INTEGRALE TRIPLE 

 Să se calculeze următoarele integrale triple   f  x, y, z  dxdydz : 


 

1.   este mulțimea mărginită de planele  x  0 ,  y  0 ,  z  0  și planul    : x  y  2 z  2 , 
f  x, y, z   x  y  z   

 y2  yz
2.    x, y, z   3 x 2   1, x 2  y 2  1, x  0, y  0, 0  z  5 ,   f  x, y , z    
 4  x  y2
2

3.   este mulțimea mărginită de cilindrul  x2  y 2  a 2  și planele  z  0 ,  z  1 ,  y  x ,  y  3 x ,
f  x, y, z   x y   
 

 Să se calculeze volumul mulțimilor    indicate (încercați să reprezentați grafic mulțimea a cărei volum 
se cere): 
 

4.     este mărginită de suprafețele de ecuație  z  x 2  y 2  și  z  x  y  ; 

5.     este deasupra suprafeței de ecuație  2 x  y  z  0 ,   z  0  și sub suprafața de ecuație 

2 2 2

2 x2  y 2  z 2  1 ; 

6.   este situată între suprafețele de ecuație  z  x2  y 2  1  și   z  2  x 2  y 2  ; 

7.   este situată între suprafețele de ecuație  z  4  x 2  y 2  și  2 z  5  x 2  y 2  ; 

1
8.   este interiorul comun al suprafețelor  x2  y 2  z 2  1   și  x 2  y 2   ; 
2

9.   este interiorul comun al suprafețelor   x2  y 2  z 2  1   și  y 2  z 2  x2  ,  x  0  ; 

10.   este interiorul comun al suprafețelor  x  y  z  și   x  y  z  2 z ; 

2 2 2 2 2 2

 
3
11.   este mărginită de suprafața de ecuație  x 2  y 2  z 2  x  ; 

 
2
12.   este mărginită de suprafața de ecuație   x 2  y 2  z 2  8 x  ; 

 
3
13.   este mărginită de suprafețele de ecuație   x 2  y 2  z 2 ,  z  0  și  z  8 ;  

x2 y 2 z 2
14.   este situată în interiorul suprafeței de ecuație   , pentru  0  z  c ,   a, b, c  0  
a 2 b2 c2
 

1 
 
Indicații și soluții: 

1. Se  determină  punctele  de  intersecție  ale  planului     cu  axele  de  coordonate  și  se  obține  A  2, 0, 0  , 
B  0, 2, 0   și  C  0, 0,1 . Mulțimea de integrare este un tetraedru (se reprezintă grafic). Pentru variabila  z  
1
avem  0  z   2  x  y  , deci : 
2
  1  3 x  y  3 
1 2 2
 2 x  y 
  x  y  z  dxdydz  0
  
x  y  z  dz  dxdy 


2

 2 D
 
4
 xy  x  y  1 dxdy
2  
 D  
Proiecția mulțimii de integrare pe planul  xOy  este triunghiul  OAB , ecuația laturii  AB  fiind  x  y  2  (se 
face  z  0   în  ecuația  planului     sau  se  scrie  ecuația  unei  drepte  ce  trece  prin  2  puncte  date). 
D  prxOy    x, y    2

x   0, 2 , 0  y  2  x , domeniu de tip intergrafic și avem: 

1 1 2 2 x  3 x2  y 2  3   1  x3 x 2 x 
2 5
2  ... dxdy 
2   
0  0

 4
 xy  x  y  1 dy  dx 
2   2 0
    1 dx  . 
 3 4 2  12
D    
y2
2. x  2
 1   este  interiorul  unui  cilindru  eliptic,  de  semiaxe  a  1   și  b  2 ,  cu  axa  de  simetrie  Oz ; 
4
x 2  y 2  1   este  exteriorul  unui  cilindru  drept,  cu  secțiunea  cerc  de  rază  1.  Pentru  variabila  z   avem 
yz  5 yz  25 y
0  z  5 , deci :  
 x2  y 2
dxdydz   
D



0
dz  dxdy 
x 2  y 2  2  D x2  y 2
dxdy . 

  2 y
2
y2
D  prxOy    x, y    x 
2 2
 1 , x  y  1 , x  0 , y  0  ,  x 
2 2
 1   este  interiorul  elipsei 
 4  4
de semiaxe  a  1  și  b  2  iar  x 2  y 2  1 este exteriorul cercului cu centrul în origine și rază 1. Din cele 2 

inecuații și din condițiile  x  0 , y  0  se determină  D   x, y    2
x   0,1 , 1  x 2  y  2 1  x 2 
(domeniu de tip intergrafic) și avem:  

 
25 y 25 y 25 25 25
 
1 2 1 x 2 1

2 
D x y
2 2
dxdy 
2   
0

1 x 2
x y
2 2
dy  dx 

 2 
0
4  3 x 2 dx 
2
 (...) 
12 3
4  3 3  

 
 1

3. Pentru  variabila  z   avem  0  z  1 ,  deci  :  

xy dxdydz    xy dz  dxdy   xy dxdy .  După  ce 
D

 0
D

se reprezintă grafic mulțimea    (atenție,  y  x  și  y  3 x  sunt plane!), se observă că  D  prxOy   2 A  

unde  A  este sectorul de cerc de rază  a , cuprins între dreptele de ecuații  y  x  și  y  3 x   pentru  x  0 . 
  
Se  trece  la  coordonate  polare  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  jacobianul  J  r ,  cu  r   0, a    și  t   ,  
 4 3 
  /3 a4
r 3 sin t cos t dt  dr  (...)   Variantă de 
a
(domeniu de tip dreptunghi). Obținem:  
D
xy dxdy  2  
0

  /4  16
rezolvare:  După  ce  se  reprezintă  grafic  domeniul  de  integrare   ,  se  poate  trece  direct  la  coordonate 
  
cilindrice:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  z  z ,  jacobianul  J  r ,  cu  r   0, a  ,  t   ,   și  z   0,1 .  Se 
 4 3 
a
  /3
 1
  a4
 xy dxdydz  2   r sin t cos t dz  dt  dr  (...) 
3
obține :   
 /4 
. 

0  0   16
2 
 
4. z  x 2  y 2  este paraboloid eliptic cu vârful în  O  0, 0, 0   și axa de simetrie  Oz ;  z  x  y  este un plan 
ce trece prin origine și nu intersectează axele de coordonate în alt punct (se verifică acest lucru prin calcul). 
Mulțimea    este ”deasupra” paraboloidului și ”sub” plan (ceea ce înseamnă că pentru variabila  z  avem 

  x  y  x  y 2  dxdy .  Pentru  a  obține 

 x y
dz  dxdy 
x 2  y 2  z  x  y )  ,  deci  :  V   
2

D
 x2  y 2  D

D  prxOy    se  ”elimină”  z   din  ecuațiile  inițiale  și  avem  x 2  y 2  z  x  y ,  adică 

2 2 2
 1  1  1  1 1 1
x   y    (cerc  cu  centrul  în   ,    și  rază  ,  deci  D   este  domeniul  situat  în 
 2  2  2  2 2 2
 2  1 
2
1   1  
2 2

interiorul  acestui  cerc:  D  prxOy    x, y     x     y       .  Se  trece  la 

  2   2   2  
1 1  1 
coordonate  polare  cu  x   r cos t ,  y   r sin t ,  jacobianul  J  r ,  cu  r  0,   și  t   0, 2  . 
2 2  2 
2  1
 3 r  
Obținem:  V   
0


0
2
  r   dr  dt  (...)   . 
 2  8
x2
5. 2 x 2  y 2  z 2  1   se  rescrie  în  forma   y 2  z 2  1   și  este  ecuația  unui  elipsoid; 
1/ 2 
2

x2
2 x 2  y 2  z 2  0   se  rescrie  în  forma   y 2  z 2  0   și  este  ecuația  unui  con  eliptic,  cu 
1/ 2 
2

deschidere  ”în  sus”.  Mulțimea     este  ”deasupra”  conului  și  ”sub”  elipsoid  (ceea  ce  înseamnă  că  pentru 
variabila  z   avem  2 x 2  y 2  z  1  2 x 2  y 2 )  ,  deci  :  V   
D

1  2 x 2  y 2  2 x 2  y 2 dxdy . 

Pentru  a  obține  D  prxOy    se  ”elimină”  z   din  ecuațiile  inițiale  și  obținem  elipsa  de  ecuație 
 
x2 y2  x2 y2 
  1 ,  adică  D  prxOy    x, y    2
  1 .  Se  trece  la 
1/ 2  1/ 2   1/ 2  1/ 2  
2 2 2 2
 
 
1 1 r
coordonate  polare  generalizate  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  jacobianul  J  ,  cu  r   0,1   și 
2 2 2 2

t   0, 2  . Obținem:  V 
2  1 r r2 r2     2 1   . 
 
0



02 2

1    dr  dt  (...) 
2 4   3
 
6. z  x 2  y 2  1   se  rescrie  în  forma  x 2  y 2  z  1   și  este  ecuația  unui  paraboloid  eliptic,  cu  vârful  în 
z2
A  0, 0, 1 , deschidere ”în sus”, axă de simetrie  Oz ;  z  2  x 2  y 2  se rescrie în forma  x 2  y 2   
1
și  este  ecuația  unui  paraboloid  eliptic,  cu  vârful  în  B  0, 0, 2  ,  deschidere  ”în  jos”,  axă  de  simetrie  Oz . 
Mulțimea     este  situată  între  cei  doi  paraboloizi  (ceea  ce  înseamnă  că  pentru  variabila  z   avem 
 2 x2  y 2 
x 2  y 2  1  z  2  x 2  y 2 )  ,  deci  :  V    dz  dxdy    3  2 x  2 y 2  dxdy .  Pentru  a 
2

D  x 2  y 2 1
 D
2
 3
obține  D  prxOy    se  ”elimină”  z   din  ecuațiile  inițiale  și  obținem  cercul  de  ecuație  x  y   2 2
 2  , 
 

3 
 
   3  
2

adică  D  prxOy    x, y    x  y  
 2   .  Se  trece  la  coordonate  polare  cu  x  r cos t , 
2 2 2

   

 3 2  3  9
y  r sin t ,  J  r , cu  r  0,   și  t   0, 2  . Obținem:  V    3r  2r  dr  dt  (...)  4  . 
 2 3

 2 0  0
 
z4
7. z  4  x 2  y 2  se rescrie în forma  x 2  y 2   și este ecuația unui paraboloid eliptic, cu vârful în 
1
A  0, 0, 4  ,  deschidere  ”în  jos”,  axă  de  simetrie  Oz ;  2 z  5  x 2  y 2   se  rescrie  în  forma 
z 5/ 2
x2  y 2   și este ecuația unui paraboloid eliptic, cu vârful în  B  0, 0,5 / 2  , deschidere ”în sus”, 
1/ 2
axă  de  simetrie  Oz .  Mulțimea     este  situată  între  cei  doi  paraboloizi:  
 4 x2  y 2  1
V   dz  dxdy    3  3x  3 y 2  dxdy .  Pentru  a  obține  D  prxOy    se  ”elimină”  z   din 
2
 5 x 2  y 2
D  2  2 D

ecuațiile inițiale și obținem cercul  de  ecuație  x 2  y 2  1 , adică  D  prxOy    x, y    2


x 2  y 2  1 . 
Se  trece  la  coordonate  polare  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  cu  r   0,1   și  t   0, 2  .  Obținem: 
2
 dt  (...)  3  . 
 

1
V    3
r r
 dr 
0   0 4
1
8. x 2  y 2  z 2  1   este  sfera  centrată  în  origine,  de  rază  1;  x 2  y 2    se  rescrie  în  forma 
2
x2 y2 1
  1  și este ecuația unui cilindru eliptic, cu secțiunea cerc, de rază  . Mulțimea    
1/ 2  1/ 2 
2 2
2

este  formată  din  cilindru  și  două  calote  ale  sferei.  Datorită  simetriei  mulțimii       (reiese  cu  ușurință  din 
reprezentarea  grafică)  vom  considera  pentru  variabila  z   domeniul  0  z  1  x 2  y 2 ),  deci  : 
  1  
2

V 2  1  x  y dxdy .  D  prxOy    x, y    x  y  
2 2 2 2 2
  .  Se  trece  la  coordonate 
D   2  
 1 
polare  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  cu  r  0,   și  t   0, 2  .  Obținem: 
 2 
 4 2  

 

1
2
V 2
0  
0
r 1  r 2 dr  dt  (...) 


2

 3
 . 

9. x 2  y 2  z 2  1  este sfera centrată în origine, de rază 1;  y 2  z 2  x 2  0  este ecuația unui con eliptic, 
cu  secțiunea  cerc,  axa  de  simetrie  Ox .  Mulțimea     este  formată  din  con  și  o  calotă  sferică.  Pentru 
variabila  x  avem domeniul  z 2  y 2  x  1  z 2  y 2 ), deci :  
 
  
1 z 2  y 2
V  
D


2
z y 2
dx  dydz 
 D
1  z 2  y 2  z 2  y 2 dydz

  1  
2

D  pryOz    y, z    z  y  
2 2 2
  . Se trece la coordonate polare cu  y  r cos t ,  z  r sin t , 
  2  

2 2  1  

 
  r
1
 1  2
J  r , cu  r  0,  și  t   0, 2  . Obținem:  V   2
1  r 2  r 2 dr  dt  (...)    
 2  0

0 
 3 2

4 
 
10. x 2  y 2  z 2  este un con eliptic, secțiunea cerc, axa de simetrie  Oz ;  x 2  y 2  z 2  2 z  se rescrie sub 
forma  x 2  y 2   z  1  1  și este ecuația unei sfere centrate în  A  0, 0,1  și raza 1.  Mulțimea    este 
2

formată  din  con  și  o  calotă  sferică.  Pentru  variabila  z   avem  domeniul  x 2  y 2  z  1  1  x 2  y 2 ), 

dz  dxdy   1  1  x  y  x  y  dxdy ; 
 1 1 x 2  y 2 
deci :  V   
2 2 2 2
 2 2
D   x y
D

D  prxOy    x, y    x  y  1 . Se trece la coordonate polare cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r , 

2 2 2

  r 
2
cu  r   0,1  și  t   0, 2  . Obținem:  V  1  r 2  r 2  r dr  dt  (...)   .   1

 0  0

11.Mulțimea     nu  se  poate  reprezenta  grafic.  Datorită  formei  ecuației  lui   ,  folosim  direct  trecerea  la 
coordonate  sferice  cu  x  r sin  cos  ,  y  r sin  sin  ,  z  r cos  ,  J  r 2 sin  .  Domeniile  pentru 
r ,  ,    se  stabilesc  după  verificarea  ecuației  lui   ,  prin  înlocuirea  cu  coordonate  sferice.  Ecuația  lui    
devine  astfel  r 6  r sin  cos  ,  de  unde  se  impune  condiția  sin  cos   0 ,  adică     0,     și 
  
   ,    și  r  5 sin  cos  ,  deci  r  0, 5 sin  cos   .  Se  obține 
 2 2
 
  5 sin  cos   1   8 3

V  
0

 
2
2
0
r 2 sin  dr d d 
 3  
0


2


2
sin 5
 cos 5
 d  d   


1   8
 3

3  0
sin  


5

2
2
cos  d  d . Calculăm separat cele 2 integrale (conform teoremei Fubini). 
 

5

 3  3
Fie  A1   
2

2
cos  d  2 5

0
2
cos  d .  Vom  face  schimbarea  de  variabilă  sin 2   y ,  cu 
5

1
cos  d  dy ,  cu  y   0,1 ,  pentru  a  pune  în  evidență  o  integrală  de  tip  Beta.  Scriem 
2 y
3 1 3
cos  5 5
1  sin   cos   1  y   1  sin  
2 5 5 2 2  (...)  5
1  y   10 1  y  1  y 10 , 
1 1 1 1
d  dy ,   deci  d   dy .  Integrala  A1   devine: 
2 y cos  2 y 1 y
1
1 3
1 1 1 1  4 1
 1  y   1  y 

A1  2 10   dy  5  y dy  B  ,  .  Similar  se  calculează  integrala 
2
0 2 y 1 y 0 5 2
8
 1  13 1 
A2   0
sin 5  d   și  se  obține  A2  B  ,  . 
2  10 2 
În  final  avem: 

 4   1   13   1 
     
1  4 1   13 1  5
V  B  ,   B  ,             (...) 
5 2 10 2
. 
6  5 2   10 2   13  9 4
   
 10  5
12. Mulțimea    nu se poate reprezenta grafic. Datorită formei ecuației lui   , folosim direct trecerea la 
coordonate  sferice  cu  x  r sin  cos  ,  y  r sin  sin  ,  z  r cos  ,  J  r 2 sin  .  Domeniile  pentru 
r ,  ,    se  stabilesc  după  verificarea  ecuației  lui   ,  prin  înlocuirea  cu  coordonate  sferice.  Ecuația  lui    
devine  astfel  r 4  8r sin  cos  ,  de  unde  se  impune  condiția  sin  cos   0 ,  adică     0,     și 

5 
 
   
   ,    și  r  2 3 sin  cos  ,  deci  r  0, 2 3 sin  cos   .  Se  obține 
 2 2

  2 3 sin  cos   8
V  
0
2

 
2
0
r 2 sin  dr d d  (...) 
 3
. 

13. Mulțimea    nu se poate reprezenta grafic. Datorită formei ecuației lui   , folosim direct trecerea la 

coordonate  cilindrice  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  z  z ,  J  r .  Ecuația  lui     devine    r 6  z 2 ,  cu 
2
z   0,8 , deci  r   0, 2  și  t   0, 2  . Se obține  V 
2
 8
rdz dr dt  (...)  32 . 
  
0

0  0 
14. Mulțimea     este  un  con  eliptic  (deschidere  ”în  sus”).  Trecem  direct  la  coordonate  cilindrice 
z
generalizate cu  x  a  r cos t ,  y  b  r sin t ,  z  z ,  J  r  și  z   0, c  . Ecuația lui    devine  r  , deci 
c
 z 2 c  z
 
r  0,   și  t   0, 2  . Se obține  V 
 c   
0

0 

c
0
abr dr dz dt  (...)  abc . 

 3

6