din aceste puncte satisface
ecuaţia (8.7) (se obţine un determinant cu dou¼ a linii egale). Deci ecuaţia (8.7)
este chiar ecuaţia planului determinat de punctele M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ; M2 (x2 ; y2 ; z2 ) şi
M3 (x3 ; y3 ; z3 ) :
Exemplu. Ecuaţia planului care trece prin punctele M1 (1; 6; 1); M2 (1; 0; 5);
x y z 1

1 6 1 1
M3 ( 2; 1; 2) este = 0:
1 0 5 1

2 1 2 1
Dezvoltând determinantul dup¼
a prima linie, g¼
asim

111
 6 1 1 1 1 1 1 6 1 1 6 1

0 5 1 x 1 5 1 y+ 1 0 1 z 1 0 5

1 2 1 2 2 1 2 1 1 2 1 2
=0
sau 2x y + z + 3 = 0:

8.5.1 Condiţia de coplanaritate a patru puncte din spaţiu

Având în vedere cele spuse mai sus, este clar c¼ a punctele M0 (x0 ; y0 ; z0 );
M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ; M2 (x2 ; y2 ; z2 ) şi M3 (x3 ; y3 ; z3 ) sunt coplanare dac¼
a şi numai dac¼a

x0 y0 z0 1

x1 y1 z1 1
= 0: (8.8)
x2 y2 z2 1

x3 y3 z3 1

Exemplu. Pentru a veri…ca dac¼

a punctele M0 ( 1; 1; 0); M1 (1; 6; 1); M2 (1; 0; 5);
1 1 0 1

1 6 1 1
M3 ( 2; 1; 2) sunt coplanare, calcul¼
am determinantul = :
1 0 5 1

2 1 2 1
Constatând c¼
a = 0; tragem concluzia c¼
a cele patru puncte sunt coplanare.

8.5.2 Ecuaţia planului prin t¼

aieturi
S¼
a presupunem c¼ a planul se intersecteaz¼ a cu axele Ox; Oy; Oz respectiv în
punctele A(a; 0; 0); B(0; b; 0); C(0; 0; c) (a 6= 0; b 6= 0; c 6= 0). Punctele A; B; C se
numesc t¼aieturile planului (…gura 4).

112
 Figura 4

Atunci putem scrie ecuaţia planului utilizând (8.7)

x y z 1

a 0 0 1
= 0:
0 b 0 1

0 0 c 1
Dezvoltând determinantul dup¼ a prima linie şi împ¼
arţind cu produsul abc; g¼
asim
ecuaţia planului ale c¼
arui t¼
aieturi sunt A(a; 0; 0); B(0; b; 0); C(0; 0; c) :
x y z
+ + = 1: (8.9)
a b c
Exemplu. Planul care trece prin punctele A(2; 0; 0); B(0; 3; 0); C(0; 0; 1) are
x y
ecuaţia + z = 1:
2 3

8.6 Planul determinat de un punct şi de doi vec-

tori necoliniari
Fie M0 (x0 ; y0 ; z0 ) un punct din spaţiu şi u = l1 i + m1 j + n1 k; v = l2 i + m2 j + n2 k
doi vectori liberi necoliniari. Fie planul determinat de punctul M0 şi de vectorii
liberi u şi v (…gura 5). Un punct M (x; y; z) din spaţiu aparţine planului dac¼ a şi
numai dac¼ a vectorii liberi M0 M ; u; v sunt coplanari, adic¼ a dac¼a şi numai dac¼ a cei
trei vectori liberi sunt liniar dependenţi. Dar liniar dependenţa lor este echivalent¼ a
cu faptul c¼ a exist¼
a scalarii s şi t astfel încât M0 M = su + tv: Înlocuind aici M0 M =
(x x0 )i + (y y0 )j + (z z0 )k şi u; v cu expresiile lor în coordonate, g¼ asim c¼ a
M (x; y; z) aparţine planului dac¼ a şi numai dac¼
a exist¼a s; t 2 R astfel încât
8
> x = x0 + sl1 + tl2
>
>
>
<
y = y0 + sm1 + tm2 : (8.10)
>
>
>
>
:
z = z0 + sn1 + tn2
Ecuaţiile (8.10) se numesc ecuaţiile parametrice ale planului determinat de punc-
tul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi vectorii liberi u = l1 i + m1 j + n1 k; v = l2 i + m2 j + n2 k:

