TEORIE - SONDAJE

1. DEFINIREA POPULATIEI
Definirea populatiei trebuie facuta cu mare atentie pentru a evita, fie tendinta de a alege o populatie nejustificat de larga, fie tendinta de a alege o populatie nejustificat de restransa. Spre exemplu, pentru firmele care produc autoturisme, populatia totala o poate reprezenta populatia intregii tari, inclusiv copii de diferite varste. Dar, populatia relevanta, care va face obiectul cercetarii, va fi constituita numai din populatia care are peste 18 ani. Nu se poate admite nici o populatie nejustificat de restransa cum ar fi, spre exemplu, populatia masculina cuprinsa intre 25 si 50 de ani. Aceasta poate acoperi o mare parte a pietei autoturismelor, dar, evident, exclude unele segmente importante. In practica, in cazul unei esantionari aleatoare, esantionul va fi ales dintro lista a populatiei care deseori difera, intr-o anumita masura, de populatia care face obiectul cercetarii. Aceasta lista reprezinta cadrul de esantionare sau baza de esantionaredeoarece ea cuprinde elementele din care urmeaza a se constitui esantionul. Asemenea liste, spre exemplu, sunt cele care cuprind totalitatea agentilor economici dintr-un municipiu, judet sau pe ansamblul tarii, listele electorale, cartile de telefon ale localitatilor, listele cu autovehiculele inmatriculate de catre politie, harta unui oras cu toate strazile pe care le are s.a. In practica, aceste liste care au rolul de a stabili populatia cadru, sunt de cele mai multe ori imperfecte iar in multe situatii ele nu exista. Constituirea esantionului presupune stabilirea unitatii de esantionare. Unitatea de esantionare este reprezentata de un element distinct sau un grup de elemente distincte din cadrul populatiei cercetate, ce poate fi selectat pentru a forma esantionul. Unitatea de esantionare poate fi o persoana, o familie, o gospodarie, o firma sau o intreprindere, o localitate etc. Se impune a preciza ca unitatea de esantionare nu este intotdeauna identica cu unitatea de analiza. Spre exemplu, in analiza cheltuielilor familiare, unitatea de esantionare poate fi locuinta sau gospodaria, iar unitatea de analizapoate fi o persoana sau o familie.

2. TIPURI DE INTREBARI
INCHISE AVANTAJE: -uurina completrii chestionarului; -precizarea coninutului ntrebrii; -necesit timp scurt pentru rspuns -uniformitatea nelegerii ntrebrilor i a nregistrrii rspunsurilor; -uurina codificrii i evitarea erorilor n realizarea acesteia; -uureaz munca operatorilor; -rapiditatea i uurina prelucrrii; -permite compararea grupurilor; -faciliteaz efectuarea testelor de semnificaie. INCHISE DEZAVANTAJE: -pierderea spontaneitii rspunsurilor; -limiteaz cmpul opiunilor celor intervievai; -induce o ordine de preferin prin ordinea nscrierii variantelor n chestionar; -sporete artificial frecvena rspunsurilor nu tiu/nu rspund. DESCHISE AVANTAJE: -spontaneitatea rspunsurilor; -indic fidel nivelul cunotinelor -subiectului asupra problemei investigate; -indic elementele crora subiectul le acord cea mai mare importan; -evit consecinele efectelor de format specifice ntrebrilor nchise (prin limitarea i ordonarea rspunsurilor). DESCHISE DEZAVANTAJE: -lungete timpul de completare a chestionarului; -cer un efort suplimentar respondentului; -rata de non-rspuns este mai mare dect la ntrebrile nchise; -sunt foarte dificil de codificat i analizat; -nu ofer nici o informaie respondenilor despre tipul de rspuns ateptat de la ei.

TIPURI Intrebarile factologice Intrebarile filtru ntrebrile de opinie sau atitudine vizeaz aspecte ce in de universul interior al individului cum ar fi prerile, ateptrile, evalurile, ataamentul fa de valori, explicaiile fenomenelor din jur, comportament etc. ntrebrile de cunotine au un specific foarte clar i au ca scop caracterizarea nivelului de cunotine al subiectului. Pot fi utilizate i ca ntrebri de control validnd sinceritatea si capabilitatea subiectului.

3. TIPURI DE ERORI
A. Erori de observare: -eroriale operatorului de interviu -erori ale respondentului -erori de msurare -erori de culegere a datelor B. Erori de reprezentativitate: B1. Erori sistematice : cauzate de: -nerespectarea principiului seleciei aleatoare -numrul mare de non-rspunsuri -aria de acoperire Eroarea sistematica rezulta din factori care nu sunt legati de marimea esantionului. Acesti factori care genereaza eroarea sistematica sunt legati de imperfectiunile procesului de esantionare cum ar fi, spre exemplu, greseli de selectie a unitatilor esantionului, greseli in intocmirea cadrului de esantionare, greseli de masurare, nonraspunsuri, raspunsuri care nu corespund realitatii, refuzul de a participa la desfasurarea anchetei etc. Aceste erori nu se datoresc deci variabilitatii sanselor de a face parte din esantion si, ca atare, ele se mai numesc erori nonesantion. Eroarea sistematica exista atunci cand rezultatele esantionului evidentiaza o tendinta persistentade abatere intr-o directie anume de la valoarea parametrilor populatiei.

B2. Erori ntmpltoare Acest tip de eroare reflecta o fluctuatie de ordin statistic care apare din cauza variatiilor de sanse in selectarea unitatilor unui esantion. Realizarea unei estimatii prin intermediul unui esantion nu este acelasi lucru ca rezultatul evidentiat de un census (recensamant). In cazul unui census sunt culese informatii de la absolut toate unitatile populatiei cercetate. In acest context, eroarea aleatoare de esantionare va apare ca o diferenta intre rezultatele unui esantion si rezultatele unui census. Eroarea intamplatoare de esantionare depinde de marimea esantionului. Cu cat esantionul va fi mai mare, cu atat mai mica va fi eroarea aleatoare de esantionare. Eroarea aleatoare de esantionare se poate estima in functie de marimea esantionului.

4. SCALAREA INTREBARILOR
Nominala vrb. Calitativa echivalena ntre treptele scalei frecvene absolute i relative, modul, coeficient de asociere, testul X2 Ordinala vrb. calitativa ierarhizare ntre treptele scalei n plus: cuartile, coeficienii de corelaie a rangurilor

Cardinala vrb. Cantitativa msoar diferenele dintre treptele scalei n plus: medii de calcul, dispersii, corelaia parametric, regresia, testele parametrice Proportionala vrb. Cantitativa punctul zero natural toate operaiile

5. NON RASPUNSURI PARTIALE

Non-rspunsurile determina: cresterea erorii de reprezentativitate prin diminuarea volumului eantionului. modificarea structrurii eantionului, non-respondenii formnd o subpopulaie aparte Metoda imputaiilor Notm: 1. yij= rspunsul pe care l d individului i din eantionul E la ntrebarea j (i=1,..,n, j=1,... ,p). 2. (yi1, ...., yip) vectorul format din raspunsurile individului i 3. Fiecare poziie de coordonate (i,j) unde avem valoare lipsa trebuie tratat separat, prin crearea unei valori yijnumit valoare atribuit sau imputaie. Imputaia deductiv Se refer la acele situaii (rare n practic) n care se poate stabili valoarea corect printr-o deducie logic. Este vorba de o modalitate determinist de a corecta datele incorecte sau nevalidate. n acest caz yij = yij. Imputaia predictiv prin mediere global Se realizeaz nlocuind non-rspunsul de pe poziia (i,j) cu media rspunsurilor care au fost obinute la ntrebarea j.

Avantaje: nlocuirea valorii lips se face cu o valoare probabil ceea ce i d un oarecare grad de stabilitate. Dezavantaje: subevaluare sever a dispersiei estimatorului pentru media sau totalul caracteristicii yj. Imputaia predictiv prin mediere pe clase Este similar imputaiei predictive prin mediere global, cu deosebirea c nu se utilizeaz o singur imputaie, ci mai multe corespunztoare unor clase n care a fost mprit mulimea respondenilor. Astfel, partiionm mulimea respondenilor r la ntrebarea j n q clase disjuncte. Identificm clasa cruia i aparine individul i construim imputaia:

unde t ia valorile 1,..,q iar k este numrul de respondeni din clasa respectiv. Avantaje: Reduce gradul de subestimare a dispersiei estimatorului.

6. NON RASPUNSURI PARTIALE

Reselecia pentru non-respondeni Este o metod utilizat pentru tratarea non-rspunsurilor totale. Dac timpul i bugetul alocate sondajului permit, se poate face o reselecie pentru nonrespondeni. mprim n mod formal populaia de volum N n dou straturi: cel al respondenilor de volum N1 i cel al non-respondenilor de volum N2.

Metodapost-stratificrii i a calibrrii generalizate Utilizarea acestor metode necesit utilizarea unor informaii deteliate privind repartiiile ncrucisate dup mai multe variabile auxiliare, o dotare tehnic superioar i un soft specializat.

7. PROCEDEE DE ESANTIONARE NEALETOARE

Esantionarea nealeatoare reprezinta acea tehnica a stabilirii esantionului care presupune necunoasterea probabilitatii de includere in esantion a indivizilor colectivitatii. Selectia are deci un caracter arbitrar si se bazeaza, in primul rand,

pe judecata personala a cercetatorului presupunand o 'alegere rezonabila'. In anumite situatii, o asemenea metoda poate fi utila pentru scopurile cercetarii. Esantionarea nealeatoare cuprinde, de asemenea, mai multe metode. Cele mai importante sunt: a. esantionarea conventionala (la intamplare); b. esantionare logica; c. esantionare cota - parte; d. esantionarea din aproape in aproape; e. esantionarea la locul de cumparare sau la locul de consumare; a) esantionarea conventionala (la intamplare) O metoda a esantionarii nealeatoare o reprezinta esantionarea conventionala, convenabila deoarece ea presupune alegerea componentelor esantionului in cel mai simplu mod posibil: prin oprirea si luarea unor interviuri, de obicei scurte, a unor persoane aflate in incinta magazinelor sau pe strada. Prin aceasta metoda foarte economica se realizeaza un esantion care nu poate fi reprezentativ pentru o anumita populatie sau colectivitate. Concluziile rezultate, desigur, nu se pot generaliza la nivelul populatiei avute in vedere. Cu toate acestea, o asemenea metoda este folositoare in cazul unor cercetari exploratorii care, ulterior, vor fi urmate de cercetari descriptive ce vor implica esantioane stabilite probabilistic. b) esantionare logica In cadrul esantionarii nealeatoare o alta metoda o reprezinta esantionarea logica. In acest caz, o persoana cu experienta face o selectie a componentelor esantionului bazata pe rationamentul sau privind cele mai indicate trasaturi pe care trebuie sa le posede membrii esantionului. Cercetatorii stabilesc esantionul avand in vedere anumite scopuri pe care le urmaresc chiar daca ceea ce rezulta nu poate fi un esantion pe deplin reprezentativ. Spre exemplu, in cadrul unui test de piata, cercetatorii, pe baza unei analize logice, vor alege orasele pe care ei le considera ca fiind cele mai indicate pentru a testa noul produs. c) esantionare cota - parte Aceasta metoda nealeatoare, foarte raspandita, conduce la obtinerea unui esantion in conditii convenabile sub aspectul timpului si costurilor, care se

poate dovedi reprezentativ pentru analiza unor grupuri variate din cadrul populatiei avute in vedere.

Stabilirea esantionului cota - parte se face pornind de la doua cerinte: a) stabilirea caracteristicilor relevante de control; b) cunoasterea distributiei acestor caracteristici in cadrul populatiei care face obiectul cercetarii. Pornind de la o marime data a esantionului, se determina subesantioanele corespunzatoare fiecarei caracteristici si fiecarei modalitati de manifestare a fiecarei caracteristici in parte. Problema esentiala care se pune este aceea a identificarii fiecarei persoane care raspunde simultan criteriilor stabilite.Numai astfel esantionul efectiv constituit isi poate manifesta nivelul de reprezentativitate stabilit. e) esantionare la locul de cumparare sau la locul de consumare. Aceasta metoda empirica presupune stabilirea populatiei studiate in functie de locul de cumparare a unor bunuri sau servicii: clientii unui centru comercial, clientii unei anumite retele de restaurante, vizitatorii unei anumite agenti turistice etc. Spre exemplu, in cazul unui complex comercial, selectia subiectilor se poate face fie la intrarile sau iesirile din complex, fie in interiorul lui. De asemenea, interviurile respective trebuie realizate in anumite perioade de timp considerate omogene in raport cu clientela unitatii comerciale respective.

8. DETERMINAREA VOLUMULUI
Volumul esantionului (n) reprezinta numarul de produse extrase dintr-un lot, supuse verificarilor, astfel incat rezultatele obtinute sa poata fi concludente pentru intregul lot (cu riscurile acceptate la verificarea prin sondaj). Pentru ca esantionul sa fie reprezentativ se pune problema marimii lui si a extragerii.

Reprezentativitatea esantioanelor se asigura prin prelevarea lor dupa anumite metode statistice, care stabilesc marimea esantionului si acorda sanse egale de a fi extrase, tuturor produselor din lot. Rezultatele obtinute cu privire la esantionul de produse se extind la nivelul lotului. n aceast etap se stabilete: planul de sondaj procedeul de extracie mrimea eantionului, precizia teoretic a estimatorilor Probleme ridicate: 1.Cunoaterea,chiar cu o aproximaie, dispersia populaiei sau o estimaie a acesteia 2.Caracteristica n raport cu care se calculeaz volumul eantionului 3.Modul n care urmeaz s fie analizate rezultatele 4.Restricii de ordin financiar volumul eantionului de pornire: