Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA

Amplificatoare de tensiune cu AO

1. Extinderea regiunii liniare de funcţionare prin introducerea unei reacţii negative în circuit

Problema 1 - refăcută
Un amplificator operaţional AO este alimentat de la 2 surse de tensiune continuă, VCC = 11[V] si
VEE = -11[V] si are o amplificare in tensiune AVAO=100000.
a. Să se determine intervalul de valori al tensiunii de intrare diferenţiale vID în care AOul
funcţionează în regiunea liniară.
b. Dacă AOul se introduce într-o buclă de reacţie negativă, iar amplificarea în tensiune a circuitului
se reduce la AV = +10, să se determine intervalul de valori al tensiunii de intrare vI în care circuitul
funcţionează în regiunea liniară. Să se deseneze caracteristica de funcționare a circuitului și să se
scrie în acest caz, relaţia de calcul pentru tensiunea de ieşire a circuitului.
c. Dacă AOul se introduce într-o buclă de reacţie negativă, iar amplificarea în tensiunea a circuitului
devine AV = - 10, să se determine intervalul de valori al tensiunii de intrare vI în care circuitul
funcţionează în regiunea liniară. Să se deseneze caracteristica de funcționare a circuitului și să se
scrie în acest caz, relaţia de calcul pentru tensiunea de ieşire a circuitului.

Rezolvare
Metoda de determinare intervalului de valori al tensiunii de intrare diferențiale în care AOul
funcționează în regiunea liniară, respectiv a unui circuit de amplificare cu AO, este descrisă în setul
de probleme alocat cursului 10 şi se bazează pe caracteristica de funcţionare a AOului, respectiv a
circuitului în care este introdus AOul considerat.

a. Caracteristica de funcţionare a AOului este indicată în figura de mai jos. Intervalul de valori al
tensiunii vID care corespunde regiunii liniare este reprezentat de intervalul de valori
[vLmin , vLmax].

Caracteristica de funcţionare a AOului.

În cazul în care valoarea în modul a celor 2 surse de alimentare este egală, este suficient să se
determine numai valoarea vLmax, deoarece vL min  vL max . În problema curentă, V EE  VCC deci
este suficient să se determine valoarea limitei vLmax a intervalului de valori a tensiunii vID care
corespunde regiunii liniare.

-1-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

Determinarea valorii vLmax:

Relaţia de definiţie a amplificării în tensiune este:

v
AVAO  O
v ID

iar, din caracteristica de funcţionare a AOului rezultă:

tg    O
v
v ID

unde  reprezintă unghiul dintre caracteristica de funcţionare a AOului şi axa OX, considerată în
regiunea liniară.

Din relaţiile de mai sus rezultă: tg    AVAO

Din caracteristica de funcţionare a AOului, considerând triunghiul dreptunghic indicat mai jos,

se deduce:

tg   
VSAT
vL max

Ţinând cont de relaţia dedusă anterior, rezultă:


VSAT
AVAO 
vL max

de unde rezultă relaţia de calcul a limitei superioare a tensiunii vID, care corespunde regiunii liniare:


VSAT
vL max 
AVAO

Conform definiţiei, tensiunea de saturaţie pozitivă se poate determina cu relaţia:


VSAT  VCC  1V 

-2-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

de unde rezultă că, relaţia finală de calcul a valorii limitei superioare a tensiunii vID, care
corespunde regiunii liniare, devine următoarea:

V  1V 
vL max  CC
AVAO

Ţinând cont de datele problemei, valoarea limitei vLmax este:

V  1V  11V   1V 

vL max  CC  
10
V   104 V   100V 
AVAO 100000 100000

deci, vL max  100V  vL min  100V 

Aşadar, intervalul de valori al tensiunii tensiunii de intrare diferenţiale vID în care AOul
funcţionează în regiunea liniară este:

[ -100V , +100V ]

b. Caracteristica de funcţionare a circuitului de amplificare cu AO este indicată în figura de mai jos.

Intervalul de valori al tensiunii de intrare vI care corespunde regiunii liniare este reprezentat de
intervalul de valori [vLmin , vLmax]. Se remarcă faptul că, introducerea AOului într-o buclă de reacţie
negativă, extinde regiunea liniară de funcţionare.

Metoda de calcul a intervalului de valori al tensiunii de intrare vI care corespunde regiunii liniare
este identică cu cea prezentată în setul de probleme alocat cursului 10, în care se ţine cont că
amplificarea în tensiune a circuitului este diferită de cea a AOului, şi se notează AV. Astfel, în
relaţiile de calcul specifice determinării intervalului de valori al tensiunii de intrare a circuitului,
pentru care acesta funcţionează în regiunea liniară, parametrul AVAO se înlocuieşte cu modulul
parametrului AV (în relaţiile de calcul, se utilizează modulul deoarece expresia amplificării poate fi

-3-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

pozitivă, sau negativă, deoarece conţine informaţii şi despre defazajul dintre tensiunea de ieşire şi
cea de intrare). Deci,
V  1V 
vL max  CC
AV

Ţinând cont de datele problemei, valoarea limitei vLmax este:

V  1V  11V   1V  10

vL max  CC   V   1V  vL max  1V 
AV 10 10

Deoarece tensiunile de alimentare sunt egale în modul, VEE  VCC rezultă că vL min  vL max
 vL min  1V 

Aşadar, intervalul de valori al tensiunii tensiunii de intrare vI în care circuitul de amplificare

funcţionează în regiunea liniară este:
[ -1V , +1V ]
Prin comparaţie cu punctul precedent, se remarcă faptul că introducerea AOului într-o buclă de
reacţie negativă a crescut intervalul de valori al tensiunii tensiunii de intrare vI care corespunde
regiunii liniare de funcţionare de 10.000 de ori.
Expresia tensiunii de ieşire a circuitului de amplificare este următoarea:


 VSAT v I  v L min saturatie _ negativă



vO   AV  v I v L min  v I  v L max regiunea _ liniara



 VSAT v L max  v I saturatie _ pozitiva

sau, ținând cont de valorile numerice ale problemei,

 10[V ] vI  1[V ] saturatie _ negativă



vO   10  vI  1[V ]  vI  1[V ] regiunea _ liniara


 10[V ] 1[V ]  vI saturatie _ pozitivă

c. Caracteristica de funcţionare a circuitului de amplificare cu AO este indicată în figura de mai jos.

Deoarece amplificarea în tensiune a circuitului este negativă și egală panta pe care aceasta îl face cu
axa OX în jurul originii graficului, rezultă că dreapta care corepunde regiunii liniare de funcționare
are o pantă negativă. Din acest motiv, în cazul în care valoarea amplificării circuitului este negativă,
forma caracteristicii de funcționare se inversează în raport cu cazul în care valoarea amplificării
circuitului este pozitivă.
Intervalul de valori al tensiunii de intrare vI care corespunde regiunii liniare este reprezentat
de intervalul de valori [vLmin , vLmax].

-4-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

Metoda de calcul a intervalului de valori al tensiunii de intrare vI care corespunde regiunii liniare
este similară cu cea prezentată în setul de probleme alocat cursului 10 și constă în determinarea
tangentei unghiului α, în triunghiul dreptunghic format de către grafic între punctul de origine 0,
valoarea vLmax și vârful care marchează trecerea funcționării circuitului în regiunea de saturație
negativă. Rezultă că

VSAT  1V  VEE  1V 
v L max  
AV AV

Ţinând cont de datele problemei, valoarea limitei vLmax este:

V  1V   11V   1V   10

v L max  EE   V   1V  vL max  1V 
AV  10  10

Deoarece tensiunile de alimentare sunt egale în modul, VEE  VCC rezultă că vL min  vL max
 vL min  1V 

Aşadar, intervalul de valori al tensiunii tensiunii de intrare vI în care circuitul de amplificare

funcţionează în regiunea liniară este:
[ -1V , +1V ]

Datorită faptului că semnul amplificării în tensiune este negativ, tensiunea de ieşire este inversată
față de cea de intrare (există un defazaj de 1800 între tensiunea de ieșire și cea de intrare). În acest
caz, dacă vI < vLmin, funcționarea circuitului intră în regiuna de saturație pozitivă, iar dacă
vI > vLmax, funcționarea circuitului intră în regiuna de saturație negativă, invers față de cazul în care
amplificarea în tensiune a circuitului este pozitivă. Așadar, la un circuit a cărei amplificare în
tensiune este negativă, expresia tensiunii de ieşire a circuitului de amplificare devine următoarea:

-5-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO


 VSAT vI  vL min saturatie _ pozitiva



vO   AV  vI vL min  vI  vL max regiunea _ liniara



 VSAT vL max  vI saturatie _ negativa

Sau, ținând cont de valorile numerice ale problemei,

  10[V ] v I  1[V ] saturatie _ pozitiva



vO   10  v I  1[V ]  v I  1[V ] regiunea _ liniara


  10[V ] 1[V ]  v I saturatie _ negativa

Din relația de mai sus, se remarcă faptul că, în regiunile de saturație valorile tensiunii de ieșire se
inversează față de cazul analizat la punctul b.

2. Amplificatorul neinversor
În problema următoare, se consideră că frecvența la care lucrează circuitul este suficient de mică
astfel încât AOul să nu introducă distorsiuni datorită vitezei mici de variație a tensiunii la ieșirea sa.

Problema 2 Se consideră amplificatorul neinversor din figura de mai jos, în care AOul este
alimentat de la 2 surse de tensiune continuă, VCC = 11[V] si VEE = -11[V], iar RF = 10[k] și
R = 1[k]. Să se determine tensiunea de ieşire a circuitului şi să se deseneze forma sa de undă,
dacă la intrarea sa se aplică o tensiune de intrare de tipul următor:
a. vI (t) = 500 sin (t) [mV]
b. vI (t) = 2 sin (t) [V]
c. vI (t) = 1+0.5 sin (t) [V]
d. VI = 0.5[V]
e. VI = 1[V]

-6-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

Rezolvare
a. Deoarece valoarea tensiunii de ieşire depinde de regiunea în care funcţionează AOul, mai întâi
trebuie să se determine, în condiţiile enunţate mai sus, în ce regiune funcţionează acesta.
Determinarea intervalului de valori a tensiunii de intrare în care circuitul de amplificare
funcţionează liniar se efectuează ca în cazul problemei 1, ţinînd cont de valoarea amplificării în
tensiune a circuitului.

