Ceva

1) Descrieti enuntul bazat pe spatiul de stari:
Fiind date: o stare initiala, o multime de stari finale si o multime de operatori

de schimbare de stare, gasiti un sir de operatori care permit trecerea de la
starea initiala la una din starile finale.
2) Descrieti enuntul bazat pe spatiul subproblemelor:
Fiind date: o problema, o multime de operatori de descompunere in

subprobleme si o multime de problem primitive (presupuse rezolvate), gasiti
operatorii de aplicat pentru descompunerea problemei initiale intr-o multime
de problem primitive.
3) Definiti rolul strategiilor in Clips. Descrieti doua strategii Clips:
O buna strategie permite, de cele mai multe ori, in cazul unei problem a carei
rezolvare sistematica este costisitoare, obtinerea de rezultate in timp rezonabil.
Strategia de control inapoi
Porneste de la obiectivul care trebuie demonstat urmand ca problema sa fie

descompusa in subprobleme de complexitate mai mica pana la obtinerea unor
primitive sau fapte cunoscute, fie reformularea problemei in termini derivati pe baza
regurilor folosite.
Strategia de control inainte
Aplica metode reductive ptr obtinerea de subprobleme pe care le rezolva cu ajutorul

unor metode prod. Se foloseste atunci cand metode reductive nu pot conduce direct
catre solutii dupa descompunerea problemei.
4) Definiti rolul modulelor in Clips:
Rolul modulelor in Clips este de a permite utilizatorului sa-si grupeze regulile in

functie de actiunile realizate de acestea si de preferintele sale, in module.
5) Descrieti regula de inferenta modus ponens universal:
Modus ponens (metoda afirmrii) se refer la referente de forma p q; p,

atunci q".
Premiza: P -> Q si P.
Concluzie: Q
Lat. ponere: a pune, a afirma.
Modalitatea prin care afirmand [P] afirma [Q].
Afirmarea antecedentului.
6) Descrieti algoritmul minimax. Aplicati algoritmul in cazul jocului x si 0.

Alegeti o euristica, adancimea arborelui fiind 2.
Algoritmul Minimax este un algoritm de cautare intr-un arbore. Acest algoritm

urmareste selectarea celei mai bune mutari pentru calculator, intr-un joc cu 2
jucatori. Mai intai se construieste arborele de joc cu toate mutarile posibile pentru
ambii jucatori, dupa metoda descrisa mai sus.
Acest algoritm este denumit Minima, deoarece calculatorul face mutarea care-I ofera
castigul maxim, in acelsi timp asigurandu-se ca oponentul face mutarea cea mai
defavorabila calc. Deoarece multarile alterneaza, si alg. alterneaza maximizand si
minimizand nivele arborelui in mod recursive.
Minimax face cautarea numai pe o adancime fixa.
Proprietati:
Optimal: Da (impotriva unui adversary optimal)

Complexitate temporara: b^m, unde b factorul de ramificare m adancimea
arborelui
Complex. Spatiala: O(b*m)
7) Diferente dintre graful si-sau si arborele de joc:
1) In cazul spatiului subproblemelor, functia de evaluare f se calculeaza

pentru toate nodurile.
In cazul algoritmului Minimax, evaluarea se face doar la nivelul frunza.

2) Algoritmul Minimax se extinde in totalitate la un anumit nivel.
Spatiul subproblemelor se extinde in functie de cost.
8) Definiti cunostintele imprecise si tipul de rationament asociat. Dati un

exemplu de generator de sisteme expert ce foloseste acest tip de
rationament:
Cunostintele sunt utilizate pentru a putea rezolva o anumita problema dintr-

un anumit context. Aceste informatii au rolul de a descrie contextul si de a
furniza elemente privind datele problemei si metode de rezolvare
corespunzatoare, prin folosirea unui rationament adecvat. Toate aceste
cunostinte sunt introduse intr-o baza de cunostinte, pentru a putea fi
digitalizate.
Cunostintele primite pot avea un caracter imperfect, cum ar fi imprecizia.

Aceasta imprecizie se datoreaza nesigurantei informatiilor primite si a
inexactitatii lor.
Rationamentul care utilizeaza cunostintele imprecise, se numeste rationament

aproximativ.
Generatorul de sisteme expert care foloseste cunostintele imprecise, se

numeste Clips.
9) Definiti modul de reprezentare bazat pe retelele semantice:
Modelul retelelor semantice a fost primul model structurat de reprezentare a

cunostintelor, folosit pentru a descrie semantica cuvintelor si a propozitiilor
limbajului natural.
Modelul mai ofera posibilitatea de a organiza si structura cunostintelor in

functie de ralatiile existente, intre obiectele universului problemei.
10) Definiti modul de reprezentare bazat pe frame-uri:
Un frame este un prototip ce descrie o situatie sau un obiect standard.

Reprezentarea prin intermediul frame-urilor se face prin intermediul slot-
urilor.
Slot-urile sunt niste atribute ale caror diferite aspecte sunt descrise cu ajutorul
unor fatete declarative sau procedurale.
11) Enumerati cinci caracteristici ale inteligentei artificiale:
- Problemele rezolvate de IA se refera la activitati umane variate: perceptie,

gandire, ratiune, etc.
- Toate problemele pentru care nu exista un algoritm cunoscut, necesita
aportul IA.
- Problemele IA necesita un rationament predominant simbolic.
- Solutiile care se cer in cadrul IA nu trebuie sa fie cele mai exacte sau cele
mai bune. Uneori este de ajuns sa se gaseasca o singura solutie sau o
formulare aproximativa al acesteia.
- IA se ocupa cu automatizarea comportarii inteligente.
12) Care este corespondenta intre termenii grafului de solutii si termenii

grafului de stari. (enunt combinatorial -> enuntul bazat pe spatiul de stari):
Enuntul combinatorial:
Contine: X = spatiu sau univers.

K = constrangeri. => Astfel incat, l apartine X/K, pentru a determina
numarul de elemente ale universului X, care verifica constrangerile K.
Formalizare (Graful de solutii):
Reprezentare: Graful de solutii.

Nodul radacina: Solutia vida.
Nodul intermediar: Solutie intermediara sau partiala.
Nodul frunza: Solutia sau esecul.
Arc intre doua noduri: La alegere.
Complexitate: O(K^n).
Enuntul bazat pe spatiul de stari:
Avem o stare initiala: Si.

Avem o multime de stari finale: Sf.
Avem o multime de operatori, care ne permit sa ajungem de la o stare la alta.
(opK: Sk -> Sk +1).
Gasirea operatorilor potriviti pentru a putea ajunge la una dintre starile finale,
pornind de la starea initiala.
Formalizare(Graful de stari):
Reprezentare: Graful de stari.

Nodul radacina: Si.
Nodul intermediar: Solutie intermediara.
Nodul frunza: Sf sau esec.
Arc intre doua noduri: Un operator.
Complexitate: O(K^n).
13) Caracterizati algoritmul de parcurgere iterativ in adancime din punctul de

vedere al complexitatii, completitudinii si optimalitatii:
- Este un algoritm de parcurgere neinformat.

- Complexitate de timp: O(K^n).
- Complexitate de spatiu: O(K^n).
- Completitudine: DA.
- Optimalitate: DA.
14) Caracterizati euristicile:
Def: Euristicile sunt principii dupa care se alege cea mai buna alternativa de
atingere al unei tinte.
Caracteristici:
1) Completitudine.
2) Complexitate de timp.
3) Complexitate de spatiu.
4) Optimalitate.
Tipuri de euristici:
1) Functia de evaluare.
2) Reducerea diferentelor.
3) Alegerea cea mai constransa.
15) Caracterizati algoritmul de parcurgere iterativ in adancime si cu adancime

limitata din punctul de vedere al complexitatii, completitudinii si
optimalitatii:
Adancime:
- Completitudine: NU
- Optimalitate: NU
- Complexitate de timp: O(b^m)
- Complexitate de spatiu: O(b^m)
Cautare limitata in adancime:
- Completitudine: DA
- Optimalitate: NU
- Complexitate de timp: O(b^l)
- Complexitate de spatiu: O(b*l)
16) Definiti si caracterizati rezolvarea problemelor in IA. Dati 2 exemple:
Def: Toate problemele pentru care nu exista algoritm de rezolvare, sau nu se

gaseste un algoritm rezonabil, necesita aportul IA.
Moduri de rezolvare al problemelor:
1) Informatica clasica:
Problema + ratiune -> algoritm + procesare masina -> solutie.
2) Inteligenta artificiala:
Enuntul problemei + ratiune + (elemente de cunostinta si strategii de
rezolvare) -> solutie.
In IA rezolvarea unei probleme dificile presupune:
1) A dispune de un set de cunostinte.

2) A le folosi pentru a putea rationa.
3) A avea o buna folosire a cunostintelor bune => strategie eficienta.
Modele de rezolvare a problemelor in IA (2 exemple):
1) DEDRAL = Aplica ciclul generate and test asupra ipotezelor

problemelor.
2) SOAR = Prezinta o modalitate universala de rezolvare a problemelor,
prin crearea unui univers subtinta.
17) Definiti tipurile de rationament asociate cunostintelor imprecise si incerte:
1) Rationamentul aproximativ:
O caracteristica a cunostintelor este imperfectiunea lor. Aceasta
imperfectiune poate lua forma impreciziei sau a incertitudinii. Pentru a
putea gestiona astfel de cunostinte, sistemul bazat pe cunostinte foloseste
un rationament aproximativ, avand urmatoarele caracteristici:
- Crearea unei ilustrari a cunostintelor imprecise si incerte.

- Largirea mecanismelor de rationament, pentru a putea lua in considerare
cunostintele respective.
- Propagarea aproximarii in cursul etapelor de rationament.
Rationamentul aproximativ mai apare si in cadrul rationamentelor de:

clasificare, analogie, ipotetic.
18) Definiti si caracterizati euristicile. Dati 2 ex de euristici folosite in 8 puzzle:
- La fel ca si la celalat punct in care am definit euristicile.

Euristici utilizate in 8 puzzle (2 exemple):
1) X-Y: Presupunem ca putem inlocui spatiul liber din puzzle cu orice spatiu
ocupat de un element, folosind o regula de miscare. (sus, jos, stanga,
dreapta).
2) n- MaxSwap: Presupunem ca puteme inlocui spatiul liber din puzzle cu
orice spatiu ocupat de un element. Toate miscarile folosite vor fi
atribuite ca si valoarea euristicii.
19) Cand spunem ca euristica h2 domina euristica h1 ?
Presupunem ca avem 2 euristici admisibile, h1 si h2. Euristica h2 domina

euristica h1, atunci cand drumul precizat de euristica h2 este mai eficient
decat drumul precizat de h1. Astfel, putem nota h2(n) > h1(n), pentru orice
nod n.
20) Definiti tipul de rationament asociat cunostintelor incomplete:
Rationamentul ipotetic:
Rationamentul ipotetic gestioneaza cunostintele care sunt incomplete. => o

eventuala revizuire a comportamentului.
Se fac supozitii asupra cunostintelor care lipsesc, prin folosirea unui sistem de
gestiune al ipotezelor.
Modalitati de revizuire a comportamentului:
1) Evolutie: Noi fapte apara pentru a contrazice faptele optinute anterior.

