Curs 3 Mecanică

10. Invarianţii unui sistem de forţe.

Torsorul minim, axa centrală

● Invarianţii unui sistem de forţe

Se numesc invarianţi acele mărimi vectoriale sau scalare care nu se modifică atunci când
se schimbă punctul în raport cu care se reduce sistemul de forţe considerat.
Un sistem de forţe care acţionează asupra unui solid rigid are doi invarianţi
independenţi la schimbarea punctului în raport cu care se efectuează operaţia de reducere .
▪ Primul invariant al unui sistem de forţe la schimbarea punctului de reducere, numit
invariantul vectorial, este rezultanta sistemului de forţe, care se calculează ca şi când forţele
ar fi concurente în punctul de reducere:

̅ ∑̅

▪ Al doilea invariant al unui sistem de forţe la schimbarea punctului de reducere,

numit invariantul scalar sau trinomul invariant, este produsul scalar dintre rezultanta
sistemului de forţe şi momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu un punct al
solidului rigid asupra căruia acţionează sistemul de forţe:

̅ ̅ ̅ ̅ (3.2)

● Torsorul minim
Torsorul minim al unui sistem de forţe ce acţionează asupra unui solid rigid este
ansamblul format din rezultanta sistemului de forţe şi momentul rezultant minim al sistemului
de forţe, care este coliniar cu rezultanta, fiind exprimat astfel:

̅ ∑̅
̅
̅ ̅ ̅
̅ ̅ ( )
{

Torsorul minim este sistemul echivalent cel mai simplu al sistemului de forțe, care are
același efect ca și sistemul de forțe dat în oricare punct al solidului rigid.
● Axa centrală
Axa centrală este o dreaptă și se definește ca locul geometric al punctelor în care
momentul rezultant este coliniar cu rezultanta sau locul geometric al punctelor în raport cu
care momentul rezultant este minim (fig. 3.1), fiind exprimată scalar astfel:

1
unde:
X, Y, Z – proiecţiile rezultantei sistemului de forţe pe axele Ox, Oy și Oz ale
sistemului de referință cartezian triortogonal drept Oxyz;
, , – proiecţiile momentului rezultant al sistemului de forţe în raport cu punctul
O al solidului rigid, pe cele trei axe Ox, Oy și Oz.

̅ ̅ Axa centrală

̅
̅
O y
̅ ̅
̅
x
Q(x, y, z)

Fig. 3.1. Reprezentarea axei centrale şi a torsorului minim al unui sistem de forţe
̅ care acţionează asupra unui solid rigid în spațiu; se
presupune că momentul rezultant în raport cu punctul Q(x, y, z) este minim,
deci este coliniar cu rezultanta

Cele două ecuaţii de gradul întâi în x, y, z date de relaţia (3.4) [de exemplu: o ecuație
obținuta din egalitatea primului raport cu al doilea și cealaltă ecuație obținuta din egalitatea
celui de-al doilea raport cu al treilea] reprezintă două plane a căror intersecţie este o dreapta,
adică axa centrală a sistemului de forţe.

11. Cazurile de reducere ale unui sistem de forţe

Cazurile de reducere sunt categorii în care pot fi clasificate sistemele de forțe în funcție
de valorile particulare ale componentelor torsorului sistemului de forțe într-un punct. Dacă se
consideră torsorul unui sistem de forțe oarecare ̅ , …, ̅ într-un punct O, se pot deosebi
următoarele cazuri de reducere:
1) ̅ , ̅ – sistemul de forţe este în echilibru, adică efectul mecanic al
sistemului de forţe asupra solidului rigid este nul, ca şi cînd solidul
rigid nu ar fi acţionat de nici o forţă, motiv pentru care se spune că
sistemul respectiv de forţe este echivalent cu zero. Cele două
relații vectoriale devin pentru un sistem de forțe oarecare
condiții de echilibru. Aceste condiții de echilibru se pot scrie:
- vectorial:

∑̅ ∑̅

- scalar:

2
 ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑

2) ̅ , ̅ – sistemul de forţe este echivalent cu orice cuplu de forţe având

momentul egal cu ̅ .
3) ̅ , ̅ – sistemul de forţe se reduce la o rezultantă unică ̅ , a cărei
dreaptă suport trece prin punctul de reducere O (R.U.T. O).
4) ̅ , ̅ , în care se deosebesc două subcazuri în funcţie de valorile particulare
ale invariantului scalar al sistemului de forţe:
4.1) ̅ ̅ , adică vectorii ̅ și ̅ sunt perpendiculari ( ̅ ̅ )–
– sistemul de forţe se reduce la o rezultantă unică ̅ , având ca
dreaptă suport axa centrală a sistemului de forţe, care rezultă din
relaţia (3.4) şi nu trece prin punctul de reducere O (R.U.N.T. O);
torsorul minim al sistemului de forţe are expresia:
4.2) ̅ ̅ , adică vectorii ̅ și ̅ nu sunt perpendiculari ( ̅ ̅ ) –
– sistemul de forţe se reduce torsorul minim, care se numeşte
dinamă, având ca dreaptă suport axa centrală a sistemului de
forţe, exprimată prin relaţia (3.4); torsorul minim al sistemului de
forţe are expresia:

12. Reducerea unor sisteme particulare de forţe

în raport cu un punct
În acest capitol se studiază reducerea unor sisteme particulare de forţe care acţionează
asupra unui solid rigid, în raport cu un punct, ce intervin frecvent în aplicaţiile practice.

12.1. Reducerea unui sistem de forţe coplanare în raport cu un punct.

Cazuri de reducere

Sistemul de forţe coplanare este sistemul de forţe care au dreptele suport situate în
acelaşi plan.
Se consideră un sistem de forţe coplanare ̅ , …, ̅ , …, ̅ situate în planul xOy al
sistemului de referință cartezian triortogonal drept Oxyz, care acţionează asupra unui solid
rigid (fig. 3.2.a).

3
 y y y
̅

̅ ̅

̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅

̅ x ̅ ̅ ̅ x ̅ x
O ̅ O ̅ ̅ O ̅
̅
̅

a b c

Fig. 3.2. Reducerea unui sistem de forţe coplanare ̅ , situate în planul xOy al
sistemului cartezian triortogonal drept Oxyz, în raport cu un punct O al solidului
rigid asupra căruia acționează:
a. forţele ̅ acţionează asupra solidului rigid în punctele ;
b. torsorul fiecărei forţe ̅ în raport cu punctul O;
c. torsorul sistemului de forţe ̅ în raport punctul O

Reducând sistemul de forţe coplanare ̅ , …, ̅ , …, ̅ în raport cu punctul O, se obţine

torsorul acestui sistem de forţe în raport cu punctul O (fig. 3.2.c), exprimat astfel:

̅ ∑̅ (∑ ) ̅ (∑ ) ̅ ̅ ̅
̅
̅ ̅ ̅
̅ ∑̅ ̅ ∑ ̅ ̅ ∑| |
{

̅ ̅ ̅
̅ {
̅ ∑ ̅ (∑ )̅ (∑ )̅ ̅ ̅

unde:
̅ ̅ ;̅
̅ ̅ ̅

Cazurile de reducere posibile ale unui sistem de forţe coplanare care acţionează asupra
unui solid rigid sunt:
1) ̅ , ̅ – sistemul de forţe este în echilibru.
Condițiile scalare de echilibru ale sistemului de forţe coplanare situate în planul
Oxy sunt:

4
 ∑ ∑ ∑ ∑

2) ̅ , ̅ – sistemul de forţe se reduce la un cuplu de forţe.

3) ̅ , ̅ – sistemul de forţe se reduce la o rezultantă unică ̅ , a cărei
dreaptă suport trece prin punctul de reducere O (R.U.T. O).
4) ̅ , ̅ și ̅ ̅ (vectorii ̅ și ̅ sunt perpendiculari ) –
– sistemul de forţe se reduce la o rezultantă unică ̅ , având ca
dreaptă suport axa centrală a sistemului de forţe, care nu trece
prin punctul de reducere O (R.U.N.T. O).
Prin aplicarea ecuațiilor axei centrale [relaţia (3.4)] rezultă ecuația dreptei suport a
rezultantei unice ̅ :

Deci, axa centrală este situată în planul forțelor și ecuația axei centrale în planul xOy este:

Observaţie
Rezultanta ̅ și momentul rezultant ̅ sunt întotdeauna perpendiculari ( ̅ ̅ ),
adică sistemul de forțe coplanare nu se poate reduce la o dinamă.

12.2. Reducerea unui sistem de forţe paralele în raport cu un punct.

Cazuri de reducere.

Sistemul de forţe paralele este sistemul de forţe care au dreptele suport paralele.
Se consideră un sistem de forţe paralele ̅ , …, ̅ , …, ̅ , având dreptele suport
paralele cu axa Oz a sistemului de referință cartezian triortogonal drept Oxyz, care acţionează
asupra unui solid rigid (fig. 3.3.a).

5
 ̅
z z z

̅ ̅

̅ ̅ ̅ ̅

̅ ̅ ̅ y ̅ ̅ y ̅ ̅ y
O O O
̅ ̅ ̅ ̅
̅ ̅ ̅
̅
x x x
a b c

Fig. 3.3. Reducerea unui sistem de forţe paralele ̅ , având dreptele suport paralele
cu axa Oz a sistemului cartezian triortogonal drept Oxyz, care acţionează asupra unui
solid rigid, în raport cu un punct O:
a. forţele ̅ acţionează asupra solidului rigid în punctele ;
b. torsorul fiecărei forţe ̅ în raport cu punctul O;
c. torsorul sistemului de forţe ̅ în raport punctul O

Reducând sistemul de forţe paralele ̅ , …, ̅ , …, ̅ în raport cu punctul O, se obţine

torsorul acestui sistem de forţe în raport cu punctul O (fig. 3.3.c), exprimat astfel:

̅ ∑̅ (∑ ) ̅ (∑ )̅ ̅

̅
̅ ̅ ̅
̅ ∑̅ ̅ ∑ ̅ ̅ ∑| |
{

̅ ̅
̅ {
̅ ∑ ̅ ̅ (∑ ) ̅ ( ∑ ) ̅

̅ ̅
̅ {
̅ (∑ ) ̅ (∑ ) ̅ ̅ ̅

unde:
̅ ̅ ̅;
̅ ̅ ̅ ̅

6
 Cazurile de reducere posibile ale unui sistem de forţe paralele care acţionează asupra unui
solid rigid sunt:
1) ̅ , ̅ – sistemul de forţe este în echilibru.
Condițiile scalare de echilibru ale sistemului de forţe paralele cu axa Oz a
sistemului de referinţă cartezian triortogonal drept Oxyz sunt:

∑ ∑ ∑ ∑

2) ̅ , ̅ – sistemul de forţe se reduce la un cuplu de forţe.

3) ̅ , ̅ – sistemul de forţe se reduce la o rezultantă unică ̅ , a cărei
dreaptă suport trece prin punctul de reducere O (R.U.T. O).
4) ̅ , ̅ și ̅ ̅ (vectorii ̅ și ̅ sunt perpendiculari ) –
– sistemul de forţe se reduce la o rezultantă unică ̅ , având ca
dreaptă suport axa centrală a sistemului de forţe, care nu trece
prin punctul de reducere O (R.U.N.T. O).
Prin aplicarea ecuațiilor axei centrale [relaţia (3.4)] se determină coordonatele punctului
în care dreapta suport a rezultantei unice ̅ intersectează planul xOy:

∑ ⁄∑

∑ ⁄∑
{

Observaţie
Rezultanta ̅ și momentul rezultant ̅ sunt întotdeauna perpendiculari ( ̅ ̅ ),
adică sistemul de forțe paralele nu se poate reduce la o dinamă.

12.3. Centrul forțelor paralele

Un caz particular al sistemelor de forţe paralele este sistemul de forţe paralele vectori
legaţi.
Sistemul de forţe paralele vectori legaţi este sistemul de forţe care au dreptele
suportparalele şi punctele de aplicaţie bine definite.
Pentru un astfel de sistem se pot enunța două proprietăţi:
1) Dacă forţele sistemului sunt vectori legaţi, atunci şi rezultanta sistemului (dacă există)
este un vector legat, iar punctul de aplicație al rezultantei se numește centrul forţelor
paralele și se notează cu litera C.
2) Dacă toate forţele sistemului se rotesc cu acelaşi unghi în jurul punctelor lor de
aplicaţie, sistemul de forţe rămânând un sistem de forţe paralele, atunci şi rezultanta acestui

7
sistem de forţe (dacă există) se roteşte cu acelaşi unghi în jurul centrului forţelor paralele.
Aceste proprietăți se folosesc pentru determinarea centrului forţelor paralele.
Se consideră un sistem de forţe paralele vectori legaţi ̅ , …, ̅ , …, ̅ , care acționează
asupra unui solid rigid, având dreptele suport paralele cu axa Oz a sistemului de referință
cartezian triortogonal drept Oxyz și punctele de aplicație , …, , …, a căror poziție
este definită prin vectorii de poziție ̅ , …, ̅ , …, ̅ , care se reduce la o rezultantă unică ̅
(fig. 3.4).

̅
̅

̅ ̅

̅ ̅
̅ ̅
O y
̅ ̅

Fig. 3.4. Sistemul de forţe vectori legaţi ̅ , paralele cu axa Oz a sistemului

cartezian triortogonal drept Oxyz, se reduce la o rezultantă unică ̅ care are
punctul de aplicație în centrul forţelor paralele C

Pentru a determina poziţia centrului forţelor paralele vectori legaţi ̅ , …, ̅ , …, ̅ , se

aplică teorema lui Varignon:

∑̅ ̅ ̅ ̅ ∑ ̅ ̅ ̅ ̅ ∑ ̅ ̅ ̅ (∑ ) ̅

∑ ̅ ̅ ̅ (∑ ) ̅

[∑ ̅ ̅ (∑ )] ̅
⏟
=0

Produsul vectorial din relația (3.14) poate fi nul în următoarele situații:

- dacă unul din cei doi vectori ai produsului vectorial este nul, dar cum al doilea vector este un
versor, acest vector nu poate fi nul ( ̅ );

8
- dacă cei doi vectori ai produsului vectorial (paranteza și versorul) sunt coliniari, dar conform
proprietății a doua enunțate, sistemul de forțe paralele vectori legați se poate roti cu un unghi
fără a schimba pozițiile punctelor de aplicație (fig. 3.4), deci coliniaritatea celor doi vectori nu
mai este îndeplinită, și astfel produsul lor vectorial nu este nul.
Deci, produsul vectorial din relația (3.14) este nul numai dacă primul vector (paranteza) este
nul:

∑ ̅ ̅ (∑ )

Din relația (3.15) rezultă vectorul de poziție al centrului forţelor paralele C, în raport
cu sistemul cartezian triortogonal drept Oxyz:

̅ ∑ ̅ ⁄∑

unde:
̅ ̅

̅ ∑̅ (∑ ) ̅

, ...,⎼ proiecțiile forțelor paralele ̅ , …, ̅ pe axa Oz a sistemului de referință

cartezian triortogonal drept Oxyz, cu care dreptele lor suport sunt paralele.
Din relaţia (3.16) rezultă coordonatele centrului forţelor paralele C, în raport cu
sistemul cartezian triortogonal drept Oxyz:

∑ ⁄∑

∑ ⁄∑

∑ ⁄∑
{

unde:
, , ⎼ coordonatele punctelor de aplicație
, ..., , , , …, ale forțelor
paralele ̅ , …, ̅ , în raport cu sistemul de referință cartezian
triortogonal drept Oxyz.
Astfel, poziţia centrului forţelor paralele C se poate exprima vectorial prin vectorul de
poziţie ̅ [relaţia (3.16)] sau scalar în raport cu un sistem de referinţă convenabil ales, de
exemplu în raport cu sistemul cartezian triortogonal drept Oxyz, prin coordonatele , ,
[relaţia (3.17)], care de fapt reprezintă proiecţiile vectorului de poziţie ̅ pe axele Ox, Oy şi
Oz ale sistemului de referinţă cartezian triortogonal drept Oxyz.

9
 13. Centre de greutate
Un caz particular al sistemelor de forțe paralele vectori legați este sistemul forțelor de
greutate.

13.1. Centrul de greutate al unui corp plan; Momente statice

Se consideră un solid rigid de masă , care ocupă domeniul în plan, având aria ,
situat în câmp gravitațional uniform, în planul vertical xOy, pentru care se determină centrul
de greutate (fig. 3.5).

̅
̅
̅ C

̅
x
O ̅
̅

Fig. 3.5. Centrul de greutate al solidului rigid de masă , care ocupă domeniul în plan,
având aria , situat în câmp gravitațional uniform, în planul vertical xOy

Oservaţie
Domeniul ocupat de un corp în plan se notează cu în cazul general, iar în cazul în care
corpul în plan este bară sau placă, se notează cu sau .
Un corp poate fi considerat un sistem continuu de puncte materiale și anume un sistem
de elemente infinitezimale (cu dimensiunile tinzând către zero), de mase numite mase
elementare tinzând cu mărimea la zero. Astfel, numărul acestor elemente tinde la infinit.
Într-un punct oarecare al corpului plan se consideră un element de masă
corespunzător unui element de arie (fig.3.5). Acest element are poziția definită prin
vectorul de poziție ̅ în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy și este acționat de o
forță de greutate elementară ̅ (fig.3.5), care se exprimă astfel:

̅ ̅ (3.18)

în care accelerația gravitațională ̅ se poate considera constantă ca modul ( * +),

direcție și sens pentru toate punctele corpului considerat. Modulul forței de greutate
elementară ̅ este:

(3.19)
Forțele de greutate elementare care acționează asupra elementelor de mase și arie
, constituie un sistem de forțe paralele coplanare vectori legați, având direcția și sensul

10
verticalei descendente și aceste forțe sunt paralele cu axa Oy a sistemului de referință
cartezian drept xOy (fig.3.5).
Rezultanta sistemului de forțe de greutate elementare paralele coplanare, notată cu ̅ ,
este greutatea corpului plan și are punctul de aplicație în centrul forțelor de greutate
elementare paralele coplanare, care se notează cu C și se numește centrul de greutate al
corpului plan (fig.3.5).
Greutatea ̅ a corpului de masă , care ocupă domeniul în plan (fig.3.5), este suma
tuturor forțele de greutate elementare, care la limită sunt în număr infinit și se exprimă prin
relația:

̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ̅∫ ̅ ̅ ̅

unde:
∫

Modulul forței de greutate ̅ a acestui corp plan este:

∫ ∫ ∫

Poziția centrului de greutate C al solidului rigid ce ocupă domeniul în plan este dată
de vectorul de poziție ̅ , în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig.3.5),
exprimat prin relația (3.16) din subcapitolul 12.3, în care suma finită se transformă în sumă
infinită, adică în integrală:

∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅
̅ ̅
∫ ∫ ∫ ∫

unde:
̅ – vectorul de poziție al centrului de greutate P al elementului de masă și arie ,
considerat în calcul, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig.3.5).
Coordonatele centrului de greutate C al solidului rigid ce ocupă domeniul în plan,
în raport cu sistemul cartezian drept xOy (fig.3.5), sunt:

∫ ∫
∫
∫ ∫
{ ∫ {
unde:
,– coordonatele centrului de greutate P al elementului de masă și arie ,
considerat în calcul, în raport cu sistemul de referință cartezian drept Oxy (fig.3.5).
Proprietate
Poziția centrului de greutate al unui sistem de puncte materiale sau al unui solid rigid în
plan sau în spațiu este independentă de sistemul de referință, el fiind un element intrinsec
al sistemului de puncte materiale sau al solidului rigid în plan sau în spațiu ca și
centrul forţelor paralele.

11
 ● Momente statice
Momentele statice sunt mărimi scalare egale cu sumele de produse dintre masele
punctelor din sistem și coordonatele acestora în raport cu un reper considerat. Pentru solidul
rigid, sumele devin integrale.
În relațiile (3.23) ce definesc coordonatele centrului de greutate C al solidului rigid
ce ocupă domeniul în plan (fig. 3.5), numărătorii fracțiilor reprezintă momentele statice
ale solidului rigid în raport cu axele Ox și Oy ale sistemului de referință cartezian drept
xOy și se notează cu și :

∫
{

Teorema momentelor statice în cazul corpurilor plane se enunța astfel:

Momentul static al unui corp plan, în raport cu o axă din planul corpului este egal cu
produsul dintre masa corpului și distanța (pozitivă sau negativă) de la centrul de greutate al
corpului la acea axă.

Momentul static al unui solid rigid plan în raport cu o axă sau un punct de simetrie este
egal cu zero.
Consecința teoremei momentelor statice pentru un solid rigid plan:
Un solid rigid plan care admite o axă sau un punct de simetrie are centrul de greutate pe
acea axă sau în acel punct.

13.2. Centrul de greutate al unui corp plan omogen

Un corp (solid rigid) este omogen, dacă densitatea (masa specifică) este aceeași ( -
constantă) în toate punctele corpului. Pentru un corp plan omogen se determină poziția
centrului de greutate, adică pentru o bară plană omogenă și o placă plană omogenă.
● Centrul de greutate al unei bare plane omogene
Se consideră o bară curbă plană omogenă de masă și lungime , situată în câmp
gravitațional uniform și se alege un sistem de referință cartezian drept xOy, în raport cu care
se determină centrul de greutate al barei.

12
 y ,

̅ C
̅
̅
x
O ̅

Fig. 3.6. Centrul de greutate al barei curbe plane omogene de masă și lungime ,
în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy

Densitatea liniară a barei omogene ( ) se poate exprima astfel:

unde:
⎼ masa unei părți a barei curbe plane omogene;
⎼ lungimea unei părți a barei curbe plane omogene;
⎼ masa elementului infinitezimal al barei curbe plane omogene considerat în calcul,
adică masa elementară;
⎼ lungimea elementului infinitezimal al barei curbe plane omogene considerat în
calcul, adică lungimea elementară.
Relația (3.26) arată că raportul masă/lungime este același indiferent de partea care se
consideră din bară (fig. 3.6).
Poziția centrului de greutate C al barei curbe plane omogene de masă și lungime ,
este dată de vectorul de poziție ̅ , în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig.
3.6), exprimat prin relația (3.22) din subcapitolul 13.1:

∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅
̅ ̅
∫ ∫ ∫ ∫
unde:
̅ – vectorul de poziție al centrului de greutate P al elementului de masă și lungime
al barei curbe plane omogene de masă și lungime , în raport cu sistemul de
referință cartezian drept xOy (fig. 3.6).
Coordonatele centrului de greutate C al barei curbe plane omogene de masă și
lungime , în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig. 3.6), sunt:

∫ ∫
∫
∫ ∫
{ ∫ {

unde:
, – coordonatele centrului de greutate P al elementului de masă și lungime al
barei curbe plane omogene de masă și lungime , în raport cu sistemul de
referință cartezian drept xOy (fig. 3.7).

13
 ● Centrul de greutate al unei plăci plane omogene
Se consideră o placă plană omogenă de masă și arie , situată în câmp gravitațional
uniform și se alege un sistem de referință cartezian drept xOy, în raport cu care se determină
centrul de greutate al plăcii (fig. 3.7).

y
, ,

̅ C
̅

̅
x
O ̅

Fig. 3.7. Centrul de greutate al plăci plane omogene de masă și arie ,

în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy

Densitatea superficială a plăcii omogene ( ) se poate exprima astfel:

unde:
⎼ masa unei părți a plăcii plane omogene;
⎼ aria unei părți a plăcii plane omogene;
⎼ masa elementului infinitezimal al plăcii plane omogene considerat în calcul, adică
masa elementară;
⎼ aria elementului infinitezimal al plăcii plane omogene considerat în calcul, adică
aria elementară.
Relația (3.29) arată că raportul masă/arie este același indiferent de partea care se consideră din
placă (fig. 3.7).
Poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene de masă și arie , este dată
de vectorul de poziție ̅ , în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig. 3.7),
exprimat prin relația (3.22) din subcapitolul 13.1:

∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅
̅ ̅
∫ ∫ ∫ ∫
unde:
̅ – vectorul de poziție al centrului de greutate P al elementului de masă și arie al
plăcii plane omogene de masă și arie , în raport cu sistemul de referință cartezian
drept xOy (fig. 3.7).
Coordonatele centrului de greutate C al plăcii plane omogene de masă și arie , în
raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig. 3.7), sunt:

14
 ∫ ∫
∫
∫ ∫
{ ∫ {

unde:
, – coordonatele centrului de greutate P al elementului de masă și arie al plăcii
plane omogene de masă și arie , în raport cu sistemul de referință cartezian
drept xOy (fig. 3.7).

