VARIABILE ALEATOARE FINITE

Variabile aleatoare discrete.

Definitie O variabilă aleatoare este o funcţie între mulţimea rezultatelor posibile ale unei experienţe
Aleatoare şi mulţimea numerelor reale. O notăm:

Exemplu : 1). Persoanele aruncă pe rând un zar. Se acordă celui

care aruncă zarul :
1

Notam cu numarul de puncte obţinute de un jucator. Mulţimea cazurilor

Posibile ale acestei experienţe este . Se observă că :

Avem probabilităţile :

Se observă că valoarea 1 nu este luată precis ci în mod întâmplător cu şansa de realizare etc.

Variabila ia valorile 1,2,3 la întâmplare.

Tabloul de distribuţie al acestei variabile aleatoare este : .

Inegalităţile de forma: reprezintă evenimente.

1
Exemplu :
2). Dintr-o urnă care conţine acelaşi număr de bile albe si negre si se extrag 3 bile,
dupa fiecare extracţie bila punându-se înapoi în urnaă
Câte bile pot sa apara ?
Răspuns.
Din trei bile extrase pot să apară albe în număr de 0,1,2,3. Pentru a forma tabloul de distribuţie al variabilei
aleatoare trebuie să formăm câmpul de evenimente.
CÂMPUL DE NUMĂR BILE Am notat cu litera N bila neagră apărută.
EVENIMENTE ALBE PROBABILITATEA Am notat cu litera A bila albă apărută.
NNN 0
Evenimentul ANA arată că la prima extracţie
s-a obţinut o bilă albă, la a doua extracţie s-a
NNA 1
obţinut o bilă neagră, iar la a treia extracţie s-a
obţinut o bilă albă. Adică arată că
NAN 1 ar trebui să apară toate evenimentele elementare,
care sunt independente.
ANN 1

NAA 2

AAN 2

ANA 2

AAA 3

Probabilitatea de a obţine 2 bile albe este

Tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare , este :

3). Se consideră 3 bile de culori diferite care se repartizează la întâmplare în 3 urne.

Care este probabilitatea ca două urne să fie ocupate ?
 Dar trei ?
Care este probabilitatea ca urna să conţină 3 bile ?
Răspuns
Pentru a distinge cele trei bile de culori diferite le vom nota cu literele .
Formăm mulţimea rezultatelor posibile ale experienţei :
Experienţa conduce la 27 cazuri egal posibile:
care au aceiaşi

probabilitate de realizare
Vezi tabelul de mai jos cu repartiţia celor 3 bile a,b,c în 3 urne :

Să notăm cu variabila aleatoare . Aceasta poate să ia

următoarele valori: .

Avem evenimentele :

3
Tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare este :

Deci probabilitatea ca 2 urne să fie ocupate este de

Probabilitatea ca trei urne să fie ocupate este de :

Să notăm cu variabila aleatoare . Aceasta poate să ia

următoarele valori: .

Avem evenimentele :

Tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare este :

Exemplul 4). Se aruncă un zar de 2 ori. Care este tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare
ce reprezintă suma punctelor ce apar la cele două feţe ale zarului
. Răspuns.
Avem pentru un zar. Este acelaţi lucru ca şi dacă am arunca simultan 2 zaruri.

Mulţimea probelor posibile legate de experienţă sunt de perechi de feţe

ale zarului.

Fiecare eveniment are şansa de

Variabila aleatoare poate lua valorile ce reprezintă fiecare valoare suma

punctelor de pe câte o pereche de feţe.
Tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare este :
Exemplul 5). Se alege la întâmplare unul dintre primii 12 întregi şi se numără câţi divizori pozitivi
are. Care este probabilitatea ca să aibă 6 divizori, mai puţini de 4 divizori, cel puţin 2 divizori ?
Răspuns.
Numărul cazurilor egal posibile ale experienţei , şi din cei 12 întregi fiecare are şansa de a fi

ales cu probabilitatea de Vom întocmi un tabel care să conţină numărul de divizori pentru fiecare
dintre cele 12 numere întregi :

Tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare care dă “numărul de divizori” este :

urmărind acest tablou putem da răspunsurile la întrebările puse de

problemă : 1). Ca să aibă 6 divizori, probabilitatea este de

2).

3).