(Universul problemei evolueaza)
2) Nemonotonie: Cunostinte noi apar pentru a contrazice ipoteza obtinuta
anterior.
21) Fiind date euristicile admisibile h1,h2, ... , hm, ce puteti spune de euristica
h(n) = max (h1(n),h2(n),...,hm(n)) ?
Eusiticile admisibile sunt euristici care nu supraestimeaza costul de atingere al

unei stari finale. Acestea se mai numesc si euristici optimiste, deoarece
estimeaza ca este mai usor de a ajunge la o stare finala, decat este in realitate.
Secventa h(n) = max (h1(n),h2(n),...,hm(n)), apare in cadrul algoritmului de

cautare A*, care este optim si complet atunci cand euristica h(n) este
admisibila. Pentru ca euristica h(n) sa fie admisibila, trebuie ca si celalate
euristici sa fie admisibile. Astfel, putem spune ca euristica h(n) domina
euristicile h1(n),h2(n), ... ,hm(n), pentru orice nod n.
22) Enumerati cinci moduri de reprezentare a cunostintelor:
1) Logica.
2) Reprezentare mixta.
3) Reprezentare prin folosirea mostenirii.
4) Reprezentare procedurala.
5) Reguli de productie.
23) Definiti rationamentul din punct de vedere informatic:
Un rationament in cadrul unei baze de cunostinte, reprezinta o insiruire de

elemente de cunostinte, care aplicate unor informatii cunoscute, pot conduce
la o tinta cautata.
Un rationament reprezinta un set de enunturi sau de reprezentari simbolice,

conduse de catre o anumita tinta, care poate lua mai multe valori: determina,
argumenteaza, convinge, rationeaza, etc.
24) Descrieti taietura beta din cadrul algoritmului alpha-beta:
- Fie alpha, cea mai buna valoare (cea mai mare) al lui MAX si beta, cea mai
buna valoare (cea mai mica) al lui MIN. Algoritmul va actualiza valorile lui
alpha si a lui beta in timpul parcurgerii arborelui si va elimina subarborii
pentru care alpha si beta au valori ineficiente.
- Algoritmul se va opri sub un nod MAX, avand pe alpha cu o valoare mai
mare sau egala cu beta, valoare asociata lui MIN care este predecesorul lui
MAX.
25) Descrieti algoritmul de cautare hill climbing search. Exemplificati in cadrul

unei probleme:
- Algoritmul nu stocheaza un arbore de cautare, astfel toate nodurile isi vor

stoca starea lor curenta si evaluarea lor. Este vorba de o miscare constanta
pentru a atinge valori mai mari, mai bune.
- In cazul in care sunt mai multi succesori care au aceeasi valoare, algoritmul
va selecta un singur succesor in mod aleator.
Dezavantaje:
1) Maximele locale: Reprezinta un varf care este mai mic decat cel mai
inalt varf din spatiul starilor. Cand algoritmul intalneste o maxima
locala, acesta se va opri deoarece nu mai poate cobori dealul. Astfel,
valoarea gasita va fi una ineficienta.
2) Platourile: Reprezinta o zona din spatiul de cautare in care valoarea
functiei de evaluarea este constanta. Astfel, cautarea se va desfasura in
mod aleator.
Ex: Problema celor 8 dame.
- Functia de evaluare: Numarul de perechi de dame care se ataca in mod

direct / indirect.
- Minimul local: h = 1.
26) Definiti notiunea de prioritate a regulilor in Clips / JESS:
- Fiecare regula in JESS contine o anumita prioritate, pentru a putea

determina care dintre reguli va fi declansate prima.
- O regula cu o prioritate mai mare, va fi declansata inaintea unei reguli cu o
prioritate mai mica. Programatorul poate selecta ordinea apelarii regulilor,
prin caracteristicile oferite de catre functia defrule.
27) Explicati ciclul motor in cazul inlantuirii inapoi:
- Spatiul problemei poate fi explorat si in sens invers, fata de modul in care a

fost explorat anterior.
- Daca cautarea incepe de la un nod final si are ca destinatie un nod initial,
putem spune ca avem de-a face cu un rationament inapoi.
- Nodul radacina reprezinta starea tinta.
- Arborele isi creeaza nivelul urmator prin determinarea regulilor a caror
parte dreapta se potriveste cu nodul radacina.
- Nodurile vor fi adaugate prin determinarea partii stangi a regulilor
considerate.
- Acest ciclu se repeta pentru fiecare nod in parte, pana cand se va dezvolta
o structura identica cu starea initiala.
28) Enumerati 5 tipuri de cunostinte:
1) Relatii.
2) Algoritmi de rezolvare.
3) Euristici si strategii.
4) Elemente de baza , obiecte ale lumii reale.
5) Asertiune asupra elementelor de baza.
29) Descrieti algoritmul de cautare beam search:
Algoritmul Beam search foloseste algoritmul Breadth-first-search pentru a-si