13.3. Centre de greutate pentru corpuri plane simple omogene uzuale

Pentru câteva corpuri plane (bare și plăci) simple omogene utilizate mai des în aplicații se
determină pozițiile centrelor de greutate.
● Bare plane simple omogene
1) Centrul de greutate al unei bare plane rectilinii omogene de lungime și masă
(fig. 3.8).

̅
x
̅ C( )

Fig. 3.8. Centrul de greutate al barei plane rectilinii omogene de lungime și masă ,
în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy

Se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil (fig. 3.8).

Deoarece bara rectilinie omogenă are un centru de simetrie situat la jumătatea
barei, centrul de greutate C al acestei bare se află tot la jumătatea barei, în centrul ei de
simetrie (fig. 3.8).
2) Centrul de greutate al unei bare plane omogene în formă de arc de cerc având
raza , unghiul la centru [rad] și masa (fig. 3.9).

15
 y

̅
O x
̅ C

Fig. 3.9. Centrul de greutate al barei plane omogene în formă de arc de cerc având raza , unghiul
la centru [rad] și masa , în raport cu sistemul de referință cartezian drept Oxy

Lungimea a arcului de cerc de rază și unghi la centru [rad] (fig. 3.9) este:

în care unghiurile și se exprimă în radiani.

Pentru a determina poziția centrului de greutate C al barei plane omogene în formă de
arc de cerc, se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil, cu originea în
centrul O al cercului din care face parte arcul și cu axa Ox bisectoarea unghiului la centru,
care este axa de simetrie a barei (fig. 3.9). Astfel, în raport cu sistemul de referință cartezian
drept xOy, toate punctele care aparțin bisectoarei unghiului la centru au ordonata egală cu
zero și deci centrul de greutate C al barei plane omogene în formă de arc de cerc are ordonata
egală cu zero, el fiind un punct care se află pe bisectoarea unghiului la centru (fig. 3.9).
Astfel, pentru a determina poziția centrului de greutate C al barei plane omogene în
formă de arc de cerc, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy, trebuie
determinată numai coordonata a centrului de greutate C (fig. 3.9), care rezultă utilizând
prima formulă din relația (3.28) din subcapitolul 13.2:

∫ ∫ |
∫ ∫ |

unde:
– abscisa centrului de greutate P al elementului de lungime și masă
al barei plane omogene în formă de arc de cerc având raza și unghiul la
centru [rad], în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy
(fig. 3.9).
Deci, centrul de greutate al barei plane omogene în formă de arc de cerc se află pe
bisectoarea unghiului la centru, care este axa de simetrie a barei, la distanța de
centrul cercului, unde este jumătate din unghiul la centru exprimat în radiani (fig. 3.9).

16
 ● Plăci plane simple omogene
1) Centrul de greutate al unei plăci plane omogene dreptunghiulare de laturi și
și masă (fig. 3.10).

y
D B

C( )

̅
x
O ̅ A

Fig. 3.10. Centrul de greutate al plăci plane omogene dreptunghiulare de laturi și

și masă , în raport cu sistemul de referință cartezian drept Oxy

Aria dreptunghiului de laturi și h (fig. 3.10) este:

Se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil (fig. 3.10).

O placă dreptunghiulară omogenă are un centru de simetrie situat la intersecția
diagonalelor, el fiind și punctul de intersecție al celor două axe de simetrie ale plăcii. Deci,
centrul de greutate C al plăcii plane omogene dreptunghiulare se află tot în punctul de
intersecție al diagonalelor, care este și punctul de intersecție al celor două axe de simetrie
ale plăcii, în centrul ei de simetrie (fig. 3.10).
2) Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de triunghi
dreptunghic având catetele și și masa (fig. 3.11).

17
 y

̅
x
O ̅ B

Fig. 3.11. Centrul de greutate al plăcii plane omogene în formă de triunghi dreptunghic
având catetele și și masa , în raport cu sistemul de referință cartezian drept
xOy

Aria triunghiului dreptunghic având catetele și (fig. 3.11) este:

Se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil (fig. 3.10).

Centrul de greutate al plăcii plane omogene în formă de triunghi dreptunghic se află în
punctul de intersecție al medianelor, situat la două treimi de vârf și o treime de bază, iar
proiecția lui pe catetele triunghiului dreptunghic se află la o treime de vârful triunghiului
dreptunghic corespunzător unghiului drept și la două treimi față de celelalte două vârfuri ale
triunghiului dreptunghic (fig. 3.11).
3) Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de sector de cerc având
raza , unghiul la centru [rad] și masa (fig. 3.12).

18
 y

⁄
̅

̅
O x
̅ C

Fig. 3.12. Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de sector de cerc având
raza , unghiul la centru [rad] și masa , în raport cu sistemul de referință
cartezian drept Oxy

Aria sectorului de cerc de rază și unghiul la centru [rad] (fig. 3.12) este:

în care unghiurile și se exprimă în radiani.

Pentru a determina poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene în formă de
sector de cerc, se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil, cu originea în
centrul O al cercului din care face parte sectorul de cerc și cu axa Ox bisectoarea unghiului la
centru, care este axa de simetrie a plăcii (fig. 3.12). Astfel, în raport cu sistemul de referință
cartezian drept xOy, toate punctele care aparțin bisectoarei unghiului la centru au ordonata
egală cu zero și deci centrul de greutate C al plăcii plane omogene în formă de sector de cerc
are ordonata egală cu zero, el fiind un punct care se află pe bisectoarea unghiului la centru
(fig. 3.12).
Astfel, pentru a determina poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene în
formă de sector de cerc, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy, trebuie
determinată numai coordonata a centrului de greutate C (fig. 3.12), care rezultă utilizând
prima formulă din relația (3.31) din subcapitolul 13.2:

∫ ∫
∫
∫
∫ ∫

unde:

19
 – abscisa centrului de greutate P al elementului de suprafață al plăcii plane
omogene în formă de sector de cerc având raza și unghiul la centru
[rad], care se poate asimila cu un triunghi isoscel cu baza și
înălțimea , având aria și masa , considerat în calcul,
în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy (fig. 3.12).
Deci, centrul de greutate al plăcii plane omogene în formă de sector de cerc se află pe
bisectoarea unghiului la centru, care este axa de simetrie a plăcii, la distanța
de centrul cercului, unde este jumătate din unghiul la centru exprimat în radiani (fig. 3.12).
Cazuri particulare
3.1) Centrul de greutate al unei plăci plane omogene circulare (al unui disc circular
omogen) având centrul în O, raza , unghiul la centru [rad] și masa (fig.
3.13).

̅
C O x
̅
R

Fig. 3.13. Centrul de greutate al unei plăci plane omogene circulare având centrul în O,
raza , unghiul la centru [rad] și masa , în raport cu sistemul
de referință cartezian drept Oxy

Aria plăcii circulare de rază (fig. 3.13) se calculează aplicând relația (3.36), în care
[rad] și [rad]:

Se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil, cu originea în centrul O

al cercului, care este centrul de simetrie al plăcii plane omogene circulare, iar axele Ox și Oy
sunt axe de simetrie ale acestei plăci (fig. 3.13). Astfel, în raport cu sistemul de referință
cartezian drept xOy, centrul de greutate C al plăcii plane omogene circulare are abscisa și
ordonata egale cu zero, el fiind un punct care se află în centrul de simetrie O al plăcii
omogene circulare (fig. 3.13).
3.2) Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de semicerc (al unui
semidisc circular omogen) având raza , unghiul la centru [rad] și masa ,
(fig. 3.14).

20
 y

̅
̅ x
O C

Fig. 3.14. Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de semicerc având raza ,
unghiul la centru [rad] și masa , în raport cu sistemul de referință
cartezian drept Oxy

Aria plăcii în formă de semicerc de rază (fig. 3.14) se calculează aplicând relația
(3.36), în care [rad] și [rad]:

Pentru a determina poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene în formă de

semicerc, se alege un sistem de referință cartezian drept xOy convenabil, cu originea în
centrul O al cercului din care face parte semicercul și cu axa Ox bisectoarea unghiului la
centru, care este axa de simetrie a plăcii (fig. 3.14). Astfel, în raport cu sistemul de referință
cartezian drept xOy, toate punctele care aparțin bisectoarei unghiului la centru au ordonata
egală cu zero și deci centrul de greutate C al plăcii plane omogene în formă de semicerc are
ordonata egală cu zero, el fiind un punct care se află pe bisectoarea unghiului la centru
(fig. 3.14).
Astfel, pentru a determina poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene în
formă semicerc, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy, trebuie determinată
numai coordonata a centrului de greutate C (fig. 3.14), care rezultă utilizând relația (3.37),
în care [rad]:

Deci, centrul de greutate al plăcii plane omogene în formă de semicerc se află pe

bisectoarea unghiului la centru, care este axa de simetrie a plăcii, la distanța

21
 de centrul O al cercului din care face parte semicercul (fig. 3.14).
3.3) Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de sfert de cerc (al
unui sfert de disc circular omogen) având raza , unghiul la centru [rad] și
masa (fig. 3.15).

y
A

C′

̅ ⁄
x
O ̅ C

C″

Fig. 3.15. Centrul de greutate al unei plăci plane omogene în formă de sfert de cerc având raza ,
unghiul la centru [rad] și masa , în raport cu sistemul de referință
cartezian drept Oxy.

Aria plăcii în formă de sfert de cerc de rază (fig. 3.15) se calculează aplicând relația
(3.36), în care [rad] și [rad]:

Pentru a determina poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene în formă de

sfert de cerc, se alege un sistem de referință cartezian drept Oxy convenabil, cu originea în
centrul O al cercului din care face parte sfertul de cerc și cu axa Ox bisectoarea unghiului la
centru, care este axa de simetrie a plăcii (fig. 3.15). Astfel, în raport cu sistemul de referință
cartezian drept xOy, toate punctele care aparțin bisectoarei unghiului la centru au ordonata
egală cu zero și deci centrul de greutate C al plăcii plane omogene în formă de sfert de cerc
are ordonata egală cu zero, el fiind un punct care se află pe bisectoarea unghiului la centru
(fig. 3.15).
Astfel, pentru a determina poziția centrului de greutate C al plăcii plane omogene în
formă de sfert de cerc, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy, trebuie
determinată numai coordonata a centrului de greutate C (fig. 3.15), care rezultă utilizând
relația (3.37), în care [rad]:

22
 √

Deci, centrul de greutate al plăcii plane omogene în formă de sfert de cerc se află pe
√
bisectoarea unghiului la centru, care este axa de simetrie a plăcii, la distanța
de centrul O al cercului din care face parte sfertul de cerc și distanța e de la centrul
de greutate C la razele OA și OB ale sfertului de cerc (fig. 3.15) este:

√
√

13.4. Centre de greutate pentru corpuri plane compuse

Dacă un corp se poate considera ca fiind compus din corpuri mai simple (o sumă sau o
diferență de corpuri simple), pentru care se cunosc masele și pozițiile centrelor de greutate,
folosind o proprietate a integralelor (integrala pe un domeniu reprezentând o sumă de domenii
finite este egală cu suma integralelor pe acele domenii) și teorema momentelor statice, rezultă
relațiile prin care se exprimă vectorul de poziție și coordonatele centrului de greutate C al
corpului compus, în raport cu sistemul de referință.
Vectorul de poziție al centrului de greutate C al corpului plan compus, în raport cu
sistemul de referință cartezian drept xOy, se exprimă astfel:

∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ∫ ̅ ̅ ̅ ̅
̅
∫ ∫ ∫ ∫

̅ ∑ ̅ ⁄∑

unde:
⎼ masele celor n de corpuri simple considerate;
, ...,
̅ , ..., ̅
⎼ vectorii de poziție ai centrelor de greutate , ..., ale celor n de corpuri
simple considerate, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy.
Coordonatele centrului de greutate C al corpului plan compus, în raport cu sistemul de
referință cartezian drept xOy, sunt:

∑ ⁄∑

∑ ⁄∑
{

unde:
, , ..., , – coordonatele centrelor de greutate , ..., ale celor n corpuri simple
considerate, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy.

23
 13.5. Centre de greutate pentru corpuri plane omogene compuse

● Poziția centrului de greutate C al unei bare plane omogene compuse

din n bare simple ( ⎼ )
Vectorul de poziție al centrului de greutate C al barei plane omogene compuse, în raport
cu sistemul de referință cartezian drept xOy, se poate determina aplicând relația (3.44), în
care și ⎼ :

̅ ∑ ̅ ⁄∑

unde:
, ..., ⎼ lungimile celor n bare simple omogene considerate;
̅ , ..., ̅ ⎼ vectorii de poziție ai centrelor de greutate , ..., ale celor n bare simple
omogene considerate, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy.
Coordonatele centrului de greutate C al barei plane omogene compuse, în raport cu
sistemul de referință cartezian drept xOy, sunt:

∑ ⁄∑

∑ ⁄∑
{

unde:
, , ..., , – coordonatele centrelor de greutate , ..., ale celor n bare simple
omogene considerate, în raport cu sistemul de referință cartezian
drept xOy.
● Poziția centrului de greutate C al unei plăci plane omogene compuse
din n plăci simple ( ⎼ )
Vectorul de poziție al centrului de greutate C al plăcii plane omogene compuse, în
raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy, se poate determina aplicând relația (3.44),
în care și ⎼ :

̅ ∑ ̅ ⁄∑

unde:
, ...,⎼ ariile celor n plăci simple omogene considerate;
̅ , ..., ̅
⎼ vectorii de poziție ai centrelor de greutate , ..., ale celor n plăci simple
omogene considerate, în raport cu sistemul de referință cartezian drept xOy.
Coordonatele centrului de greutate C al plăcii plane omogene compuse, în raport cu
sistemul de referință cartezian drept xOy, sunt:

24
 ∑ ⁄∑

∑ ⁄∑
{

unde:
, , ..., , – coordonatele centrelor de greutate , ..., ale celor n plăci simple
omogene considerate, în raport cu sistemul de referință cartezian
drept xOy.

25