Exemplul 6). Se dau următoarele evenimente comerciale:

desfniţarea breslelor
convenţia comercială şi de navigaţie cu Austro – Ungaria.
Înfinţarea fabricii de zahăr dela Chitila
Toate acestea s-au realizat în anii .
Dacă un elev ghiceşte fără să cunoască răspunsul corect , datele acestor evenimente, care este repartiţia

Răspuns.
Formăm numărul probelor ( cazuri egal posibile ) de evenimente ( de răspunsuri ).

Variabila aleatoare poate să ia valorile

Tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare este

Se numeşte discretă ( discontinuă ) o variabilă aleatoare care poate lua numai valori izolate.
Numărul valorilor posibile ale unei variabile aleatoare discrete poate fi finit sau infinit ( adică
să formeze un şir infinit ). Noi vom considera, aproape fără excepţie,
numai variabile aleatoare discrete cu un număr finit de valori, întrucât trecerea la o infinitate de

5
valori se face automat, înlocuind sumele prin serii.
Se numeşte repartiţie ( distribuţie ) a unei variabile aleatoare discrete, enumerarea valorilor posibile ale
variabilei şi probabilităţile corespunzătoare acestora. Se scrie sub forma unui tablou în care prima
linie conţine toate valorile posibile, iar a dou linie conţine probabilităţile corespunzătoare.

 O variabilă aleatoare determină o partiţie ( desfacere ) de evenimente ,

astfel încât numai dacă se realizează evenimentul

Deoarece

Variabile aleatoare discrete clasice.

1). Distribuţia binomială
Dacă este un eveniment legat de o experienţă şi are probabilitatea când se efectuiază o
singură dată experienţa, iar este numărul de realizări ale evenimentului când efectuăm de
oriexperienţa, atunci, este o variabilă aleatoare ce dă: “numărul de realizări ale evenimentului
Este tocmai schema urnei cu bila revenită a lui Bernoulli. .

Întradevăr :

Scrierea prescurtată este :

Exemple : Se aruncă o monedă de 4 ori. Să se găsească repartiţia variabilei aleatoare , care dă

. Probabilitatea apariţiei feţei în fiecare experiment este prin

urmare apariţia feţei cu stema este de În 4 aruncări ale monedei stema poate

apărea fie niciodată, fie de 2 ori , fie de 3 ori , fie de 4 ori, deci valorile posibile ale variabilei sunt :
Probabilităţile acestor valori se pot calcula:
2). Distribuţia Poisson
Este corespunzătoare schemei lui Poisson. Variabila aleatoare care reprezintă numărul de apariţii
ale evenimentelor , atunci când se efectuiază experienţe independente unde este numărul
de apariţii . Din schema lui Poisson probabilitatea , este dată de coeficientul lui din polinomul :

Demonstraţie
; deoarece .

Exemplu : Fie trei urne cu urătoarea compoziţie :

Se extrage din fiecare urnă câte o bilă. Să se scrie tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare care reprezintă
numărul bilelor albe extrase. Variabila ia valorile 0,1,2,3, iar probabilităţile respective sunt coeficienţii lui:

7
3). Distribuţia corespunzătoare schemei bilei neîntoarse.
Dacă o urnă conţine şi din aceasta se extrag bile deodată,
numărul de bile albe obţinute este o variabilă aleatoare care se încadrează în schema bilei neîntoarse.

Avem :

Coeficientul lui din

Coeficientul lui din

Rezultă că

Exemplu : Într-un lot de 100 piese prelucrate la un strung, 10 sunt rebuturi. Pentru un control ce
calitate se extrag la întâmplare 5 piese din lot. Să se scrie tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare care
ia ca
valori “ numărul de piese rebut din cele 5 piese extrase”.

Variabila aleatoare notată cu are valorile :

 Funcţia de repartiţie

Definitie Funcţia unde se numeşte

funcţie de repartiţie.

Exemplu : 1). Fie variabila aleatoare funcţia de repartiţie este :

şi graficul ei :

Pentru oricare variabilă aleatoare şi pentru orice , avem: iar

Se mai poate scrie prescurtat:

Exemplu : 2). Fie variabila aleatoare funcţia de repartiţie este :

Proprietăţi ale funcţiei de repartiţie.

Demonstraţia ultimei proprietăţi.

9
Evenimentul

Exemplu : 2). Fie variabila aleatoare funcţia de

repartiţie este :

graficul

Aplicaţii la funcţia de repartiţie.

1) Dintr-o urnă în care sunt 10 bile albe şi 5 bile negre, se fac şase extracţii, punându-se de fiecare
dată bila extrasă înapoi în urnă. Se cere :
Să se determine funcţia de repartiţie a variabilei care dă numărul de bile albe extrase.
Să se rezolve aceeaşi problemă în cazul în care nu se mai pune bila extrasă înapoi în urnă.
Rezolvare
Fie ce constă în apariţia unei bile albe la extracţia

Fie ce constă în apariţia unei bile negre la extracţia

 În cele 6 extracţii bila albă poate să apară de ori. Suntem în cazul

distribuţiei binomiale:


Notăm cu numărul de bile albe obţinute, extrăgând pe rând 6 bile fără a mai pune bila

extrasă înapoi în urnă.. Găsim că

11
Operaţii cu variabile aleatoare.
 În toate cazurile cînd se vor face operaţii cu variabile aleatoare se va presupune că toate variabilee
sunt ataşate aceliaşi experienţe, deci toate variabilele aleatoare sunt definite pe aceiaşi mulţime de
evenimente, fără să mai precizăm aceasta.
1. Adunarea unei constante cu o variabilã aleatoare.
 constantă poate fi interpretată ca o variabilă definită pe orice mulţime de evenimente
elementare şi şi anume că variabila aleatoare care ia valoarea pentru orice eveniment

elementar, prin urmare tabloul de distribuţie este : . Din acest motiv se pot face

totdeauna operaţii cu variabile aleatoare şi constante.

 Fie atunci suma

2. Inmulţirea unei constante cu o variabilă aleatoare

Fie atunci produsul acestora este :

A). Adunarea variabilelor aleatoare independente

Fie variabilele care sunt

Independente dacă :

Variabila aleatoare sumă este :

Cu . Avem : ;

este probabilitatea realizării simultane a evenimentelor

Exemple : 1). Se dau variabilele aleatoare suma acestora este :

. Apare de 2 ori valoarea ,

adică apar evenimentele şi rezultă

În mod practic se procedează prin întocmirea unui tabel.

În prima coloană sunt valorile lui , iar în prima linie sunt valorile lui
Fiecare pătrăţel este tăiat de câte o diagonală; deasupra diagonalei se aşează suma valorilor .
Iar sub diagonală se aşează produsul probabilităţilor . Apoi se formează variabila ,
Aşezând pe linia I valorile de deasupra diagonalelor şi în linia II valorile de sub diagonale.

13
 Dacă apare de mai multe ori deasupra diagonalellor aceiaşi
valoare, aceasta se trece în linia I o singură dată, iar valorile de
sub diagonalele corespunzătoare se adună şi se trec în linia II.

2). Fie variabilele : se cere suma .

Folosim întocmirea tabelului practic folosit mai sus.

3). Fie variabilele aleatoare :

Folosim întocmirea tabelului practic :

B). Inmultirea variabilelor aleatoare independente
Fie variabilele care sunt

Independente dacă :

Variabila aleatoare produsul este :

Cu . Avem : ;

este probabilitatea realizării simultane a evenimentelor

Se procedează la fel ca la adunare, numai că aici se înmulţesc valorile variabilelor.

Exemple : 1). Se dau variabilele aleatoare produsul acestora este :

. Apare de 2 ori valoarea

,
adică apar evenimentele şi rezultă

În mod practic se procedează prin întocmirea unui tabel.

În prima coloană sunt valorile lui , iar în prima linie sunt
valorile lui
Fiecare pătrăţel este tăiat de câte o diagonală; deasupra
diagonalei se aşează produsul valorilor .
Iar sub diagonală se aşează produsul probabilităţilor
. Apoi se formează variabila ,
Aşezând pe linia I valorile de deasupra diagonalelor şi în linia
II valorile de sub diagonale.
Dacă apare de mai multe ori deasupra diagonalellor aceiaşi valoare, aceasta se trece în linia I o
singură dată, iar valorile de sub diagonalele corespunzătoare se adună şi se trec în linia II.

15
2). Fie variabilele aleatoare :

Folosim întocmirea tabelului practic :

 Să calculăm valorile lui folosind condiţiile că suma probabilităţilor pentru fiecare

variabilă este egală cu 1.

Luăm numai valorile pozitive deoarece probabilităţile p şi q sunt poziive. pe cre le

înlocuim în şi se obţin :
 şi

Atât pentru pentru adunare cât şi pentru înmulţire avem

Ridicarea la putere a unei variabile aleatoare.

În cazul particular când , atunci produsul
şi se obţine puterea unei variabile aleatoare

deoarece avem :

Exemple : 1). Fie variabila aleatoare

2) Fie variabila aleatoare:

Inversa unei variabile aleatoare.

Dacă variabila aleatoare ia numai valori nenule , atunci inversa variabilei aleatoare este
Variabila aleatoare notată cu cu următorul tablou de distribuţie :

se obţine din

pentru

Exemple : 1). Se dă variabila aleatoare :

2). Se dă variabila aleatoare :

Câtul a 2 variabile aleatoare.

Avem :

Fie variabilele aleatoare :

Atunci : .

Exemplu : Se dau variabilele aleatoare :

17
Observaţie : În cazul când variabilele sunt dependente probabilităţile se calculează asfel :

La fel este la înmulţire şi împărţire.

PROBLEME REZOLVATE
1). Se consideră numărul complex sunt determinate prin aruncarea unui zar.
Se cere probabilitatea ca numărul complex astfel obţinut să se găsească pe cercul:

Rezolvare.
Celor două experienţe de determinare a numerelor , le asociem două variabile aleatoare
care sunt independente şi au tablourile de distribuţie cele de mai jos:

unde şi

Un număr complex , se află pe cercul dacă ,

unde Rezultă să ridicăm la puterea II cele 2 variabile:

dar mai trebuie

calculată suma
Evenimentul

2). Se consideră dreapta de ecuaţie , unde coeficienţii se determină prin aruncarea

unui zar. Care este probabilitatea ca dreapta astfel obţinută să treacă prin punctul
Rezolvare.
Cei trei coeficienţi ai ecuaţiei aparţin variabilelor aleatoare : ataşate celor trei
experienţe ( trei aruncări a zarului ) având acelaşi tablou de distribuţie.

Dacă
Dacă

Calculăm suma cu ajutorul tabelului practic de mai jos :

19
3). Fiecare coeficient al ecuaţiei , se obţine prin aruncarea unui zar şi luarea numărului
de puncte obţinut. Care este probabilitatea ca ecuaţia datră să aibă soluţii ?.
Rezolvare.

Condiţia ca ecuaţia dată să aibă soluţii trebuie ca :

Avem evenimentul

4). Fiecare coeficient al ecuaţiei se determină prin aruncarea unui zar şi luarea
numărului de puncte obţinute. Care este probabilitatea ca ecuaţia să aibă rădăcini egale ?
Rezolvare.

Ecuaţia are rădăcini egale dacă

ne trebuie . Mai ne trebuie , pe care-l calculăm cu tabelul de mai jos:

21
Din mulţimea valorilor şi cele care sunt divizibile cu sunt :
Evenimentul

Rădăcinile ecuaţiei sunt distincte dacă dar nu poate fi

5). Un mobil se mişcă rectiliniu după legea unde reprezintă spaţiul parcurs iar
este timpul. Se determină constantele prin extragerea unei bile dintr-o urnă cu bile numerotate
dela 0 la n. Să se determine probabilitatea ca :
1 mişcarea să fie uniform acceleerată ;

2 mişcarea să fie uniformă ;

3 Viteza să fie de 5 m./sec. , când mobilul se mişcă uniform.

 Rezolvare.

Fie cele trei experienţe ( Trei extrageri succesive a unei bile din urna cu n+1 bile ).

uniformă şi trebuie ca .

3). Viteza să fie de 5 m./sec. când mobilul se mişcă uniform. Viteza este derivata spaţiului în raport
cu timpul. când se mişcă uniform, iar viteza este

Din relaţiile

6). Fiecare coeficient al polinomului se obţine prin aruncarea unui zar şi luarea
numărului de puncte obţinute. Care este probabilitatea ca polinomul astfel găsit să fie un cub perfect ?.
Să se determine efectiv cuburile perfecte, pentru care probabilitatea este pozitivă
Rezolvare

Scriem relaţiile lui Viete pentru polinomul dat: , pentru ca polinomul să fie

un cub perfect avem : dacă

Introducând în relaţiile lui Viete avem : unde

\\\\\\\\\\\\

Avem:
ia numai valorile

23
Rezultă că

7). Se consideră matricea , unde elementele se obţin prin aruncarea unui zar.

Care este probabilitatea ca matricea obţinută să fie singulară ? dar nesingulară ?

Rezolvare.

Avem evenimentul ;
. Ne trebuie produsul
variabilelor , pe care-l realizăm cu ajutorul tabelului practic construit