1 CURBE ÎN SPAŢIU

În reprezentare parametric¼
a, o curb¼
a în spaţiu se scrie ca
8
>
> x = x (t)
>
>
<
( ) y = y (t) 8t 2 I (1)
>
>
>
>
:
z = z (t)

iar în reprezentare vectorial¼

a ca

( ) r(t) = x(t)i + y(t)j + z(t)k; 8 t 2 I; (2)

Pentru t = t0 not¼
am

x0 = x (t0 ) y0 = y (t0 ) z0 = z (t0 )

x00 = x0 (t0 ) y00 = y 0 (t0 ) z00 = z 0 (t0 )

(3)
x000 = x00 (t0 ) y000 = y 00 (t0 ) z000 = z 00 (t0 )

x000 000
0 = x (t0 ) y0000 = y 000 (t0 ) z0000 = z 000 (t0 )

unde " 0 " înseamn¼a derivare în raport cu parametrul t: Pentru punctul P0 2 ( ) ;

P0 (t = t0 ) avem P0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi vectorul

r(t0 ) = x0 (t0 )i + y 0 (t0 )j + z 0 (t0 )k

sau, cu notaţiile (3)

t0 = x00 i + y00 j + z00 k (4)
care se numeşte vectorul tangent ( vitez¼ a) la curba ( ) în punctul P0 (x0 ; y0 ; z0 ) ;iar
vectorul
r(t0 ) = x00 (t0 )i + y 00 (t0 )j + z 00 (t0 )k
sau
a0 = x000 i + y000 j + z000 k (5)
se numeşte vectorul acceleraţie la curba ( ) în punctul P0 (x0 ; y0 ; z0 ) :

2 Triedrul lui Frenet

Triedrul lui Frenet asociat unei curbe ( ) într-un punct P0 2 ( ) ; conţine

punctul P0 şi trei vectori ; ; ce vor … precizaţi în cele ce urmeaz¼
a.
Fie P0 2 ( ) ; P0 (t = t0 ) sau P0 (x0 ; y0 ; z0 ) :

1
 Dup¼a cum se ştie, ecuaţia unei drepte ce trece printr-un punct M0 (x0 ; y0 ; z0 )
şi de vector director
v = v1 i + v2 j + v3 k
este
x x0 y y0 z z0
(D) = = : (6)
v1 v2 v3
Dreapta tangent¼ a TP0 la curba ( ) în punctul P0 este dreapta determinat¼
a
de punctul P0 şi de vectorul t0 din (4).
Prin urmare, ecuaţia dreptei tangent¼ a TP0 este descris¼ a de formula
x x0 y y0 z z0
T P0 : = = (7)
x00 y00 z00

Planul normal ( n )P0 la curba ( ) în punctul P0 este planul ce trece prin

P0 şi este normal dreptei tangent¼
a, adic¼
a normala planului normal ( n )P0 este
vectorul vitez¼a în P0 ,
N ( n ) = t0 :
Se ştie c¼
a ecuaţia unui plan ce trece printr-un punct M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi de
normal¼a
N = N1 i + N2 j + N3 k
este
( ) N1 (x x0 ) + N2 (y y0 ) + N3 (z z0 ) = 0: (8)
Deoarece ( n )P0 trece prin punctul P0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi are ca normal¼
a vec-
torul
t0 = x00 i + y00 j + z00 k;
ecuaţia planului normal ( n )P0 este descris¼
a de formula

( n )P0 : x00 (x x0 ) + y00 (y y0 ) + z00 (z z0 ) = 0: (9)

Se ştie c¼
a ecuaţia unui plan determinat de un punct M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi de doi
vectori

u = u1 i + u2 j + u3 k

v = v1 i + v2 j + v3 k

este
x x0 y y0 z z0

( ) u1 u2 u3 =0 (10)

v1 v2 v3

2
 Planul osculator ( osc )P0 la curba ( ) în punctul P0 este planul deter-
minat de P0 şi de vectorii vitez¼
a şi acceleraţie în P0 din (4) şi (5),

t0 = x00 i + y00 j + z00 k;

a0 = x000 i + y000 j + z000 k:

Prin urmare, ecuaţia planului osculator ( osc )P0 este

x x0 y y0 z z0

( osc )P0 : x00 y00 z00 = 0: (11)

x000 y000 z000

Fie
( osc )P0 : b 1 x + b2 y + b 3 z + b4 = 0
ecuaţia planului osculator (11), unde

y00 z00 x00 z00 x00 y00

b1 = ; b2 = ; b3 = :
y000 z000 x000 z000 x000 y000

Not¼
am cu N ( osc )
normala planului osculator, adic¼
a

N( osc )
= b1 i + b2 j + b3 k:

Vectorul
b0 = N ( osc )

a. Prin urmare, vectorul b0 este

se numeşte vectorul binormal¼

b0 = b1 i + b2 j + b3 k: (12)

Dreapta binormal¼ a BNP0 la curba ( ) în punctul P0 este dreapta deter-

minat¼
a de punctul P0 şi de vectorul b0 din (12).
Prin urmare, ecuaţia dreptei binormal¼ a BNP0 este descris¼
a de formula
x x0 y y0 z z0
BNP0 : = = : (13)
b1 b2 b3
Planul recti…cant (recti…cator) ( rec )P0 la curba ( ) în punctul P0
este planul determinat de P0 şi de vectorii vitez¼
a şi binormal¼
a în P0 din (4) şi
(12),

t0 = x00 i + y00 j + z00 k;

b0 = b1 i + b2 j + b3 k:

3
Prin urmare, ecuaţia planului recti…cant ( rec )P0 este

x x0 y y0 z z0

( rec )P0 : x00 y00 z00 = 0: (14)

b1 b2 b3

Fie
( rec )P0 : n 1 x + n 2 y + n3 z + n4 = 0
ecuaţia planului recti…cant (14), unde

y00 z00 x00 z00 x00 y00

n1 = ; n2 = ; n3 = :
b2 b3 b1 b3 b1 b2

am cu N (
Not¼ rec )
normala planului recti…cant, adic¼
a

N( rec )
= n1 i + n2 j + n3 k:

Vectorul
np0 = N ( rec )

se numeşte vectorul normal¼ a. Prin urmare, vectorul np0 este

a principal¼

np0 = n1 i + n2 j + n3 k (15)

Dreapta normal¼ a principal¼ a N PP0 la curba ( ) în punctul P0 este dreapta

determinat¼a de punctul P0 şi de vectorul np0 din (15).
Prin urmare, ecuaţia dreptei normal¼ a principal¼ a N PP0 este descris¼a de
formula
x x0 y y0 z z0
N P P0 : = = : (16)
n1 n2 n3
Fie versorii
1
0 = t0
t0
1
0 = np0
knp0 k
1
0 = b0 :
b0

Reperul ortonormat mobil

RP0 = fP0 , 0 ; 0; 0 g;

unde t 2 I; se numeşte triedrul lui Frénet asociat curbei ( ) în punctul

P0 2 ( ) :

4
 Dreptele TP0 ; BNP0 şi N PP0 din (7), (13) şi (16) se numesc muchiile
triedrului Frenet iar planele ( n ) ; ( osc ) şi ( r ) din (9), (11) şi (14) se numesc
feţele triedrului Frenet.
Aplicaţie 1 Fie curba în spaţiu în reprezentare vectorial¼ a

( ) r(t) = t3 i + 2t2 j + tk; t 2 R

şi punctul P0 2 ( ) ; P0 (t0 = 1) : S¼

a se calculeze ecuaţiile muchiilor şi feţelor
triedrului lui Frénet la curba ( ) în punctul P0 :
Din expresia vectorial¼
a a curbei deducem c¼ a

x (t) = t3
y (t) = 2t2
z (t) = t:

Prin deriv¼
ari succesive obţinem
00
x (t) = t3 x0 (t) = 3t2 x (t) = 6t
00
y (t) = 2t2 ) y 0 (t) = 4t ) y (t) = 4

z (t) = t z 0 (t) = 1 z 00 (t) = 0

de unde avem

r(t) = 3t2 i + (4t) j + k;

r(t) = (6t) i + 4j

Pentru punctul P0 (t0 = 1) relaţiile anterioare devin

r(1) = i + 2j + k P0 (1; 2; 1)

r(1) = 3i + 4j + k !!!!!! r0 = t0 = 3i + 4j + k (17)

iar din (3), (4) şi (5)

r(1) = 6i + 4j r0 = a0 = 6i + 4j

Folosind (7) ecuaţia dreptei tangent¼

a T P0 este
x 1 y 2 z 1
T P0 : = = :
3 4 1
Folosind (9) ecuaţia planului normal ( n )P0 este

( n )P0 : 3 (x 1) + 4 (y 2) + 1 (z 1) = 0

adic¼
a
( n )P0 : 3x + 4y + z 12 = 0:

5
 Folosind (11) şi (17) ecuaţia planului osculator ( osc )P0 este

x 1 y 2 z 1

( osc )P0 : 3 4 1 =0

6 4 0

adic¼
a
( osc )P0 : 4 (x 1) + 6 (y 2) 12 (z 1) = 0
sau
( osc )P0 : 4x + 6y 12z + 4 = 0
prin urmare vectorul binormal¼
a din (12) este

b0 = 4i + 6j 12k

şi astfel ecuaţia dreptei binormal¼

a din (13) este
x 1 y 2 z 1
BNP0 : = = :
4 6 12
Folosind (14) şi (17) ecuaţia planului recti…cant ( rec )P0 este

x 1 y 2 z 1

( rec )P0 : 3 4 1 =0

4 6 12

adic¼
a
( rec )P0 : 54 (x 1) + 32 (y 2) + 34 (z 1) = 0
sau
( rec )P0 : 54x + 32y + 34z 44 = 0
prin urmare vectorul normal¼
a principal¼
a din (15) este

np0 = 54i + 32j + 34k

şi astfel ecuaţia dreptei normal¼

a principal¼
a din (16) este
x 1 y 2 z 1
N P P0 : = = :
54 32 34

6
2.1 Curbura şi torsiunea unei curbe în spaţiu
Fie ( ) o curb¼
a în spaţiu în reprezentare parametric¼
a (1),
8
>
> x = x (t)
>
>
<
( ) y = y (t) 8t 2 I
>
>
>
>
:
z = z (t)
respectiv în reprezentare vectorial¼
a (2)
( ) r(t) = x(t)i + y(t)j + z(t)k; 8t 2 I:
Atunci derivatele vectorului r(t) sunt

r(t) = x0 (t)i + y 0 (t)j + z 0 (t)k

r(t) = x00 (t)i + y 00 (t)j + z 00 (t)k

r (t) = x000 (t)i + y 000 (t)j + z 000 (t)k:

Pentru punctul P0 2 ( ) ; P0 (t = t0 ) avem

r(t0 ) = x0 (t0 )i + y 0 (t0 )j + z 0 (t)k

r(t0 ) = x00 (t0 )i + y 00 (t0 )j + z 00 (t)k

r (t0 ) = x000 (t0 )i + y 000 (t0 )j + z 000 (t)k:

Cu notaţiile

r0 = r(t0 ) (18)

r0 = r(t0 )

r0 = r (t0 )
şi ţinând cont de (3) avem

r0 = x00 i + y00 j + z00 k

r0 = x000 i + y000 j + z000 k

r0 = x000 000 000

0 i + y0 j + z0 k:

7
 Num¼
arul real strict pozitiv

def jjr0 r0 jj
k(t0 ) = (19)
jjr0 jj3

se numeşte curbura curbei ( ) în punctul P0 (t = t0 ) :

Num¼arul real
1 def (r 0 ; r 0 ; r 0 )
(t0 ) = ; (20)
T jjr r jj2 0 0

se numeşte torsiunea curbei ( ) în punctul P0 (t = t0 ) :

Aplicaţie 2 Fie curba în spaţiu în reprezentare vectorial¼
a

t2
( ) r(t) = cos ti + sin tj + k; t 2 R
2
şi punctul P0 2 ( ) ; P0 t = 4 : S¼a se calculeze curbura şi torsiunea curbei ( )
în punctul P0 :
Din expresia vectorial¼
a a curbei deducem c¼ a

x (t) = cos t
y (t) = sin t
t2
z (t) = :
2
Prin deriv¼
ari succesive obţinem

r(t) = ( sin t) i + (cos t) j + tk;

r(t) = ( cos t) i + ( sin t) j + k

r (t) = (sin t) i + ( cos t) j:

Pentru punctul P0 t0 = 4 relaţiile anterioare devin

p p p p
2 2 1 2 2 1
r( 4 ) = 2 i + 2 j + 16 k
P0 2 ; 2 ; 16

p p p p
2 2
r( 4 ) = 2 i + 2 j + 4k r 0 = t0 = 2 2
2 i + 2 j + 4k
!!!!!!
p p iar din (3) şi (18) p p
2 2
r( 4 ) = 2 i 2 j +k r0 = a0 = 2 2
2 i 2 j +k
p p p p
2 2
r(4) = 2 i 2 j r0 = 2 2
2 i 2 j:

8
Produsul vectorial între vectorii r0 şi r0 este
ip j
p
k
2 2
r0 r0 = p2 2p 4
2 2
2 2 1
p p ! p p !
2 2 2 2
= + i+ j+k
2 4 2 2 4 2
p p
(4 + ) 2 (4 ) 2
= i+ j+k
8 8
Normele vectorilor r0 şi r0 r0 sunt
v
u
u p !2 p !2
2 2 2
jjr0 jj = t + +
2 2 4
r
2
= +1
4
şi
s p p
(4 + ) 2 2 (4 ) 2
jjr0 r0 jj = [ ] +[ ]2 + 1
8 8
r
2
= + 2;
4
iar produsul mixt între vectorii r0 ; r0 şi r 0 este
p p
2 2
p2 2p 4
(r0 ; r0 ; r 0 ) = 2 2 = :
p2 p2
1
2 2
4
2 2 0
Prin urmare, curbura şi torsiunea curbei ( ) au expresiile
r
2
+2
jjr0 r0 jj 4 q (r0 ; r0 ; r 0 ) 4
k0 = = şi 0 = = 2 :
2 2
jjr0 jj3 ( 4 + 1) 4 + 1 jjr0 r0 jj2 +2
4
Elementele triedrului lui Frénet sunt
1
0 = t0
t0
1
0 = n0
kn0 k
1
0 = b0 :
b0

9
 p p !
1 1 2 2
0 = t0 = r i+ j+ k ;
t0 2 2 2 4
+1
4
" p p #
1 1 (4 + ) 2 (4 ) 2
0 = r0 r0 = q i+ j + k) ;
jjr0 r0 jj
2 8 8
4 +2

0 = 0 0 =
" p p #
2 2
1 1 2 2
= q q i +2 j+k
2 2 8 4 2
4 +1 4 +2

10