Suport tutorial 3 Analiză Matematică Proiect ROSE - CSIE

3. Ecuaţii diferenţiale

Exemplu: Modelul dinamic cerere-ofertă în economia de piaţă

 Funcţia necunoscută: preţul unui produs la momentul t notat p(t).
 Cererea c(t) se presupune că depinde de p(t) printr-o funcţie liniară: c(t)=a+bp(t), a, bR.
 Oferta o(t) este o funcţie liniară de pm(t) (preţul mediu), astfel: o(t)=a1+b1 pm(t), a1, b1R.
 Preţul mediu depinde de preţul produsului în perioada anterioară: pm(t)= p(t)+C p’(t) unde CR
este o constantă iar p’(t) este derivata lui p(t) şi reprezintă viteza de variaţie a lui p(t) la
momentul t.
Astfel că, oferta se scrie: o(t)= a1+b1(p(t)+C p’(t)).
In cazul unei economii echilibrate c(t)=o(t), adică a+bp(t)= a1+b1(p(t)+C p’(t)).

3.1 Soluţiile unei ecuaţii diferenţiale

Definiţie
1) Se numeşte ecuaţie diferenţială (ED) de ordinul întâi o ecuaţie de forma
F x, y, y'  0 (1)

unde F : D  R 3  R, x  I  a, b  R, y  yx  funcţie necunoscută şi y'  y'  x  .

Ecuaţia (1) se numeşte forma implicită a ED.

Dacă (1) se poate scrie
y'  f x, y  (2)

cu f : A  R 2  R ( A mulţime deschisă) aceasta se numeşte forma explicită (normală) a ED.

2) Se numeşte soluţie a ED (1) o funcţie y    x  definită şi derivabilă pe I  R astfel încât

F  x,   x  ,  '  x    0,x  I

3) Soluţia generală a ED (1) este orice soluţie ce conţine o constantă arbitrară. Deci
y    x,C  ,C  R

este o soluţie generală pentru (1) dacă F  x,   x,C  ,  '  x,C    0,x  I  R .

4) Se numeşte soluţie particulară a (1) o funcţie y  1  x     x,C1  unde C1 este o valoare

particulară pentru C  R .
5) Se numeşte soluţie singulară a (1) o soluţie care nu se poate obţine din soluţia
generală prin particularizarea constantei C ( o soluţie a (1) care nu este soluţie particulară).

1
6) Problema Cauchy a ED (1) constă în a determina o soluţie particulară a ED care satisface
condiţia iniţială:
yx0   y0 ,

unde x0  I , y0  R .
Geometric, problema Cauchy constă în găsirea soluţiei ED (1), al cărui grafic trece prin
x0 , y0   R 2 .
Analog se definesc soluţiile ED scrisă sub forma explicită (2).

3.2 Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile

Sunt ecuaţii diferenţiale de forma y'  f x  g  y  (*)

cu f : a, b  R, g:c,d   R continue şi g  y   0 ,y   c,d  .

y'
Ecuaţia (*) se poate scrie şi sub forma:  f  x
g  y

dy
şi, astfel, soluţia generală se obţine integrând ambii membri:  g  y    f  x dx  C
Exemplu.

Să se rezolve ecuaţia: y '  xy  2 y  5  .

Rezolvare:
5
Observăm soluţiile singulare y=0 şi y  .
2
5
Pentru y0 şi y  , avem o ecuaţie diferenţială cu variabile separabile cu
2
f x  x , g  y   y2 y  5 .
Atunci, putem scrie
dy dy dy dy
 f  x g  y   f  x  dx   xdx  
y  2 y  5 
 xdx 
dx g  y y  2 y  5

 1 2  1 x2
    dy   xdx   ln y  ln 2 y  5  2 C 
 
 5 y 5  2 y  5  5

 x2 
5  C  5x2
 
2y  5  2  2 y  5 5
 e   e 2 K y ,K  R * aici K  eC .
y y 5x2
2e 2 K

2
Exerciţii propuse spre rezolvare

Să se rezolve:
a) y’-xy=y; b) xyy’=1-x2; c) y-xy’=a(1+x2y’) ; d) y’=(1+x+y)2 (notaţie z=1+x+y).

3.3 Ecuaţii diferenţiale omogene

 y
Sunt ecuaţii diferenţiale de forma y'  f   (**).
x
Funcţia f : I  R este continuă pe intervalul deschis I şi y  y  x  derivabilă pe  a,b  ( 0   a,b  ).

y  x
Pentru rezolvare se face schimbarea de funcţie z  x   .
x
y  x
Atunci se poate scrie z  x    y  x   z  x  x  y'  x   z'  x  x  z  x 
x
f  z  z
şi ecuaţia (**) devine: z'  x   , care este o ecuaţie diferenţială cu variabile separabile.
x

Exemplu.
3y
Să se rezolve ecuaţia: y '  .
2x  3y
Rezolvare:
y
Observăm soluţia singulară y=0. Notăm  z  y  zx  y'  z' x  z .
x
Ecuaţia este echivalentă cu

3 zx 3z 2  z 3z 2  z 1 dz 3z 2  z 1

z' x  z   z' x   z'      
2 x  3 zx 3z  2 3z  2 x dx 3z  2 x
3z  2 1 2 9  1 2 9  1
dz  dx     dz  dx      dz   dx 
2
3z  z x  z 3 z  1  x  z 3z  1  x

2 9 1 z2
 z  3 z  1  x 
dz  dz  dx 2 ln z  3 ln  3 z  1  ln x  C   Kx 
 3z  1 3

2
 y
 
x
 y 
3 
 Kx  y 2  K  3 y  x  ,K  R * aici K  eC .
3

 3  1
 x 

3
Exerciţii propuse spre rezolvare

Să se rezolve:
y
2 xy
a) xy’-x-y=0; b) y'  2 , y 1  1; x 2  y 2 ; c) xy’=y(lny-lnx), x, y>0, y(1)=2; d) xy'  y  xe x .
x  y2
3.4 Ecuaţii diferenţiale liniare

Sunt ecuaţii diferenţiale de forma:

y'  Px  y  Qx (***)
P,Q :  a,b   R continue iar y=y(x) derivabilă pe  a,b  şi y0 pe  a,b  .

Pentru rezolvare se consideră ecuaţia liniară omogenă y'  P  x   y cu soluţia generală

y  x   c  e   unde F este o primitivă a lui P(x) iar cR.

F x

Soluţia generală a ecuaţiei (***) se obţine folosind metoda variaţiei constantelor:

yx   cx   e F  x  soluţie pentru (***) 

F  x F  x F  x
y ' x  c ' x  e  c  x F ' x e  P  xc  x e  Q  x   c' x   Qx   e F  x  
c  x   Q  x  e
 F  x
dx  k , k  R .

Deci

 
yx   e F  x   Qx   e F  x dx  k  e     Q  x   e    dx  k  ,k  R .
F x

 P x dx

Exemplu.
Să se rezolve ecuaţia: y'5xy  x3 (1)
Rezolvare:
Se rezolvă mai întâi ecuaţia liniară omogenă y '5 xy  0 (2)

2 5x2
dy 1 1 x
 y ' 5 xy   5 xy  dy  5 xdx   dy   5 xdx  ln y  5  C1  y  Ce 2 (3)
dx y y 2

unde C  eC1  R * .
5x2 5 x2 5 x2 5 x2
Metoda variaţiei constantelor: y  x  C  xe 2  y'  C ' e 2
 5Cxe 2
 C' e 2
 5 xy

Din (1) se obţine că

5x2  5x2 5x2 
5 x2

5 x2  1   
C'e 2
 x  C'  x e
3 3 2
C  x 3e 2  C 2    x 2e 2   2 xe 2   C2 
5 
 

4
  5x2 5x2  5x2
1 2  2 2  2   5 x 2
 2 
  x e  e  C3   C2  e 2  C4
5 5  25
 

 5x2  5x2 5x2

  5 x 2
 2    5 x 2
 2
Din (3) rezultă că y   e 2  C4  e 2   C4e 2 ,C4  R .
 25  25
 
Exerciţii propuse spre rezolvare

Să se rezolve:

a) (1+x2)y’-2xy=x, y(0)=0,5; b) y'  2 xy  2 xe  x ; c) y’+2xy=x; d) x2y’+(1-2x)y=x2.

2

3.5 Ecuaţii diferenţiale Bernoulli

Sunt ecuaţii de forma:

y'  Px y  Qx y cu   R \ 0,1 (****)

P,Q :  a,b   R continue, y  y  x  derivabilă pe  a,b  şi y0 pe  a,b  . Observăm că pentru

  0 sau   1 se obţine o ecuaţie liniară.

1
În acest caz se face schimbarea de funcţie z  x    y  x  

z'  x    z  x  1 1
Atunci: y'  x   şi y  x    z  x  1
1 
şi ecuaţia (****) devine: z'  x   1     P  x   z  x   Q  x  , care este o ecuaţie diferenţială

liniară.
Exemplu.
Să se rezolve ecuaţia: y'  5 xy  x y .

Rezolvare:
y'
Ecuaţia din enunţ este echivalentă cu:  5 x y  x (1)
y
1 y'
y  z  z'  y'  2 z '  .
2 y y
Din (1) se obţine 2 z'  5xz  x , adică o ecuaţie liniară, care se rezolvă cu procedeul descris anterior.

5
PROBLEME REZOLVATE

xy
1. Se cere soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale y '  şi soluţia particulară ce trece prin
x2 1
punctul (0,1).

Soluție:
Observăm că aceasta este o ecuaţie diferenţială cu variabile separabile.
y' x
Se separă variabilele şi rezultă:  Integrând în raport cu x, se obţine:
y x2 1
1 x
 y y ' dx   dx  c, c  R  ln y  1 ln( x 2  1)  ln C , C  0 
2 2
x 1

 ln y  ln  C x 2  1   y  C x 2  1  y  C x 2  1 , sau y  K x  1, K  R
2
 

Soluţia generală în formă explicită a ecuaţiei diferenţiale este y  y ( x, K )  K x 2  1, K  R *

Înlocuind x = 0 şi y = 1 în soluţia generală se obţine K = 1, prin urmare soluţia particulară a

ecuaţiei diferenţiale este: y  y ( x)  x2 1 .

2. Să se determine soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale: y’ (y + 1) (x + 1) = x(y + 1) – x.

Soluție:
y 1 x
Ecuaţia se mai poate scrie sub forma: y ' ( y  1)( x  1)  xy  y'  , care este o
y x 1
ecuaţie cu variabile separabile. Integrăm în raport cu variabila x şi obţinem:
y 1
dx  c, c  R  y  ln y  x  ln x  1  ln C  ln y x  1  x  y  ln C , C  0 
x
 y
y ' dx  
x 1
y  x  1
 ln  x  y  y x  1  Ce x  y , C  0  y x  1  Ce x  y , C  0 .
C
Rezultă că soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale în formă implicită este:

y( x  1)  Ke x  y , K  R* .

6
 3. Să se integreze următoarea ecuaţie diferenţială: x 2  2 y 2  xyy' .

Soluție:

x2  2y2
Ecuaţia se mai poate scrie sub următoarea formă echivalentă: y ' 
xy

y
Aceasta este o ecuaţie diferenţială omogenă. Folosim substituţia: z   y  zx, y '  z ' x  z
x
şi rezultă ecuaţia:

x 2  2z 2 x 2 1  2z 2 1 z2 z 1
z  xz'   z  xz'   z' x   2 z' 
zx 2
z z z 1 x
Integrăm această ecuaţie cu variabile separabile:

z 1 1
 z ' dx   dx  ln(1  z 2 )  ln x  ln C , C  0  1  z 2  C x
z2 1 x 2

y y2
Revenind la substituţia z  , avem: 1  2  C x
x x

Rezultă că soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este: x 2  y 2  Cx2 , C  0

4. Să se rezolve ecuaţia diferenţială: y’ cos x – 2 y sin x = cos x şi să se determine soluţia

particulară care trece prin punctul (/4, /4+1/2).

Soluție:

Împărţim ecuaţia prin cos x  0 şi obţinem:


y '  2 ytgx  1 (1), x  (2k  1) , k  Z , care este o ecuaţie diferenţială liniară de ordinul I.
2
Pas 1: Rezolvăm ecuaţia omogenă ataşată:
1 1
y '  2 ytgx  y '  2tgx   y ' dx   2tgxdx  c, c  R  ln y  2 ln cos x  ln K , K  0 
y y
y 1 y 1 K K
 ln  ln 2
  2
 y  2
,K 0 y  , K  0 sau
K cos x K cos x cos x cos 2 x
C
y 2
, C  R*
cos x

7
Pas 2: Aplicăm metoda variaţiei constantelor şi rezultă:

C ( x) C ' ( x) cos 2 x  2 sin x cos xC ( x) C ' ( x) cos x  2 sin xC ( x)

y  y'   .
cos 2 x cos 4 x cos 3 x
Înlocuim y şi y ' în ecuaţia (1) şi obţinem:

C ' ( x) cos x  2 sin xC ( x) C ( x) C ' ( x)

2 tgx  1   1  0  C ' ( x)  cos 2 x 
cos 3 x cos 2 x cos 2 x

1  cos 2 x x 1
 C ( x)   cos 2 xdx   dx  C1   sin 2 x  C1 .
2 2 4
Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este:

x 1  1
y  y( x, C1 )    sin 2 x  C1   , C1  R .
 2 4  cos x
2

Punând condiţia ca y 
  1
4 4 2

, obţinem: 4  
 12  8  14  C1  2  C1  0 .

