CURS:Subspaţii vectoriale

Definiţii, proprietăţi şi formule de calcul

În enunţurile care urmează vom considera V un K spaţiu vectorial fixat, K = R sau
K =C .

O submulţime W ⊂ V/ K se numeşte subspaţiu vectorial dacă

∀u, v ∈ W , ∀α , β ∈ K ⇒ α u + β v ∈ W
Acoperirea liniară a unui sistem de vectori constituie un subspaţiu vectorial, unde

acoperirea liniara este definită ca fiind mulţimea < v1 , v2 ,..., vm > a tuturor combinaţiilor

m
liniare formate cu acelaşi sistem de vectori. Deci < v1, .vm. > , {x ∈ V | ∃ (α 1, .α .m=).α ,j ∈ K, x = ∑ α jv j}
j= 1
Se numeşte rang al unui sistem de vectori {v1 ,.., vm } dimensiunea acoperirii liniare

< v1 ,.., vm > .

Exemplu. Fie vectorii din R3 a1 = (1,1,1), a2 = (-1,1,-1), a3 = (0,1,0). Determinati rangul

acestui sistem

Fie U şi W două subspaţii vectoriale ale aceluiaş spaţiu vectorial. Suma lor, notată
U +W , este mulţimea vectorilor {u + w, u ∈ U , w ∈ W } ,. Intersecţia lor este mulţimea

vectorilor {z, z ∈ U , z ∈ W } , notată U I W .

Propoziţie. Suma a două subspaţii vectoriale este un subspaţiu vectorial.
Demonstraţie. Fie z1 şi z2 două elemente din U +W . Atunci z1 = u1 + w1 cu u1 din U şi

w1 din W. În mod analog z2 = u2 + w2 cu u2 din U şi w2 din W. Prin urmare α z1 + β z2 =

α ( u1 + w1 )+ β ( u2 + w2 )=( α u1 + β u2 )+( α w1 + β w2 ). Dar U şi W sunt subspaţii

vectoriale deci α u1 + β u2 este un element din U şi α w1 + β w2 un element din W. Prin

urmare α z1 + β z2 este din U +W , deci acesta este un spaţiu vectorial.

Propoziţie. Intersecţia a două subspaţii vectoriale este un subspaţiu vectorial.
Demonstraţie. Fie z1 şi z2 două elemente din U I W . Se poate arăta că α z1 + β z2 este

tot din U I W , deci acesta este un spaţiu vectorial.

Fie U şi W două subspaţii vectoriale astfel încât U W ={0V } . Atunci suma

lor se numeşte sumă directă şi se notează U ⊕W . Dacă U ⊕W = V , se va spune că
subspaţiile U şi W sunt complementare.
Orice subspaţiu vectorial este un spaţiu vectorial.
Dimensiunea unui subspaţiu vectorial este mai mică sau cel mult egală cu dimensiunea
spaţiului vectorial din care provine.
Orice bază a unui subspaţiu vectorial poate fi completată până la o bază a spaţiului
vectorial.
Două spaţii vectoriale V1/ K şi V2 / K sunt izomorfe dacă există o aplicaţie bijectivă

ϕ :V1 → V2 astfel încât

ϕ ( x + y ) = ϕ ( x) + ϕ ( y ), ∀x, y ∈ V1 şi ϕ (α x) = αϕ ( x), ∀α ∈ K , ∀x ∈ V1
Orice spaţiu vectorial real de dimensiunen este izomorf cu Rn .
Orice spaţiu vectorial complex de dimensiune n este izomorf cu Cn .

Spaţiul vectorial al matricilor M m , n (R) este izomorf cu Rm×n .

Exemple:
1. Aplicaţia ϕ : P (R ) →R 4 definită prin ϕ(a0 + a1 x + a2 x 2 + a3 x 3 ) = (a0 , a1 , a2 , a3 )
constituie un izomorfism de spaţii vectoriale. Stabiliţi care este aplicaţia inversă şi
determinaţi ϕ( x + x 2 ) .
a b
2. Aplicaţia ϕ : M 2, 2 (R ) →R definită prin ϕ( ) = ( a, b, c, d ) constituie un
4
c d
 
izomorfism de spaţii vectoriale. . Stabiliţi care este aplicaţia inversă şi determinaţi

1 0
ϕ(
 ) .
0 1

Teorema dimensiunii . Fie U şi W două subspaţii vectori ale spaţiului vectorial V .
Atunci
dim( U +W ) =dim( U ) +dim( W ) −dim( U W )

Demonstraţie.
Presupunem că d
im( U W ) =p , dim( U ) = m , dim( W ) = n şi vom demonstra
că dim( U +W ) = m + n − p .
Dacă d
im( U W ) =p , există o bază a acestui subspaţiu, notată
BU ={e1 ,.., e p } , fiecare vector ej ∈U W , deci este atât un element din
W

subspaţiul vectorial U cât şi din subspaţiul vectorial W .Sistemul de vectori {e1 ,.., e p }
⊂ U poate fi completat până la o bază BU ={e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m } . În mod analog,

sistemul de vectori {e1 ,.., e p } ⊂ W poate fi completat până la o bază

BW ={e1 ,.., e p , g p +1 ,.., g m } .Vom arăta că sistemul de vectori
{e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m , g p +1 ,.., g n } constituie o bază pentru subspaţiul vectorial
U +W . Verificăm liniar independenţa. Fie deci combinaţia liniară
α1e1 +..αp e p +βp +1 f p +1 +.. +βm f m +γ p +1 g p +1 +.. +γn g n =0V . Dacă notăm cu z
elementul
z =α1e1 +..αp e p +βp +1 f p +1 +.. +βm f m = −γ p +1 g p +1 −.. −γn g n , va rezulta z ∈U
deoarece
{e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m } ⊂U , dar şi z ∈W deoarece {g p +1 ,.., g n } ⊂W . Prin urmare
z∈
U W . Există deci scalarii ε1 ,.., εp astfel încât z =ε1e1 +.. +εp e p (ţinem
cont că BU ={e1 ,.., e p } ). Din
W

z = −γ p +1 g p +1 −.. −γn g n =ε1e1 +.. +ε p e p va rezulta

ε1e1 +.. +ε p e p +γ p +1 g p +1 +.. +γn g n = 0V şi din proprietatea de liniar independenenţă

pentru BW ={e1 ,.., e p , g p +1 ,.., g m } rezultă ε1 = 0,.., ε p = 0, γ p +1 = 0,.., γ n = 0 . Deci

z = 0V .

Astfel, α1e1 +..αp e p +βp +1 f p +1 +.. +βm f m =0V şi din n proprietatea de liniar
independenenţă pentru BU ={e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m } va rezulta
α1 = 0,..., αp = 0, βp +1 = 0,.., βm = 0 .
Verificăm {e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m , g p +1 ,.., g n } este sistem de generatori pentru
subspaţiul U +W .
Fie z ∈U +W . Atunci z = u + w cu u ∈U , w ∈W . Deoarece
BU ={e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m } şi BW ={e1 ,.., e p , g p +1 ,.., g m } , va rezulta
u =α1e1 +... +αp e p +αp +1 f p +1 +... +αm f m şi
w = β1e1 +.. +βp e p +βp +1 g p +1 +.. +βn g n .
Aşadar
z = u + w = (α1 + β1 )e1 +.. +(αp + βp )e p +αp +1 f p +1 +.. +αm f m + βp +1 g p +1 +.. + βn g n

Deci sistemul {e1 ,.., e p , f p +1 ,.., f m , g p +1 ,.., g n } reprezintă o bază pentru subspaţiul
U +W . Se obţine astfel
dim( U +W ) =card ( B ) =m +n −p =dim( U ) +dim( W ) −dim( U W )

Spaţiul vectorial V este suma directă a subspaţiilor U şi W dacă şi numai dacă

∀v ∈ V , ∃u ∈ U , w ∈ W astfel încât v = u + w şi elementele u şi w sunt unice. În acest
caz se va nota V = U ⊕ W .
Spaţiul vectorial V est sumă directă a subspaţiilor W1 ,.., Wp dacă şi numai dacă

reuniunea bazelor subspaţiilor W1 ,..W p constituie o bază a spaţiului V .

Observaţie Dacă V = U ⊕ W , atunci dim(V ) = dim(U ) + dim(W )

Proiecţia pe un subspaţiu.Fie V un spaţiu vectorial, fie U şi W două subspaţii
vectoriale astfel încât
V = U ⊕ W . Atunci orice element v ∈V se descompune în mod unic ca v = u + w şi
u se numeşte proiecţia elementului v pe subspaţiul U .
EXEMPLU. Fie U = {( x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈R | x1 − x2 + x3 − x4 = 0} .Determinaţi o bază în
4

subspaţiul U şi completaţi-o până la o bază a spaţiului R 4 .

Soluţie.O bază a subspaţiului U este de exemplu B = { (1,1, 0, 0), ( −1, 0,1, 0), (1, 0, 0,1)} ,
obţinută prin rezolvarea sistemului compatibil nedeterminat format din ecuaţia
x1 − x2 + x3 − x4 = 0
şi admiţând soluţia parametrică x1 = α − β + γ . Completăm baza cu un vector

(a1 , a2, a3 , a4 ) şi punem condiţia de liniar independenţă a sistemului format din cei 4

vectori.Se obţine sistemul de ecuaţii

λ1 − λ2 + λ3 + λ4 a1 = 0
 λ1 + λ4 a2 = 0


 λ2 + λ4 a3 = 0
 λ3 + λ4 a4 = 0

care este compatibil determinat dacă şi numai dacă a4 − a3 + a2 − a1 ≠ 0 , de exemplu se

poate completa cu vectorul (1,0,1,1) .
Probleme propuse
1.Determinaţi câte o bază în suma şi intersecţia subspaţiilor vectoriale din R 4
U = { ( x1 , x2 , x3 , x4 ), x1 − x2 + x4 = 0, 2 x1 + x2 + x3 − x4 = 0 }
,
W = { ( x1 , x2 , x3 , x4 ), x1 + x2 + x3 + x4 = 0,3 x1 + x3 = 0 }
2. Arătaţi că spaţiul vectorial P2 (R ) este izomorf cu spaţiul vectorial R3 .
3. Arătaţi că spaţiul vectorial V 3 este izomorf cu spaţiul vectorial R3 .

4. Determinaţi rangul sistemelor de vectori: i) { (0,1,1,2,3), (-4,0,1,7,3), (8,1,-1,-12,-3) }

ii) { (4,1,0,3,2), (1,1,1,0,0), (13,4,1,9,6) }

5. În spaţiul P2 (R ) determinaţi rangul sistemului {1 + x, x + x 2 ,1 + x + x 2 } . În cazul în

care rangul sistemului este 3, ce se poate spune despre acest sistem? Este el echivalent cu
sistemul {1, x, x 2 } ?
6.Pentru următoarele subspaţii vectoriale din R3 ,
U = {( x1 , x2 , x3 ) | x1 + x2 + x3 = 0, x1 − x3 = 0} , W = {( x1 , x2 , x3 ) | x1 = x2 = x3 } calculaţi
dim( U ), dim( W ), dim( U +W ), dim( U W ) .

7. Fie subspaţiile vectoriale din P2 (R ) date prin

U = { p, p (1) = 0, p (2) = 0}, W = { p, p(2) = 0} .Calculaţi
dim( U ), dim( W ), dim( U +W ), dim( U W )
8. Fie spaţiul vectorial M 2,2 ( R) şi subspaţiile vectoriale U : mulţimea matricilor
simetrice, W : mulţimea matricilor antisimetrice.Determinaţi proiecţia matricei

2 0 
A=  pe subspaţiul U .
 4 10 
9. Stabiliţi un izomorfism de spaţii vectoriale între R 4 şi P3 (R ) cu baza
{1 + x,1 + x 2 ,1 + x 3 , x 3 } .

Ce polinom corespunde prin acest izomorfism vectorului (1,1,1,1) ? Ce vector

corespunde prin acest izomorfism polinomului p ( x ) = 3 + 2 x + 2 x 3 ?
10.Stabiliţi un izomorfism de spaţii vectoriale între R 3 şi P2 (R ) cu baza
{2 + x,−4 + x 2 ,3 + 2 x + x 2 } .

Ce polinom corespunde prin acest izomorfism vectorului (2,1,2) ? Ce vector corespunde

prin acest izomorfism polinomului p( x) = −1 + 2 x + 2 x 2 ?