construi arborele de cautare. Acesta adauga succesorii starilor curente, in
ordinea crescatoare a euristicii.
Acesta mai stocheaza si o valoarea pre-determinata beta, in care sunt incluse

valorile cele mai bune de pe fiecare nivel al arborelui (latimea beam-ului). Cu
cat latimea beam-ului este mai mare, cu atat se vor taia mai putine stari.
Beam Search nu este un algoritm optim, nu garanteaza ca va gasi solutia

cea mai eficienta, returneaza prima solutie pe care o gaseste.
30) Ce intelegeti prin probleme de complexitate NP ?
- Clasa tuturor problemelor care pot fi rezolvate doar cu ajutorul algoritmilor

nedeterministi, intr-un timp polinomial P si astfel sunt numite NP
(nedeterministic polinomial).
- Problemele de tipul P se gasesc si in cadrul problemelor NP, deoarece
algoritmii deterministi reprezinta un caz extrem al algoritmilor
nedeterministi.
31) Consideram un automat de cafea ce permite utilizarea monezilor de 5 centi

si de 25 centi, pretul unei cafele fiind 55 centi. Aparatul este reprezentat
printr-un automat finit unde:
multime de fapte.
Scrieti o baza de reguli ce permite ca de la o stare curenta si o valoare (moneda)
introdusa permite trecerea automantului intr-o alta stare. b) Simulati introducerea
unui sir de monezi in vederea ajungerii in starea finala (obtinerea cafelei). c) Scrieti
niste reguli de control ce permit la cererea utilizatorului trecerea in starea initiala
(apt pentru o noua comanda de cafea). d) Cum putem realiza sistemul a.i. banii
ramasi in aparat sa poata fi folositi la plata urmatoarei cafele ?
(deftemplate numeStare
(slot nume)
(deftemplate relatie
(slot monezi)
(slot stare1)
(slot stare2)
(deftemplate functionareAparat
(slot stareCurenta)
(slot moneda)
(deftemplate ControlExecutie
(slot intrebare)
(slot raspuns)
(assert (numeStare (nume start)))

(assert (numeStare (nume 5)))
(assert (numeStare (nume succes)))
(assert (relatie (monezi N) (stare1 start) (stare2 5)))

(assert (relatie (monezi Q) (stare1 start) (stare2 25)))
(assert (relatie (monezi N) (stare1 5) (stare2 10)))
(assert (relatie (monezi Q) (stare1 5) (stare2 30)))
(assert (relatie (monezi Q) (stare1 30) (stare2 succes)))
(assert (relatie (monezi N) (stare1 50) (stare2 succes)))
(facts)
(assert (functionareAparat (stareCurenta nil) (moneda nil)))
(defrule Faza1
(functionareAparat (stareCurenta nil) (moneda nil))
=>
(printout t "Introduceti o moneda: 5 sau 25 centi" crlf)

(bind ?m (read))
(assert (functionareAparat (stareCurenta start) (moneda
?m)))
(defrule Faza2
(functionareAparat (stareCurenta 5) (moneda 5))
=>
(printout t "Introduceti inca o moneda in valoare de: 5 sau

25 centi" crlf)
(bind ?m (read))
(assert (functionareAparat (stareCurenta 5) (moneda ?m)))
(defrule Intrebare1
(ControlExecutie (intrebare nil) (raspuns nil))
=>
(printout t "Resetare sistem ? (DA/NU)" crlf)

(bind ?r (read))
(assert (ControlExecutie (intrebare "Resetare sistem")
(raspuns ?r)))
(defrule Control1
(ControlExecutie (intrebare "Resetare sistem ?") (raspuns

DA))
(functionareAparat (stareCurenta start) (moneda nil))
=>
(printout t "Sistemul a fost resetat!" crlf)

(printout t "Introduceti o moneda in valoare de: 5 sau 25
centi" crlf)
(bind ?m (read))
(assert (functionareAparat (stareCurenta start) (moneda
?m)))
(defrule Control2
(ControlExecutie (intrebare "Resetare sistem ?") (raspuns

NU))
=>
(printout t "Sistemul va continua procesul de producere al

cafelei" crlf)
)
(defrule Faza3
=>

25 centi" crlf)
(bind ?m (read))
(defrule Faza4
=>

25 centi" crlf)
(bind ?m (read))
(defrule Faza5
=>

25 centi" crlf)
(bind ?m (read))
(defrule Faza6
=>
25 centi" crlf)
(bind ?m (read))
(defrule Incheiere1
=>
(printout t "Cafeaua a fost platita !" crlf)
(defrule Faza8
=>

25 centi" crlf)
(bind ?m (read))
)
(run)
;ETC pana la 55
32) Se considera date mai multe figuri geometrice (dreptiunghiuri, patrate,
cercuri), definite cu fapte de forma: (dreptunghi <nume> <lungime>
<latime>), (patrat <nume> <latura>), (cerc <nume> <raza>). a) Sa se scrie o
baza de reguli ce calculeaza suma ariilor pentru fiecare categorie. b) De
asemenea, se va calcula si suma ariilor tuturor figurilor geometrice date.
(deftemplate dreptunghi
(slot nume)
(slot lungime)
(slot latime)
(assert (dreptunghi (nume drept1) (lungime 20) (latime 2.5)))
(deftemplate patrat
(slot nume)
(slot latura)
(assert (patrat (nume patrat1) (latura 20)))
(deftemplate cerc
(slot nume)
(slot raza)
(assert (cerc (nume cerc1) (raza 20)))
(deftemplate ValoareStocare
(slot valoare)
(slot valoare2)
(slot valoare3)
)
(assert (ValoareStocare (valoare 1) (valoare2 1) (valoare3 1)))
(deftemplate sumaAriei
(slot suma)
(assert (sumaAriei (suma 0)))
(defrule CalculArieDreptunghi
?valD <- (dreptunghi (lungime ?L) (latime ?l))

