2.

Transformari liniare
2.1. Denitie si propriet
ati generale

Notiuni introduse: transformare liniar

a, izomorsm de spatii vectoriale, spatii
vectoriale izomorfe

Fie V si W dou
a spatii vectoriale.
Denitie. O functie T : V ! W cu propriet atile
a) T (x + y) = T (x) + T (y) pentru orice x; y 2 V ;
b) T ( x) = T (x) pentru orice 2 R; x2V ;
se numeste transformare liniara.
Exemplu. Functia T : R3 ! R4 ; T (x) = (x1 +x3 ; 0; x1 +x2 ; 0); x = (x1 ; x2 ; x3 ),
este o transformare liniar a. ntr-adev ar, dac a x = (x1 ; x2 ; x3 ) si y = (y1 ; y2 ; y3 ),
atunci x + y = (x1 + y1 ; x2 + y2 ; x3 + y3 ) si T (x + y) = ((x1 + y1 ) + (x3 + y3 ); 0; (x1 +
y1 ) + (x2 + y2 ); 0) = (x1 + x3 ; 0; x1 + x2 ; 0) + (y1 + y3 ; 0; y1 + y2 ; 0) = T (x) + T (y).
Daca 2 R si x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 ; atunci x = ( x1 ; x2 ; x3 ) si T ( x) =
( x1 + x3 ; 0; x1 + x2 ; 0) = (x1 + x3 ; 0; x1 + x2 ; 0) = T (x).
Observatie. a) si b) sunt echivalente cu:
T ( x + y) = T (x) + T (y) pentru orice ; 2 R si x; y 2 V .
ntr-adev
ar, dac
a T este liniara, atunci conform denitiei avem succesiv
T ( x + y) = T ( x) + T ( y) = T (x) + T (y).
Daca T satisface conditia din enunt, atunci pentru = 1 si = 1 avem
T (x + y) = T (x) + T (y) si pentru 2 R; = 0 avem T ( x) = T (x).
Teorem a. Daca T : V ! W este o transformare liniara, atunci:
a) T (0) = 0.
b) Daca U este subspatiu vectorial al lui V , atunci T (U ) este subspatiu vectorial
al lui W .
c) Daca M V este liniar dependenta, atunci T (M ) este liniar dependenta.
d) Daca M este sistem de generatori pentru V , atunci T (M ) este sistem de
generatori pentru T (V ).
e) Daca T este injectiva si M liniar independenta, atunci T (M ) este liniar
independenta.
Demonstratie. a) T (0) = T (0 + 0) = T (0) + T (0) = 0 deci T (0) = 0:
b) Fie u; v 2 T (U ) si ; 2 K. Exist a x; y 2 U astfel nct u = T (x); v = T (y).
Deoarece x + y 2 U , u + v = T (x) + T (y) = T ( x + y) 2 T (U ). Rezult a
c
a T (U ) este subspatiu vectorial al lui W .
c) Daca M este liniar dependent a, exist
a x1 ; : : : ; xn 2 M si 1 ; : : : ; n 2 K nu
toti nuli astfel nct 1 x1 + : : : + n xn = 0. Atunci T ( 1 x1 + : : : + n xn ) = T (0)
sau 1 T (x1 ) + : : : + n T (xn ) = 0 (c
aci T (0) = 0), adic a T (x1 ); : : : ; T (xn ) 2 T (M )
sunt liniar dependenti.

1
 d) Fie y 2 T (V ). Exist a x 2 V astfel nct y = T (x) . Dar x = 1 v1 + : : : + p vp
cu 1 ; : : : ; p 2 K si v1 ; : : : ; vp 2 M . Atunci y = T ( 1 v1 + : : : + p vp ) = 1 T (v1 ) +
: : : + p T (vp ), unde T (v1 ); : : : ; T (vp ) 2 T (M ).
e) S a aratam c a oricare ar y1 ; : : : ; yn 2 T (M ) egalitatea 1 y1 + : : : + n yn = 0
are loc numai pentru 1 = : : : n = 0.
Exist a x1 ; : : : ; xn 2 M astfel nct y1 = T (x1 ); : : : ; yn = T (xn ). Atunci 1 y1 +
: : : + n yn = 1 T (x1 ) + : : : + n T (xn ) = T ( 1 x1 + : : : + n xn ) = 0 = T (0), iar injec-
tivitatea lui T atrage 1 x1 + : : : + n xn = 0. Deoarece M este liniar independent a,
1 = : : : = n = 0.
Denitie. O transformare liniar a bijectiva se numeste izomorsm de spatii vec-
toriale. Dou a spatii vectoriale se numesc izomorfe dac a exist
a un izomorsm (de
spatii vectoriale) denit pe unul din spatii si lund valori n cel
alalt spatiu.
Teorem a. Doua spatii vectoriale sunt izomorfe daca si numai daca au aceeasi
dimensiune.
Exemplu. Spatiile vectoriale R3 si R2 [X] au ambele dimensiunea 3 deci sunt
izomorfe.

2.2. Nucleu si imagine

Notiuni introduse: nucleul unei transform

ari liniare, imaginea unei transfor-
m
ari liniare

Denitie. Multimea ker(T ) = fx 2 V j T (x) = 0g se numeste nucleul lui T .