Figura 5

113
 Un alt mod de a exprima coplanaritatea vectorilor liberi M0 M ; u; v este de a
a produsul lor mixt M0 M ; u; v este nul. Ţinând cont de expresiile vectorilor
spune c¼
M0 M ; u; v în baza ortonormal¼
a fi; j; kg şi de expresia produsului mixt, g¼ asim ecuaţia
planului determinat de punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi de vectorii liberi u; v :

x x0 y y0 z z0

l1 m1 n1 = 0: (8.11)

l2 m2 n2

Exemplu. Consider¼ am punctul M0 (2; 1; 5) şi vectorii liberi u = i + j + 2k;

v = 3i + 2j k: Ecuaţiile parametrice ale planului determinat de M0 şi de cei doi
vectori sunt 8
>
> x = 2 s + 3t
>
>
<
y = 1 + s + 2t ; s; t 2 R:
>
>
>
>
:
z = 5 + 2s t
Ecuaţia planului este

x 2 y 1 z 5

1 1 2 = 0:

3 2 1

Dezvoltând dup¼
a prima linie

1 2 1 2 1 1
(x 2) (y 1) + (z 5) = 0
2 1 3 1 3 2

şi efectuând calculele, g¼

asim

x y+z 6 = 0:

8.7 Dreapta ca intersecţie de plane

Consider¼ am planele 1 de ecuaţie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 şi 2 de ecuaţie
2 z + d2 = 0: Condiţia
a2 x + b2 y + c0 1 ca aceste plane s¼a nu …e paralele sau confundate
a1 b1 c1
este ca rang@ A = 2: Într-adev¼
ar, condiţia ca planele 1 şi 2 s¼a
a2 b2 c2

114
nu …e paralele sau confundate este ca vectorii lor normali n1 = a1 i + b1 j + c1 k şi
n2 = a2 i + b2 j + c2 k s¼a …e necoliniari (neparaleli), ceea ce este echivalent cu faptul
i j k
b1 c1 a1 c1
c¼
a n1 n2 6= 0: Cum n1 n2 = a1 b1 c1 = i j+
b2 c2 a2 c2
a2 b2 c2
a1 b1
k; n1 n2 este nenul dac¼ a şi numai dac¼a cel puţin unul dintre determi-
a2 b2
b1 c1 a1 c1 a1 b1
nanţii ; ; este nenul, adic¼a dac¼
a şi numai dac¼ a
0 2 b c 2 a
12 c 2 a 2 b 2
a1 b1 c1
rang@ A = 2:
a2 b2 c2
Presupunând c¼ a planele 1 şi 2 nu sunt paralele sau confundate, intersecţia lor
1 \ 2 este o dreapt¼ a D:
Ecuaţiile dreptei D sunt
8
< a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0
(8.12)
:
a2 x + b2 y + c2 z + d2 = 0

deoarece mulţimea punctelor M (x; y; z) care satisfac cele dou¼ a ecuaţii este tocmai
mulţimea punctelor intersecţiei planelor 1 şi 2 :
Este clar c¼a dreapta D aparţinînd atât planului 1 cât şi planului 2 este per-
pendicular¼a şi pe n1 = a1 i + b1 j + c1 k şi pe n2 = a2 i + b2 j + c2 k (vectorii normali ai
planelor 1 şi 2 ): Din acest motiv dreapta D este paralel¼ a cu n1 n2 : Deci vectorul
liber n1 n2 poate … considerat ca …ind vectorul director al dreptei D:
Exemple. a) Fie punctele A(1; 2; 1) şi B(0; 3; 1): Vrem s¼
a scriem ecuaţiile dreptei
AB ca intersecţie de plane.
x 1 y 2 z 1 x 1 y 2 z 1
Ecuaţiile dreptei AB sunt = = sau = = .
0 1 3 2 1 1 1 1 0
Egalitatea primelor dou¼ a rapoarte ne d¼
a x + y 3 = 0: Deoarece ultimul raport are
numitorul egal cu 0, avem ecuaţia z 1 = 0: Deci ecuaţiile dreptei AB ca intersecţie
de plane sunt x + y 3 = 0 şi z 1 = 0:
b) Se consider¼ a dreapta D de ecuaţii 3x + 6y 2z + 1 = 0 şi 2x + y + z 3 = 0.
Vrem s¼a g¼
asim vectorul director al dreptei D: Vectorii normali ai celor dou¼ a plane
sunt n1 = 3i + 6j 2k şi n2 = 2i + j + k, iar vectorul director al dreptei D este
i j k

d = n1 n2 = 3 6 2 = 8i 7j 9k:

