RELATII FUZZY

Relatiile de preferinta sunt intens utilizate in microeconomie, in teoria

deciziilor, in teoria votului (Samuelson, Arrow, Sen - medaliati Nobel,
Georgescu-Roegen, etc), etc. Relatiile de preferinta se incadreaza in teoria
relatiilor crisp binare si au proprietati remarcabile: reflexivitate, simetrie,
tranzitivitate, totalitate, etc.

In mod natural s-a pus problema studierii relatiilor fuzzy (binare) definite pe
o multime de obiecte. In acest caz nu vom avea in vedere daca un obiect x
se afla in relatia R cu obiectul y, ci “gradul in care x se afla in relatia R cu y”
(acest grad este un numar in intervalul [0,1]).

Vom incepe cu prezentarea catorva elemente din teoria relatiilor crisp

binare. Introducerea relatiilor fuzzy si prezentarea unor notiuni si
proprietati legate de ele va urma o linie asemanatoare cu cea a definirii
multimilor fuzzy si a operatiilor lor (vezi cursul precedent):
- vom aminti definitia relatiilor crisp binare , proprietati ale lor , tipuri
de relatii crisp; toate aceste definitii si proprietati vor fi exprimate in
termenii functiilor caracteristice;
- definitia relatiilor fuzzy binare, a operatiilor si proprietatilor lor va fi
realizata pe baza celor de la punctul precedent.

1
 (I) Relatii clasice (crisp)

Fie X si Y doua multimi nevide (universuri) si X x Y produsul lor cartezian.

O relatie crisp intre elementele lui X si elementele lui Y este o submultime a
produsului cartezian X x Y. In cazul cand X = Y spunem ca R este o relatie
crisp binara pe X.
Atunci o relatie crisp binara pe X ( pe scurt, relatie crisp) este o
submultime R a lui X 2  XxX ( R  X 2 ).

Notatie: Fie x un element al lui X si y un element al lui Y. Atunci notam:

def
xRy  ( x, y )  R ( citim: x si y se afla in relatia R).
Relatiile crisp fiind submultimi ale lui X x Y , toate notiunile si proprietatile
referitoare la submultimi crisp se vor pastra si in cazul lor.
De pilda , functia caracteristica  R : X 2  {0,1} asociata unei relatii crisp R
este definita prin :
1, daca xRy
 R ( x, y )  
0, in caz contrar

Observatie. Fie R si Q doua relatii crisp ( relativ la X si Y). Atunci, ca si in

cazul submultimilor crisp, este valabila echivalenta urmatoare:
R  Q   R  Q

Rezulta ca o relatie crisp este determinata de functia sa caracteristica.

Vom identifica relatia crisp R cu functia sa caracteristica  R : X 2  {0,1} .
De aceea, putem considera o relatie crisp pe X ca fiind o functie
R : X 2  {0,1} .

2
Exemplul 1 Fie o multime X formata din sase indivizi X={a,b,c,d,e,f}.
Pentru orice x  X , notam v(x)=varsta lui x.
Vom lua si un caz concret:
v(a) = v(b) = 20
v(c) = 25; v(d) = 30
v(e) = v(f) = 40
Consideram urmatoarea relatie crisp binara pe X:

xRy  v( x )  v ( y )

In cazul concret considerat, relatia R va fi reprezentata de urmatoarea

tabela booleana (= matrice booleana) :

a b c d e f
a 1 1 0 0 0 0
b 1 1 0 0 0 0
c 0 0 1 0 0 0
d 0 0 0 1 0 0
e 0 0 0 0 1 1
f 0 0 0 0 1 1

Observatie: O relatie crisp este perfect determinata de tabela booleana

( =matricea booleana) asociata.

In continuare, vom aminti o serie de conditii ce definesc importante clase

de relatii (pe multimea X).

3
Spunem ca o relatie crisp binara R pe X este:
 reflexiva, daca : xRx, pentru orice xX
 ireflexiva, daca: non xRx, pentru orice xX
 tranzitiva, daca : xRy, yRz  xRz, pentru orice x,y,zX
 totala: daca pentru orice xy, avem xRy sau yRx
 antisimetrica: daca : xRy, yRx  x=y, pentru x,yX
 simetrica: daca: xRy yRx, pentru orice x, y X

Considerand relatia crisp R ca o functie R : X 2  {0,1} , proprietatile de mai sus

capata formele urmatoare:
reflexiva: R(x, x) = 1, pentru orice xX;
ireflexiva: R (x, x) = 0, pentru orice xX;
tranzitiva : pentru orice x,y,z  X, R(x,y) =1 si R(y,z) = 1 implica R(x,z)= 1
sau, echivalent : R(x,y)  R(y,z)  R(x,z)
totala pentru orice x  y , R ( x, y )  R ( y , x )  1

antisimetrica : pentru orice x,y  X , R(x,y) = 1 si R(y,x) = 1 implica x = y ;

simetrica : pentru orice x,y  X , R(x,y) = 1 implica R(y,x) = 1.

Observatie : (i) O relatie crisp R este reflexiva daca tabela booleana asociata
are 1 pe diagonala principala.
(ii) O relatie crisp R este simetrica daca si numai daca R(x,y) =
R(y,x), pentru orice x, y  X . Rezulta ca R este simetrica daca si numai daca
tabela booleana asociata este simetrica.

4
Proprietatile de mai sus ne permit sa definim cateva tipuri de relatii:

- relatia de echivalenta : reflexiva, simetrica si tranzitiva;

- relatia de ordine partiala: reflexiva, antisimetrica si tranzitiva;
- relatia de ordine totala: reflexiva, antisimetrica, tranzitiva si totala;
- relatia de preordine: reflexiva si tranzitiva ;
- relatia de ordine slaba :reflexiva, tranzitiva si totala.

Ca terminologie, vom spune pe scurt:

- relatie de ordine= ordine= relatie de ordine partiala;
- ordine totala= relatie de ordine totala;
- preordine= relatie de preordine;
- ordine slaba= relatie de ordine slaba.

(II) Relatii fuzzy binare

Fie X si Y doua multimi nevide (universuri, ale caror elemente pot fi obiecte,
indivizi, stari, alternative,etc). Am vazut in sectiunea precedenta ca o relatie
crisp pe X poate fi gandita ca o functie R : X 2  {0,1} . Generalizam aceasta
notiune astfel:
Definitie. O relatie fuzzy este o submultime fuzzy a lui X x Y , adica o functie
R : XxY  [0,1] .

O relatie fuzzy binara ( relatie fuzzy, pe scurt) pe multimea X este o functie

R : X 2  [0,1] .

Pentru orice element x al lui X si orice element y al lui Y numarul real R(x,y)
 [0, 1] va fi gradul in care obiectele x si y se afla in relatia R.

5
Exemplul 2.Fie X multimea bunicilor dintr-o familie si Y multimea nepotilor:
X= {b1 , b2 } ; Y = {n1 , n2 , n3 } .
Consideram relatia fuzzy R : XxY  [0,1] , cu intelesul :
“ copilul y seamana cu bunicul x”

definita de tabela urmatoare:

n1 n2 n3
b1 0.8 0.5 0.7
b2 0.9 0.6 0.7

Daca y este unul dintre copii si x unul dintre bunici atunci numarul real
R(x,y) este gradul in care copilul y seamana cu bunicul x.
De exemplu:
R (b2 , n1 )  0.9 : cea mai mare asemanare (cu gradul 0.9) are loc intre copilul
n1 si bunicul b2 .

Exemplul 3. Fie multimea X = {a,b,c,d,e,f} din Exemplul 1.

Enuntul urmator : “ indivizii x si y sunt de varste apropiate” nu poate fi
considerat o relatie crisp pe X.
Sa ne dam tabela urmatoare:

a b c d e f
a 1 1 0.5 1 0.5 0.9
b 1 1 0.2 1 0.25 0.4
c 0.25 0.2 1 0.3 0.5 0.7
d 1 1 0.3 1 0.6 0.8
e 0.5 0.25 0.5 0.6 1 0

6
f 0.9 0.4 0.7 0.8 0 1

Pentru orice doua elemente x,y ale lui X , sa definim

R(x,y) = numarul real din tabela de pe linia x si coloana y.
Atunci obtinem o relatie fuzzy pe X ce poate reprezenta enuntul “ indivizii x
si y sunt de varste apropiate”.
Observatie. R(x,y) va fi gradul in care indivizii x si y sunt de varste
apropiate .Numarul real R(x,y) apartine intervalului [0, 1].
- Daca R(x,y)= 1 atunci diferenta de varsta intre x si y este insesizabila
(x si y pot sa nu aiba exact aceeasi varsta!- totusi putem spune ca au
“aceeasi varsta” ). In cazul exemplului nostru, indivizii a, b si d au “
aceeasi varsta” , in sensul ca nu putem distinge diferentele de varsta.
- Daca R(x,y) = 0.9 ( a si f in cazul nostru) atunci x si y vor avea intr-
adevar varste apropiate ( 0.9 este gradul in care varsta lui x se
apropie de varsta lui y).
- Daca R(x,y) = 0 atunci diferenta de varsta intre x si y este
considerabila( e si f in cazul exemplului)

Exemplul 4. Un grup de experti in degustarea vinului compara cinci soiuri

de vin a,b,c,d si e. Fie X= {a, b, c, d, e} multimea celor cinci soiuri.
Pentru orice soiuri x si y notam:
R(x,y) = proportia in care degustatorii considera vinul x cel putin la fel de
bun ca vinul y.
Sa presupunem ca valorile lui R(x,y ) sunt inscrise in tabela urmatoare:

7
 a b c d e
a 1 0.57 0.57 0.29 0.63
b 0.43 1 0.70 0.52 0.28
c 0.43 0,30 1 0.72 0.48
d 0.71 0.48 0.28 1 0.48
e 0.37 0.72 0.52 0.52 1

Se observa ca
R(x,y) + R(y,x) = 1, daca vinul x este diferit de vinul y
R(x,x) = 1: vinul x este cel putin la fel de bun ca x.

Operatii cu relatii fuzzy

Relatiile fuzzy fiind submultimi fuzzy ale lui X x Y definitia operatiilor cu
relatii fuzzy se va incadra in definitia operatiilor cu submultimi fuzzy ( din
cursul trecut).
Vom prezenta principalele operatii cu multimi fuzzy.
Fie R : X  Y  [0,1] si Q : X  Y  [0,1] doua relatii fuzzy pe XxY.

Reuniunea R  Q: X  Y  [0,1] se defineste prin

(R  Q ) (x,y) = R(x,y)  Q(x, y) , pentru orice x  X ,y Y
Intersectia R  Q: X Y  [0,1] , se defineste prin
(R  Q ) (x,y) = R(x,y)  Q(x,y) , pentru orice x  X, y Y
Relatia opusa R : X  Y  [0,1] se defineste prin:
R ( x , y )  1  R ( x, y ) , pentru orice x  X , y Y

8
O operatie speciala este compunerea relatiilor fuzzy : daca R : X  Y  [0,1] ,

Q : Y  Z  [0,1] , atunci R  Q : X  Z  [0,1] este definita de:

( R  Q )( x, z )  {R ( x, y )  Q ( y, z ) | y  Y }

Daca R, Q sunt relatii fuzzy pe X, atunci R  Q este o relatie fuzzy pe X:

( R  Q)( x, z )  {R( x, y )  Q( y, z ) | y  X }

Ridicarea la putere: Fie R o relatie fuzzy pe X, R : X 2  [0,1] . Definim relatia

fuzzy R n : X 2  [0,1] prin
R n  R  ...  R (de n ori), n  1 .

Exemplul 5. Fie X = {a, b, c} si R, Q relatiile fuzzy pe X definite de matricile

urmatoare:
 1 0 0.7   0 .6 0 .6 0 
   
R=  0.3 0.2 0 , Q=  0 0 .6 0 .1 
 0 0.5 1   0 0 .1 0 
   

Atunci
 0 .6 0 .6 0 
 
R  Q =  0 .3 0 .3 0 .1 
 0 0.5 0 .1 
 

Exemplificam calculul elementelor matricii

R°Q(c,b) = [R(c,a)  Q(a,b)]  [R(c,b)  Q(b,b)]  [R(c,c) 

Q(c,b)]
= [0  0.6]  [0.5  0.6]  [1  0.1]
= 0  0.5  0.1 = 0.5

9
 R°Q(b,b) = [R(b,a)  Q(a,b)]  [R(b,b)  Q(b,b)]  [R(b,c) 
Q(c,b)]
= [0.3  0.6]  [0.2  0.6]  [0  0.1]
= 0.3  0.2  0 = 0.3

Exercitiu: Fie R si Q matricile din Exemplul 5.

(a) Sa se calculeze R Q, R  Q, R , Q .
(b) Sa se calculeze R 3 , Q2 .

(c) Sa se calculeze R Q  R.

Tipuri de relatii fuzzy

Fie X o multime nevida. O relatie fuzzy R pe multimea X ( R : X 2  [0,1] ) se

numeste:

Reflexiva: R(x,x) = 1, pentru orice x  X;

Ireflexiva: R(x,x) =0 , pentru orice x  X;
Tranzitiva: pentru orice x, y,z  X, R(x,y)  R(y,z)  R(x,z);
Totala: pentru orice elemente distincte x, y  X , R(x,y)  R(y,x) = 1;
Antisimetrica: pentru orice x, y  X, R(x,y) + R(y,x)  1, pentru xy;
Simetrica : pentru orice x, y  X , R(x,y) = R(y,x).

Observatie. Particularizand aceste definitii la relatii crisp regasim definitiile

operatiilor cu relatii crisp din Sectiunea 1.

10
O relatiile fuzzy R pe X se numeste:
Ordine fuzzy: daca este reflexiva, antisimetrica si tranzitiva;
Ordine fuzzy totala: ordine fuzzy care este totala;
Preordine fuzzy: daca este reflexiva si tranzitiva;
Ordine fuzzy slaba: preordine fuzzy care este totala;

(III) Relatii de preferinta fuzzy

Fie X un univers nevid. Elementele lui X se vor numi alternative.

Vrem sa definim ce ar putea insemna din punct de vedere matematic ca “o
alternativa x ar fi preferata unei alternative y” .

Si in acest caz vom porni de la modelarea crisp a preferintelor. Avem in

vedere doua tipuri de preferinte (existente in literatura):
(a) preferinta slaba, cu intelesul:
“ alternativa x este cel putin la fel de buna ca alternativa y”.
Preferinta slaba este modelata de relatiile crisp reflexive. Ne plasam in
acest context foarte general, impunand in definitia preferintelor slabe
numai reflexivitatea:
“ x este cel putin la fel de bun ca x”.
In unele situatii (social choice theory (=teoria alegerilor sociale),
microeconomie, teoria deciziilor ) se cere ca preferinta slaba sa fie o
preordine sau chiar o ordine slaba (= preordine totala).
(b) preferinta stricta , cu intelesul

11
 “ alternativa x este in mod strict mai buna decat y”.
Preferintele stricte sunt modelate prin relatii ireflexive, sau in unele cazuri
prin relatii ireflexive si tranzitive.

Modelarea fuzzy a preferintelor

Pornind de la discutia de mai sus asupra preferintelor crisp putem trece la

modelarea fuzzy a preferintelor.
Este vorba de preferinte vagi (de tip fuzzy) pentru care putem evalua doar
gradul in care o alternativa ar fi preferata alteia.
Este clar ca aceste preferinte vor fi modelate prin relatii fuzzy pe multimea
X a alternativelor. Vom folosi definitiile proprietatilor de reflexivitate,
ireflexivitate, tranzitivitate, etc ale relatiilor fuzzy ( vezi sectiunea 2).
O relatie de preferinta fuzzy slaba (= preferinta fuzzy slaba) pe X este o
relatie fuzzy reflexiva R pe X.
In acest caz, pentru orice doua alternative x si y , numarul real R(x,y) va fi
gradul in care alternativa x este cel putin la fel de buna ca y.
O relatie de preferinta fuzzy stricta (= preferinta fuzzy stricta ) pe X este o
relatie fuzzy ireflexiva pe X.
In acest caz, pentru orice doua alternative x si y , R(x,y) va fi gradul in care
alternativa x este strict mai buna decat y.
In unele situatii, se cere ca preferintele fuzzy slabe si preferintele fuzzy
stricte sa fie si tranzitive.
Nota. In literatura ( asupra relatiilor crisp sau a relatiilor fuzzy ) uneori se
foloseste terminologia :

12
 - relatii de preferinta = relatii de preferinta slabe.

Partea stricta a unei relatii de preferinta fuzzy

Vom porni tot de la cazul crisp.
Fie R o relatie de preferinta crisp pe X. Definim relatia crisp PR pe X in felul
urmator:
def
( x, y )  PR  ( x, y )  R si ( y , x )  R

Aceasta definitie poate fi exprimata si astfel

PR ( x, y )  R ( x, y )  R ( y , x ) .

Cum R este reflexiva rezulta imediat ca PR este o relatie de preferinta

stricta ( rezulta imediat ireflexivitatea lui PR ).

PR se numeste partea stricta asociata relatiei de preferinta R.

Cazul fuzzy
Fie R o relatie de preferinta fuzzy pe X. Definim relatia fuzzy PR : X 2  [0,1]
prin
PR ( x, y )  R( x, y )  R ( y, x)  R( x, y )  (1  R( y, x))

Cum R ( x, x )  1 rezulta
PR ( x, x )  R ( x, x)  (1  R ( x, x ))  0

Deci PR este ireflexiva. Atunci PR este o relatie de preferinta fuzzy stricta

numita partea stricta a lui R.
Relatia de indiferenta asociata unei relatii de preferinta fuzzy
Cazul crisp
Fie R o relatie de preferinta crisp pe X. Definim relatia crisp IR pe X in
felul urmator :
def
( x, y )  I R  ( x, y )  R si ( y , x )  R

13
Cazul fuzzy
Fie R o relatie de preferinta fuzzy pe X (deci reflexiva). Definim relatia fuzzy
IR pe X prin:
I R ( x, y )  R ( x, y )  R ( y , x ) pentru orice x,y  X.

Observatie. I R este o relatie fuzzy reflexiva si simetrica:

IR (x,x) = R(x,x)  R(x,x) = 1  1= 1

IR (x,y) = R(x,y)  R(y,x) = R(y,x)  R(x,y) = IR (y,x)

IR se numeste relatia de indiferenta asociata lui R.

Observatie Fie R 1 transpusa lui R: R 1 ( x , y )  R ( y , x ) . Atunci

PR  R  R 1  R  ( R ) 1 .

Demonstratie:
Este suficient sa demonstram ca R 1  ( R ) 1 . Aceasta rezulta din: pentru
orice x,y  X,
R 1 ( x, y )  1  R 1 ( x, y )  1  R ( y , x )  R ( y , x )  ( R ) 1 ( x, y ) 

Exemplu
Fie X={a,b,c} si relatia de preferinta R pe X data de tabelul:

R a b c

14
 a 1 0.2 0.3
b 0.5 1 0.4
c 1 0.6 1

 1 0 .2 0.3 
 
Matricial, R se scrie: R=  0.5 1 0.4  . Calculam PR si IR :
 1 0 .6 1 
 

 0 0.8 0.7 
 
R   0.5 0 0.6   1  R
 0 0.4 0 


 0 0 .5 0 
1
 
Transpusa lui R este (R )   0 .8 0 0 .4  .
 0. 7 0. 6 0 
 

 1 0 .5 1 
 
Transpusa lui R este R 1   0.2 1 0 .6  .
 0 .3 0 .4 1 
 

 1 0 .2 0.3   0 0 .5 0   0 0.2 0 
1
     
PR  R  ( R )   0.5 1 0.4    0.8 0 0.4    0.5 0 0.4 
 1 0 .6 1   0.7 0.6 0   0.7 0.6 0 


 1 0.2 0.3   1 0.5 1   1 0 .2 0 .3 

1
     
IR  R  R   0.5 1 0.4    0.2 1 0.6  =  0.2 1 0.4  .
 1 0.6 1   0.3 0.4 1   1 
  0 .3 0 .4 

15
L. A. ZADEH (1921 - 2017 )

16
GR. C. MOISIL (1906 – 1973 )

17