Multimea Im(T ) = T (V ) = fy 2 W j exist a x 2 V astfel nct y = T (x)g se
numeste imaginea lui V prin T .
Observatie. ker(T ) este un subspatiu vectorial al lui V , iar Im(T ) este un
subspatiu vectorial al lui W .
ntr-adev
ar, e x; y 2 ker(T ), adic
a T (x) = 0 si T (y) = 0 . Atunci oricare ar
; 2 R, T ( x + y) = T (x) + T (y) = 0, deci x + y 2 ker(T ).
S-a v
azut la Teorema 1 din sectiunea precedenta ca T (V ) este subspatiu vectorial
al lui W .
Exemplu. Fie T : R3 !R4 ; T (x) = T (x1 ; x2 ; x3 ) = (x1 + x3 ; 0; x1 + x2 ; 0), unde
x = (x1 ; x2 ; x3 ). S a gasim nucleul si imaginea lui T .
ker T = fx 2 R j T (x) = 0g = f(x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 j (x1 + x3 ; 0; x1 + x2 ; 0) =
3

(0; 0; 0)g = f(x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 j x1 + x3 = 0; x1 + x2 = 0g = fx 2 R3 j x =

( ; ; ); 2 Rg:
Im T = fy 2 R4 jexist a x 2 R3 astfel nct y = T (x)g = f(y1 ; y2 ; y3 ; y4 ) 2
R4 jexist a x1 ; x2 ; x3 2 R astfel nct (y1 ; y2 ; y3 ; y4 ) = (x1 + x3 ; 0; x1 + x2 ; 0)g =
f(y1 ; y2 ; y3 ; y4 ) 2 R4 jexista x1 ; x2 ; x3 2 R astfel nct y1 = x1 + x3 ; y2 = 0; y3 =
x1 + x2 ; y4 = 0g = f(y1 ; 0; y3 ; 0) 2 R4 jsistemul x1 + x3 = y1 ; x1 + x2 = y3 este

2
compatibilg = fy 2 R4 j y = ( ; 0; ; 0); ; 2 Rg (deoarece sistemul este compati-
bil pentru orice y1 ; y3 2 R).
Teorem a.
a) T este injectiva daca si numai daca ker(T ) = f0g:
b) Daca V este nit dimensional, atunci si subspatiul Im(T ) este nit dimen-
sional si
dim ker(T ) + dim Im(T ) = dim V:

Exemplu. Ne propunem s a veric am relatia din teorema precedent a pentru

transformarea liniar
a considerata la exemplul precedent.
Deoarece ker T = fx 2 R3 j x = ( ; ; ); 2 Rg = f (1; 1; 1) j 2 Rg,
f(1; 1; 1)g este o baz a a lui ker T si dim ker T = 1.
Im(T ) = fy 2 R4 j y = ( ; 0; ; 0); ; 2 Rg = f (1; 0; 0; 0) + (0; 0; 1; 0) j
; 2 Rg. Rezult a c
a f(1; 0; 0; 0); (0; 0; 1; 0)g este o baz
a a lui Im(T ). Atunci
dim Im(T ) = 2. Obtinem dim ker T + dim Im(T ) = 1 + 2 = 3 = dim(R3 ).

2.3. Valori si vectori proprii pentru endomorsme

Notiuni introduse: endomorsm, valoare proprie a unui endomorsm, vector

propriu asociat unei valorii proprii, subspatiu propriu asociat unei valorii proprii

Fie V un spatiu vectorial si A un endomorsm al lui V , adic a o transformare

liniar
a care este denit
a pe V si ia valori tot n V (A : V ! V ).
Denitie. Daca pentru v 2 V n f0g si 2 R are loc relatia A(v) = v, atunci
v se numeste vector propriu al lui A, iar se numeste valoare proprie a lui A.
Deoarece un endomorsm poate avea mai multe valori proprii distincte, cnd este
necesar preciz
am spunnd vector propriu asociat (sau corespunzator) valorii proprii
.
Exemplu. Fie A : R3 ! R3 ; A(x) = (4x1 x2 + x3 ; x1 + 3x2 x3 ; x2 + x3 ), unde
x = (x1 ; x2 ; x3 ), si e v = (0; 1; 1): Deoarece A(v) = (0; 2; 2) = 2(0; 1; 1) = 2v; 2 este
valoare proprie a lui A, iar v este vector propriu al lui A asociat valorii proprii 2.
Analog se vede c a w = (1; 2; 1) este vector propriu asociat valorii proprii 3.
Propozitie. O multime nita de vectori proprii ai unui endomorsm care cores-
pund unor valori proprii distincte este liniar independenta.
Exemplu. Vectorii proprii v si w din exemplul precedent sunt vectori proprii
asociati valorilor proprii distincte 2 si 3: Ei sunt liniar independenti.
Denitie. Dac
a este o valoare proprie a endomorsmului A, atunci S( ) =
fx 2 V j A(x) = xg se numeste subspatiul propriu asociat lui .

3
 Observatie. S( ) contine toti vectorii proprii corespunz atori valorii proprii
si, n plus, vectorul nul (vectorii proprii sunt prin denitie nenuli).
Exemplu. S a gasim subspatiul propriu asociat valorii proprii 2 a endomors-
mului din exemplele precedente. S(2) = fx 2 R3 j A(x) = 2xg = f(x1 ; x2 ; x3 ) j
(4x1 x2 + x3 ; x1 + 3x2 x3 ; x2 + x3 ) = 2(x1 ; x2 ; x3 )g: Deci S(2) este multimea
solutiilor sistemului liniar
8
>
> 4x1 x2 + x3 = 2x1
>
>
<
x1 + 3x2 x3 = 2x2 ;
>
>
>
>
:
x2 + x3 = 2x3

adic
a S(2) = f (0; 1; 1) j 2 Rg:
Propozitie. a) S( ) este un subspatiu vectorial al lui V .
b) Daca 1 ; 2 sunt valori proprii distincte ale lui A, atunci S( 1 )\S( 2 ) = f0g.

2.4. Valori si vectori proprii pentru matrice

Notiuni introduse: valoare proprie pentru o matrice, vector propriu asociat

unei valori proprii, spectrul unei matrice, polinomul caracteristic al unei matrice,
multiplicitatea algebric
a a unei valori proprii, multiplicitatea geometric
a a unei valori
proprii, matrici asemenea

Fie A 2 Mn (C); unde Mn (C) este multimea matricilor p atrate cu n linii si n

coloane si cu elemente complexe. n aceast a sectiune vom vorbi despre valorile
si vectorii proprii ai unei astfel de matrice, iar n sectiunea urmatoare vom ar ata
legatura dintre matrici si endomorsme.

Denitie. Fie A 2 Mn (C), X matrice coloan a nenul

a si 0 2 C. Dac a AX =
0 X, atunci X se numeste vector propriu pentru matricea A, iar 0 se numeste
valoare proprie pentru matricea A. Se poate preciza spunnd c a X este vector
propriu asociat (sau corespunzator) valorii proprii 0 . Multimea valorilor proprii ale
lui A se numeste spectrul lui A si se noteaz
a (A).

Observam ca 0 2 C este valoare proprie pentru matricea A dac a si numai dac

a
exist
a o matrice coloan a X nenul a astfel nct AX = 0 X, ceea ce este echivalent
cu (A I
0 n )X = 0 (unde In este matricea unitate de ordinul n, iar 0 este matricea
coloana nul
a). O formulare echivalenta este urm atoarea: 0 2 C este valoare proprie

4
pentru matricea A = (aij )1 i;j n dac a si numai dac a sistemul liniar si omogen
8
>
> (a11 0 )x1 + a12 x2 + : : : + a1n xn = 0
>
>
>
>
>
>
< a21 x1 + (a22 0 )x2 + : : : + a2n xn = 0
( )
>
>
>
> :::::::::::::::::::::::::::::::::
>
>
>
>
:
an1 x1 + an2 x2 + : : : + (ann 0 )xn = 0

admite solutie nenul a, adic

a daca si numai daca det(A 0 In ) = 0.
Polinomul PA ( ) = det(A In ) se numeste polinomul caracteristic al matricei
A. Se poate vedea c a PA ( ) este un polinom de gradul n si c a n are coecientul
( 1)n .
Deci 0 este valoare proprie a matricei A 2 Mn (C) dac a si numai dac a 0 este
r
ad acin
a a ecuatiei PA ( ) = 0; unde PA este polinomul caracteristic al matricei A:
n ceea ce priveste vectorii proprii ai matricei A corespunz atori valorii proprii
0 ; acestia se g
asesc rezolvnd sistemul ( ).
0 1
7 4 1
Exemple. a) Fie matricea A = @ 4 7 1 A. Polinomul caracteristic al
4 4 4
lui A este
7 4 1
3 2
PA ( ) = det(A I3 ) = 4 7 1 = + 18 81 + 108
4 4 4

cu r
adacinile 3 si 12; deci 3 si 12 sunt valorile proprii ale lui A: Altfel spus, spectrul
lui A este (A) = f3; 12g:
S
a g
asim vectorii proprii. Vectorii proprii corespunz atori valorii proprii 3 se obtin
din ecuatia (A 3I3 )X = 0, echivalent a cu sistemul
8
>
> 4x1 + 4x2 x3 = 0
>
>
<
4x1 + 4x2 x3 = 0 a c arui solutie este
>
>
>
>
:
4x1 4x2 + x3 = 0

x1 = ; x2 = ; x3 = 4( + ); ; 2 C:
0 1

atori valorii proprii 3 sunt X3 = @

Vectorii proprii corespunz A; ; 2 C,
4( + )
6= 0 sau 6= 0:

5
 Vectorii proprii corespunz
atori valorii proprii 12 se obtin din ecuatia (A 12I3 )X =
0, echivalenta cu sistemul
8
> 5x1 + 4x2 x3 = 0
>
>
>
<
4x1 5x2 x3 = 0 a c arui solutie este x1 = ; x2 = ; x3 = ; 2 C:
>
>
>
>
:
4x1 4x2 8x3 = 0
0 1

atori valorii proprii 12 sunt X12 = @

Vectorii proprii corespunz A; 2 C n f0g:
0 1
2 4 4
b) Matricea A = @ 0 5 3 A are polinomul caracteristic PA ( ) = 3
+
1 3 1
2
8 22 + 20 si valorile proprii 2; 3 + i si 3 i. Vectorii proprii corespunz
atori lui
2 se gasesc din ecuatia (A 2I3 )X = 0, echivalent a cu sistemul
8
>
> 4x2 4x3 = 0
>
>
<
3x2 3x3 = 0 a c arui solutie este x1 = 2 ; x2 = ; x3 = ; 2 C:
>
>
>
>
:
x1 + 3x2 x3 = 0
0 1
2
Vectorii proprii corespunz atori valorii proprii 2 sunt X2 = @ A ; 2 C n f0g.
0 1
8 4i
B 5 C
B C
B C
B C
Pentru 3 + i se g
asesc vectorii proprii X3+i = B 6 + 3i C; 6= 0; iar pentru
B C
B 5 C
@ A
0 1
8 + 4i
B 5 C
B C
B C
B C
3 i X3 i = B 6 3i C; 6= 0.
B C
B 5 C
@ A

Denitie. Fie A 2 Mn (C) si 0 o valoare proprie a lui A: Ordinul de multi-

plicitate al lui 0 ca radacin
a a polinomului caracteristic se numeste multiplicitatea
algebrica a lui 0 si se noteaz
a ma ( 0 ):
Num arul mg ( 0 ) = n rang(A 0 In ) se numeste multiplicitatea geometric
a a
lui 0 .

6
 Exemple. a) Fie A matricea de la punctul a) al exemplului precedent. Valorile
proprii ale acestei matrice sunt 3 si 12: Avem ma (3) = 2 si ma (12) = 1: Apoi
mg (3) = 3 rang(A 0 3I3 ) = 3 1 = 1 2 si mg (12) = 3 rang(A 12I3 ) = 3 2 = 1:
4 5 2
b) Matricea A = @ 2 2 1 A 2 Mn (R) are polinomul caracteristic PA ( ) =
1 1 1
( 1)3 : A are o singur
a valoare proprie, 1. Avem ma (1) = 3; si mg (1) = 3
rang(A I3 )= 3 2 = 1.

atilor. Daca 0 este o valoare proprie a matricei A;

Inegalitatea multiplicit
atunci
1 mg ( 0 ) ma ( 0 ):
Corolar. Daca multiplicitatea algebrica a lui 0 este 1, atunci si multipli- citatea
sa geometrica este tot 1.

Denitie. Matricile A; B 2 Mn (C) se numesc asemenea dac

a exist
a C 2 Mn (C)
a astfel nct B = C 1 AC.
inversabil

Obseratie. Dou a matrici asemenea au acelasi polinom caracteristic. ntr-

adevar, PB ( ) = det(B In ) = det(C 1 AC In ) = det[C 1 (A In )C] =
1
det(C ) det(A In ) det C = det(A In ) = PA ( ). n consecint
a ele au aceleasi
valori proprii cu aceleasi multiplicitati algebrice. Dar si multiplicit
atile geometrice
coincid deoarece n rang(B In ) = n rangC 1 (A In )C = n rang(A In ).

n ncheierea acestei sectiuni d

am o teorem
a privitoare la polinomul caracteristic
care are aplicatii interesante.

Teorema Cayley-Hamilton. Daca A 2 Mn (K) si PA ( ) = an n +an 1 n 1 +

: : : + a1 + a0 este polinomul sau caracteristic, atunci PA (A) = 0 ( 0 este matricea
nula), unde PA (A) = an An + an 1 An 1 + : : : + a1 A + a0 In .

Aplicatie. Fie matricea

0 1
2 0 0
A = @ 0 1 0 A:
0 1 1

S am, folosind Teorema Cayley-Hamilton si Teorema 2, A 1 si A5 :

a calcul
3
Deoarece PA ( ) = + 4 2 5 + 2, avem PA (A) = A3 + 4A2 5A + 2I3 = 0.
1
Atunci I3 = (A3 4A2 + 5A) si
2
0 1 1
1 0 0
B C
A 1 = (A2 4A + 5I3 ) = @ 20 1 0 A:
2
0 1 1

7
 a P (t) = t5 , atunci P (t) = ( t2
Dac 4t11)PA (t) + (26t2 47t + 22) si
0 1
32 0 0
A5 = 26A2 47A + 22I3 = @ 0 1 0 A :
0 5 1

2.5. Matricea unui endomorsm

Notiuni introduse: matricea unui endomorsm n raport cu o baz

a

Denitie. Fie V un spatiu vectorial, E = fe1 ; : : : ; en g o baz a a lui V si A

un endomorsm al lui V . Dac a A(e1 ) = a11 e1 + a21 e2 + : : : + an1 en ; ..., A(en ) =
a1n e1 + a2n e2 + : : : + ann en (numerele ai1 ; ai2 ; : : : ; ain din relatia A(ei ) = a1i e1 +
a2i e2 + : : : + ani en sunt coordonatele vectorului A(ei ) n raport cu baza E), atunci
matricea A = (aij )1 i;j n se numeste matricea endomorsmului A n raport cu baza
E.

Exemplu. Fie A : R3 ! R3 ; A(x) = (2x1 + 4x2 4x3 ; 5x2 3x3 ; x1 + 3x2 + x3 ),

a a lui R3 (e1 = (1; 0; 0); e2 =
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) si E = fe1 ; e2 ; e3 g baza canonic
(0; 1; 0); e3 = (0; 0; 1)). Atunci A(e1 ) = 2e1 e3 ; A(e2 ) = 4e1 + 0 5e2 + 3e3 ; A(e31)=
2 4 4
4e1 3e2 + e3 si matricea lui A n raport cu baza E este A = @ 0 5 3 A.
1 3 1

Fie acum o valoare proprie a lui A si v un vector propriu corespunz ator care
are coordonatele n raport cu baza E x1 ; : : : ; xn , adic a v = x1 e1 + : : : + xn en . Relatia
A(v) = v este echivalent a cu x1 A(e1 ) + : : : + xn A(en ) = x1 e1 + : : : + xn en .
nlocuind aici A(e1 ); : : : ; A(en ) cu expresiile lor n baza E date mai sus, g asim
x1 (a11 e1 + a21 e2 + : : : + an1 en ) + : : : + xn (a1n e1 + a2n e2 + : : : + ann en ) = x1 e1 +
: : : + xn en de unde a11 x1 + : : : + a1n xn = x1 ; ..., an1 x1 + : : : + ann xn = xn . Aceste
relatii sunt echivalente
0 1 cu egalitatea matriceal a AX = X; unde X este matricea
x1
B C
coloan a X = @ ... A. Doarece v este un vector propriu, el este nenul si atunci
xn
matricea X este nenul a. Se vede ca este valoare proprie pentru matricea A; iar X
este vector propriu corespunz ator.
n concluzie, valorile proprii ale endomorsmului A sunt valorile proprii reale ale
matricei sale n raport cu baza E (matricea A), iar vectorii proprii corespunz atori
acestei valori proprii sunt de forma v = x1 e1 + : : : + xn en unde (x1 ; :::; xn ) este o
solutie real
a nenul a a sistemului ( ) din sectiunea 2.3.

Observatie. Se poate ar ata c

a matricile unui endomorsm A n raport cu dou a
baze diferite ale lui V sunt asemenea, deci au aceleasi valori proprii. Rezult
a c
a

8
g
asirea valorilor proprii ale unui endomorsm nu depinde de baza spatiului vectorial
pe care o alegem pentru calcul.