2 1 1

115
8.8 Fascicule de plane
8.8.1 Fascicul de plane paralele
Am v¼azut mai sus c¼
a planul de ecuaţie ax + by + cz + d = 0 este perpendicular
pe vectorul n = ai + bj + ck: Atunci este clar c¼
a toate planele care au ecuaţia de
forma
ax + by + cz + = 0; 2 R (8.13)
sunt paralele cu planul (toate sunt perpendiculare pe n).
Reciproc, s¼ a ar¼
at¼am c¼a orice plan paralel cu planul are ecuaţia de forma (8.13).
0
Fie un plan paralel cu planul : S¼ a presupunem c¼ a ecuaţia lui 0 este a0 x +
b y + c z + d = 0: Planul este perpendicular pe vectorul n0 = a0 i + b0 j + c0 k: Cum
0 0 0 0
0
este paralel cu ; n0 va … paralel cu n: Ştim c¼ a doi vectori liberi sunt paraleli
dac¼ a şi numai dac¼ a sunt liniar dependenţi, adic¼a dac¼
a exist¼
a t 2 R n f0g astfel încât
0
n = tn sau a = ta; b = tb; c = tc; t 6= 0: Acum ecuaţia lui 0 se poate scrie
0 0 0

d0
ax + by + cz + 0 = 0; unde 0 = :
t
De…niţia 1. Mulţimea tuturor planelor din spaţiu paralele cu un plan dat se
numeşte fascicul de plane paralele.
Aşa cum s-a v¼ azut la 4.7, condiţia ca planul 0 de ecuaţie a0 x+b0 y +c0 z +d0 = 0 s¼
a
fac¼
a parte din
0 fasciculul de plane 1 paralele cu planul de ecuaţie ax + by + cz + d = 0
a b c
este ca rang@ A = 1:
0 0 0
a b c
Exemplu. S¼ a scriem ecuaţia planului care trece prin punctul M (0; 1; 2) şi este
paralel cu planul de ecuaţie x + 3y z + 2 = 0:
Un plan paralel cu planul are ecuaţia

x + 3y z+ = 0; 2 R:

Punând condiţia ca acest plan s¼

a trec¼
a prin punctul M; g¼
asim = 1: Ecuaţia
c¼
autat¼
a este
x + 3y z 1 = 0:

8.8.2 Fascicul de plane concurente

De…niţia 2. Mulţimea tuturor planelor din spaţiu care trec printr-o dreapt¼
a dat¼
a
se numeşte fascicul de plane concurente.
Fie acum 1 şi 2 dou¼ a plane concurente de ecuaţii a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0;
respectiv
0 a 2 x + b 2 y + c
12 z + d2 = 0 (condiţia ca 1 şi 2 s¼ a …e concurente este ca
a1 b1 c1
rang@ A = 2): Vom ar¼ ata c¼a planul trece prin intersecţia celor
a2 b2 c2

116
dou¼
a plane dac¼
a şi numai dac¼
a ecuaţia lui este de forma

r(a1 x + b1 y + c1 z + d1 ) + s(a2 x + b2 y + c2 z + d2 ) = 0; r2 + s2 6= 0: (8.14)

S¼
a presupunem mai întâi c¼ a ecuaţia planului este de forma (8.14). Fie
M0 (x0 ; y0 ; z0 ) un punct care aparţine intersecţiei planelor 1 şi 2 : Atunci avem
a1 x0 + b1 y0 + c1 z0 + d1 = 0 şi a2 x0 + b2 y0 + c2 z0 + d2 = 0; deci M0 satisface ecuaţia
planului : Rezult¼ a c¼
a 1\ 2 ; aşa c¼
a trece prin intersecţia planelor 1 şi 2 :
Reciproc, s¼ a presupunem c¼ a planul de ecuaţie ax + by + cz + d = 0 trece
prin intersecţia planelor 1 şi 2 : Atunci vectorul liber n = ai + bj + ck (vectorul
normal al planului ) este coplanar cu vectorii liberi n1 = a1 i + b1 j + c1 k şi n2 =
a2 i + b2 j + c2 k (vectorii normali ai planelor 1 şi 2 ): Coplanaritatea vectorilor
n; n1 ; n2 este echivalent¼ a cu liniar depandenţa lor, adic¼ a cu faptul c¼a exist¼
a r;
s 2 R; r2 + s2 6= 0; astfel încât n = rn1 + sn2 : Ultima egalitate este echivalent¼ a cu
a = ra1 + sa2 ; b = rb1 + sb2 ; c = rc1 + sc2 : Atunci ecuaţia lui se poate scrie

r(a1 x + b1 y + c1 z + d1 ) + s(a2 x + b2 y + c2 z + d2 ) + d rd1 sd2 = 0:

Deoarece trece prin intersecţia planelor 1 şi 2 el conţine orice punct al in-
tersecţiei. Dac¼a M0 (x0 ; y0 ; z0 ) este un punct al intersecţiei 1 \ 2 ; atunci avem
a1 x0 + b1 y0 + c1 z0 + d1 = 0; a2 x0 + b2 y0 + c2 z0 + d2 = 0 şi

r(a1 x0 + b1 y0 + c1 z0 + d1 ) + s(a2 x0 + b2 y0 + c2 z0 + d2 ) + d rd1 sd2 = 0;

adic¼
ad rd1 sd2 = 0: Deci ecuaţia lui este

r(a1 x + b1 y + c1 z + d1 ) + s(a2 x + b2 y + c2 z + d2 ) = 0:

Exemplu. Vrem s¼ a g¼
asim ecuaţia planului care conţine dreapta D de ecuaţii
x + y + z 1 = 0; x y + z + 2 = 0 şi punctul M (2; 2; 1): Fasciculul de plane
determinat de dreapta D are ecuaţia

r(x + y + z 1) + s(x y + z + 2) = 0; r2 + s2 6= 0

Condiţia ca un plan din fascicul s¼

a trec¼
a prin M este 4r + 3s = 0. Luând r = 3 şi
s = 4, g¼ asim 3(x + y + z 1) 4(x y + z + 2) = 0; adic¼ a x + 7y z 11 = 0:

8.9 Distanţa de la un punct la o dreapt¼

a
Fie D dreapta determinat¼a de punctul A şi de vectorul director d şi M0 un punct
exterior dreptei (…gura 6).

117
 Figura 6

Distanţa de la M0 la D, notat¼ a d(M0 ; D); este lungimea segmentului M0 M00 ;

unde M00 este proiecţia lui M0 pe dreapta D: Aria paralelogramului construit pe
reprezentanţii vectorilor liberi AM0 şi d este egal¼
a cu d AM0 : Pe de alt¼ a parte,
a cu baza d înmulţit¼
aria aceluiaşi paralelogram este egal¼ alţimea jM0 M00 j =
a cu în¼
d(M0 ; D): Din egalitatea d AM0 = d d(M0 ; D); obţinem

d AM0
d(M0 ; D) = : (8.15)
d

Exemplu. Vrem s¼ a calcul¼

am distanţa de la punctul M0 (3; 2; 1) la dreapta D de
x 2 y 1 z 3
ecuaţii = = :
3 2 4
Dreapta D este determinat¼a de punctul A(2; 1; 3) şi de vectorul director
p d = 3i +
2j +4k: Avem AM 0 = (3 2)i+(2 1)j +(1 3)k = i+j 2k; d = 3 + 2 + 42 = 2 2
p 2 2 2
29 şi d AM0 = d AM0 (d AM0 )2 = 29 6 ( 3)2 = 165 şi atunci
p
165
d(M0 ; D) = p :
29
Un alt mod de a calcula distanţa de la un punct M0 la o dreapt¼ a D este de
a scrie ecuaţia planului care trece prin M0 şi este perpendicular pe D: Intersecţia
acestui plan cu D este chiar M00 ; proiecţia lui M0 pe D: Se calculeaz¼
a apoi lungimea
segmentului M0 M00 :
Exemplu. Fie M0 şi D din exemplul precedent. Ecuaţia planului care trece
prin M0 şi este perpendicular pe D este 3(x 3) + 2(y 2) + 4(z 1) = 0 sau
3x + 2y + 4z 17 = 0: Un punct al dreptei D are coordonatele de forma x = 2 + 3t;
y = 1 + 2t; z = 3 + 4t; t 2 R: Acest punct aparţine planului precedent dac¼
a şi numai
dac¼
a
3(2 + 3t) + 2(1 + 2t) + 4(3 + 4t) 17 = 0;
3 49 23 75
adic¼
a dac¼a şi numai dac¼
a t = : Obţinem M00 ( ; ; ): În sfârşit, g¼
asim
s 29 29 29 29 r
2 2 2
0 49 23 75 165
d(M0 ; D) = jM0 M0 j = 3 + 2 + 1 = :
29 29 29 29

118
 Dac¼
a observ¼
am c¼
a d(M0 ; D) = min d(M0 ; M ); atunci putem g¼
asi o a treia metod¼
a
M 2D
de calcul a distanţei de la un punct la o dreapt¼ a. Este bine s¼
a se utilizeze ecuaţiile
parametrice ale dreptei D în aşa fel ca funcţia de minimizat s¼
a depind¼ a de o singur¼ a
variabil¼
a real¼
a (parametrul t):
Exemplu. Fie punctul şi dreapta din exemplele precedente. Ecuaţiile paramet-
rice ale dreptei D sunt x = 2 + 3t; y = 1 + 2t; z = 3 + 4t; t 2 R; deci un punct M
oarecare al dreptei D are coordonatele de aceast¼a form¼
a. Atunci
p p
d(M0 ; D) = (3t 1)2 + (2t 1)2 + (4t + 2)2 = 29t2 + 6t + 6:
165 p
Minimul funcţiei 29t2 + 6t + 6 este : Se obţine d(M0 ; D) = min 29t2 + 6t + 6 =
r 29 t2R
165
:
29

8.10 Distanţa de la un punct la un plan

Fie planul şi punctul M0 exterior lui : S¼
a consider¼
am mai întâi cazul în care
planul este determinat de punctul A şi de vectorul normal n (…gura 7).

Figura 7

Distanţa de la M0 la planul ; d(M0 ; ); este lungimea segmentului M0 M00 ; unde

M00 este proiecţia lui M0 pe planul : Dac¼ a este unghiul f¼ acut de AM0 cu n;
0
atunci AM0 jcos j coincide cu jM0 M0 j ; adic¼ a cu d(M0 ; ): Pe de alt¼
a parte,
avem n AM0 = knk AM0 jcos j ; de unde

n AM0
d(M0 ; ) = : (8.16)
knk

Exemplu. S¼ a se calculeze distanţa de la punctul M0 ( 2; 1; 3) la planul

determinat
p de punctul A(1; p2; 0) şi vectorul normal n = 5i 3j + 2k . Avem
2 2 2
knk = 5 + ( 3) + 2 = 38 şi n AM0 = (5i 3j + 2k) ( 3i j + 3k) =
6
5 ( 3) + ( 3) ( 1) + 2 3 = 6: d(M0 ; ) = p :
38
S¼
a presupunem acum c¼ a planul este dat prin ecuaţia sa cartezian¼ a ax + by +
cz + d = 0 şi c¼
a punctul M0 are coordonatele x0 ; y0 ; z0 : Fie A(xA ; yA ; zA ) un punct

119
oarecare din plan. Atunci n = ai + bj + ck şi AM0 = (x0 xA )i + (y0 yA )j +
n AM0 ja(x0 xA ) + b(y0 yA ) + c(z0 zA )j
(z0 zA )k: Avem d(M0 ; ) = = p =
knk a2 + b 2 + c 2
jax0 + by0 + cz0 + dj
p ; deoarece axA byA czA = d (A …ind din planul ).
a2 + b 2 + c 2
Am obţinut astfel formula distanţei de la punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) la planul de
ecuaţie ax + by + cz + d = 0 :
jax0 + by0 + cz0 + dj
d(M0 ; ) = p : (8.17)
a2 + b 2 + c 2

Exemplu. S¼ a se calculeze distanţa de la punctul M0 ( 2; 1; 3) la planul de

j5 ( 2) 3 1 + 2 3 + 1j 6
ecuaţie 5x 3y + 2z + 1 = 0: Avem d(M0 ; ) = p =p :
52 + ( 3)2 + 22 38
Dac¼a planul este determinat de punctul A şi de vectorii liberi necoliniari u şi
v (…gura 8), atunci distanţa de la M0 la planul ; lungimea segmentului M0 M00 (M00
este proiecţia lui M0 pe planul ); poate … interpretat¼ a ca în¼alţimea paralelipipedului
construit pe reprezentanţii vectorilor liberi u, v şi AM 0 : Exprimând volumul acestui
paralelipiped în dou¼ a moduri diferite, g¼asim egalitatea
u; v ; AM 0 = ku vk d(M0 ; );
de unde
u; v ; AM 0
d(M0 ; ) = : (8.18)
ku vk

Figura 8

Exemplu. Se consider¼ a punctul M0 (1; 2; 1) şi planul determinat de punctul

A( 1; 0; 2) şi de vectorii liberi u = 2i j 2k; v = 4i 2k: u; v ; AM 0 =
2 1 2

4 0 2 = 8: ku vk2 = kuk2 kvk2 hu; vi2 = 9 20 122 = 36;

2 2 1
j 8j 4
ku vk = 6: G¼
asim d(M0 ; ) = = :
6 3

120
8.11 Distanţa dintre dou¼
a drepte
Fie D1 şi D2 dou¼
a drepte oarecare din spaţiu (adic¼
a nu sunt neap¼
arat concurente
sau paralele). Num¼ arul inf d(M; N ) se numeşte distanţa dintre dreptele D1
M 2D1 ;N 2D2
şi D2 şi se noteaz¼
a cu d(D1 ; D2 ):
Dac¼ a ducem prin dreapta D1 un plan paralel cu D2 ; atunci d(D1 ; D2 ) =
d(M2 ; ); unde M2 este un punct al dreptei D2 (…gura 9).

Figura 9

Fixând un punct M1 pe dreapta D1 ; observ¼ am c¼a planul este determinat de

punctul M1 şi de vectorii liberi a1 şi a2 care sunt vectorii directori ai dreptelor D1
şi D2 : Aplicând (8.18), g¼
asim
a1 ; a2 ; M 1 M 2
d(D1 ; D2 ) = : (8.19)
ka1 a2 k
Am obţinut astfel formula distanţei dintre dreptele D1 şi D2 , D1 determinat¼a
de punctul M1 şi de vectorul director a1 , iar D2 determinat¼a de punctul M2 şi de
vectorul director a2 .
x 1 y 2 z 1
Exemplu. Se dau dreptele D1 de ecuaţii = = şi D2 de ecuaţii
2 2 1
x 1 y+1 z
= = . Vrem s¼ a calcul¼
am distanţa dintre ele.
2 1 0
Dreapta D1 este determinat¼a de punctul M1 (1; 2; 1) şi de vectorul director a1 =
2i 2j +k, iar D2 de punctul M2 (1; 1; 0) şi de vectorul director a2 = 2i+j: Avem
2 2 1

M1 M 2 = 3j k şi a1 ; a2 ; M1 M2 = 2 1 0 = 8; ka1 a2 k 2 =

0 3 1
j 8j 8
ka1 k2 ka2 k2 (a1 a2 )2 = 9 5 62 = 9; ka1 a2 k = 3: Atunci d(D1 ; D2 ) = = :
3 3

8.12 Perpendiculara comun¼

a a dou¼
a drepte oare-
care din spaţiu
Dac¼
a D1 şi D2 sunt dou¼a drepte oarecare din spaţiu (adic¼
a neparalele, necon-
fundate, neconcurente), atunci exist¼
a o unic¼
a dreapt¼
a care se sprijin¼
a simultan pe

121
cele dou¼ a drepte şi care este perpendicular¼a pe …ecare din ele. Aceast¼ a dreapt¼a se
numeşte perpendiculara comun¼a a celor dou¼ a drepte.
Fie a1 vectorul director al dreptei D1 şi a2 vectorul director al dreptei D2 : Atunci
a = a1 a2 este vectorul director al perpendicularei comune (…gura 10). Dac¼ a M1
este un punct al dreptei D1 şi M2 un punct al dreptei M2 ; atunci perpendiculara
comun¼ a dreptelor D1 şi D2 este intersecţia planelor 1 şi 2 ; unde 1 este planul
determinat de punctul M1 şi de vectorii liberi a1 şi a; iar 2 este planul determinat de
punctul M2 şi de vectorii liberi a2 şi a: În practic¼
a se scriu ecuaţiile celor dou¼a plane
1 , 2 şi se dau ecuaţiile perpendicularei comune dreptelor D 1 şi D 2 ca intersecţie
de plane.

Figura 10

x 1
Exemplu. Vrem s¼ a g¼asim perpendiculara comun¼ a dreptelor D1 : =
2
y+1 z x 2 y z+1
= şi D2 : = = :
3 1 2 2 1
Punctul M1 (1; 1; 0) aparţine dreptei D1 : Vectorul director al acestei drepte este
a1 = 2i + 3j + k: Analog, M2 (2; 0; 1) aparţine dreptei D2 ; iar vectorul ei director
este a2 = 2i + 2j + k: Vectorul director al perpendicularei comune este

i j k

a = a1 a2 = 2 3 1 =i 2k:

2 2 1

Ecuaţia planului 1 determinat de punctul M1 şi de vectorii liberi a1 şi a este

x 1 y+1 z

2 3 1 = 0;

1 0 2

adic¼
a 6x 5y + 3z 11 = 0: Ecuaţia planului 2 determinat de punctul M2 şi de

122
vectorii liberi a2 şi a este

x 2 y z+1

2 2 1 = 0;

1 0 2

adic¼
a 4x 5y + 2z 6 = 0: Ecuaţiile perpendicularei comune sunt
8
< 6x 5y + 3z 11 = 0
:
4x 5y + 2z 6 = 0:

Un alt procedeu de a g¼ asi perpendiculara comun¼ a a dou¼

a drepte D1 şi D2 este
de a lua un punct arbitrar A1 de pe D1 şi un punct arbitrar A2 de pe D2 (scriind
ecuaţiile parametrice ale celor dou¼a drepte) şi de a pune condiţia ca vectorul liber
A1 A2 s¼ a …e perpendicular pe pe cele dou¼ a drepte (adic¼a pe vectorii lor directori).
Astfel se determin¼a punctele A1 şi A2 ale perpendicularei comune. Se scriu ecuaţiile
dreptei A1 A2 :
Exemplu. Consider¼ am dreptele din exemplul precedent. Un punct oarecare al
dreptei D1 este A1 (1 + 2s; 1 + 3s; s) , s 2 R şi un punct oarecare al dreptei D2 este
A2 (2 + 2t; 2t; 1 + t); t 2 R: A1 A2 = (1 + 2t 2s)i + (1 + 2t 3s)j + ( 1 + t s)k:
A1 A2 ? a1 dac¼ a şi numai dac¼
a A1 A2 a1 = 0; adic¼a 2(1 + 2t 2s) + 3(1 + 2t 3s) +
1( 1 + t s) = 0 sau 11t 14s + 4 = 0: A1 A2 ? a2 dac¼ a şi numai dac¼ a A1 A2 a2 = 0;
adic¼
a 2(1 + 2t 2s) + 2(1 + 2t 3s) + 1( 1 + t s) = 0 sau 9t 11s + 3 = 0: Se obţine
3 2 11 4 3 14 4 3
s = şi t = : Avem A1 ; ; şi A2 ; ; . Ecuaţiile perpendicularei
5 5 5 5 5 5 5 5
11 4 3
x y z
comune sunt 5 = 5 = 5 sau 5x 11 = 5y 4 = 5z 3 .
14 11 4 4 3 3 3 0 6
5 5 5 5 5 5

8.13 Unghiul a dou¼ a drepte, unghiul a dou¼a plane

şi unghiul dintre o dreapt¼
a şi un plan
8.13.1 Unghiul a dou¼
a drepte orientate
Fie dreptele oarecare D1 şi D2 care au vectorii directori d1 = l1 i + m1 j + n1 k
şi d2 = l2 i + m2 j + n2 k . Deoarece vecrtorii directori ai dreptelor D1 şi D2 au fost
…xaţi, se spune c¼ a dreptele au fost orientate.
De…niţia 1. Unghiul dreptelor orientate D1 şi D2 se consider¼
a a … unghiul
vectorilor lor directori d1 şi d2 .

123
 S¼
a not¼
am cu unghiul dreptelor orientate D1 şi D2 (…gura11). Avem

d1 d2 l1 l1 + m1 m2 + n1 n2
cos = =p2 p :
d1 d2 l1 + m21 + n21 l22 + m22 + n22

Figura 11

x 1 y+1 z
Exemplu. Dreptele D1 şi D2 au respectiv ecuaţiile = =
2 3 1
x+2 y 1 z+5
şi = = . Consider¼
am c¼
a ele sunt orientate respectiv de vec-
3 1 0
torii d1 = 2i + 3j k şi d2 = 3i j. Dac¼ a este unghiul lor, atunci cos =
2 3 + 3 ( 1) + ( 1) 0 3 3
p p =p p = p :
2 2
2 + 3 + ( 1) 2 2 2
3 + ( 1) + 0 2 14 10 2 35

8.13.2 Unghiul a dou¼

a plane orientate

Fie planele 1 şi 2 care au vectorii normali n1 = a1 i + b1 j + c1 k şi n2 =

a2 i + b2 j + c2 k: Deoarece vectorii normali ai planelor 1 şi 2 au fost …xaţi, se spune
c¼
a planele au fost orientate.
De…niţia 2. Unghiul planelor orientate 1 şi 2 se consider¼
a a … unghiul
vectorilor lor normali n1 şi n2 .
n1 n2
S¼
a not¼
am cu unghiul planelor 1 şi 2 (…gura 12). Avem cos = =
kn1 k kn2 k
a1 a1 + b 1 b 2 + c 1 c 2
p p :
a21 + b21 + c21 a22 + b22 + c22

Figura 12

124
 Exemplu. Planele 1 şi 2 de ecuaţii 5x 2y+3z+2 = 0; 3x+y z+3 = 0 se con-
sider¼a a … orientate de vectorii normali n1 = 5i 2j +3k şi n2 = 3i+j k: Dac¼ a este
5 3 + ( 2) 1 + 3 ( 1)
unghiul celor dou¼ a plane, atunci cos = p p =
52 + ( 2)2 + 32 32 + 12 + ( 1)2
10
p p :
38 11

8.13.3 Unghiul dintre o dreapt¼

a şi un plan
a prin vectorul director d şi planul
Fie dreapta D orientat¼ orientat prin vectorul
normal n (…gura 13).
De…niţia 3. Unghiul dintre dreapta D şi planul este = 90 '; unde ' este
unghiul dintre vectorii liberi d şi n.
Avem
d n
sin = cos ' = :
d knk

Figura 13

x 3 y+2 z 1
Exemplu. Fie dreapta D de ecuaţii = = şi planul de ecuaţie
5 1 7
2x y + z + 3 = 0: Consider¼ am c¼a dreapta D este orientat¼a prin vectorul director
d = 5i + j + 7k; iar planul prin vectorul normal n = 2i j + k: Dac¼ a este unghiul
5 2 + 1 ( 1) + 7 1
dintre dreapta d şi planul ; atunci sin = p p =
52 + 12 + 72 22 + ( 1)2 + 12
p
16 8 2
p p = :
75 6 15

8.14 Exerciţii
1. S¼a se scrie ecuaţiile dreptei care trece prin punctul M (2; 2; 1) şi are direcţia
vectorului : a) d = i 5j + 2k; b) d = j + k; c) d = k:
x 1 y+2 z+1
2. Care este vectorul director al dreptei D de ecuaţii = = ?
2 3 4

125
 3. Se cer ecuaţiile parametrice ale dreptei care trece prin punctul M (0; 1; 1) şi
are vectorul director d = 2i + j k:
4. S¼
a se scrie ecuaţiile dreptei determinat¼
a de punctele M1 ( 3; 2; 1) şi M2 (0; 1; 2):
S¼
a se dea şi forma parametric¼ a.
5. S¼ a se g¼
aseasc¼
a ecuaţia planului care trece prin punctul M (2; 1; 4) şi are
vectorul normal n = 7i + j k:
6. Care este vectorul normal al planului de ecuaţie 3x + y 2z + 1 = 0?
7. S¼ a se scrie ecuaţia planului care trece prin punctele A(0; 2; 2); B( 1; 3; 1);
C(4; 5; 0):
8. Sunt coplanare punctele M (1; 2; 1); N ( 1; 0; 2); P (1; 1; 0); Q( 1; 6; 0)?
9. Utilizând ecuaţia planului prin t¼
aieturi, s¼
a se scrie ecuaţia planului determinat
de punctele A( 1; 0; 0); B(0; 2; 0); C(0; 0; 3):
10. S¼ a se scrie ecuaţia cartezian¼
a general¼a şi ecuaţiile parametrice ale planului
care conţine punctul M0 (1; 1; 2) şi vectorii liberi u = i + j k; v = 2i 2j + k:
11. Fie punctele A(3; 0; 2) şi B( 1; 1; 1): S¼
a se scrie ecuaţiile dreptei AB ca
intersecţie de plane.
12. Se d¼a dreapta D de ecuaţii x + y = 1; y z = 2: S¼
a se g¼
aseasc¼
a vectorul
director al dreptei D:
13. S¼a se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul A(3; 5; 2) şi este paralel
cu planul de ecuaţie 6x y z = 1:
14. S¼a se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul M ( 1; 0; 2) şi conţine
dreapta D de ecuaţii 4x y + 2z + 3 = 0; x + y 5z 1 = 0:
15. S¼
a se calculeze distanţa de la punctul A(4; 2; 1) la dreapta D de ecuaţii
x+1 y 2 z
= = :
2 3 8
16. S¼a se calculeze distanţa de la punctul A(2; 1; 0) la dreapta D de ecuaţii
x + y = 1; z = 2:
17. S¼
a se calculeze distanţa de la punctul M (1; 1; 1) la planul determinat de:
a) punctul A( 2; 0; 3) şi vectorul normal n = 2i + j 3k:
b) ecuaţia sa x y + 2z + 3 = 0:
c) punctul A(0; 0; 2) şi vectorii liberi u = 3i + 2j k; v = 2i + j + 2k:
x 1 y+1
18. S¼
a se calculeze distanţa dintre dreptele D1 : = = z şi D2 :
2 3
x 2 y
= = z + 1:
2 2
x 1 y 2 z 1
19. S¼
a se g¼
aseasc¼
a perpendiculara comun¼
a dreptelor D1 : = =
2 2 1

126
 x 1y+1 z
şi D2 : = = :
2 1 0
20. S¼
a se orienteze dreptele de la exerciţiul 18 şi s¼
a se calculeze unghiul lor.
21. Se consider¼ a planele 1 : 2x+3z = 1 şi 2: x+y +z +3 = 0: S¼
a se orienteze
planele şi s¼
a se calculeze unghiul lor.
x+1 y 2 z+3
22. Se consider¼
a dreapta D: = = şi planul : 5x+y+7z+9 =
3 2 1
0: S¼
a se orienteze dreapta D şi planul şi s¼
a se calculeze unghiul dintre ele.
23. S¼a se scrie ecuaţiile dreptei care trece prin punctul A(3; 2; 5) şi este per-
pendicular¼
a pe planul de ecuaţie 4x + 3y z + 5 = 0:
24. S¼a se g¼
aseasc¼
a ecuaţia planului care trece prin A( 1; 3; 4) şi este paralel cu
dreptele D1 : x = z 1; y = 2z + 3 şi D2 : x = 2z 1; y = 3z + 2:

127