x 1  1
Rezultă că soluţia particulară a ecuaţiei diferenţiale este: y  y( x)    sin 2 x  
2 4  cos 2 x

5. Să se integreze următoarea ecuaţie diferenţială: y' y  ctgx  y 3  0, x  k , k  Z .

Soluție:
Se observă că aceasta este o ecuaţie diferenţială de tip Bernoulli, cu  = 3 .
1 1
Pas 1: Împărţim ecuaţia prin y 3 şi rezultă: y' ctgx  1  0 (1)
y3 y2

1 3 2 2 y' y' z'

Pas 2: Notăm y  z  y  z   3
 z'  3  
y y 2

z'
Prin înlocuire în (1) obţinem:   z  ctgx  1  0  z '  2 z  ctgx  2 (2),
2
care este o ecuaţie diferenţială liniară de ordinul I
Pas 2.1: Rezolvăm ecuaţia omogenă ataşată:
1 1
z '  2 z  ctgx  z '  2ctgx   z ' dx  2  ctgx dx  c, c  R  ln z  2 ln sin x  ln C , C  0 
z z
z
 ln  ln sin 2 x  z  C sin 2 x, C  0  z  C sin 2 x, C  0  z  K sin 2 x, K  R *
C

8
 Pas 2.2: Aplicăm metoda variaţiei constantelor:

z  K ( x) sin 2 x  z'  K ' ( x) sin 2 x  2 sin x cos xK ( x) .

Înlocuind în (2), obţinem:

K ' ( x) sin 2 x  2 sin x cos xK ( x)  2K ( x) sin 2 x  ctgx  2 

2 1
 K ' ( x) sin 2 x  2  K ' ( x) 
sin 2 x
 K ( x )  2  sin 2 x dx K ( x)  2 ctgx  C1
Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale liniare de ordinul I este:

z  K ( x) sin 2 x   2ctgx  C1 sin 2 x  2 sin x cos x  C1 sin 2 x , sau

z   sin 2 x  C1 sin 2 x, C1  R

Revenind la substituţia z  12
y , obţinem soluţia generală a ecuaţiei Bernoulli:
1 1
y2   , C1  R
z  sin 2 x  C1 sin 2 x

PROBLEME PROPUSE

Să se afle soluţia generală pentru următoarele ecuaţii diferenţiale şi soluţia particulară ce trece prin
punctul dat:

1. y ' 
x(2 y  1)
( x 2  1)
, (1,1) R:  
y x, C   C x 2  1  12 , C  R; y x   1
4
x 2

 1  12

2 2
 2 2
 2
 
2. 2 yy'  (3x  2)( y  4), 2, e  4 R: 1 ln y  4  3 x  x  C, C  R ; C = -4
4

3. (3x  4) y y'( y  1)  0 , (1,0) R: y  arctgy   1 ln 3x  4  C, C  R ; C = 0

2 2
3
x y

R: yx, C   ln e 
2
x ( x 1)
4. e y'(2 x  1)e x  0 , (0,1)  C , C  R ; C = e-1

5. y' cos x  sin x sin 2y  0, (  ,  )

4 4

6. 2 x 2 yy'  y 2  1 , (1,5)

9
Să se determine soluţia generală a următoarelor ecuaţii diferenţiale:

R: y 2 x, C   Cx 4  x 2 , C  R
2 2
7. x  2 y  xyy'
2x
2 2 x y
8. x (2 y'1)  y  0 R: x  Ce , CR;
3x  4 y
9. y'  R: x  y  C  y  x 7 , C  R .
4x  3 y

Să se rezolve următoarele ecuaţii diferenţiale şi să se afle soluţia particulară care trece prin punctul
indicat:
1 e x  4C
4
3
10. y'4 x y  x 3 , (0,1) R: yx, C   4
, C  R; C 
3
4 e x 4

11. y' cos x  2 y sin x  cos x,

 ,  1 4 4 2

x 6 x  3e  x  2Ce 3x
,C  R ; C 
9
12. y'3 y  6 xe , (0,3) R: yx, C  
2 2

13. y'2 xy
2 2

 2 xe  x , (0,1) R: yx, C   x 2  C e  x , C  R ; C = 1 

Să se integreze următoarele ecuaţii diferenţiale:

R: yx, C  
3  14 x 2
14. 6 y 2 y' xy 3  2 x e  2, C  R
2 y

15. xy'4 y  x
2
y R: x  Ce x2
, CR

R: y  x, C  
2 1
16. y' xy  y x  0 2 1
, CR
Ce x  1 2

xy'2 y  x 5 y 3e x R: y 2 x, C  
1
17.
4

x C  2e x , C  R

10