Exemplu. Relu am exemplul precedent. Am v azut n sectiunea 2.4 c

a singura
valoare proprie real
a a matricei A este 2 si c
a sistemul ( ) pentru = 2 este
8
>
> 4x2 4x3 = 0
>
>
<
3x2 3x3 = 0
>
>
>
>
:
x1 + 3x2 x3 = 0
cu solutia real
a x1 = 2 ; x2 = ; x3 = ; 2 R. Deci vectorii proprii ai endo-
morsmului A corespunz atori valorii proprii 2 sunt v = 2 e1 + e2 + e3 ; adic
a
v = (2 ; ; ); 2 R.

2.6. Matrici diagonalizabile

Notiuni introduse: matrice diagonal

a, matrice diagonalizabil
a

Fie D = (dij )1 i;j n 2 Mn (C):

Denitie. D se numeste matrice diagonala dac
a dij = 0 pentru i 6= j:
Dac
0 a not
am elementele
1 de pe diagonala lui D cu d1 ; :::; dn ; avem
d1 0
B . .. C
D=@ A : Vom folosi si notatia D = diag(d1 ; :::; dn ):
0 dn
Denitie. O matrice A 2 Mn (C) se numeste diagonalizabila dac
a este asemenea
cu o matrice diagonal
a (adic
a exist
a D 2 Mn (C) diagonal
a si C 2 Mn (C) inversabil
a
astfel nct A = C D C 1 ).
Teorem a. Matricea A este diagonalizabila daca si numai daca exista o matrice
inversabila ale carei coloane sa e vectori proprii ai lui A:
Demonstratie. S a presupunem mai nti c a A este diagonalizabil a. Atunci
1
exist a D diagonal a si C inversabil a astfel nct A = C D C ; adic a A C = C D:
Dac a C = [C1 : : : Cn ] (adic a C1 ; : : : ; Cn sunt coloanele matricei C), atunci A C =
[A C1 : : : A Cn ] si dac a D =diag(d1 ; :::; dn ); atunci C D = [d1 C1 : : : dn Cn ]: Obtinem
A Ci = di Ci ; i = 1; :::; n; adic a Ci este vector propriu al matricei A (Ci 6= 0 pentru
c
a C este inversabil a).
Reciproc, s a presupunem c a exist a C o matrice inversabil a ale c
arei coloane
C1 ; : : : ; Cn sunt vectori proprii ai matricei A: Atunci exist a 1 ; :::; n 2 R astfel nct
A Ci = i Ci ; i = 1; :::; n: G asim A C = [A C1 : : : A Cn ] = [ 1 C1 : : : n Cn ] =
[C1 : : : Cn ] diag( 1 ; :::; n ) = C D; de unde A = C D C 1 cu D diagonal a, deci
A este diagonalizabil a.

9
 S
a observ am c a daca A este diagonalizabil a si A = C D C 1 unde D este o
matrice diagonal a, atunci nu numai coloanele lui C sunt vectori proprii ai lui A (asa
cum am v azut mai sus), dar si elementele de pe diagonala lui D sunt valori proprii
ale lui A (caci avem A Ci = di Ci ; i = 1; :::; n). Se poate ns a vedea ca pe diagonala
lui D se aa toate valorile proprii ale lui A; ecare asezat a de attea ori de cte
ori este multipl a. Aceasta se ntmpl a deoarece A si D sunt asemenea si atunci au
aceleasi valori proprii cu aceleasi multiplicit ati algebrice. Dar valorile proprii ale lui
D = diag(d1 ; :::; dn ) sunt tocmai d1 ; : : : ; dn . Sa mai remarc am ca vectorii proprii ai
matricei A apar n matricea C n aceeasi ordine n care apar valorile proprii ale lui
A pe diagonala lui D:
0 1
7 4 1
Exemplu. Fie matricea A = @ 4 7 1 A care are valorile proprii 3 si
4 4 4 0 1

12; ma (3) = 2 si ma (12) = 1; iar vectorii proprii X3 = @ A; 6= 0 sau

0 1 0 4( + 1 )
1 0 1
6= 0; si X12 = @ A ; 6= 0: Matricea C = @ 0 1 1 A este format a din
4 4 1
vectori proprii ai lui A (primele dou a coloane sunt vectori proprii corespunz atori
valorii proprii 3; iar ultima coloan
a este vector propriu corespunzator0valorii proprii
1
3 0 0
a. Are loc relatia A = C D C 1 , unde D = @ 0 3 0 A.
12) si este inversabil
0 0 12
n concluzie, matricea A este diagonalizabil a.
Teorema. Fie A 2 Mn (C): Matricea A este diagonalizabila daca si numai daca
ma ( ) = mg ( ) oricare ar o valoare proprie a lui A.
Exemple. 1) Matricea A de la exemplul precedent are valorile proprii 3 si 12;
ma (3) = 2 si ma (12) = 1: S
a gasim multiplicit
atile geometrice ale
0 valorilor proprii.
1
4 4 1
Avem mg (3) = 3 rang(A 3I3 ) = 3 1 = 2 deoarece A 3I3 = @ 4 4 1 A
4 4 1
si mg (12) = 1 deoarece ma (12) = 1. Deoarece ma (3) = mg (3) si ma (12) = mg (12);
matricea A este0diagonalizabil a.1
4 5 2
2) Fie A = @ 2 2 1 A. Avem o singur a valoare proprie, 1. Dar ma (1) =
1 1 1
3; pe cnd mg (1) = 3 rang(A I3 )= 3 2 = 1: Matricea A nu este diagonalizabil a.
Corolar. Daca valorile proprii ale matricei A sunt simple (adica au multiplic-
itatile algebrice 1), atunci A este diagonalizabila.
ntr-adevar, deoarece ma ( ) = 1 oricare ar o valoare proprie a lui A; avem
mg ( ) = 1 si conditia pentru ca matricea A s
a e diagonalizabil
a este ndeplinit
a.