?valA <- (ValoareStocare (valoare ?va))
=>
(modify ?valA (valoare (* ?L ?l ?va)))

(retract ?valD)
(defrule AfisareArieDreptunghi
(ValoareStocare (valoare ?arie1))
=>
(printout t "Aria dreptunghiului este:" ?arie1 crlf)
; ARIE PATRAT
(defrule CalculAriePatrat
?valP <- (patrat (latura ?l))

?valA <- (ValoareStocare (valoare2 ?va2))
=>
(modify ?valA (valoare2 (* ?l ?l ?va2)))

(retract ?valP)
)
(defrule AfisareAriePatrat
(ValoareStocare (valoare2 ?arie2))
=>
(printout t "Aria patratului este:" ?arie2 crlf)
; ARIE CERC
(defrule CalculArieCerc
?valC <- (cerc (raza ?r))

?valA <- (ValoareStocare (valoare3 ?va3))
=>
(modify ?valA (valoare3 (* 3.14 ?r ?r ?va3)))

(retract ?valC)
(defrule AfisareArieCerc
(ValoareStocare (valoare3 ?arie3))
=>
(printout t "Aria cercului este:" ?arie3 crlf)
(defrule SumaArie
?arie <- (ValoareStocare (valoare ?arie1) (valoare2 ?arie2)

(valoare3 ?arie3))
?sume <- (sumaAriei (suma ?sa))
=>
(modify ?sume (suma (+ ?arie1 ?arie2 ?arie3 ?sa)))

(retract ?arie)
(defrule AfisareSumaArie
(sumaAriei (suma ?sumaArie))
=>
(printout t "Suma ariei este egala cu:" ?sumaArie crlf)
(run)
33) Fie automatul finit partial utilizat pentru a determina validitatea unei intrari
(in cadrul procesului de compilare):
Reprezentati automatul finit ca o multime de fapte; b) Fiind date

automatul, o stare curenta (stare-curenta <stare>) si o intrare (input
<char>) - sa se scrie o baza de reguli pentru a determina urmatoarea
stare a automatului; c) Fiind dat un sir de intrari (sub forma de fapte) sa
se determine starile prin care trece automatul; d) Adaugati reguli care
permit revenirea, la cerere, la starea initiala pentru a rezolva o noua
problema.
(deftemplate automat
(slot prinStare)
(slot nodCurent)
(slot nodUrmator)
(assert (automat (nodCurent Start) (prinStare w) (nodUrmator

nod1_w)))
(assert (automat (nodCurent nod1_w) (prinStare H) (nodUrmator

nod2_H)))
(assert (automat (nodCurent nod1_w) (prinStare R) (nodUrmator

nod3_R)))
(assert (automat (nodCurent nod2_H) (prinStare I) (nodUrmator

nod4_I)))
(assert (automat (nodCurent nod3_R) (prinStare I) (nodUrmator

nod5_I)))
(assert (automat (nodCurent nod4_I) (prinStare L) (nodUrmator

nod6_L)))
(assert (automat (nodCurent nod5_I) (prinStare T) (nodUrmator

nod6_T)))
(assert (automat (nodCurent nod6_L) (prinStare E) (nodUrmator

Succes)))
(assert (automat (nodCurent Start) (prinStare B) (nodUrmator

nod7_B)))
(assert (automat (nodCurent nod7_B) (prinStare E) (nodUrmator

nod8_E)))
(assert (automat (nodCurent nod7_B) (prinStare notE)

(nodUrmator Error)))
(assert (automat (nodCurent nod8_E) (prinStare G) (nodUrmator
nod9_G)))
(assert (automat (nodCurent nod8_E) (prinStare notG)

(assert (automat (nodCurent nod9_G) (prinStare I) (nodUrmator

nod10_I)))
(assert (automat (nodCurent nod9_G) (prinStare notI)

(assert (automat (nodCurent nod10_I) (prinStare N) (nodUrmator

Succes)))
(assert (automat (nodCurent nod10_I) (prinStare notN)

(facts)
(deftemplate functionare
(slot nodCurent)
(slot prinStare)
(assert (functionare (nodCurent nil) (prinStare nil)))
(defrule Faza1
(functionare (nodCurent nil)(prinStare nil))
=>
(printout t "Alegeti starea de deplasare (w,B):" crlf)

(bind ?n (read))
(assert (functionare (nodCurent Start) (prinStare ?n)))
(defrule Faza2
(functionare (nodCurent nod1)(prinStare w))

=>
(printout t "Sunteti in nodul: nod1" crlf)

(printout t "Alegeti starea de deplasare (H,R):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza3
(functionare (nodCurent nod7)(prinStare B))
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (E,notE):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza4
(functionare (nodCurent nod2)(prinStare H))
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (I):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza5
(functionare (nodCurent nod8)(prinStare E))
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (G,notG):" crlf)
(bind ?n (read))
)
(defrule Faza6
(functionare (nodCurent nod3)(prinStare R))
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (I):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza7
(functionare (nodCurent Error)(prinStare notE))
=>
(printout t "Sunteti in nodul: Error" crlf)

(printout t "Programul se incheie" crlf)
(defrule Faza8
(functionare (nodCurent nod4)(prinStare I))
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (L):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza9
(functionare (nodCurent nod9)(prinStare G))
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (I,notI):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza10
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (T):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza11
(functionare (nodCurent nod6)(prinStare L))
=>
(printout t "Alegeti starea de deplasare (E):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza12
=>

(printout t "Alegeti starea de deplasare (N,notN):" crlf)
(bind ?n (read))
(defrule Faza13
(functionare (nodCurent nod10)(prinStare notI))
=>

(printout t "Programul se va incheia" crlf)
(defrule Faza14
(functionare (nodCurent Error)(prinStare notG))
=>

(defrule Faza15
(functionare (nodCurent Succes)(prinStare E))
=>
(printout t "Sunteti in nodul: Succes" crlf)

(defrule Faza16
(functionare (nodCurent Error)(prinStare notN))
=>
(defrule Faza17
(functionare (nodCurent nod10)(prinStare N))
=>
(printout t "Sunteti in nodul: Succes" crlf)
(run)
(deftemplate Revenire
(slot Intrebare)
(slot Raspuns)
(assert (Revenire (Intrebare nil) (Raspuns nil)))
(defrule Intrebare
(Revenire (Intrebare nil) (Raspuns nil))
=>
(printout "Doriti sa resetati programul ? (DA/NU)" crlf)

(bind ?r (read))
(assert (Revenire (Intrebare "Doriti sa resetati programul
?") (Raspuns ?r)))
(defrule Raspuns1
(Revenire (Intrebare "Doriti sa resetati programul ?")

(Raspuns DA))
(functionare (nodCurent nil) (prinStare nil))
=>
(printout t "Programul a fost resetat, alegeti calea:

(w,B)" crlf)
(bind ?n (read))
)
(defrule Raspuns2
(Revenire (Intrebare "Doriti sa resetati programul ?")

(Raspuns NU))
=>
(printout t "Programul va continua" crlf)
34) a) Convertiti reteaua semantica urmatoare intr-o multime de fapte (relatiile

avute in vedere fiind isa, ako, respectiv atribut):
AKO
Air-
AKO
craft
Has-shape
AKO
round ballon Pr. jet
driven
AKO
AKO AKO AKO
AKO AKO
Ellips. blimp specia DC-3 DC-9 Conco

Has-shape l rde
IS-A IS-A IS-A
Good Spirit AirFo

year of StL rce 1
b) Scrieti o multime de reguli ce permit determinarea tuturor conceptelor

ce sunt un relatia AKO sau IS-A plus AKO cu un concept dat (indiferent de
numarul de relatii successive de tipul AKO) (de exemplu (det-all-AKO blimp)
ballon, Pr.driven, Aircraft).
(deftemplate retea
(slot relatie)
(slot atribut1)
(slot atribut2)
)
(assert (retea (atribut1 GoodYear) (relatie IS-A) (atribut2

Blimp)))
(assert (retea (atribut1 Blimp) (relatie Has-shape) (atribut2

Ellips)))
(assert (retea (atribut1 Blimp) (relatie AKO) (atribut2

Pr.driven)))
(assert (retea (atribut1 Blimp) (relatie AKO) (atribut2

Ballon)))
(assert (retea (atribut1 Ballon) (relatie Has-shape) (atribut2

Round)))
(assert (retea (atribut1 Ballon) (relatie AKO) (atribut2

Aircraft)))
(assert (retea (atribut1 SpiritOfStl) (relatie IS-A) (atribut2

Special)))
(assert (retea (atribut1 Special) (relatie AKO) (atribut2

Pr.driven)))
(assert (retea (atribut1 Pr.driven) (relatie AKO) (atribut2

Aircraft)))
(assert (retea (atribut1 DC-3) (relatie AKO) (atribut2

Pr.driven)))
(assert (retea (atribut1 Airforce1) (relatie IS-A) (atribut2

DC-9)))
(assert (retea (atribut1 DC-9) (relatie AKO) (atribut2 Jet)))
(assert (retea (atribut1 Concorde) (relatie AKO) (atribut2

Jet)))
(facts)
(defrule AKO
(retea (atribut1 ?x)(atribut2 ?y)(relatie ?z) {relatie ==

AKO})
=>
(printout t "Atributele " "(" ?x "," ?y ")" "sunt in

relatia " ?z crlf)
(run)
(defrule IS-A

IS-A})
=>

relatia " ?z crlf)
(run)
(defrule Has-shape

Has-shape})
=>

relatia " ?z crlf)
(run)
35) a) Convertiti arborele de decizie urmator (ce reprezinta informatii despre
clasificarea animalelor) intr-o multime de fapte. Cum sunt reprezentate
legaturile? (Nodurile frunza (raspuns) necesita o reprezentare diferita de
nodurile neterminale (de decizie)):
It is very big?
NO
YES
Does it squeak? Does it have a long neck?
NO YES NO YES
Guess squirrel Gues mouse Does it have a trunk? Guess giraffe
NO YES
Does it like to be in water? Guess elephant
NO YES
Guess rhino Guess hippo
b) Scrieti o regula / un grup de reguli care pornind de la un nod current

(neterminal), pe baza raspunsului dat de utilizator, determina urmatorul nod
current. Scrieti o regula care in cazul unui nod current terminal furnizeaza
raspunsul utilizatorului.
(deftemplate schema
(slot Intrebare)
(slot Raspuns)
(assert (schema (Intrebare nil) (Raspuns nil)))
(defrule Intrebare1
(schema (Intrebare nil) (Raspuns nil))
=>
(printout t "Is it very big ? (YES/NO)" crlf)

(bind ?r (read))
(assert (schema (Intrebare "Is it very big ?") (Raspuns
?r)))
(defrule Intrebare2
(schema (Intrebare "Is it very big?") (Raspuns NO))
=>
(printout t "Does it squeak ? (YES/NO)" crlf)

(bind ?r (read))
(assert(schema (Intrebare "Does it squeak ?") (Raspuns
?r)))
(defrule Intrebare3
(schema (Intrebare "Is it very big ?") (Raspuns YES))
=>
(printout t "Does it have a long neck ?" crlf)

(bind ?r (read))
(assert (schema (Intrebare "Does it have a long neck?")
(Raspuns ?r)))
(defrule Veverita
(schema (Intrebare "Does it squeak ?") (Raspuns NO))
=>
(printout t "Guess squirrel" crlf)
(defrule Soarece
(schema (Intrebare "Does it squeak ?") (Raspuns YES))
=>
(printout t "Guess mouse" crlf)
(defrule Intrebare4
(schema (Intrebare "Does it have a long neck ?") (Raspuns

NO))
=>
(printout t "Does it have a trunk ? (YES/NO)" crlf)

(bind ?r (read))
(assert (schema (Intrebare "Does it have a trunk ?")
(Raspuns ?r)))
(defrule Girafa
(schema (Intrebare "Does it have a long neck ?") (Raspuns

YES))
=>
(printout t "Guess giraffe" crlf)
(defrule Intrebare5
(schema (Intrebare "Does it have a trunk ?") (Raspuns NO))
=>
(printout t "Does it have to be in water ? (YES/NO)" crlf)

(bind ?r (read))
(assert (schema (Intrebare "Does it have to be in water ?")
(Raspuns ?r)))
(defrule Elefant
(schema (Intrebare "Does it have a trunk ?") (Raspuns YES))
=>
(printout t "Guess elephant" crlf)
(defrule Rinocer
(schema (Intrebare "Does it have to be in water") (Raspuns

NO))
=>
(printout t "Guess Rhino" crlf)
(defrule Hipopotam
(schema (Intrebare "Does it have to be in water") (Raspuns

YES))
=>
(printout t "Guess Hippo" crlf)
(run)
(facts)
36) a) Scrieti o baza de reguli ce pornind de la faptele (multime A <el1> <eln>)

si (multime B <el1> <elm>), cu elemente numere, determina reuniunea a
celor doua multimi (reuniune AB <r1> <rk>).
b) Scrieti un set de reguli ce determina suma elementelor mai mari ca 10
si mai mici ca 50 din cadrul multimii rezultate la a). Nu se folosesc if si while
in partea dreapta a regulilor.
(deftemplate multimi
(slot numeMultime)
(slot element1)
(slot element2)
(slot element3)
(slot element4)
(assert (multimi (numeMultime A) (element1 1) (element2 2)

(element3 3) (element4 5)))
(assert (multimi (numeMultime B) (element1 6) (element2 7)
(element3 8) (element4 9)))
(deftemplate multimeNoua
(slot numeMultime)
(slot element1)
(slot element2)
(slot element3)
(slot element4)
(slot element5)
(slot element6)
(slot element7)
(slot element8)
(assert (multimeNoua (numeMultime AB) (element1 0) (element2 0)

(element3 0) (element4 0) (element5 0) (element6 0) (element7
0) (element8 0)))
(deftemplate sumaElemente
(slot suma)
(assert (sumaElemente (suma 0)))
(defrule suma1
?valM <- (multimi (numeMultime A) (element1 ?e1) (element2

?e2) (element3 ?e3) (element4 ?e4))
?valS <- (multimeNoua (element1 ?el1) (element2 ?el2)
(element3 ?el3) (element4 ?el4))
=>
(modify ?valS (element1 (+ ?e1 ?el1)) (element2 (+ ?e2

?el2)) (element3 (+ ?e3 ?el3)) (element4 (+ ?e4 ?el4)))
(retract ?valM)
(defrule suma2
?valM <- (multimi (numeMultime B) (element1 ?e1) (element2

?e2) (element3 ?e3) (element4 ?e4))
?valS <- (multimeNoua (element5 ?el5) (element6 ?el6)
(element7 ?el7) (element8 ?el8))
=>
(modify ?valS (element5 (+ ?e1 ?el5)) (element6 (+ ?e2

?el6)) (element7 (+ ?e3 ?el7)) (element8 (+ ?e4 ?el8)))
(retract ?valM)
(defrule afisareSuma
(multimeNoua (numeMultime ?x) (element1 ?e1) (element2 ?e2)

(element3 ?e3) (element4 ?e4) (element5 ?e5) (element6 ?e6)
(element7 ?e7) (element8 ?e8))
=>
(printout t "Multimea rezultanta este: " ?x " ,avand

elementele:" ?e1 "," ?e2 "," ?e3 "," ?e4 "," ?e5 "," ?e6 ","
?e7 "," ?e8 crlf)
(run)
(defrule SumaElementeAB
?elAB <- (multimeNoua (numeMultime ?x) (element1 ?e1)
(element2 ?e2) (element3 ?e3) (element4 ?e4) (element5 ?e5)
(element6 ?e6) (element7 ?e7) (element8 ?e8)
{element1 < 10 && element2 < 10 && element3 < 10 &&
element4 < 10 && element5 < 10 && element6 < 10 && element7 <
10 && element8 < 10})
?sumaEL <- (sumaElemente (suma ?suma))
=>
(modify ?sumaEL (suma (+ ?e1 ?e2 ?e3 ?e4 ?e5 ?e6 ?e7 ?e8
?suma)))
(retract ?elAB)
(defrule AfisareSumaElemente
(sumaElemente (suma ?suma))
=>
(printout t "Suma elementelor din multime este:" ?suma

crlf)
(run)

Ceva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1) Descrieti enuntul bazat pe spatiul de stari:

Fiind date: o stare initiala, o multime de stari finale si o multime de operatori

2) Descrieti enuntul bazat pe spatiul subproblemelor:

Fiind date: o problema, o multime de operatori de descompunere in

3) Definiti rolul strategiilor in Clips. Descrieti doua strategii Clips:

Strategia de control inapoi

Porneste de la obiectivul care trebuie demonstat urmand ca problema sa fie

Strategia de control inainte

Aplica metode reductive ptr obtinerea de subprobleme pe care le rezolva cu ajutorul

4) Definiti rolul modulelor in Clips:

Rolul modulelor in Clips este de a permite utilizatorului sa-si grupeze regulile in

Modus ponens (metoda afirmrii) se refer la referente de forma p q; p,

6) Descrieti algoritmul minimax. Aplicati algoritmul in cazul jocului x si 0.

Algoritmul Minimax este un algoritm de cautare intr-un arbore. Acest algoritm

Minimax face cautarea numai pe o adancime fixa.

Optimal: Da (impotriva unui adversary optimal)

7) Diferente dintre graful si-sau si arborele de joc:

1) In cazul spatiului subproblemelor, functia de evaluare f se calculeaza

In cazul algoritmului Minimax, evaluarea se face doar la nivelul frunza.

Spatiul subproblemelor se extinde in functie de cost.

8) Definiti cunostintele imprecise si tipul de rationament asociat. Dati un

Cunostintele sunt utilizate pentru a putea rezolva o anumita problema dintr-

Cunostintele primite pot avea un caracter imperfect, cum ar fi imprecizia.

Rationamentul care utilizeaza cunostintele imprecise, se numeste rationament

Generatorul de sisteme expert care foloseste cunostintele imprecise, se

9) Definiti modul de reprezentare bazat pe retelele semantice:

Modelul retelelor semantice a fost primul model structurat de reprezentare a

Modelul mai ofera posibilitatea de a organiza si structura cunostintelor in

Un frame este un prototip ce descrie o situatie sau un obiect standard.

11) Enumerati cinci caracteristici ale inteligentei artificiale:

- Problemele rezolvate de IA se refera la activitati umane variate: perceptie,

12) Care este corespondenta intre termenii grafului de solutii si termenii

Contine: X = spatiu sau univers.

Formalizare (Graful de solutii):

Reprezentare: Graful de solutii.

Avem o stare initiala: Si.

Reprezentare: Graful de stari.

13) Caracterizati algoritmul de parcurgere iterativ in adancime din punctul de

- Este un algoritm de parcurgere neinformat.

14) Caracterizati euristicile:

15) Caracterizati algoritmul de parcurgere iterativ in adancime si cu adancime

Cautare limitata in adancime:

16) Definiti si caracterizati rezolvarea problemelor in IA. Dati 2 exemple:

Def: Toate problemele pentru care nu exista algoritm de rezolvare, sau nu se

Moduri de rezolvare al problemelor:

Problema + ratiune -> algoritm + procesare masina -> solutie.

In IA rezolvarea unei probleme dificile presupune:

1) A dispune de un set de cunostinte.

Modele de rezolvare a problemelor in IA (2 exemple):

1) DEDRAL = Aplica ciclul generate and test asupra ipotezelor

17) Definiti tipurile de rationament asociate cunostintelor imprecise si incerte:

- Crearea unei ilustrari a cunostintelor imprecise si incerte.

Rationamentul aproximativ mai apare si in cadrul rationamentelor de:

18) Definiti si caracterizati euristicile. Dati 2 ex de euristici folosite in 8 puzzle:

- La fel ca si la celalat punct in care am definit euristicile.

19) Cand spunem ca euristica h2 domina euristica h1 ?

Presupunem ca avem 2 euristici admisibile, h1 si h2. Euristica h2 domina

20) Definiti tipul de rationament asociat cunostintelor incomplete:

Rationamentul ipotetic gestioneaza cunostintele care sunt incomplete. => o

Modalitati de revizuire a comportamentului:

1) Evolutie: Noi fapte apara pentru a contrazice faptele optinute anterior.

Eusiticile admisibile sunt euristici care nu supraestimeaza costul de atingere al

Secventa h(n) = max (h1(n),h2(n),...,hm(n)), apare in cadrul algoritmului de

22) Enumerati cinci moduri de reprezentare a cunostintelor: