RELATII FUZZY

In acest curs vom prezenta cateva elemente din teoria relatiilor fuzzy binare .
Introducerea relatiilor fuzzy si prezentarea unor notiuni si proprietati legate de ele va
urma o linie asemanatoare definirii multimilor fuzzy si a operatiilor lor (vezi cursul
precedent):
-

vom aminti definitia relatiilor crisp binare , proprietati ale lor , tipuri de relatii
crisp;toate aceste definitii si proprietati vor fi exprimate in termenii functiilor
caracteristice

definitia relatiilor fuzzy binare, a operatiilor si proprietatilor lor va fi realizata pe

baza celor de la punctual precedent.

(I)

Relatii clasice (crisp)

Fie X si Y doua multimi nevide si X x Y produsul lor cartezian.

O relatie crisp intre elementele lui X si elementele lui Y este o submultime a lui X x
Y.In cazul cand X = Y spunem ca R este o relatie crisp binara pe X.
Atunci o relatie crisp binara pe X ( pe scurt, relatie crisp) este o submultime R a lui
X 2 XxX

( R X 2 ).

Notatie:

Fie x un element al lui X si y un element al lui Y. Atunci notam:

def

xRy ( x, y ) R

( citim: x si y se afla in relatia R).

Relatiile crisp fiind submultimi ale lui X x Y , toate notiunile si proprietatile referitoare la
submultimi crisp se vor pastra si in cazul lor.
De pilda , functia caracteristica R : X 2 {0,1} asociata unei relatii crisp R este
definita prin :

1, daca xRy
0, in caz contrar

R ( x, y)

Observatie. Fie R si Q doua relatii crisp ( relativ la X si Y). Atunci, ca si in cazul

submultimilor crisp, este valabila echivalenta urmatoare:

R Q R Q

Rezulta ca o relatie crisp este determinata de functia sa caracteristica.

Vom identifica relatia crisp R cu functia sa caracteristica R : X 2 {0,1} . De aceea,
putem considera o relatie crisp pe X ca fiind o functie R : X 2 {0,1} .
Exemplul 1 Fie o multime X formata din sase indivizi X={a,b,c,d,e,f}.
Pentru orice x X , notam v(x)=varsta lui x.
Vom lua si un caz concret:
v(a) = v(b) = 20
v(c) = 25; v(d) = 30
v(e) = v(f) = 40
Consideram urmatoarea relatie crisp binara pe X:
xRy v( x) v( y)

In cazul concret considerat, relatia R va fi reprezentata de urmatoarea tabela booleana:

a
b
c
d
e
f

a
1
1
0
0
0
0

b
1
1
0
0
0
0

c
0
0
1
0
0
0

d
0
0
0
1
0
0

e
0
0
0
0
1
1

f
0
0
0
0
1
1

Observatie: O relatie crisp este perfect determinata de tabela booleana ( =matricea

booleana) asociata.

In continuare, vom aminti o serie de conditii ce definesc importante clase de relatii (pe
multimea X).

Spunem ca o relatie crisp binara R pe X este:

 reflexiva, daca : xRx, pentru orice xX

ireflexiva, daca: non xRx, pentru orice xX
tranzitiva, daca : xRy, yRz xRz, pentru orice x,y,zX
totala: daca pentru orice xy, avem xRy sau yRx
antisimetrica: daca : xRy, yRx xy, pentru x,yX
simetrica: daca: xRy yRx, pentru orice x, y X
Considerand relatia crisp R ca o functie R : X 2 {0,1} , proprietatile de mai sus capata
forma urmatoare:
reflexiva: R(x, x) = 1, pentru orice
ireflexiva:

R (x, x) = 0, pentru orice

tranzitiva : pentru orice x,y,z X, R(x,y) =1 si R(y,z) = 1 implica R(y,z)= 1

sau, echivalent : R(x,y) R(y,z)

R(x,z)

sau, echivalent : R(x,y) R(y,x) = 1

antisimetrica : pentru orice x,y X , R(x,y) = 1 si R(y,x) = 1 implica x = y
simetrica

: pentru orice x,y X , R(x,y) = 1 implica R(y,x) = 1

Observatie : (i) O relatie crisp R este reflexiva daca tabela booleana asociata are 1 pe
diagonala principala.
(ii) O relatie crisp R este simetrica daca si numai daca R(x,y) = R(y,x),
pentru orice x, y X . Rezulta ca R este simetrica daca si numai daca tabela booleana
asociata este simetrica.
(iii) O relatie crisp R este antisimetrica daca si numai daca
R(x,y) + R(y,x) 1, pentru orice x, y X .

Proprietatile de mai sus ne permit sa definim cateva tipuri de relatii:

relatia de echivalenta : reflexiva, simetrica si tranzitiva

relatia de ordine partiala: reflexiva, antisimetrica si tranzitiva

relatia de ordine totala: reflexiva, antisimetrica, tranzitiva si totala

relatia de preordine: reflexiva si tranzitiva

relatia de ordine slaba :reflexiva, tranzitiva si totala

Ca terminologie, vom spune pe scurt:

-

relatie de ordine= ordine= relatie de ordine partiala

ordine totala= relatie de ordine totala

preordine= relatie de preordine

ordine slaba= relatie de ordine slaba

(II)

Relatii fuzzy binare

Fie X si Y doua multimi nevide. Am vazut in sectiunea precedenta ca o relatie crisp pe X

poate fi gandita ca o functie R : X 2 {0,1} . Generalizam aceasta notiune astfel:
Definitie. O relatie fuzzy este o submultime fuzzy a lui X x Y , adica o functie
R : XxY [0,1] .

O relatie fuzzy binara ( relatie fuzzy, pe scurt) pe X este o functie R : X 2 [0,1] .

Pentru orice element x al lui X si orice element y al lui Y numarul real R(x,y) [0, 1]
va fi gradul in care x si y se afla in relatia R.
Exemplul 2.Fie X multimea bunicilor dintr-o familie si Y multimea nepotilor:
X= {b1 , b2 } ; Y = {n1 , n2 , n3 } .
Consideram relatia fuzzy R : XxY [0,1] , cu intelesul :
copilul y seamana cu bunicul x

definita de tabela urmatoare:

b1
b2

n1
0.8
0.9

n2
0.5
0.6

n3
0.7
0.7

Daca y este unul dintre copii si x unul dintre bunici atunci numarul real R(x,y) este
gradul in care copilul y seamana cu bunicul x.

De exemplu:
R(b2 , n1 ) 0.9 : cea mai mare asemanare (cu gradul 0.9) are loc intre copilul n1 si

bunicul b 2 .

Exemplul 3. Fie multimea X = {a,b,c,d,e,f} din Exemplul 1.

Enuntul urmator : indivizii x si y sunt de varste apropiate nu poate fi considerat o
relatie crisp pe X.
Sa ne dam tabela urmatoare:
a
1
1
0.25
1
0.5
0.9

a
b
c
d
e
f

b
1
1
0.2
1
0.25
0.4

c
0.5
0.2
1
0.3
0.5
0.7

d
1
1
0.3
1
0.6
0.8

e
0.5
0.25
0.5
0.6
1
0

f
0.9
0.4
0.7
0.8
0
1

Pentru orice doua elemente x,y ale lui X , sa definim

R(x,y) = numarul real din tabela de pe linia x si coloana y.
Atunci obtinem o relatie fuzzy pe X ce poate reprezenta enuntul indivizii x si y sunt de
varste apropiate.
Observatie. R(x,y) va fi gradul in care indivizii x si y sunt de varste apropiate .Numarul
real R(x,y) apartine intervalului [0, 1].
-

Daca R(x,y)= 1 atunci diferenta de varsta intre x si y este insesizabila (x si y pot

sa nu aiba exact aceeasi varsta!- totusi putem spune ca au aceeasi varsta ). In
cazul exemplului nostru, indivizii a, b si d au aceeasi varsta , in sensul ca nu
putem distinge diferentele de varsta.

Daca R(x,y) = 0.9 ( a si f in cazul nostru) atunci x si y vor avea intr-adevar varste
apropiate ( 0.9 este gradul in care varsta lui x se apropie de varsta lui y).

Daca R(x,y) = 0 atunci diferenta de varsta intre x si y este considerabila( e si f in

cazul exemplului)

Exemplul 4. Un grup de experti in degustarea vinului compara cinci soiuri de vin a,b,c,d
si e. Fie X= {a, b, c, d, e} multimea celor cinci soiuri.
5

Pentru orice soiuri x si y notam:

R(x,y) = proportia in care degustatorii considera vinul x cel putin la fel de bun ca vinul y.
Sa presupunem ca valorile lui R(x,y ) sunt inscrise in tabela urmatoare:

a
b
c
d
e

a
1
0.43
0.43
0.71
0.37

b
0.57
1
0,30
0.48
0.72

c
0.57
0.70
1
0.28
0.52

d
0.29
0.52
0.72
1
0.52

e
0.63
0.28
0.48
0.48
1

Se observa ca
R(x,y) + R(y,x) = 1, daca vinul x este diferit de vinul y
R(x,x) = 1: vinul x este cel putin la fel de bun ca x.

Operatii cu relatii fuzzy

Relatiile fuzzy fiind submultimi fuzzy ale lui X x Y definitia operatiilor cu relatii fuzzy
se va incadra in definitia operatiilor cu submultimi fuzzy ( din cursul trecut).
Vom prezenta principalele operatii cu multimi fuzzy.
Fie R : X Y [0,1] si Q : X Y [0,1] doua relatii fuzzy pe XxY.
Reuniunea R Q: X Y [0,1] se defineste prin
(R Q ) (x,y) = R(x,y) Q(x, y) , pentru orice x,y X
Intersectia R Q: X Y [0,1]

se defineste prin

(R Q ) (x,y) = R(x,y) Q(x,y) , pentru orice x,y X

Relatia opusa R : X Y [0,1] se defineste prin:
R ( x, y ) 1 R( x, y ) , pentru orice x,y X

O operatie speciala este compunerea relatiilor fuzzy : daca R : X Y [0,1] ,

Q : Y Z [0,1] , atunci R Q : X Z [0,1] este definita de:

( R Q)(x, z) {R( x, y) Q( y, z) | y Y }

Daca R, Q sunt relatii fuzzy pe X, atunci R Q este o relatie fuzzy pe X:

( R Q)(x, z ) {R( x, y) Q( y, z ) | y X }

Ridicarea la putere: Fie R o relatie fuzzy pe X, R : X 2 [0,1] . Definim R n : X 2 [0,1] ,

R n R ... R (de n ori), n 1 .

Exemplul 5. Fie X = {a, b, c} si R, Q relatiile fuzzy pe X definite de matricile urmatoare:

0 0 .7
1
0.6 0.6 0

R= 0.3 0.2 0 , Q= 0 0.6 0.1

0 0 .5 1
0 0.1 0

Atunci
0.6 0.6 0

R Q = 0.3 0.3 0.1

0 0.5 0.1

Exemplificam calculul elementelor matricii

R(c,b) = [R(c,a) Q(a,b)] [R(c,b) Q(b,b)] [R(c,c) Q(c,b)]

= [0 0.6] [0.5 0.6] [1 0.1]
= 0 0.5 0.1 = 0.5
Exercitiu: Fie R si Q matricile din Exemplul 5.
(a) Sa se calculeze R Q, R Q, R , Q .
(b) Sa se calculeze R 3 , Q 2 .
(c) Sa se calculeze R Q R .
Tipuri de relatii fuzzy
Fie X o multime nevida. O relatie fuzzy R pe multimea X ( R : X 2 [0,1] ) se numeste:
Reflexiva: R(x,x) = 1, pentru orice x X
Ireflexiva: R(x,x) =0 , pentru orice x X
Tranzitiva: pentru orice x, y,z X, R(x,y) R(y,z) R(x,z)
Totala: pentru orice elemente distincte x, y X , R(x,y) R(y,x) = 1
Antisimetrica: pentru orice x, y X, R(x,y) + R(y,x) 1, pentru xy
Simetrica : pentru orice x, y X , R(x,y) = R(y,x).
7

Observatie. Particularizand aceste definitii la relatii crisp regasim definitiile operatiilor

cu relatii crisp din Sectiunea 1.

O relatiile fuzzy R pe X se numeste:

Ordine fuzzy: daca este reflexiva, antisimetrica si tranzitiva
Ordine fuzzy totala: ordine fuzzy care este totala
Preordine fuzzy: daca este reflexiva si tranzitiva
Ordine fuzzy slaba: preordine fuzzy care este totala

(III)

Relatii de preferinta fuzzy

Fie X un univers nevid. Elementele lui X se vor numi alternative.

Vrem sa definim ce ar putea insemna din punct de vedere matematic ca o alternativa x ar
fi preferata unei alternative y .

Si in acest caz vom porni de la modelarea crisp a preferintelor. Avem in vedere doua
tipuri de preferinte (existente in literatura):
(a) preferinta slaba, cu intelesul:
alternativa x este cel putin la fel de buna ca alternativa y.
Preferinta slaba este modelata de relatiile crisp reflexive. Ne plasam in acest context
foarte general, impunand in definitia preferintelor slabe numai reflexivitatea:
x este cel putin la fel de bun ca x.
In unele situatii (social choice theory (=teoria alegerilor sociale), microeconomie, teoria
deciziilor ) se cere ca preferinta slaba sa fie o preordine sau chiar o ordine slaba (=
preordine totala).
(b) preferinta stricta , cu intelesul
alternativa x este in mod strict mai buna decat y.
Preferintele stricte sunt modelate prin relatii ireflexive, sau in unele cazuri prin relatii
ireflexive si tranzitive.
Modelarea fuzzy a preferintelor

Pornind de la discutia de mai sus asupra preferintelor crisp putem trece la modelarea
fuzzy a preferintelor.
Este vorba de preferinte vagi (de tip fuzzy) pentru care putem evalua doar gradul in care
o alternativa ar fi preferata alteia
Este clar ca aceste preferinte vor fi modelate prin relatii fuzzy pe multimea X a
alternativelor. Vom folosi definitiile proprietatilor de reflexivitate, ireflexivitate,
tranzitivitate, etc ale relatiilor fuzzy ( vezi sectiunea 2).
O relatie de preferinta fuzzy slaba (= preferinta fuzzy slaba) pe X este o relatie fuzzy
reflexiva R pe X.
In acest caz, pentru orice doua alternative x si y , numarul real R(x,y) va fi gradul in care
alternativa x este cel putin la fel de buna ca y.
O relatie de preferinta fuzzy stricta (= preferinta fuzzy stricta ) pe X este o relatie fuzzy
ireflexiva pe X.
In acest caz, pentru orice doua alternative x si y , R(x,y) va fi gradul in care alternativa x
este strict mai buna decat y.
In unele situatii, se cere ca preferintele fuzzy slabe si preferintele fuzzy stricte sa fie si
transitive.
Nota. In literatura ( asupra relatiilor crisp sau a relatiilor fuzzy ) uneori se foloseste
terminologia :
-

relatii de preferinta = relatii de preferinta slabe.

Partea stricta a unei relatii de preferinta fuzzy

Vom porni tot de la cazul crisp.
Fie R o relatie de preferinta crisp pe X. Definim relatia crisp PR pe X in felul urmator:
def

( x, y) PR ( x, y) R si ( y, x) R

Aceasta definitie poate fi exprimata si astfel

PR ( x, y ) R( x, y ) R ( y, x)

Cum R este reflexiva rezulta imediat ca PR este o relatie de preferinta stricta ( rezulta
imediat ireflexivitatea lui PR ).
PR se numeste partea stricta asociata relatiei de preferinta R.

Cazul fuzzy

Fie R o relatie de preferinta fuzzy pe X. Definim relatia fuzzy PR : X 2 [0,1] prin

PR ( x, y ) R( x, y ) R ( y, x) R( x, y ) (1 R( y, x))

Cum R( x, x) 1 rezulta
PR ( x, x) R( x, x) (1 R( x, x)) 0

Deci PR este ireflexiva. Atunci PR este o relatie de preferinta fuzzy stricta numita partea
stricta a lui R.
Relatia de indiferenta asociata unei relatii de preferinta fuzzy
Cazul crisp
Fie R o relatie de preferinta crisp pe X. Definim relatia crisp I R pe X in felul urmator :
def

( x, y ) I R ( x, y ) R si ( y, x) R

Cazul fuzzy
Fie R o relatie de preferinta fuzzy pe X (deci reflexiva). Definim relatia fuzzy I R pe X
prin:
I R ( x, y) R( x, y) R( y, x) pentru orice x,y X.

Observatie. I R este o relatie fuzzy reflexiva si simetrica:

I R (x,x) = R(x,x) R(x,x) = 1 1= 1
I R (x,y) = R(x,y) R(y,x) = R(y,x) R(x,y) = I R (y,x)

I R se numeste relatia de indiferenta asociata lui R.

Observatie Fie R 1 transpusa lui R: R 1 ( x, y ) R( y, x) . Atunci

PR R R 1 R (R ) 1 .
Demonstratie:
Este suficient sa demonstram ca R 1 ( R ) 1 . Aceasta rezulta din: pentru orice x,y X,
R 1 ( x, y) 1 R 1 ( x, y) 1 R( y, x) R ( y, x) (R ) 1 ( x, y)

Exemplu
Fie X={a,b,c} si relatia de preferinta R pe X data de tabelul:
10

a
1

b
0.2

c
0.3

0.5

0.4

0.6

1 0 .2 0 .3

Matricial, R se scrie: R= 0.5 1 0.4 . Calculam PR si I R :

1 0 .6 1

0 0.8 0.7

R 0.5 0 0.6 1 R
0 0.4 0

0 0 .5 0

1
Transpusa lui R este ( R ) 0.8 0 0.4 .
0.7 0.6 0

1 0.5 1

Transpusa lui R este R 0.2 1 0.6 .

0.3 0.4 1

1 0.2 0.3 0 0.5 0 0 0.2 0

1
PR R ( R ) 0.5 1 0.4 0.8 0 0.4 0.5 0 0.4
1 0.6 1 0.7 0.6 0 0.7 0.6 0

1 0.2 0.3 1 0.5 1 1 0.2 0.3

1
I R R R 0.5 1 0.4 0.2 1 0.6 = 0.2 1 0.4 .
1 0.6 1 0.3 0.4 1 0.3 0.4 1

11

L. A. ZADEH (1921 - )

12

GR. C. MOISIL (1906 1973 )

13