10
 0 1
1 2 2
Exemplu. Matricea A = @ 2 2 2 A este diagonalizabil
a deoarece are
3 6 6
valorile proprii 3; 2; 0 simple.
Dac a A 2 Mn (C) este o matrice diagonalizabil a, atunci prin a diagonaliza ma-
tricea A vom ntelege a g asi matricea diagonal a D 2 Mn (C) si o matrice inversabil a
1
C 2 Mn (C) astfel nct A = C D C : Rezumnd tot ce am spus pn a acum,
pentru a vedea dac a o matrice A este diagonalizabil a si pentru a o diagonaliza, vom
parcurge urm atorii pasi:
calculam PA ( ) (polinomul caracteristic al matricei A);
aam valorile proprii ale lui A; rezolvnd ecuatia caracteristic a PA ( ) = 0;
adic a aam r
adacinile ei distincte 1 ; :::; p ;
stabilim multiplicit atile lor algebrice ma ( 1 ); :::; ma ( p ) si calcul
am multiplic-
it
atile geometrice mg ( i ) = n rang(A i In ); i = 1; :::; p;
dac a ma ( i ) = mg ( i ) pentru ecare i = 1; :::; p; atunci A este diagonalizabil a
(si nu este diagonalizabil a dac a exist
a cel putin un i astfel nct ma ( i ) 6= mg ( i ));
scriem D = diag( 1 ; :::; 1 ; :::; p ; :::; p ) unde i apare de ma ( i ) ori, i = 1; :::; p;
m ( ) m ( )
scriem C = [C11 :::C1 g 1 : : : Cp1 :::Cp g p ], unde matricea coloan a Cij este vec-
tor propriu corespunz ator valorii proprii j . Coloanele lui C se aleg n asa fel nct
matricea C s a e inversabil a (acest lucru este posibil deoarece A este diagonali-
zabil a). 0 1
0 1 1
Exemplul 4. Consider am matricea A = @ 1 0 1 A. Polinomul ei caracter-
1 1 0
3
istic este PA ( ) = + 3 + 2 cu r ad
acina dubl a 1 si r ad
acina simpl
a 2: 1 si 2
sunt valorile proprii ale lui A si avem ma ( 1) = 2, ma (2) = 1.
Deoarece ma ( 1) = mg ( 1) si ma (2) = mg (2); A este diagonalizabil 0 a. 1

Vectorii proprii corespunz

atori valorii proprii 1 sunt X 1 = @ A;
0 1

6= 0 sau atori valorii proprii 2 sunt X2 = @

6= 0; iar cei corespunz A; 6= 0.
0 1 0 1
1 0
Pentru valoarea proprie 1 alegem vectorii proprii @ 0 A si @ 1 A deoarece
0 1 1 1
1 0
rang@ 0 1 A = 2 = mg ( 1); iar pentru valoarea proprie 2 alegem vectorul
1
0 1
1 0 1 0 1
1 1 1 0 1
propriu @ 1 A c
aci rang@ 1 A = 1 = mg (2): Atunci C = @ 0 1 1 A si
1 1 1 1 1

11
 0 1
1 0 0
D=@ 0 1 0 A.
0 0 2
Aplicatie. Fie A 2 Mn (C) o matrice diagonalizabil a. Vom ar ata cum se pot
calcula puterile naturale ale lui A folosind forma diagonal a.
Exist
a D diagonala si C nesingulara astfel nct A = C D C 1 . Prin inductie
se arat a Am = C Dm C 1 , m 2 N si c
a c a, daca
0 1 0 m 1
d1 0 : : : 0 d1 0 : : : 0
B 0 d2 : : : 0 C B m C
D=B C , atunci Dm = B 0 d2 : : : 0 C :
@ ::: ::: ::: ::: A @ ::: ::: ::: ::: A
0 0 : : : dn 0 0 : : : dm
n

0 1
21 2
Exemplul 5. Pentru matricea A = @ 2 A si m 2 N avem
2 2
63 6
0 1
0 10 1 1 2 2
1 2 0 ( 3) m
0 0 B C
B C
Am = C D m C 1 = @ 0 1 1 A@ 0 ( 2)m 0 A B B 1 1 1 C
C
1 0 1 0 0 0 @ A
1 2 1
0 1
( 3)m + 2( 2)m 2( 3)m + 2( 2)m 2( 3)m + 2( 2)m
B C
B C
=B
B ( 2)m
( 2)m
( 2)m C.
C
@ A
( 3)m 2( 3)m 2( 3)m

2.7. Endomorsme diagonalizabile

Notiuni introduse: endomorsm diagonalizabil

Denitie. Endomorsmul A se numeste diagonalizabil dac

a exist
a o baz
a a lui
V n raport cu care matricea lui A s
a e diagonal
a.
Exemplu. Matricea endomorsmului A : R3 ! R3 , A(x) = (7x1 + 4x2
x3 ; 4x1 + 7x2 x3 ; 4x1 4x2 + (x1 ; x2 ; x3 ) n raport cu baza B =
04x3 ); x = 1
3 0 0
f(1; 0; 4); (0; 1; 4); (1; 1; 1)g este @ 0 3 0 A care este diagonal a, deci A este
0 0 12
diagonalizabil.
Teorem a. Urmatoarele armatii sunt echivalente:
a) A este un endomorsm diagonalizabil.

12
 b) Exista o baza a lui V formata din vectori proprii ai lui A.
c) Oricare ar o baza a lui V matricea lui A n raport cu acea baza este diago-
nalizabila.
Demonstratie. a) =) b) Fie A endomorsm diagonalizabil si E = fe1 ; : : : ; en g o
baz a a lui V n raport cu care matricea lui A s a e diagonal a. Dac
a A = (aij )1 i;j n
este aceast a matrice, atunci A(e1 ) = a11 e1 + a21 e2 + : : : + an1 en ; ..., A(en ) = a1n e1 +
a2n e2 + : : : + ann en ; dar A ind diagonal a, aij = 0 pentru i 6= j si atunci avem
A(e1 ) = a11 e1 ; ..., A(en ) = ann en : Rezult a c
a e1 ; : : : ; en sunt vectori proprii ai lui A
(corespunz atori valorilor proprii a11 ; ..., ann ).
b) =) a) Fie acum E = fe1 ; : : : ; en g o baz a format a din vectori proprii ai lui A
corespunz atori valorilor proprii 1 ; : : : ; n . Atunci A(e1 ) = 1 e11 ; : : : ; A(en ) = n en
si matricea lui A n raport cu baza E este diag( 1 ; : : : ; n ).
a) =) c) S a presupunem c a matricea diagonal a D este matricea endomorsmului
A n raport cu o baz a si c
a A este matricea lui A n raport cu alt a baza. Atunci A
este asemenea cu D; deci A este diagonalizabil a.
c) =) a) Acest a armatie rezulta din procedeul de diagonalizare a unei matrice.
Exemplu. Fie endomorsmul A din exemplul precedent. Am v azut ca exist
ao
baz
a n raport cu care matricea lui A este diagonal a, deci A este diagonalizabil.
Baza B = f(1; 0; 4); (0; 1; 4); (1; 1; 1)g este format a din vectori proprii ai lui
A. ntr-adevar, A ((1; 0; 4)) = 3(1; 0; 4); A ((0; 1; 4)) = 3(0; 1; 4); A ((1; 1; 1)) =
12(1; 1; 1).
Pentru a vedea daca un endomorsm este diagonalizabil scriem matricea lui n
raport cu o baz
a a spatiului vectorial si veric
am conditiile ca acea matrice s
a e
diagonal
a.
Exemplu. Matricea endomorsmului 0 A din exemplele
1 precedente n raport cu
7 4 1
baza canonic a a lui R3 este A = @ 4 7 1 A. Asa cum am v azut, valorile
4 4 4
proprii ale acestei matrice sunt 3 si 12 cu ma (3) = mg (3) = 2 si ma (12) = mg (12) =
1. Deci matricea A este diagonalizabil a si, n consecint
a, endomorsmul A este
diagonalizabil.
Pentru a gasi o baza n raport cu care matricea unui endomorsm diagonali-
zabil este diagonal
a aam subspatiile proprii corespunzatoare ec
arei valori proprii,
determin am cte o baz a a ec
arui subspatiu propriu si apoi reunim aceste baze.
Multimea obtinuta este o baz
a a spatiului vectorial formata din vectori proprii ai
lui A.
Exemplu. Subspatiile proprii ale endomorsmului A din exemplele precedente
sunt S(3) = f( ; ; 4( + )) j ; 2 Rg si S(12) = f( ; ; ) j 2 Rg cu bazele
f(1; 0; 4); (0; 1; 4)g si f(1; 1; 1)g. Reuniunea lor, f(1; 0; 4); (0; 1; 4); (1; 1; 1)g, este
o baza format a din vectori proprii ai lui A, deci o baza n raport cu care matricea
lui A este diagonal a.

13
 2.8. Exercitii

2.1. Denitie si propriet

ati generale

1. Care dintre functiile de mai jos este transformare liniar a?

2
a) T : R ! R; T (x) = x1 + x2 ; x = (x1 ; x2 ).
b) T : R2 ! R; T (x) = x1 + x2 1; x = (x1 ; x2 ).
c) T : R3 ! R2 ; T (x) = (x1 + x3 ; x1 + x2 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
d) T : R3 ! R3 ; T (x) = (x1 2x2 ; x1 + x3 ; x1 x2 + x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
e) T : R3 ! R2 ; T (x) = (x21 ; x1 + x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
f) T : R3 ! R5 ; T (x) = (x1 ; x2 ; x3 ; x1 + x2 ; x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).

2. S
a se arate c a T este transformare liniar
a:
Rb
a) T : C 0 [a; b] ! R; T (f ) = xf (x)dx;
a
b) T : Mm;n (K) ! Mn;m (K); T (A) = AT .
c) T : K3 [X] ! K2 [X]; T (a0 + a1 X + a2 X 2 + a3 X 3 ) = a0 + a1 X + a2 X 2 .

3. S
a se arate c
a T este un izomorsm de spatii vectoriale.
n+1
a) T : K ! Kn [X]; T (a0 ; a1 ; : : : ; an ) = a0 + a1 X + : : : + an X n .
x1 x2
b) T : K4 ! M2 (K); T (x) = ; x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ).
x3 x4

2.2. Nucleu si imagine

1. S a se g
aseasc
a nucleul si imaginea transform arii liniare T si sa se determine
dimensiunile lor.
a) T : R3 ! R2 ; T (x) = (x1 + x3 ; x1 + x2 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
b) T : R3 ! R3 ; T (x) = (x1 + x2 + x3 ; 2x1 x2 + x3 ; 3x1 + 2x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
c) T : R3 ! R3 ; T (x) = (x1 x2 + 2x3 ; x1 + x3 ; x2 + x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
d) T : R3 ! R3 ; T (x) = (x1 + x2 + x3 ; x1 x2 x3 ; 2x1 + 2x2 + 2x3 ); x =
(x1 ; x2 ; x3 ).
e) T : R3 ! R3 ; T (x) = (x1 2x2 ; x1 + x3 ; x1 x2 + x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
f) T : R3 ! R5 ; T (x) = (x1 ; x2 ; x3 ; x1 + x2 ; x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).

2. Aceeasi problem a pentru transform

arile liniare de la
a) exercitiul 2. b) de la 2.1.
b) exercitiul 2. c) de la 2.1.

2.3. Valori si vectori proprii pentru endomorsme

1. Se considera endomorsmul A al lui R3 unde:

a) A(x) = ( x1 + 4x2 + 3x3 ; 2x1 + 5x2 + 3x3 ; 2x1 4x2 2x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
b) A(x) = (x2 + x3 ; x1 + x3 ; x1 + x2 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
c) A(x) = (x2 ; x3 ; x1 3x2 + 3x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).
d) A(x) = (x1 + 2x2 ; 2x2 ; 2x1 2x2 x3 ); x = (x1 ; x2 ; x3 ).

14
 S
a se calculeze valorile proprii, vectorii proprii si subspatiile proprii ale lui A. S
a
se g
aseasca baze pentru subspatiile proprii si s
a se indice dimensiunile lor.

2.4. Valori si vectori proprii pentru matrice

1. Sa se calculeze polinomul caracteristic pentru urm atoarele matrici:

0 1 0 1
0 1 1 4 5 2
1 2 1 2
a) ; b) ; c) @ 1 0 1 A ; d) @ 2 2 1 A;
2 1 2 1
1 1 0 1 1 1
0 1 0 1 0 1
4 6 0 1 4 3 4 1 1
e) @ 3 5 0 A ; f) @ 2 5 3 A ; g) @ 1 3 1 A;
3 6 1 2 4 2 0 1 1
0 1 0 1 0 1
1 2 2 1 2 0 0 3 3
h) @ 2 2 2 A ; i) @ 0 2 0 A ; j) @ 1 8 6 A;
3 6 6 2 2 1 2 14 10
0 1 0 1 0 1
0 1 0 3 1 1 2 1 2
k) @ 0 A
0 1 ; l) @ 0 2 A
0 ; m) @ 5 3 3 A;
1 3 3 1 1 1 1 0 2
0 1 0 1 0 1
0 0 1 7 12 2 0 1 1
n) @ 1 0 0 A ; p) @ 3 4 0 A ; q) @ 1 0 1 A;
0 1 0 2 0 2 1 1 0
0 1 0 1 0 1
3 1 0 0 1 2 3 4 1 0 2 1
B 4 1 0 0 C B C B 2 C
r) B C ; s) B 0 1 2 3 C ; t) B 0 1 4 C:
@ 7 1 2 1 A @ 0 0 1 2 A @ 2 1 0 1 A
17 6 1 0 0 0 0 1 2 1 1 2
0 1 0 1 0 1
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0
B 0 0 1 0 C B 1 C B C
u) B C ; v) B 1 1 1 C ; z) B 0 1 2 1 C :
@ 0 1 0 0 A @ 1 1 1 1 A @ 0 0 2 1 A
1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 2

1
2. Aplicnd teorema Cayley-Hamilton, s
a se calculeze A pentru matricile de
la exercitiul 1 b), d), m) si s).
a se calculeze A7 dac
3. Aplicnd teorema Cayley-Hamilton, s a A este matricea
de la exercitiul 1 d).
4. Sa se gaseasca valorile proprii ale matricilor de la exercitiul 1 si s
a se determine
multiplicit
atile lor algebrice si geometrice.
5. S
a se calculeze vectorii proprii ai matricilor de la exercitiul 1.

2.5. Matricea unui endomorsm

15
 1. Fie T : R2 ! R2 ; T ((x1 ; x2 )) = (x1 + x2 ; 2x1 + 4x2 ). S a se deter-
mine matricele endomorsmului T n raport cu bazele B = f(1; 0); (0; 1)g si B 0 =
f(1; 1); (1; 2)g.

2. Care din transform arile liniare de la exercitiul 1 sunt endomorsme ale lui
3
R ? S
a se scrie matricele acestor endomorsme n raport cu baza canonic a a lui R3 .

3. Fie F = f(1; 2; 3); (3; 1; 2); (2; 3; 1)g. S

a se arate c a a lui R3 si
a F este o baz
s
a se g
aseasc
a matricea endomorsmului de la punctul c) al exercitiului 1 n raport
cu baza F.

4. Sa se g
aseasc
a matricea endomorsmului de la punctul d) al exercitiului 1 n
raport cu baza F = f(1; 1; 0); (1; 0; 1); (0; 1; 1)g.

5. Matricea
0 endomorsmului
1 T : R3 ! R3 n raport cu baza canonica a lui
3 2 0
R3 este @ 1 0 0 A. S a se g
aseasc
a matricea lui T n raport cu baza F =
0 0 0
f(1; 2; 3); (2; 1; 3); (1; 1; 1)g.

6. Matricea
0 endomorsmului
1 T : R3 ! R3 n raport cu baza canonica a lui
1 0 1
R3 este @ 0 1 1 A. S a se g
aseasc
a matricea lui T n raport cu baza F =
1 2 1
f(1; 1; 1); (1; 1; 0); (1; 0; 0)g.

7. Se consider a endomorsmul A al spatiului vectorial R2 [X] (spatiul vectorial

real al polinoamelor de grad cel mult 2, cu coecienti din R si de variabil
a X) care
satisface conditiile: A(1) = X X 2 ; A(1 + X) = 1; A(1 X 2 ) = X: S a se determine
matricile lui A n raport cu bazele f1; X; X 2 g, f1; 1 + X; 1 X 2 g.

2.6. Matrici diagonalizabile

1. S
a se indice matricile de la exercitiul 1 de la 2.4 care sunt diagonalizabile si
s
a se g
aseasc
a pentru acestea forma diagonal a.
2. Pentru matricile diagonalizabile date la exercitiul 1 de la 2.4 s
a se calculeze
m
A ; m 2 N.

2.7. Endomorsme diagonalizabile

1. S
a se g
aseasc
a care dintre endomorsmele de la exercitiul 2.3 este diagonali-
zabil.

2. Pentru endomorsmele A diagonalizabile de la exercitiul 2.3 s a se g

aseasc
ao
baz
a n raport cu care matricea lui A este diagonal
a si s
a se scrie aceast
a matrice.

16