V  1V 
Deci, vL max  CC
AV

unde AV reprezintă valoarea modulului amplificării în tensiune a amplificatorului neinversor. Pentru

a utiliza relaţia de mai sus, mai întâi trebuie calculată valoarea modulului amplificării în tensiune a
circuitului. Deoarece circuitul de amplificare reprezintă un amplificator neinversor, relaţia de calcul
a amplificării în tensiune este următoarea:

 R 
AV  1  F 
 R 

de unde, ţinând cont de datele problemei,

 R   10k 
AV  1  F   1    11 AV  11
 R   1k 
Rezultă,

11V   1V  10
vL max   V   0,9V  vL max  0,9V 
11 11

Deoarece VEE  VCC vL min  0,9V 

Deci, domeniul de valori a tensiunii de intrare vI pentru care circuitul de amplificare funcţionează
liniar este:
[ -0,9V , +0,9V ]

Pentru ca amplificatorul operaţional să funcţioneze în regiunea liniară este necesar să fie îndeplinită
condiţia,
vIm in  vL min si vIm ax  vL max
condiţia ca circuitul de amplificare să lucreze în regiunea liniară, pentru cazul în care vI este variabilă în timp

unde vImin, vImax reprezintă valoarea minimă, respectiv maximă a tensiunii de intrare vI; în caz
contrar, circuitul de amplificare funcţionează în regiunea de saturaţie.

Deoarece vI (t) = 500  sin (t) [mV] rezultă că tensiunea de intrare are o formă de undă
sinusoidală, axată pe valoarea medie 0[V]. Din acest motiv, valoarea minimă, respectiv maximă a
acestei tensiuni este

vIm in  500mV  vIm ax  500mV 

Prin compararea acestor valori cu valorile limită ale regiunii liniare ale circuitului de amplificare,

-7-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

vL min  900mV  vL max  900mV 

se constată că este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea liniară:

vIm in  vL min  500mV   900mV  ade var at

vIm ax  vL max  500mV   900mV  ade var at

deci, AOul funcţionează în regiunea liniară, şi în acest caz, expresia tensiunii de ieşire este
următoarea:
vO  AV  vI

unde AV reprezintă valoarea amplificării în tensiune a circuitului de amplificare,

AV  11

În relaţia de mai sus, semnul “+” indică un defazaj de 00 între tensiunea de ieşire şi cea de intrare,
iar valoarea 11 indică modulul amplificării în tensiune.

Rezultă,

vO  11 0,5  sin   t V   5,5  sin   t V  vO  5,5  sin   t V 

Formele de undă ale celor 2 tensiuni sunt indicate mai jos, în care, prin culoarea galbenă este indicat
domeniul de variație al tensiunii de intrare vI care corespunde regiunii în care circuitul funcționează
liniar. Forma de undă a tensiunii de ieșire vO rezultă nedistorsionată dacă variația tensiunii de
intrare vI este în interiorul domeniului de variație indicat prin culoare galbenă.

-8-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

b. Deoarece vI (t) = 2  sin (t) [V] rezultă că tensiunea de intrare are o formă de undă
sinusoidală axată pe valoarea medie 0[V]. Din acest motiv, valoarea minimă, respectiv maximă a
acestei tensiuni este

vIm in  2V  vIm ax  2V 

Prin compararea acestor valori cu valorile limită ale regiunii liniare ale circuitului de amplificare,

vL min  0.9V  vL max  0.9V 

se constată că NU este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea

liniară:
vIm in  VL min  2V   0.9V  fals
vIm ax  vL max  2V   0.9V  fals

Din acest motiv, amplificatorul neinversor intră în regiunile de saturație și astfel introduce
distorsiuni în forma de undă a tensiunii de ieșire vO.
Deoarece regiunea liniară de funcționare a circuitului este extinsă, există intervale de timp în
care valorile instantanee ale tensiunii de intrare vI aparțin domeniului de valori al tensiunii de
intrare care corespunde regiunii liniare, caz în care amplificatorul neinversor funcţionează în
regiunea liniară.
Deoarece funcţionarea amplificatorului neinversor este atât în regiunea liniară cât și în
regiunea de saturație, aceasta poate fi descrisă în modul următor

 regiunea _ liniara vI  vL min ,vL max 

functionare _ amplificator  
regiunea _ saturatie vI  vL min ,vL max 

iar relațiile de calcul ale tensiunii de ieşire, în funcție de regiunea de funcționare a circuitului, sunt
următoarele:

 VSAT vI  vL min saturatie _ negativă



vO   AV  vI vL min  vI  vL max regiunea _ liniara



 VSAT vL max  vI saturatie _ pozitiva

sau, ținând cont de valorile numerice obținute,

  10[V ] v I  0,9[V ] saturatie _ negativă



vO   11 v I  0,9[V ]  v I  0,9[V ] regiunea _ liniara


  10[V ] 0,9[V ]  v I saturatie _ pozitiva

Aşadar:

-9-
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

1. dacă vI < - 0,9[V ] amplificatorul neinversor intră în regiunea de saturație negativă a AOului, iar
tensiunea de ieşire respectă relaţia:


vO  VSAT  VEE  1V 

 vO  11V   1V   10V  vO  10V 

2. dacă vI  [ -0,9V , +0,9V ] amplificatorul neinversor funcţionează în regiunea liniară, iar

tensiunea de ieşire respectă relaţia:

vO  11 2  sin   t V   22  sin   t V  vO  22  sin   t V 

3. dacă +0,9[V ] < vI amplificatorul neinversor intră în regiunea de saturație pozitivă a AOului, iar
tensiunea de ieşire respectă relaţia:


vO  VSAT  VCC  1V 

 vO  11V   1V   10V  vO  10V 

Formele de undă ale celor 2 tensiuni sunt indicate în figura de mai jos. După cum se observă,
tensiunea de ieşire vO respectă variaţia descrisă de relația vO  22  sin   t V  atât timp cât variația
tensiunii de intrare vI este în domeniul de valori care corespunde regiunii liniare
vI  [ -0,9V , +0,9V ], indicate în figură prin culoarea galbenă, după care, valoarea ei se limitează la
una din valorile tensiunilor de saturaţie ale AOului, în funcţie de semnul lui vI. În figura de mai jos,
prin culoarea roșie s-au indicat regiunile în care variația tensiunii de intrare vI iese din domeniul de
valori care corespunde regiunii liniare și astfel, funcționarea circuitului intră în regiunile de saturație
ale AOului.

- 10 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

c. Deoarece vI (t) = 0.7 + 0.5  sin (t) [V] rezultă că tensiunea de intrare are o formă de undă
sinusoidală axată pe valoarea medie 0.7[V]. Din acest motiv, valoarea minimă, respectiv maximă a
acestei tensiuni este

vIm in  0.7  0.5V   0.2V  vIm ax  0.7  0.5V   1.2V 

vIm in  0.2V  vIm ax  1.2V 

Prin compararea acestor valori cu valorile limită ale regiunii liniare ale circuitului de amplificare,

vL min  0.9V  vL max  0.9V 

se constată că NU este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea

liniară (una din condiţii este falsă):

vIm in  vL min  0.2V   0.9V  ade var at

vIm ax  vL max  1.2V   0.9V  fals

În concluzie, amplificatorul neinversor introduce distorsiuni prin intrarea funcționării sale în

regiunea de saturație ale AOului.
Deoarece regiunea liniară de funcționare a circuitului este extinsă, există intervale de timp în
care valorile instantanee ale tensiunii de intrare vI aparțin domeniului de valori al tensiunii de
intrare care corespunde regiunii liniare, caz în care amplificatorul neinversor funcţionează în
regiunea liniară.
Deoarece funcţionarea amplificatorului neinversor este atât în regiunea liniară cât și în
regiunea de saturație, aceasta poate fi descrisă în modul următor

 regiunea _ liniara vI  vL min ,vL max 

functionare _ amplificator  
regiunea _ saturatie vI  vL min ,vL max 

Deoarece, prin introducerea componentei medii egală cu 0.7[V] în tensiunea de intrare vI, valorile
instantanee ale acesteia cresc spre valori pozitive, întotdeauna valoarea tensiunii de intrare vI este
mai mare decât limita minimă vLmin a regiunii liniare. Din acest motiv, variația tensiunii de ieşire
este descrisă de următoarea relaţie:

 AV  vI vL min  vI  vL max regiunea _ liniara


vO  
V vL max  vI
 SAT saturatie

sau, ținând cont de valorile numerice obținute,

 11  vI  0,9[V ]  vI  0,9[V ] regiunea _ liniara


vO  
 10[V ] 0,9[V ]  vI
 saturatie

Aşadar:
1. dacă vI  [ -0,9V , +0,9V ] , amplificatorul neinversor funcţionează în regiunea liniară, iar
tensiunea de ieşire respectă relaţia:

- 11 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

vO  11 0.7  0.5  sin   t V   7.7  5.5  sin   t V  vO  7.7  5.5  sin   t V 
2. dacă +0,9[V ] < vI, funcționarea amplificatorului neinversor intră în regiunea de saturație
pozitivă a AOului, iar tensiunea de ieşire respectă relaţia:

vO  VSAT  VCC  1V 

 vO  11V   1V   10V  vO  10V 

Formele de undă ale celor 2 tensiuni sunt indicate în figura de mai sus, în care, prin culoare galbenă
s-a indicat domeniul de variație al tensiunii de intrare în care circuitul funcționează liniar, iar prin
roșu s-a indicat domeniul de variație al tensiunii de intrare în care circuitul intră în regiunea de
saturație pozitivă a AOului.
După cum se observă, tensiunea de ieşire vO este axată pe valoare medie egală cu 110,7 [V]
= 7,7[V] şi respectă variaţia descrisă de relația vO  7.7  5.5  sin   t V  în intervalele de timp cât
se respectă condiţia vI  [ -0,9V , +0,9V ], după care, valoarea tensiunii vO se limitează la valoarea
tensiunii de saturaţie pozitivă a AOului.

d. Deoarece VI = 0.5 [V] rezultă că tensiunea de intrare este continuă.

Circuitul de amplificare funcţionează în regiunea liniară dacă valoarea tensiunii de intrare se află în
interiorul intervalului de valori care corespunde regiunii liniare:

vL min  VI  vL max
Se constată că este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea liniară:

 0.9V   0.5V   0.9V  ade var at

- 12 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

În concluzie, amplificatorul neinversor funcţionează în regiunea liniară, iar tensiunea de ieşire este
descrisă de următoarea relaţie:

VO  AV VI
Rezultă:

VO  11 0.5V   5.5V  vO  5.5V 

În figura de mai jos sunt indicate cele 2 tensiuni, în care se observă că valoarea tensiunii de intrare
VI este în domeniul de valori care corespunde regiunii în care circuitul funcționează liniar, indicat
pe figură cu culoare galbenă.

e. Deoarece VI = 1 [V] rezultă că tensiunea de intrare este continuă. Circuitul de amplificare

funcţionează în regiunea liniară dacă valoarea tensiunii de intrare se află în interiorul intervalului de
valori care corespunde regiunii liniare:

vL min  VI  vL max

În acest caz, se constată că NU este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în

regiunea liniară:

 0.9V   1V   0.9V  fals

de unde rezultă că amplificatorul neinversor funcţionează în regiunea de saturaţie. Deoarece

tensiunea de intrare este mai mare decât limita maximă a regiunii liniare, vL max  VI tensiunea de
ieşire este egală cu tensiunea de saturaţie pozitivă a AOului:


VO  VSAT

Rezultă: VO  11V 

În figura de mai jos sunt indicate cele 2 tensiuni, din care se remarcă faptul că valoarea tensiunii de
intrare VI este în interiorul domeniului de variație în care circuitul intră în regiunea de saturație a
AOului, indicat pe figură cu roșu.

- 13 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

3. Amplificatorul inversor - refăcută

În problema următoare, se consideră că frecvența la care lucrează circuitul este suficient de mică
astfel încât AOul să nu introducă distorsiuni datorită vitezei mici de variație a tensiunii la ieșirea sa.
Problema 3. Se consideră amplificatorul inversor din figura de mai jos, în care AOul este alimentat
de la 2 surse de tensiune continuă, VCC = 11[V] si VEE = -11[V], iar RF = 5[k] si R = 1[k]. Să
se determine tensiunea de ieşire a circuitului şi să se deseneze forma sa de undă, dacă la intrarea sa
se aplică o tensiune de intrare de tipul următor:
a. vI (t) = 1 + 0.5  sin (t)[V]
b. vI (t) = 3 sin (t) [V]
c. vI (t) = 1+0.5 sin (t) [V]
d. VI = 0.5[V]
e. VI = 1[V]

- 14 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

Rezolvare

a. Determinarea intervalului de valori a tensiunii de intrare în care circuitul de amplificare

funcţionează liniar se efectuează ca în cazul problemei 1, ţinînd cont de valoarea amplificării în
tensiune a circuitului.

V  1V 
Deci, v L max  EE
AV

unde AV reprezintă valoarea modulului amplificării în tensiune a amplificatorului inversor. Pentru a

utiliza relaţia de mai sus, mai întâi trebuie calculată valoarea modulului amplificării în tensiune a
circuitului. Deoarece circuitul de amplificare reprezintă un amplificator inversor, relaţia de calcul a
amplificării în tensiune este următoarea:
R 
AV   F 
 R 
de unde, ţinând cont de datele problemei,

R   5k 
AV   F      5 AV  5
 R   1k 

Rezultă,

 11V   1V   10
v L max   V   2V  vL max  2V 
5 5

Deoarece VEE  VCC vL min  2V 

Deci, domeniul de valori a tensiunii de intrare vI pentru care circuitul de amplificare funcţionează
liniar este:
[ -2V , +2V ]

Pentru ca amplificatorul operaţional să funcţioneze în regiunea liniară este necesar să fie îndeplinită
condiţia,
vIm in  vL min si vIm ax  vL max
condiţia ca circuitul de amplificare să lucreze în regiunea liniară, pentru cazul în care vI este variabilă în timp

în caz contrar, funcționarea circuitului intră în regiunile de saturaţie.

Deoarece vI (t) = 1 + 0.5  sin (t) [V] rezultă că tensiunea de intrare are o formă de undă
sinusoidală axată pe valoarea medie 1[V]. Din acest motiv, valoarea minimă, respectiv maximă a
acestei tensiuni este

vIm in  1  0.5V   0.5V  vIm ax  1 0.5V 

vIm in  0.5V  vIm ax  1.5V 

Prin compararea acestor valori cu valorile limită ale regiunii liniare ale circuitului de amplificare,

- 15 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

vL min  2V  vL max  2V 

se constată că este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea liniară:

vIm in  vL min  0.5V   2V  ade var at

vIm ax  vL max  1.5V   2V  ade var at

deci, AOul funcţionează în regiunea liniară, şi în acest caz, expresia tensiunii de ieşire este
următoarea:
vO  AV  vI

unde AV reprezintă valoarea amplificării în tensiune a circuitului de amplificare,

AV  5
În relaţia de mai sus, semnul “-” indică un defazaj de 1800 între tensiunea de ieşire şi cea de intrare,
iar valoarea 5 indică modulul amplificării în tensiune. Rezultă,

vO  5  1  0,5  sin   t V   5  2,5  sin   t V   5  2,5  sin   t   V 

vO  5  2,5  sin   t   V 

Formele de undă ale celor 2 tensiuni sunt indicate mai jos, în care, prin culoarea galbenă a fost
reprezentat domeniul variației tensiunii de intrare vI în care circuitul funcționează liniar.

- 16 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

Din forma de undă a tensiunii de ieşire se observă efectul de inversare a tensiunii de ieșire în raport
cu cea de intrare, introdus de amplificatorul inversor:
 se inversează semnul valorii componentei continue (valoare medie) a tensiunii de intrare 
valoarea medie a tensiunii de ieşire rezultă negativă;
 componenta variabilă (componenta sinusoidală) a unui tensiunii de ieșire (se inversează în
raport cu cea de intrare, datorită defazajului de [rad].

b. Deoarece vI (t) = 3  sin (t) [V] rezultă că tensiunea de intrare are o formă de undă
sinusoidală axată pe valoarea medie 0[V]. Din acest motiv, valoarea minimă, respectiv maximă a
acestei tensiuni este

vIm in  3V  vIm ax  3V 

Prin compararea acestor valori cu valorile limită ale regiunii liniare ale circuitului de amplificare,

vL min  2V  vL max  2V 

se constată că NU este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea

liniară:

vIm in  vL min  3V   2V  fals

vIm ax  vL max  3V   2V  fals

În concluzie, funcționarea amplificatorului inversor intră în regiunile de saturație și astfel circuitul

introduce distorsiuni în forma de undă a tensiunii de ieșire vO. Datorită faptului că amplificatorul
inversează tensiunea de intrare, acesta intră în regiunea de saturație pozitivă atunci când valoarea
tensiunii de intrare este mai mică decât vLmin, respectiv intră în regiunea de saturație negativă atunci
când valoarea tensiunii de intrare este mai mare decât vLmax, invers decât cazul amplificatorului
neinversor.
Variația tensiunii de ieșire vO este descrisă de relaţia de mai jos, în care, pentru cele 2
regiuni de saturație s-a ținut cont de faptul că amplificatorul inversor inversează tensiunea de
intrare.


 VSAT vI  vL min saturatie _ pozitivă



vO   AV  vI vL min  vI  vL max regiunea _ liniara



 VSAT vL max  vI saturatie _ negativă

Aşadar:

1. dacă vI < - 2[V ], funcționarea amplificatorul inversor intră în regiunea de saturație pozitivă, iar
tensiunea de ieşire a circuitului respectă relaţia:


vO  VSAT  VCC  1V  vO  11V   1V   10V  vO  10V 

2. dacă vI  [ -2V , +2V ], amplificatorul inversor funcţionează în regiunea liniară, iar tensiunea sa
de ieşire respectă relaţia:

- 17 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

vO  5  3  sin   t V   15  sin   t V   15  sin   t   V  vO  15  sin   t   V 

3. dacă +2[V ] > vI , funcționarea amplificatorul inversor intră în regiunea de saturație negativă, iar
tensiunea de ieşire a circuitului respectă relaţia:


vO  VSAT  VEE  1V  vO  11V   1V   10V  vO  10V 

Formele de undă ale celor 2 tensiuni sunt indicate în figura de mai jos. După cum se observă,
tensiunea de ieşire vO respectă variaţia descrisă de relația vO  15  sin   t   V  pe intervalele de
timp în care se respectă condiţia vI  [ -2V , +2V ], după care, valoarea ei se limitează la una din
valorile tensiunilor de saturaţie, în funcţie de semnul lui vI.
În figura respectivă, s-a indicat prin culoarea galbenă domeniul de variație al tensiunii de
intrare, în care circuitul funcționează în regiunea liniară, iar prin culoarea roșie, domeniul de
variație al tensiunii de intrare în care circuitul funcționează în regiunile de saturație.

c. Deoarece vI (t) = -1.5 + 1  sin (t) [V] rezultă că tensiunea de intrare are o formă de undă
sinusoidală axată pe valoarea medie -1.5[V]. Din acest motiv, valoarea minimă, respectiv maximă a
acestei tensiuni este

vIm in  1.5  1V   2.5V  vIm ax  1.5  1V   0.5V 

vIm in  2.5V  vIm ax  0.5V 

Prin compararea acestor valori cu valorile limită ale regiunii liniare ale circuitului de amplificare,

vL min  2V  vL max  2V 

- 18 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

se constată că NU este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea

liniară (una din condiţii este falsă):

vIm in  vL min  2.5V   2V  fals

vIm ax  vL max  0.5V   2V  ade var at

Amplificatorul inversor introduce distorsiuni. Deoarece, prin introducerea componentei medii egală
cu valoarea -1.5[V] în tensiunea de intrare, valorile instantanee ale acesteia scad spre valori
negative, întotdeauna valoarea tensiunii de intrare este mai mică decât limita maximă vLmax a
regiunii liniare. Din acest motiv, tensiunea de ieşire este descrisă de următoarea relaţie:


 VSAT vI  vL min saturatie

vO  
A  v vL min  vI
 V I regiunea _ liniara

Aşadar:
1. dacă vI < -2[V ] amplificatorul inversor funcţionează în regiunea de saturație pozitivă, iar
tensiunea de ieşire respectă relaţia:

vO  VSAT  VCC  1V  vO  11V   1V   10V  vO  10V 

1. dacă vI > -2V amplificatorul inversor funcţionează în regiunea liniară, iar tensiunea de ieşire
respectă relaţia:

vO  5   1.5  1  sin   t V   7.5  5  sin   t V   7.5  5  sin   t   V 

vO  7.5  5  sin   t   V 

Formele de undă ale celor 2 tensiuni sunt indicate în figura de mai jos. După cum se observă,
tensiunea de ieşire vO este axată pe valoare medie egală cu -5(-1,5) [V] = +7,5[V] şi respectă
variaţia descrisă de expresia vO  7 ,5  5  sin  t   V  , pe intervalele de timp în care se respectă
condiţia vI > -2V. În figura respectivă, s-a indicat prin culoarea galbenă domeniul de variație al
tensiunii de intrare, în care circuitul funcționează în regiunea liniară, iar prin culoarea roșie,
domeniul de variație al tensiunii de intrare în care circuitul funcționează în regiunea de saturație.

- 19 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

d. Deoarece VI = 1 [V] rezultă că tensiunea de intrare este continuă. Circuitul de amplificare

funcţionează în regiunea liniară dacă valoarea tensiunii de intrare se află în interiorul intervalului de
valori care corespunde regiunii liniare:

vL min  VI  vL max

Se constată că este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea liniară:

 2V   1V   2V  ade var at

În concluzie, amplificatorul inversor funcţionează în regiunea liniară, iar tensiunea de ieşire este
descrisă de următoarea relaţie:

VO  AV VI
Rezultă:

VO  5 1V   5V  vO  5V 

În figura de mai jos sunt indicate cele 2 tensiuni. Se observă efectul amplificatorului inversor asupra
tensiunii de ieşire (tensiunea de ieşire are semnul inversat faţă de tensiunea de intrare).

- 20 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

e. Deoarece VI = 5 [V] rezultă că tensiunea de intrare este continuă. Circuitul de amplificare

funcţionează în regiunea liniară dacă valoarea tensiunii de intrare se află în interiorul intervalului de
valori care corespunde regiunii liniare:

vL min  VI  vL max

Se constată că NU este satisfăcută condiţia ca circuitul de amplificare să funcţioneze în regiunea

liniară:

 2V   5V   2V  fals

Rezultă că amplificatorul neinversor funcţionează în regiunea de saturaţie. Deoarece tensiunea de

intrare este mai mare decât limita maximă a regiunii liniare,

vL max  VI

Tensiunea de ieşire este egală cu tensiunea de saturaţie negativă a AOului:


VO  VSAT

Rezultă: VO  10V 

În figura de mai jos sunt indicate cele 2 tensiuni.

- 21 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

Temă:

Problema 4. Se consideră amplificatorul neinversor din problema 2. Să se determine tensiunea de

ieşire a circuitului şi să se deseneze formele de undă ale tensiunilor de intrare și de ieșire dacă la
intrarea sa se aplică o tensiune de intrare de tipul următor:
a. vI (t) = 0,9 + 0.5  sin (t) [V]
b. vI (t) = 0,9 - 0.5  sin (t) [V]
c. vI (t) = -0,9 + 0.5  sin (t) [V]
d. vI (t) = -0,9 - 0.5  sin (t) [V]
e. vI (t) = 2 + 0.5  sin (t) [V]
f. vI (t) = 2 - 0.5  sin (t) [V]
g. vI (t) = -2 + 0.5  sin (t) [V]
h. vI (t) = -2 - 0.5  sin (t) [V]

Indicații:

1. O mărime electrică exprimată

xA (t) = XA - Xa  sin (t)
poate fi rescrisă astfel:
xA (t) = XA + Xa  sin (t+π)

Ultima relație exprimă o mărime care variază sinuoidal, în jurul unei valori medii XA, de
amplitudine Xa și fază inițială π. Utilizând observația de mai sus, tensiunea

- 22 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

vI (t) = 0,9 - 0.5  sin (t) [V]

se reprezintă grafic ca mai jos:

2. În toate cazurile a-d s-a considerat că valoarea medie a tensiunii de intrare este egală cu una din
limitele domeniului în care circuitul funcționează liniar. De exemplu, pentru cazul în care

vI (t) = 0,9 - 0.5  sin (t) [V]

regiunea liniară, respectiv de saturație, sunt identificate ca în figura de mai jos,

din care se observă că funcționarea circuitului intră în regiunea de saturație pe durata unei
semiperioade a tensiunii de intrare, în timp ce pentru durata celeilalte semiperioade, circuitul
funcționează în regiunea liniară, din acest motiv variația tensiunii de ieșire se exprimă astfel:

 AV  vI vL min  vI  vL max regiunea _ liniara


vO  
V vI  vL min
 SAT saturatie

În aceste cazuri, forma de undă a tensiunii de ieșire va fi egală cu 10[V] pe semiperioadele în care
vI intră în regiunea de saturație, respectiv o tensiune de variație sinusoidală, egală cu AV  v I , unde ,
pe semiperioadele de timp în care vI intră în regiunea liniară.

3. În toate cazurile e-h s-a considerat că întreaga variație a tensiunii de intrare este plasată în
regiunea de saturație. De exemplu, pentru cazul în care

vI (t) = -2 - 0.5  sin (t) [V]

regiunea liniară, respectiv de saturație, sunt identificate ca în figura de mai jos,

- 23 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

din care se observă că, deoarece variația tensiunii de intrare vI este mai mică decât vLmin = -0,9[V],
() vI, circuitul funcționează numai în regiunea de saturație negativă, iar tensiunea de ieșire este
egală cu tensiunea de saturație negativă, () vI:


vO  VSAT

În toate aceste cazuri, tensiunea de ieșire devine continuă, egală cu una din cele 2 tensiuni de
saturație, în funcție de semnul lui vI.

Problema 5. Se consideră amplificatorul neinversor din problema 3. Să se determine tensiunea de

ieşire a circuitului şi să se deseneze formele de undă ale tensiunilor de intrare și de ieșire dacă la
intrarea sa se aplică o tensiune de intrare de tipul următor:
a. vI (t) = 2 + 0.5  sin (t) [V]
b. vI (t) = 2 - 0.5  sin (t) [V]
c. vI (t) = -2 + 0.5  sin (t) [V]
d. vI (t) = -2 - 0.5  sin (t) [V]
e. vI (t) = 4 + 0.5  sin (t) [V]
f. vI (t) = 4 - 0.5  sin (t) [V]
g. vI (t) = -4 + 0.5  sin (t) [V]
h. vI (t) = -4 - 0.5  sin (t) [V]

Indicații:

Rămân valabile indicațiile de la problema 4 în care, pentru variația tensiunii de ieșire se ține cont de
faptul că tensiunea de ieșire se inversează în raport cu cea de intrare.
Pentru cazurile a-d s-a considerat că valoarea medie a tensiunii de intrare este egală cu una din
valorile care delimitează domeniul de valori în care circuitul funcționează liniar; de exemplu, pentru
tensiunea de intrare
vI (t) = 2 + 0.5  sin (t) [V]

- 24 -
 Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 11 DEEA
Amplificatoare de tensiune cu AO

valoarea medie este egală cu vLmax = 2[V], iar regiunea liniară, respectiv de saturație, sunt
identificate ca în figura de mai jos:

din care se observă că funcționarea circuitului intră în regiunea de saturație pe durata unei
semiperioade a tensiunii de intrare, în timp ce pentru durata celeilalte semiperioade, circuitul
funcționează în regiunea liniară. Ținând cont de efectul de inversare a tensiunii de ieșire în raport cu
cea de intrare, introdusă de amplificatorul inversor, variația tensiunii de ieșire se exprimă astfel:

 AV  vI vL min  vI  vL max regiunea _ liniara


vO  
V vI  vL max
 SAT saturatie
Sau

  5  vI  2[V ]  vI  2[V ] regiunea _ liniara


vO  
 10[V ] vI  2[V ]
 saturatie

În aceste cazuri, forma de undă a tensiunii de ieșire va fi egală cu -10[V] pe semiperioadele în care
vI intră în regiunea de saturație, respectiv o tensiune de variație sinusoidală, egală cu AV  v I , unde ,
pe semiperioadele de timp în care vI intră în regiunea liniară (pe durata acestor semiperioade,
tensiunea de ieșire variază spre 0[V]).

În toate cazurile e-h s-a considerat că întreaga variație a tensiunii de intrare este plasată în regiunea
de saturație, din acest motiv ieșirea devine o tensiune continuă, egală cu una dintre cele 2 tensiuni
de saturație, în funcție de semnul tensiunii vI. Ținând cont de faptul că amplificatorul inversor
inversează tensiunea de ieșire în raport cu cea de intrare, valoarea tensiunii de ieșire se decide
astfel:

 dacă vI < vLmin atunci vO = VSAT+

 dacă vI > vLmax atunci vO = VSAT-

- 25 -