Vechi Mate-Bac PDF

BACALAUREAT 1998
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie
SUBIECTUL I
p p
Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = x(x − 1) + x(x + 1).
1. Să se determina domeniul maxim de definit, ie D, domeniul de continuitate s, i domeniul de derivabilitate pentru
funct, ia f .
2. Să se reprezinte grafic funct, ia f (fără derivata de ordinul al doilea).

3. Să se afle aria subgraficului funct, iei f pe intervalul [2, 3].
SUBIECTUL II
( x y
4 y · 4 x = 32
1. Să se rezolve sistemul .
log3 (x − y) = 1 − log3 (x + y)
2. Se consideră G = (−1, ∞). Pentru x, y ∈ G se defines, te legea x ⋆ y = xy + ax + by, unde a, b ∈ R. Să se

determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât ”⋆” săfie lege de compozit, ie pe G s, i (G, ⋆) să fie grup abelian.
3. Să se rezolve ecuat, ia 6x4 + 35x3 + 62x2 + 35x + 6 = 0.
SUBIECTUL III
Se consideră punctele A(1, 1), B(2, 3) s, i dreapta d : x − 4y + 7 = 0. Să se determine coordonatele punctului C ∈ d,
astfel ı̂ncât triunghiul △ABC să fie isoscel cu baza (AB). Să se scrie ecuat, ia ı̂nălt, imii din C.
1
Varianta 2
SUBIECTUL I

x1 x2 x3

1. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile ecuat, iei x + 3x − 9x + m = 0, m ∈ R, s, i determinantul ∆ = x2
3 2
x3 x1 .
x3 x1 x2
√
Să se calculeze determinantul ∆ ı̂n funct, ie de parametrul real m. Să se determine m astfel ı̂ncât m+1+ m + 1 =
1
∆.
18
   
 1−x 0 x 
1
2. Se consideră mult, imea M = Ax =  0 0 0  x ∈ R\ .
 2 
x 0 1−x
Să se demonstreze că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie internă pe M s, i că (M, ·) este grup abelian.
SUBIECTUL II
2x
1. Se consideră funct, ia f definită prin f (x) = 2 arctan x − arcsin ·
1 + x2
Să se determine domeniul maxim de definit, ie D s, i domeniul de derivabilitate pentru funct, ia f . Să se precizeze
dacă există intervale pe care f este constantă (precizat, i constanta).

3 √
2. Se consideră funct, ia f : −∞, → R, f (x) = x 3 − 2x.
2

3 √
Să se determine numerele a, b, c astfel ı̂ncât funct, ia F : −∞, → R, F (x) = (ax2 + bx + c) 3 − 2x să fie o
2
primitivă a funct, iei f .
SUBIECTUL III
Se consideră cercul de ecuat, ie x2 + y 2 − 6x + 3y − 5 = 0. Să se determine coordonatele centrului s, i raza acestui
cerc. Să se scrie ecuat, ia tangentei la cerc ı̂n punctul A(−1, −2). Să se precizeze pozit, ia punctului B(0, −4) fat, ă de
cerc.
2
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Diferent, a dintre coeficientul

binomial
n al celui de al treilea termen s, i coeficientul binomial al celui de al doilea
1
termen al dezvoltării √ + xlg x este 27. Pentru ce valori ale lui x, al doilea termen este 900?
8
x
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e. Să se precizeze dacă există s, i sunt unici
coeficient, ii a, b, c, d, e astfel ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite condit, iile:
– graficul să treacă prin punctele O(0, 0), A(1, 0), B(−1, −6), C(2, 12);
– tangenta la grafic ı̂n punctul A să aibă panta egală cu −5.
În caz afirmativ, să se determine aces, ti coeficint, i.
SUBIECTUL II
p
1. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = −2x + 3(x2 − 1).
a) Să se determine domeniul maxim de definit, ie D s, i să se studieze monotonia funct, iei f .
b) Să se afle asimptotele la graficul funct, iei.
Z a
x
2. Pentru a > 0 se notează I(a) = 2 + 4)
dx. Să se calculeze I(a) s, i lim I(a).
0 (x + 1)(x a→∞
SUBIECTUL III
Se consideră triunghiul △ABC determinat de următoarele drepte:
(AB) : x + 2y − 4 = 0
(BC) : 3x + y − 2 = 0
(AC) : x − 3y − 4 = 0.
a) Să se determine coordonatele punctului A.

b) Să se scrie ecuat, ia ı̂nălt, imii din A.
c) Să se afle aria triunghiului ABC.
3
Varianta 4
SUBIECTUL I
x2 + ax + b
1. Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = ·
x−1
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să admită un extrem egal cu 1 ı̂n punctul de abscisă 0.
b) Pentru a = 1 s, i b = −1, reprezentat, i graficul funct, iei g = f ′ .
2. a) Să se demonstreze că ex ≥ x + 1, pentru orice x ∈ R.
Z 1
1 2 π
b) Arătat, i că ≤ e−x dx ≤ ·
e 0 4
SUBIECTUL II
(
3lg x = 4lg y
(4x)lg 4 = (3y)lg 3
 
0 m 1
2. Se consideră matricea A ∈ M3 (C), A = m −2 0 .
1 −1 m
a) Pentru ce valori complexe ale lui m matricea A este inversabilă?

b) Pentru m = 2 să se determine inversa matricei A.
c) Să se demonstreze că, dacă m = 0, atunci Ak 6= O3 , pentru orice k ∈ N∗ .
3. Pe R se defines, te legea x ⋆ y = ax + ay + bxy + c, a, b, c ∈ R. Să se determine a, b s, i c pentru care e = −4 este
element neutru s, i orice x 6= −5 este simetrizabil.
SUBIECTUL III
Să se determine simetricul punctului A(1, 2) fat, ă de dreapta de ecuat, ie 2x = y + 4.
4
Varianta 5
SUBIECTUL I
   
2 −1 −1 1 1 1
Se consideră matricele A, B ∈ M3 (R), A = −1 2 −1, B = 1 1 1.
−1 −1 2 1 1 1
1. Să se demonstreze că A2 = 3A s, i AB = BA.

2. Să se determine An s, i B n pentru orice n ∈ N∗ .
3. Dacă C = 3A − 3B, să se calculeze C 3 .
SUBIECTUL II
(2m − 1)x + m
Se consideră familia de funct, ii fm : R\{m} → R, fm (x) = , unde m este un parametru real nenul.
x−m
Se notează cu Hm graficul funct, iei fm .
1. Să se reprezinte graficul funct, iei f1 .
2. Să se demonstreze că, pentru orice m, graficele Hm trec printr-un punct fix.
3. Să se arate că, pentru orice m, există un punct situat pe Hm a cărui tangentă este paralelă cu tangenta la grafic
ı̂n A(0, −1).
SUBIECTUL III
Se consideră polinomul f ∈ R[X], f = X 3 + X 2 + aX + b. Să se determine a s, i b, s, tiind că restul ı̂mpărt, irii
polinomului f (X − 3) la X − 1 este −4 s, i rădăcinile ecuat, iei f (x) = 0 satisfac relat, ia x31 + x32 + x33 = 9.
SUBIECTUL IV
4
Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = −x2 + 5 s, i g : R∗ → R, g(x) = ·
x2
1. Să se determine punctele de intersect, ie ale graficelor celor două funct, ii s, i să se rezolve inecuat, ia g(x) ≤ f (x).
2. Să se calculeze aria suprafet, ei cuprinse ı̂ntre graficele celor două funct, ii s, i dreptele x = 1, x = 2.
5
Varianta 6
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ecuat, ia 4x + 2x+1 · 3x = 3 · 9x .

2. Se consideră mult, imea G = (2, ∞) pe care se defines, te legea x ⋆ y = xy − 2x − 2y + 6, pentru orice x, y ∈ G.
Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie pe G s, i că (G, ⋆) este grup abelian. Să se arate că funct, ia
f : R → (2, +∞), f (x) = ex + 2, este un izomorfism ı̂ntre grupurile (R, +) s, i (G, ⋆).
3. Să se discute după parametrul real m s, i să se rezolve sistemul de ecuat, ii:


 x + y + mz = 1
x + my + z = 1 .


mx + y + z = 1
SUBIECTUL II
p
1. Se consideră funct, ia definită prin f (x) = 3
x2 + (m − 2)x − m + 2, unde m este un parametru real.
a) Se cere să se determine mult, imea valorilor lui m pentru care domeniul de definit, ie al funct, iei coincide cu
domeniul de derivabilitate.
b) Pentru m = 3 să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
Z π2
2. Se consideră s, irul an = cos2n x dx, n ∈ N∗ .
0
a) Fără a calcula integrala, să se arate că s, irul (an )n≥1 este monoton s, i mărginit.
2n − 1
b) Să se arate, folosind integrarea prin părt, i, că an = an−1 , pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2n
c) Să se calculeze I3 .
SUBIECTUL III
Să se determine ecuat, ia cercului ce trece prin punctele A(−1, 5), B(−2, −2) s, i C(5, 5), precizând coordonatele
centrului s, i lungimea razei acestui cerc.
6
Varianta 7
SUBIECTUL I


 x + mz = 0
1. Se consideră sistemul 2x + y + 3z = 0 ı̂n necunoscutele x, y, z, unde m este un parametru real. Să se


2x − y + 2z = 0
determine m astfel ı̂ncât sistemul să admită numai solut, ia banală.

1 2 0 1 m 3 5
2. Se consideră matricele A, B, C ∈ M2 (R), A = , B = , C = , unde m 6= . Să se
2 0 −1 0 2 0 4
demonstreze că, pentru x1 , x2 , x3 ∈ R, avem x1 A + x2 B + x3 C = O2 dacă s, i numai dacă x1 = x2 = x3 = 0.
SUBIECTUL II
În mult, imea numerelor complexe se consideră următoarele ecuat, ii:
z 3 − 3iz 2 − 3z + 8 + i = 0 (1)
s, i
z3 + 8 = 0 (2)
1. Arătat, i că z0 este solut, ia ecuat, iei (1) dacă s, i numai dacă z0 − i este solut, ia ecuat, iei (2).
2. Să se rezolve ecuat, iile date.
SUBIECTUL III
Se consideră sistemul cartezian de coordonate xOy s, i punctele A(3, 0), B(0, 2), M (3, −3), respectiv N (−2, 2). Să
se demonstreze că dreptele AN , BM s, i perpendiculara din O pe AB sunt concurente.
SUBIECTUL IV
Z 1
Să se calculeze integrala ln(1 + x2 ) dx s, i limita s, irului
0
n−1
!
1 X
an = ln(k 2 + n2 ) − 2(n − 1) ln n , n ∈ N∗ .
n
k=1
SUBIECTUL V
ex
Se consideră funct, ia f : [0, 1] → R, f (x) = ·
x+2
1. Să se determine funct, iile f ′ s, i f ′′ .
2
2. Să se demonstreze că, pentru orice x ∈ [0, 1], f ′′ (x) > 0 s, i f ′ (x) ≤ e.
9
3. Să se arate că ecuat, ia f (x) = x are solut, ie unică pe intervalul [0, 1].
7
Varianta 8
SUBIECTUL I
Se consideră sistemul (S) cu a, b, c parametri reali:


x + y + z = 0
(S) (b + c)x + (a + c)y + (a + b)z = 0 .


bcx + acy + abz = 0
1. Să se determine condit, ia ca (S) să admită numai solut, ia banală.

2. Fie polinoamele f , g, h ∈ R[X], f = (X − b)(X − c), g = (X − c)(X − a) s, i h = (X − a)(X − b), unde a, b, c
sunt constante reale distincte ı̂ntre ele. Arătat, i că, pentru x1 , x2 , x3 ∈ R, polinomul x1 f + x2 g + x3 h este egal
cu polinomul nul dacă s, i numai dacă x1 = x2 = x3 = 0.
SUBIECTUL II
Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia
√ √ √
z 3 − (2 3 + 3i)z 2 + (1 + 4 3i)z − 3i − 6 3 = 0,
s, tiind că admite solut, ii de forma bi, unde b ∈ R.

SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia cercului tangent axei Ox, având centrul pe prima bisectoare s, i care trece prin punctul A(−2, 1).
SUBIECTUL IV
x
Se consideră funct, ia f : (−∞, 0]\{−1} → R, f (x) = ln |x + 1| + ·
x+1
1. Să se calculeze limitele funct, iei ı̂n capetele domeniului.
2. Să se stabilească monotonia funct, iei.
3. Să se demonstreze că ecuat, ia f (x) = 0 are solut, ie unică pe (−∞, −1).
SUBIECTUL V
Se consideră funct, ia f : [0, 2] → R, f (x) = 2x − x2 . Să se determine m ∈ R, astfel ı̂ncât dreapta de ecuat, ie y = mx
să ı̂mpartă subgraficul funct, iei ı̂n două mult, imi de arii egale.
8
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (m − 2)x2 − 2mx + 2m − 3, m ∈ R\{2}. Să se determine m, astfel ı̂ncât
inegalitatea f (x) ≤ 0 să fie adevărată pentru orice x ∈ R.
1 1
6
2. Să se determine x ∈ R, s, tiind că al patrulea termen al dezvoltării x 2(1+lg x) + x 12 este egal cu 200.

2X −2X 1

3. Se consideră polinomul P (X) = 1 − X 2 X2 −1 . Să se determine parametrul real a pentru care
−2X − a + 2 X + a X − 2
polinomul admite rădăcină dublă ı̂ntreagă.
SUBIECTUL II
ax2 + bx + c
Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
x+d
1. Să se determine a, b, c, d ∈ R, astfel ı̂ncât graficul funct, iei să admită asimptotele x = 3 s, i y = x + 2, iar punctul
A(1, 1) să se afle pe grafic.
2. Pentru a = −1, b = −1, c = −2, d = −3 să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută. Să se discute numărul
rădăcinilor ecuat, iei f (x) = m.
SUBIECTUL III
Să se afle coordonatele punctelor de intersect, ie ale cercului de ecuat, ie x2 + y 2 = 16 cu parabola de ecuat, ie y 2 = 6x.
Să se afle aria fiecărei regiuni determinată de parabolă ı̂n interiorul cercului.
9
Varianta 2
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Să se determine valorile parametrului real a s, i să se rezolve ecuat, ia 3x3 − 12x2 + ax − 6 = 0, s, tiind că rădăcinile
x1 , x2 , x3 satisfac relat, ia x1 + x2 = x3 .


ax + y + 2z = 0
2. Se consideră sistemul x + ay + z = 0 , unde a este un parametru real.


2x + 2y + az = 0
a) Pentru ce valori ale lui a sistemul are doar solut, ia banală?

b) Să se rezolve sistemul pentru a = 1.
3. Se consideră polinomul f ∈ Z3 [X], f = (a2 + a + 1̂)X 3 + (a + 2̂)X + a.

a) Discutat, i, ı̂n raport cu a ∈ Z3 , gradul polinomului f .
b) Pentru a = 2̂, descompunet, i f ı̂n factori ireductibili peste Z3 .
SUBIECTUL II
 x

 xe , x≤0

1. Să se arate că funct, ia f : R → R, f (x) = admite primitive s, i să se determine o astfel de
 2
 x , x>0

x+1
primitivă.
√
2. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = x − ax2 + bx + 1, unde D este domeniul maxim de definit, ie, iar a,
b ∈ R, a > 0.
1
a) Să se determine a, b, astfel ı̂ncât lim f (x) = − ·
x→∞ 2
b) Pentru a = b = 1 să se determine asimptotele la graficul funct, iei obt, inute.
Z
c) Să se calculeze (x − f (x)) dx pe intervalul I = R.
SUBIECTUL III
Să se calculeze aria triunghiului ABC, s, tiind că A(0, 1), B(4, 2), C(2, 3).
10
Varianta 3
Profilul economic
SUBIECTUL I
n
√ 1
1. Se consideră dezvoltarea y+ √ , unde y ∈ R, y > 0 s, i n ∈ N∗ .
24y
a) Să se determine n pentru care coeficient, ii primului, celui de al doilea s, i respectiv celui de al treilea termen
al dezvoltării formează o progresie aritmetică.
b) Pentru n = 8 să se găsească termenii dezvoltării astfel ı̂ncât puterea lui y să fie număr natural.

a b
2. Se consideră mult, imea de matrice G = A = a, b ∈ Z . Să se demonstreze că G este parte stabilă a
5b a
lui M2 (Z) ı̂n raport cu adunarea, respectiv ı̂nmult, irea matricelor.
Să se arate că G, ı̂mpreună cu operat, iile induse, formează o structură de inel comutativ fără divizori ai lui zero.
SUBIECTUL II
ax2 + bx + 2
1. Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = , unde a, b ∈ R.
x−1
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât graficul funct, iei să admită asimptota oblică dreapta y = x + 2.
b) Pentru a = b = 1 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
c) Pentru a = b = 1 să se calculeze aria mărginită de graficul funct, iei, asimptota oblică s, i dreptele x = 2,
x = 3.
2. Să se calculeze lim x(π − 2 arctan x)
x→∞
SUBIECTUL III
Să se determine centrul s, i raza cercului de ecuat, ie x2 + y 2 − 4x + 6y − 12 = 0. Să se scrie ecuat, ia tangentei ı̂n
punctele cercului care au ordonata nulă.
11
Varianta 4
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax3 + bx2 + cx + d. Să se precizeze dacă există s, i sunt unici coeficient, ii
a, b, c, d, astfel ı̂ncât graficul să treacă prin punctele O(0, 0), A(1, 0), B(−1, −6), iar la tangenta la grafic ı̂n
punctul A să aibă panta egală cu −5.
În caz afirmativ, să se afle coeficient, ii a, b, c, d.
 
1 0 a
 2
a
2. Se consideră mult, imea G a matricelor de forma M (a) = −a 1 − , a ∈ R.
2
0 0 1
Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M3 (R) ı̂n raport cu ı̂nmult, irea matricelor s, i că legea indusă
determină pe G o structură de grup comutativ.
SUBIECTUL II
Z x
1. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât et (2et − 3) dt = 0.
0
Z x
1
Să se determine x > 0 astfel ı̂ncât (2 ln t − 3) dt = 0.
e2 t
4x
2. Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = x2 − 4x s, i g : R\{1} → R, g(x) = ·
x−1
a) Studiat, i variat, ia s, i reprezentat, i graficul fiecărei funct, ii (ı̂n acelas, i reper cartezian).
b) Aflat, i coordonatele punctelor de intersect, ie ale celor două grafice s, i scriet, i ecuat, iile tangentelor la graficul
funct, iei f , respectiv g, ı̂n punctele de intersect, ie.
SUBIECTUL III
Într-un reper cartezian se consideră punctele A(2, 3), B(−5, 1), C(1, −3). Să se scrie ecuat, ia perpendicularei d
duse din C pe AB. Să se afle coordonatele punctului de intersect, ie a dreptei d cu AB.
12
Varianta 5
Profilul economic
SUBIECTUL I
2 lg x
1. Să se rezolve ecuat, ia = 1.
lg(5x − 4)

x y
2. Se consideră mult, imea matricelor M = A = x, y ∈ Z .
−y x
a) Să se demonstreze că M este parte stabilă a lui M2 (Z) ı̂n raport cu adunarea s, i cu ı̂nmult, irea matricelor.
b) Să se demonstreze că M ı̂mpreună cu legile induse formează o structură de inel comutativ.
c) Are inelul M divizori ai lui zero?

4 − x 1 4

3. Să se rezolve ecuat, ia 1 2−x 2 = 0.
2 4 1 − x
SUBIECTUL II
1
1. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = , a, b ∈ R.
x2 + ax + b
a) Să se determine a s, i b pentru care graficul funct, iei admite ca asimptotă verticală dreapta x = −2 s, i funct, ia
are un maxim ı̂n punctul x = 2.
b) Pentru a = −4 s, i b = −12 să se studieze variat, ia s, i să se construiască graficul funct, iei obt, inute.
c) Pentru a = −4 s, i b = −12 să se calculeze aria suprafet, ei plane mărginită de graficul funct, iei, axa Ox s, i
dreptele x = 4, x = 5.
2(x − 1)
2. Să se demonstreze că, pentru orice x ≥ 1, are loc inegalitatea ≤ ln x.
x+1
SUBIECTUL III
Să se determine coordonatele ortocentrului triunghiului format de punctele A(1, 4), B(3, −1), C(8, −2).
13
Varianta 6
Profilul economic
SUBIECTUL I
√
3
√
1. Să se rezolve ecuat, ia 2x − 1 + 3 x − 1 = 1.
2. Să se rezolve inecuat, ia log2 (9 − 2x ) > 3 − x.
 
1 a+1 0
3. Se consideră matricea A =  0 1 a + 1 ∈ M3 (R).
a+1 0 1
a) Să se determine parametrul real a astfel ı̂ncât matricea A să fie inversabilă.
b) Pentru a = 1 să se determine inversa matricei A.
c) Să se rezolve ecuat, ia matriceală  
1 2 0
2 1 0
X · 0 1 2 = ,
−1 3 2
2 0 1
precizând ı̂n prealabil tipul matricei X.
SUBIECTUL II
x3 − 3x2 + m
1. Se consideră funct, ia f : R\{0} → R, f (x) = , unde m este un parametru real.
x2
a) Să se determine m astfel ı̂ncât funct, ia să aibă un extrem local ı̂n x = 2.
b) Pentru m = 4, să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
c) Să se discute numărul rădăcinilor reale ale ecuat, iei x3 − λx2 − 3x + 4 = 0 după valorile parametrului real λ.
1
2. Să se calculeze primitivele funct, iei f : (1, ∞) → R, f (x) = ·
x(1 + ln x)
Să se determine primitiva F cu prorpietatea F (ee−1 ) = 2.
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia cercului care trece prin punctele A(1, 2), B(2, 0) s, i are centrul pe dreapta de ecuat, ie y = x − 3.
14
Varianta 7
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuat, ia
mx2 − 2(m − 2)x − m − 10 = 0
are două rădăcini de semne contrare.

 
−1 1 1
2. Se consideră matricea A =  1 −1 1.
1 1 −1
a) Să se demonstreze că matricea A este inversabilă s, i să se calculeze inversa ei.
   
1 x
b) Să se rezolve ecuat, ia matriceală A · X = B, unde B = 2 s, i X = y .
0 z
x+y
3. Se consideră mult, imea M = (−2, 2). Pentru x, y ∈ M se defines, te legea x ⋆ y = xy ·
1+
4
Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie internă pe M s, i că (M, ⋆) este grup abelian.
SUBIECTUL II
x2 + ax
Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = , a, b ∈ N.
bx − 2
1. Să se stabilească domeniul maxim de definit, ie D al funct, iei.
2. Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să aibă puncte de extrem ı̂n x = −2 s, i x = 6.
3. Fie a = 6 s, i b = 1.
a) Să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
b) Să se scrie ecuat, ia tangentei la grafic ı̂n punctul de abscisă −2.
c) Să se afle aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei, axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = −6, x = 0.
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia ı̂nălt, imii din A ı̂n triunghiul ABC, determinat de dreptele:
AB : x − y + 2 = 0,
BC : 3x − y + 1 = 0,
AC : x + 2y + 2 = 0.
15
Varianta 8
Profilul economic
SUBIECTUL I
ln(2x2 − 3x + 1)
1. Să se rezolve inecuat, ia ≤ 0.
x2 − 3x
2. Să se rezolve ecuat, ia x3 − ax2 + bx − c = 0, s, tiind că a, b, c sunt rădăcinile sale.


2x − y + z − t = 1
3. Se consideră sistemul x + y + az + t = −1 .


x − y + z + bt = c
Să se determine a, b, c astfel ı̂ncât matricea sistemului să aibă rangul 2 s, i sistemul să fie compatibil. Pentru
valorile aflate să se rezolve sistemul.
SUBIECTUL II
ln x 1
1. Se consideră funct, ia f : D → R, f (x) = + + ax + b, unde a, b ∈ R.
x x
a) Să se determine a s, i b, astfel ı̂ncât dreapta de ecuat, ie y = x să fie asimptotă a graficului funct, iei f .
b) Fie a = 1 s, i b = 0. Să se determine coordonatele punctului de intersect, ie a graficului cu asimptota oblică a
funct, iei obt, inute.
Z e n+1
2
Să se calculeze In = n (f (x) − x) dx, n ∈ N∗ .

e2
Să se demonstreze că s, irul (In )n≥1 este o progresie aritmetică.
r
x(x − 3)
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : [0, 3] → R, f (x) = ·
x−4
SUBIECTUL III
Să se determine coordonatele punctului de intersect, ie a mediatoarelor segmentelor [AB] s, i [AC], unde A(2, 5),
B(5, 1), C(−2, 2).
16
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA IUNIE, ORAL
Biletul nr. 1
Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

2
1. Să se arate că x∈R x = a + a + 1 , a ∈ R = (−∞, −3] ∪ [1, ∞).
a+1
√
x2 + 4
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : D → R, f (x) = (D fiind domeniul maxim de definit, ie) s, i să se
3x − 5
precizeze intervalele sale de monotonie.
Biletul nr. 2
1. Să se rezolve inecuat, ia |x − 2| + |x − 1| > 1.

p
2. Să se afle a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât lim n(an − −2 + bn + cn2 ) = 1.
n→∞
Biletul nr. 3
1. Să se determine funct, ia de gradul al doilea f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, s, tiind că admite un minim egal cu
9 s, i că graficul funct, iei trece prin punctele A(−1; 13) s, i B(2; 10).
2x + 1
2. Să se construiască graficul funct, iei f : R → R, f (x) = √ ·
x2 + 1
Biletul nr. 4
1. Pentru ce valori reale ale lui m inecuat, ia
(m − 1)x2 − (m + 1)x + m + 1 > 0
este verificată pentru orice x ∈ R?

1 2
2. Calculat, i: lim − cot x .
x→0 x2
Biletul nr. 5
x2 + 3x + 2
1. Să se rezolve: −1 < ≤ 2.
x2 − 4x + 3
2. Să se studieze convergent, a s, irului:

1 1 1
an = 1 − 2 · 1 − 2 · . . . · 1 − 2 , n ∈ N, n ≥ 2.
2 3 n
17
Biletul nr. 6

x2 + y 2 = 8
1. Să se rezolve sistemul 1 1 .
 + =1
x y
|x|
2. Să se construiască graficul funct, iei f : R → R, f (x) = ·
x2 + 1
Biletul nr. 7
(
5x2 − 6xy + 5y 2 = 29
7x2 − 8xy + 7y 2 = 43
√
2. Să se construiască graficul funct, iei f : D → R, f (x) = x + x2 + 2x, D fiind domeniul maxim de definit, ie.
Biletul nr. 8
√
3
√
1. Să se rezolve ecuat, ia: x + 45 − 3 x − 16 = 1.
8
2. Să se construiască graficul funct, iei f : D → R, f (x) = x2 + , D fiind domeniul maxim de definit, ie.
x
Biletul nr. 9
√ √
1. Să se rezolve ecuat, ia: 4 − x + 5 + x = 3.
2. Să se demonstreze că dacă a + b + c = 0, atunci
√ √ √
lim (a n + 1 + b n + 2 + c n + 3) = 0
n→0
s, i
lim (a ln(3 + n) + b ln(2 + n) + c ln(1 + n)) = 0.
n→0
Biletul nr. 10
1. Să se determine toate numerele complexe z cu proprietatea z 2 = i.

Z
2. Calculat, i xex sin x dx pe intervalul I = R.
18
Biletul nr. 11
(
x2 − xy = 28
1. Să se rezolve sistemul: .
y 2 − xy = 12
x2 + 1
2. Se consideră funct, ia definită prin expresia f (x) = , a fiind un parametru real strict pozitiv. Să se
x2 + ax + a
determine a astfel ı̂ncât graficul lui f să aibă o singură asimptotă verticală s, i să se reprezinte graficul funct, iei f
pentru a astfel găsit.
Biletul nr. 12
x−2 y−3
1. Să se determine x, y ∈ R astfel ı̂ncât − = 1 − 3i.
1−i 1+i
x+k
2. Se consideră f : (0, ∞) → R, f (x) = √ , unde k ∈ R este un parametru real. Să se determine parametrul k
k
astfel ı̂ncât f (1) = −1 s, i apoi să se reprezinte grafic funct, ia f .
Biletul nr. 13
p √
Să se rezolve ecuat, ia: 16 (0, 25)5− 4 = 2 x+1 .
x
1.
Z 4 p
2. Calculat, i: x x2 + 9 dx.
0
Biletul nr. 14
1. Să se rezolve ecuat, ia: 5lg x − 3lg x−1 = 3lg x+1 − 5lg x−1 .
1
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : R\{0} → R, f (x) = xe x2 .
Biletul nr. 15
1. Să se rezolve ecuat, ia: logx 2 − logx 3 = 2.

2. Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuat, iei 1 + x = arctan x.
Biletul nr. 16
1. Să se rezolve ecuat, ia: 2 lg2 x3 − 3 lg x − 1 = 0.

ax2 + 6x + 2
2. Să se afle a, b ∈ R astfel ı̂ncât f (x) = să aibă o unică asimptotă verticală, iar graficul lui f să nu
x2 + 2x + b
intersecteze asimptota orizontală.
19
Biletul nr. 17
1. Să se rezolve inecuat, ia: lg2 x − 2 lg x − 8 ≤ 0.

√
2. Să se reprezinte grafic funct, ia f : D → R, f (x) = ln 1 + x2 − arctan x, unde D este domeniul maxim de
definit, ie.
Biletul nr. 18
1. Să se rezolve inecuat, ia: log2 (9 − 2x ) > 3 − x.

2. Să se afle numerele reale a s, i b dacă dreapta y = 2x + 3 este asimptotă spre +∞ pentru funct, ia f : D → R,
4x2 + ax + 1
f (x) = , unde D este domeniul maxim de definit, ie. Pentru a, b aflat, i, să se construiască graficul
bx + 1
funct, iei.
Biletul nr. 19
1. Să se discute s, i să se rezolve ecuat, ia:

3
loga x − loga2 x + loga4 x ≥ ·
4
2. Calculat, i: limπ (cot x)tan 2x .

x→ 4
Biletul nr. 20
1. Să se rezolve ecuat, ia: lg 2 + lg(4x−2 + 9) ≤ 1 + lg(2x−2 + 1).

√ √
2. Să se studieze monotonia s, i mărginirea s, irului (an )n≥1 definit prin a1 = 2, an+1 = 2 + an , ∀ n ∈ N∗ . În caz
de convergent, ă, să se calculeze limita.
Biletul nr. 21
1. Să se demonstreze că, pentru n ∈ N∗ , avem:
n(n + 1)(n + 2)(n + 3)

1 · 2 · 3 + 2 · 3 · 4 + · · · + n · (n + 1) · (n + 2) = ·
4
√
2. Să se reprezinte grafic funct, ia f : D → R, f (x) = (2 + x) 1 − x, unde D este domeniul maxim de definit, ie.
20
Biletul nr. 22
1. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , avem:

1 1 1 1 n
+ + + ··· + = ·
1 · 5 5 · 9 9 · 13 (4n − 3)(4n + 1) 4n + 1
1+x
2. Să se reprezinte grafic f : D → R, f (x) = ln , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
1−x
Biletul nr. 23
(
Ayx = 7Axy−1
1. Să se rezolve sistemul: .
6Cxy = 5Cxy+1
p
2. Să se reprezinte grafic f : R → R, f (x) = 1 − |x2 − 1|.
Biletul nr. 24
n
√ 1
1. În dezvoltarea a4a+ √ , suma coeficient, ilor binomiali de rang par este egală cu 128. Să se găsească
a
termenul care cont, ine pe a3 .
Z 1
2. Calculat, i: x2 arctan x dx.
0
Biletul nr. 25
1. Să se demonstreze egalitatea: Cn1 + 2Cn2 + · · · + nCnn = n · 2n−1 , ∀ n ∈ N∗ .

√
2. Determinat, i primitivele funct, iei f : (1, 2) → R, f (x) = −x2 + 3x − 2.
Biletul nr. 26
100
3 1
1. Să se găsească rangul celui mai mare termen din dezvoltarea + .
4 4
cos 2x − cos 4x
2. Să se calculeze: lim ·
x→0 x2
Biletul nr. 27
1. Să se determine polinomul f = X 4 + aX 3 + bX 2 + cX + d, astfel ı̂ncât ı̂mpărt, it la X 2 − 3X + 1 să dea restul

2X + 1 s, i ı̂mpărt, it la X 2 − 1 să dea restul 2X + 2.
√ 1
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (ax + 1 + a2 x2 ) a , unde a 6= 0 este o constantă reală. Să se arate că:
(1 + a2 x2 )f ′′ (x) + a2 xf ′ (x) − f (x) = 0, ∀ x ∈ R.
21
Biletul nr. 28
1. Să se găsească primul termen s, i rat, ia unei progresii geometrice dacă:


 7

 a + a1 =
 4 16
.

 7

 a3 − a2 + a1 =
8
2. Să se arate că pentru orice x ≥ 0 au loc inegalităt, ile:

x
≤ ln(1 + x) ≤ x.
x+1
Biletul nr. 29
1. Să se găsească suma primilor 20 de termeni ai unei progresii aritmetice (an )n≥1 , dacă a6 + a9 + a12 + a15 = 20.
r
x
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : D → R, f (x) = x , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
x+1
Biletul nr. 30
1. Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât polinomul aX 4 + bX 3 − 3 să fie divizibil cu (X − 1)2 .

1 + xenx
2. Să se studieze continuitatea funct, iei f : R → R, f (x) = lim ·
n→∞ 1 + enx
Biletul nr. 31
1. Să se determine A s, i B astfel ı̂ncât polinomul AX n+2 + BX n + 2 să fie divizibil cu (X − 1)2 .
2. Să se discute după parametrul real m numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei 2 ln x + x2 − 4x + m = 0.
Biletul nr. 32
1. Să se arate că polinomul (X + 1)6n+1 + X 6n+2 se divide cu X 2 + X + 1.

ln x
2. Să se determine intervalele de monotonie ale funct, iei f : (0, ∞) → R, f (x) = √ s, i, folosind rezultatul obt, inut,
√ √
x
să se decidă care din numerele a = 3 5 s, i b = 5 3 este mai mare.
22
Biletul nr. 33
1. Fie ecuat, ia x3 + ax2 + bx + c = 0 având rădăcinile x1 , x2 , x3 . Să se determine ecuat, ia care are rădăcinile
y1 = −x1 + x2 + x3 , y2 = x1 − x2 + x3 , y3 = x1 + x2 − x3 .
x2
2. Să se determine asimptotele funct, iei f : D → R, f (x) = , unde D este domeniul maxim de definit, ie.
|x − 1|
Biletul nr. 34
1. Să se rezolve ecuat, ia x4 − 4x3 + 5x2 − 2x − 6 = 0, s, tiind că suma a două rădăcini este egală cu suma celorlalte
două.
2x
2. Să se demonstreze că: ln(x + 1) ≥ , dacă x ≥ 0.
x+2
Biletul nr. 35
1. Să se determine matricele A ∈ M2 (R) cu proprietatea A2 = I2 , unde I2 este matricea unitate.

Z
2. Calculat, i: e2x cos 3x dx pe intervalul I = R.
Biletul nr. 36
1. Să se determine parametrul m astfel ı̂ncât o rădăcină a ecuat, iei x3 − 28x + m = 0 să fie dublul altei rădăcini s, i
apoi să se rezolve.
(
2x2 + b, dacă x ≤ 2
2. Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = să fie
2ax3 + 11a, dacă x > 2
derivabilă pe R.
Biletul nr. 37
1. Dacă x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile polinomului X 3 − 2X 2 + 3X + 4, să se calculeze x21 + x22 + x23 s, i x31 + x32 + x33 .
2. Să se demonstreze că x ≤ ex − 1 ≤ xex , pentru orice x ∈ R.
Biletul nr. 38
1. Să se rezolve ı̂n mult, imea C ecuat, ia: 2x4 + 7x3 + 9x2 + 7x + 2 = 0.
(
xex , dacă x ≤ 1
2. Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = să fie
ax + b, dacă x > 1
derivabilă pe R.
23
Biletul nr. 39
1. Să se determine natura rădăcinilor ecuat, iei x2 (2x2 + 5) − m(x2 + 3) = 3, unde m este un parametru real.
Z 1p
2. Calculat, i: 4 − x2 dx.
0
Biletul nr. 40
1. Să se determine a, b ∈ R s, i apoi să se rezolve ecuat, ia x4 − 7x3 + 21x2 + ax + b = 0, s, tiind că 1 + 2i este rădăcină
a ecuat, iei.
2. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = mx − ln(x2 + 1) să fie monoton
descrescătoare pe R.
Biletul nr. 41
1. Să se determine m, n ∈ R s, i apoi să se rezolve ecuat, ia x4 − x3 + mx2 + 2x + n = 0, s, tiind că ecuat, ia admite
rădăcina 1 + i.
Z π2
2. Calculat, i: sin3 x cos2 x dx.
0
Biletul nr. 42

2 1 12
1. Să se determine matricele X ∈ M2 (R), astfel ı̂ncât X = .
−4 1
2. Interiorul cercului de ecuat, ie x2 + y 2 = 16 este ı̂mpărt, it de parabola de ecuat, ie y 2 = 6x ı̂n două regiuni. Să se
calculeze aria fiecăreia dintre ele.
Biletul nr. 43

2 1 1 1

1 2 1 1
1. Să se calculeze determinantul: ∆ = .
1 1 2 1
1 1 1 2
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : [0, π] → R, f (x) = sin x.
24
Biletul nr. 44

−1 2 4 5

−1 4 1 2
1. Să se calculeze determinantul: ∆ = .
0 2 1 −2
4 3 2 1

1
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : 0, → R, f (x) = arcsin x.
2
Biletul nr. 45
1. Să se verifice egalitatea: 3

a 3a2 3a 1
2
a 2
a + 2a 2a + 1 1
= (a − 1)6 .
a 2a + 1 a + 2 1

1 3 3 1
2. Să se calculeze aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre parabolele de ecuat, ii y 2 = 3x, respectiv x2 = 3y.
Biletul nr. 46
 
2 a −2 2
1. Să se calculeze rangul matricei A = 4 −1 2a 5 pentru diferite valori alu lui a ∈ C.
2 10 −12 1
Z π2
2. Calculat, i: sin2 x cos3 x dx.
0
Biletul nr. 47
 
1 1 1
1. Să se precizeze dacă matricea A = 1 2 3 este inversabilă s, i, ı̂n caz afirmativ, să se găsească inversa ei.
1 3 6
Z π2
2. Calculat, i: ex sin 2x dx.
0
Biletul nr. 48
1. Să se precizeze tipul matricei X s, i apoi să se determine matricea X s, tiind că:
   
1 2 3 −1 5 3
X ·  0 1 2 =  2 1 −1 .
−1 2 1 −3 4 −5
arcsin x
2. Să se determine primitivele funct, iei f : (0, 1) → R, f (x) = ·
x2
25
Biletul nr. 49
 
1 1 1
1. Să se precizeze dacă matricea A = 1 1 −1 este inversabilă s, i, ı̂n caz afirmativ, să se calculeze inversa ei.
1 −1 1
Z 4
x +1
2. Să se calculeze dx pe intervalul I ⊂ (−1, ∞).
x3 + 1
Biletul nr. 50
1. Folosind regula lui Cramer, să se rezolve sistemul:



 6x + 4y + z + 2t = 3

 6x + 5y + 3z + 5t = 6
.

 12x + 8y + z + 5t = 8


6x + 5y + 3z + 7t = 8
√
2. Determinat, i primitivele funct, iei f : (−3, 3) → R, f (x) = x 9 − x2 .
Biletul nr. 51


2x − y + z + 2t = 1
1. Să se rezolve sistemul: x + y + 2z + t = 2 .


3x − 2y + z + 3t = 1
Z 3
x + x2 + x + 1
2. Calculat, i dx pe intervalul I = (−∞, 0).
x3 − x2 + x − 1
Biletul nr. 52
1. Să se determine a, b, c astfel

 ı̂ncât matricea sistemului să fie de rang 2, iar sistemul să fie compatibil. În acest

2x − y + z − t = 1
caz să se rezolve sistemul x + y + az + t = −1 .


x − y + z + bt = c
1
2. Determinat, i primitivele funct, iei f : (0, ∞) → R, f (x) = ·
x(x2 + 1)
Biletul nr. 53


ax + y + z = 1
1. Să se rezolve sistemul: x + ay + z = 1 (discut, ie după parametrul a ∈ R).


x + y + az = 1
Z 1
2. Calculat, i: e2x sin 3x dx.
0
26
Biletul nr. 54
1. Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât sistemul să aibă s, i solut, ii nenule, iar ı̂n acest caz să se rezolve:


 x − 2y + z − t = 0

2x − y + 3z − 3t = 0
.

 x+y+z+t=0


2x + (a − 1)y + 2z + at = 0
√
2. Calculat, i primitivele funct, iei f : R → R, f (x) = x x2 + 1.
Biletul nr. 55
1. Se defines, te legea de compozit, ie ⋆ : R × R → R, (x, y) 7→ x ⋆ y = x + y + xy. Arătat, i că această lege este
asociativă, comutativă s, i cu element neutru. Demonstrat, i că intervalul [−1, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n
raport cu legea ”⋆”.

2 1+x
2. Calculat, i: lim x − x ln .
x→∞ x
Biletul nr. 56
1. Se defines, te legea de compozit, ie ⋆ : R × R → R, (x, y) 7→ x ⋆ y = xy + 2ax + by. Determinat, i a, b ∈ R astfel ı̂ncât

legea ”⋆” să fie comutativă s, i asociativă. Are legea astfel obt, inută element neutru?
(
x2 − x + 1, dacă x ≤ 0
2. Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f : R → R, f (x) = să
a sin x + b cos x, dacă x > 0
fie derivabilă pe R.
Biletul nr. 57
x+y
1. Demonstrat, i că (x, y) 7→ x⋆ y = este lege de compozit, ie internă pe G = (−1, 1) s, i (G, ⋆) este grup abelian.
1 + xy
1
2. Să se calculeze derivata de ordin n (n > 1) a funct, iei f : E → R, f (x) = , precizând mult, imea E a
x+a
punctelor unde f este de n ori derivabilă.
Biletul nr. 58
1. Notăm M = {a+bi | a, b ∈ Z}. Demonstrat, i că M este parte stabilă a mult, imii C a numerelor complexe ı̂n raport
cu ı̂nmult, irea numerelor complexe s, i că formează monoid comutativ ı̂n raport cu operat, ia indusă. Determinat, i
elementele simetrizabile ale monoidului M .
1
xe− x
2. Să se calculeze lim ·
x→0 tan2 x
x>0
27
Biletul nr. 59
1. Fie G = (0, ∞)\{1} s, i legea definită prin (x, y) 7→ x ⋆ y = xln y . Arătat, i că ”⋆” este lege de compozit, ie pe G s, i
(G, ⋆) este grup comutativ.
p
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = |x2 − 1|. Să se calculeze derivatele laterale ı̂n 0, 1 s, i −1.
Biletul nr. 60
1. Pe Z se defines, te legea de compozit, ie Z × Z → Z, (x, y) 7→ x△y = x + y − 1. Demonstrat, i că (Z, △) este grup
comutativ.
3x + 1
2. Să se determine punctele critice pentru f : D → R, f (x) = arctan √ (se vor afla domeniul maxim de
x2 − 1
definit, ie D s, i domeniul de derivabilitate).
Biletul nr. 61
√
1 3
1. Fie ε = − + i s, i G = {1, ε, ε2 } ⊂ C. Demonstrat, i că G este parte stabilă a lui C ı̂n raport cu ı̂nmult, irea
2 2
numerelor complexe s, i alcătuit, i tabla operat, iei induse. Deducet, i că (G, ·) este grup comutativ.
√
 3 1 − x − 2x − 1
, dacă x 6= 0
2. Să se studieze continuitatea funct, iei f : R → R, f (x) = x .
1, dacă x = 0
Biletul nr. 62
1. Pe mult, imea Z a numerelor ı̂ntregi definim legile de compozit, ie x⊥y = x + y + 3 s, i x⊤y = xy + 3x + 3y + 6, ∀

x, y ∈ Z. Demonstrat, i că (Z, ⊥, ⊤) este un inel comutativ.
arcsin x
2. Să se calculeze derivata funct, iei f : D → R, f (x) = √ ı̂n punctul x0 = 0 (se va preciza domeniul maxim
1 − x2
de definit, ie D s, i domeniul de derivabilitate ale funct, iei f ).
Biletul nr. 63

a b
1. Fie A = a, b ∈ Z . Arătat, i că A este parte stabilă a lui M2 (Z) ı̂n raport cu adunarea s, i ı̂nmult, irea
5b a
matricelor s, i că formează un inel comutativ ı̂n raport cu operat, iile induse.
(
x2 − 3x + 2, dacă x > 0
2. Fie f : R → R, f (x) = . Să se studieze derivabilitatea lui f s, i să se determine
0, dacă x ≤ 0
punctele unde tangenta la graficul funct, iei trece prin origine.
28
Biletul nr. 64
(
3̂x + 2̂y = 4̂
1. Rezolvat, i ı̂n Z12 sistemul: .
2̂x + 3̂y = 1̂
2. Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia



 a ln(3 − x), dacă x < 1

f : R\{1} → R, f (x) =
 x
2 − 2,

dacă x > 1
x−1
să aibă limită ı̂n punctul x0 = 1.
Biletul nr. 65
1. Fie f , g ∈ Z5 [X], f = 3̂X 5 + 2̂X 3 + 2̂X + 4̂, g = 2̂X 3 + 3̂X 2 + 1̂. Aflat, i câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la g.
enx
2. Să se studieze continuitatea s, i să se traseze graficul funct, iei f : R → R, f (x) = lim ·
n→∞ 1 + enx
Biletul nr. 66

a 2b
1. Fie K = a, b ∈ Q . Arătat, i că K este parte stabilă a lui M2 (Q) ı̂n raport cu adunarea s, i ı̂nmult, irea
b a
matricelor s, i că formează un corp ı̂n raport cu operat, iile induse.
√
x−1
2. Calculat, i: lim √ ·
x→1 3 x − 1
Biletul nr. 67
1. Definim pe R legea de compozit, ie (x, y) 7→ x ⋆ y = x + y + xy s, i fie G = [−1, ∞) s, i H = (−1, ∞). Arătat, i că G
s, i H sunt părt, i stabile ale lui R ı̂n raport cu legea ”⋆” s, i că formează monoizi comutativi ı̂n raport cu operat, ia
indusă. Care din cei doi monoizi este grup?
p
2. Calculat, i: lim (x − x2 − 2x).
x→∞
Biletul nr. 68
(
ˆ
3̂x + 4̂y = 11
1. Rezolvat, i ı̂n Z12 sistemul: .
ˆ
4̂x + 9̂y = 10
2n
2. Să se arate că s, irul an = , ∀ n ∈ N∗ , este monoton, mărginit s, i convergent. Aflat, i limita sa.
(n!)2
29
Biletul nr. 69
1. Definim pe R legea de compozit, ie (x, y) 7→ x ⋆ y = xy − x − y + 2. Studiat, i proprietăt, ile acestei legi.

2. Să se determine constantele reale a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia
(
x2 + a, dacă x ≤ 2
f : R → R, f (x) =
f (x) − f (2)
să fie continuă pe R s, i, ı̂n plus, să existe lim ·
x→2 x−2
30
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
SUBIECTUL I
√
1. Să se rezolve inecuat, ia 2 − x < x.
(
4x − 5 · 9y = −1
4x + 2x · 3y = 6
3. Pentru x, y ∈ Q se defines, te legea de compozit, ie
x ⋆ y = x + y − 5xy.
Să se cerceteze dacă există a ∈ Q astfel ı̂ncât (Q\{a}, ⋆) să fie grup comutativ.
SUBIECTUL II
1. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = (x2 + ax + 1)ex , unde a ∈ R.

a) Să se determine parametrul a pentru care funct, ia este crescătoare pe R.
b) Pentru a = 0 determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei ı̂n punctul de intersect, ie cu axa Oy.
c) Să se demonstreze că g : R → (0, ∞), g(x) = (x2 + 1)ex este bijectivă, cu inversa derivabilă ı̂n punctul
x0 = 1 s, i să se calculeze derivata inversei ı̂n punctul x0 = 1.
Z 1
2. Să se calculeze integrala x2 arctan x dx.
0
SUBIECTUL III
x2 y2
Se dă hiperbola H de ecuat, ie − − 1 = 0.
4 9
√
a) Să se afle ecuat, ia tangentei la hiperbolă ı̂n punctul T (2 2, 3).
b) Să se calculeze aria triunghiului format de asimptotele hiperbolei H s, i dreapta de ecuat, ie 9x + 2y − 24 = 0.
31
Varianta 2
SUBIECTUL I
p √ p √
1. Să se rezolve ecuat, ia x + 2 x − 1 + x − 2 x − 1 = 2.
2. Să se discute, ı̂n funct, ie de parametrul real a, s, i să se rezolve, următorul sistem:


 x − y + az = 1
2x − ay + 2z = − 1 .


x + ay + az = a − 6
3. Să se rezolve următorul sistem: (

Ayx = 7Axy−1
.
6Cxy = 5Cxy+1
SUBIECTUL II
1. Să se calculeze următoarea limită:

q p
2
√
lim n 2 4
n + n +1−n 2 .
n→∞
ax + b
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = , unde a, b ∈ R.
x2 + 1
1
a) Să se determine a, b, s, tiind că funct, ia admite ı̂n x = 1 un extrem egal cu ·
2
b) Pentru a = 1 s, i b = 0 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia, folosind s, i derivata a doua.
c) Pentru a = 1 s, i b = 0 se notează cu A(u) aria mult, imii cuprinse ı̂ntre axa Ox, axa Oy, graficul funct, iei s, i
1
dreapta x = u (u > 0). Să se determine u > pentru care A(u) < ln(2u − 1).
2
SUBIECTUL III
Se dă cercul de ecuat, ie x2 + y 2 − 4x + 2y = 0. Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin centrul cercului dat s, i este
perependiculară pe dreapta de ecuat, ie 2x + 3y − 4 = 0.
32
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Fie x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f ∈ R[X], f = X 3 + (m + 1)X 2 + 2X + m. Să se calculeze ı̂n funct, ie de m:
x21 + x22 + x23 s, i x31 + x32 + x33 ,
apoi să se rezolve inecuat, ia x31 + x32 + x33 ≥ 5 − 2x1 x2 x3 .

2. Definim pe Z legile de compozit, ie x⊕ y = x+ y + 3 s, i x⊗ y = xy + 3x+ 3y + 6. Să se demonstreze că (Z, ⊕, ⊗) este
un inel comutativ. Verificat, i dacă inelul are divizori ai lui zero. Determinat, i elementele inversabile ale acestui
inel.
3. Să se găsească suma primilor douăzeci de termeni ai unei progresii aritmetice, dacă
a6 + a9 + a12 + a15 = 20.
SUBIECTUL II
(
xex , dacă x ≤ 1
1. Se dă funct, ia f : R → R, f (x) = .
a) Să se determine constantele reale a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să fie continuă s, i derivabilă pe R.
b) Pentru a = 2e s, i b = −e să se determine o primitivă a lui f pe R.
2. Să se demonstreze că, pentru orice x ≥ 0, au loc inegalităt, ile:
x
≤ ln(1 + x) ≤ x.
x+1
SUBIECTUL III
Să se determine aria triunghiului ABC determinat de dreptele de ecuat, ii:
AB : x − 2y + 4 = 0,
BC : 2x + y + 1 = 0,
AC : x + y + 2 = 0.
33
Varianta 4
SUBIECTUL I
√ √ n
1. Să se determine n astfel ı̂ncât ı̂n dezvoltarea 2x + 21−x (n ∈ N∗ ) suma coeficient, ilor binomiali ai ultimilor
trei termeni să fie egală cu 22. Pentru n = 6 să se determine x s, tiind că suma termenilor T3 s, i T5 este egală cu
135.
2. Se consideră matricea X cu proprietatea
 
−3 4 0
2 1 0
X · 1 1 −2 = .
−1 3 −2
−2 −1 3
Precizat, i tipul matricei X s, i apoi determinat, i această matrice.

3. Rezolvat, i ı̂n Z8 : (
x + 2̂y = 1̂
.
3̂x + 4̂y = 1̂
SUBIECTUL II
1. Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât

p √
lim 2x2 + 4x + 1 − ax − b = 2 2.
x→∞
Z π
4
Z π
4
2. Pentru n ∈ N se consideră integralele In = xn cos 2x dx s, i Jn = xn dx.
0 0
a) Să se calculeze I0 s, i I1 .
b) Fără a calcula integrala In , să se precizeze monotonia s, irului (In )n∈N .
c) Comparat, i integrala In cu integrala Jn . Să se precizeze dacă s, irul (In )n∈N este convergent s, i, ı̂n caz
afirmativ, să se determine limita sa.
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia cercului circumscris triunghiului ABC, unde vârfurile triunghiului au coordonatele A(2, 5),
B(5, 1) s, i C(−2, 2).
34
Varianta 5
SUBIECTUL I
x2 + (m + 1)x + m + 2
1. Se dă expresia E(x) = ·
x2 + x + m
Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât E(x) să aibă sens s, i să fie strict pozitivă pentru orice x ∈ R.
2. Să se rezolve ecuat, ia 2 lg2 (x3 ) − 3 lg x − 1 = 0.
3. Fie G = (−3, 3). Pentru x, y ∈ G definim:
9(x + y)
x⋆y = ·
9 + xy
Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie pe G s, i că (G, ⋆) este grup comutativ.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : [−2, ∞) → R, f (x) = |x − 1|e−|x+1|.

a) Să se expliciteze funct, ia f s, i să se studieze derivabilitatea ei.
b) Să se determine extremele locale ale funct, iei.

1
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie determinat de funct, ia f : 0, → R, f (x) = arcsin x.
2
SUBIECTUL III

11
Paralelogramul ABCD are vârfurile consecutive A s, i B de coordonate A(−3, −1) s, i B 2, . Se s, tie că punctul
4
1
Q 3, este intersect, ia diagonalelor paralelogramului. Să se afle coordonatele vârfurilor C s, i D s, i ecuat, ia dreptei
2
BC.
35
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul economic
SUBIECTUL I
(
Ayx = 7Axy−1
6Cxy = 5Cxy+1
   
1 −2 −2 1 −2 −2 4
2. Se consideră matricele A = 3 1 p s, i B = 3 1 1 p. Să se afle numerele reale p s, i q astfel
3 −1 1 3 −1 1 q
ı̂ncât cele două matrice să aibă acelas, i rang.
3. Pentru x, y ∈ R definim legea de compozit, ie x ⋆ y = xy − x − y + 2. Demonstrat, i că G = (1, ∞) este parte
stabilă a lui R ı̂n raport cu operat, ia ”⋆” s, i că G ı̂mpreună cu operat, ia indusă are o structură de grup comutativ.
Demonstrat, i că funct, ia f : R → G, f (x) = 2x + 1 este un izomorfism ı̂ntre grupurile (R, +) s, i (G, ⋆).
SUBIECTUL II
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (x − 1)e−x .
a) Să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind s, i derivata a doua.
b) Să se calculeze lim A(u), unde A(u) reprezintă aria mult, imii plane mărginite de graficul funct, iei f , axa Ox s, i
u→∞
dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x = u (u > 1).
SUBIECTUL III
Să se scrie ecuat, ia simetricei dreptei de ecuat, ie 3x + y − 1 = 0 fat, ă de punctul A(4, −2).
36
Varianta 2
Profilul economic
SUBIECTUL I
p √
Să se rezolve ecuat, ia 16 (0, 25)5− 4 = 2 x+1 .
x
1.
2. Descompunet, i ı̂n factori ireductibili peste Z5 polinomul f = X 4 + X 3 + 2̂X 2 + X + 1̂.

2−x 1−x
3. Pentru fiecare x ∈ R, x 6= 0 se consideră matricea A(x) = si mult, imea E = {A(x) | x ∈ R∗ }.
2(x − 1) 2x − 1 ,
a) Demonstrat, i că pentru orice x, y ∈ R∗ avem relat, ia A(x) · A(y) = A(xy).

b) Calculat, i (A(x))n pentru A(x) ∈ E.
c) Demonstrat, i că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie pe E s, i că E, ı̂mpreună cu legea indusă, are
o structură de grup abelian.
SUBIECTUL II
x2 + mx + n
Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = , unde m, n ∈ R.
x−1
a) Să se determine m s, i n astfel ı̂ncât funct, ia f să admită un extrem egal cu 1 ı̂n punctul x = 0.
b) Pentru m = 1 s, i n = −1, să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind s, i derivata a doua.
c) Să se scrie ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei de la punctul b) ı̂n punctul de abscisă 3.
d) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei de la punctul b), axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii
x = 2, x = 5.
SUBIECTUL III
Să se găsească ecuat, ia cercului de diametru [AB], s, tiind că A(3, 2) s, i B(−1, 6). Să se scrie ecuat, ia tangentei la cerc
ı̂n punctul A.
37
Varianta 3
Profilul economic
SUBIECTUL I
1. Să se determine suma primilor 20 de termeni ai unei progresii aritmetice (an )n≥1 dacă
a6 + a9 + a12 + a15 = 20.



4x + my =0
2. Se consideră sistemul y − z = 0 . Pentru ce valori ale parametrului real m sistemul are s, i solut, ii


2x + y + z = 0
diferite de solut, ia nulă? Să se rezolve sistemul ı̂n acest caz.
3. Fie K un corp comutativ s, i polinomul f ∈ K[X].
f (a) − f (b)
a) Dacă a, b ∈ K s, i a 6= b, demonstrat, i că restul ı̂mpărt, irii polinomului f la (X −a)(X −b) este X+
a−b
af (b) − bf (a)
·
a−b
b) Demonstrat, i că dacă a 6= b, X − a | f s, i X − b | f , atunci (X − a)(X − b) | f .
SUBIECTUL II
x2 + ax
1. Se consideră funct, ia f : R\{−1; 3} → R, f (x) = ·
(x + 3)2
a) Să se determine a ∈ R pentru care tangenta la graficul funct, iei ı̂n punctul de abscisă 1 este paralelă cu axa
Ox.
b) Pentru a = −3 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia, folosind s, i derivata a doua.
ln x
2. Să se calculeze volumul corpului de rotat, ie generat de funct, ia f : [1, e] → R, f (x) = ·
x
SUBIECTUL III

11 3
Se dă dreapta d de ecuat, ie 2x − y + 4 = 0. Să se cerceteze dacă punctele A(−5, 3) s, i B ,− sunt simetrice
5 5
fat, ă de dreapta d.
38
Varianta 4
Profilul economic
SUBIECTUL I
√ √
x2 −5 x2 −5
1. Să se rezolve ecuat, ia 4x− − 12 · 2x−1− + 8 = 0.
2. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuat, ia
4mx2 + 4(1 − 2m)x + 3(m − 1) = 0
are rădăcini reale strict pozitive.

 
2 1 1
3. Fie matricea A = 1 2 1.
1 1 2
a) Să se demonstreze că există x, y ∈ R astfel ı̂ncât A2 = xA + yI3 , unde I3 este matricea unitate.
b) Este matricea A inversabilă? În caz afirmativ, să se calculeze A−1 .
SUBIECTUL II
x − 1

 , x ∈ (−∞, 1]

 ex
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .

 2

 ln x
, x ∈ (1, ∞)
x
Să se demonstreze că funct, ia f are primitive pe R s, i să se afle o primitivă a sa.
2. S, tiind că a + b + 1 = 0, să se calculeze limita
√ √ √
lim (a n + 1 + b n + 2 + n + 3).
n→∞
SUBIECTUL III
S, tiind că A(1, 2) este piciorul perpendicularei duse din origine pe dreapta d, să se scrie ecuat, ia dreptei d.
39
Varianta 5
Profilul economic
SUBIECTUL I
2
x − 5x + 4
1. Să se rezolve inecuat, ia ≤ 1.
x2 − 4
2. Să se determine m ∈ R s, i să se rezolve ecuat, ia
x3 + mx2 − x − 3 = 0,
s, tiind că rădăcinile sale sunt ı̂n progresie aritmetică.
3. Să se rezolve s, i să se discute după parametrul real m următorul sistem de ecuat, ii:


 x − my + z = 2m
x − 2y + z = −1 .


mx + m2 y − 2z = 2
SUBIECTUL II
x2 + ax + b
Fie funct, ia f : R\{c} → R, f (x) = ·
x+c
a) Să se determine a, b, c, astfel ı̂ncât graficul funct, iei să aibă ca asimptote dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i y = x + 2,
iar P (2, 6) să fie un punct al graficului.
b) Pentru a = 1, b = 0 s, i c = −1 să se studieze variat, ia s, i să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind derivata a doua.
c) Să se scrie ecuat, ia tangentei la graficul de la punctul b), ı̂n punctul de abscisă −1.
d) Să se calculeze aria mult, imii plane mărginite de graficul funct, iei, axa Oy, asimptota oblică s, i dreapta de ecuat, ie
x = −1.
SUBIECTUL III
Să se precizeze dacă cercul de centru C(4, 0), tangent la dreapta de ecuat, ie d : 4x + 3y − 6 = 0, taie sau nu dreapta
de ecuat, ie 4x − 3y − 6 = 0.
40
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul umanist
SUBIECTUL I
1. Să se determine X ∈ M2 (Z) care satisface relat, ia:

3 1 1 0
·X = .
5 2 0 1
2. Pe R definim legea de compozit, ie

1
x⋆y = (x + y − xy + 1).
2
Să se cerceteze dacă această lege este asociativă, comutativă s, i are element neutru. Dacă există element neutru,
determinat, i elementele simetrizabile fat, ă de legea ”⋆”.
SUBIECTUL II
1. Determinat, i primitivele funct, iilor:

2 √ 1
a) f : (0, ∞) → R, f (x) = −3x4 + − x + 3 sin x + 2 ;
x x +1
b) f : (0, ∞) → R, f (x) = x2 + ln x.
2. Să se calculeze următoarele integrale:
Z 1
a) xe−x dx;
0
Z π
2
b) cos2 x dx.
0
3. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = x2 + 4x s, i g(x) = x + 4.

a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≤ g(x).
b) Să se calculeze aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre graficele funct, iilor f s, i g s, i dreptele de ecuat, ii x = −4,
x = 1.
41
Varianta 2
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1. Fie H = A ∈ M2 (R) A = a b
, a, b ∈ R, a 6= 0 . Demonstrat, i că:
0 1
a) Dacă A, B ∈ H, atunci A · B ∈ H.

1 0
b) Oricare ar fi A ∈ H, există X ∈ H astfel ı̂ncât A · X = I2 , unde I2 = .
0 1
2. Pentru numerele reale x s, i y definim operat, ia x ⋆ y = xy − 5x − 5y + 30.
a) Demonstrat, i că ”⋆” este lege de compozit, ie pe mult, imea G = (5, +∞).
b) Verificat, i dacă (G, ⋆) este grup abelian.
c) Rezolvat, i ı̂n G ecuat, ia x ⋆ x = 9.
SUBIECTUL II

1 √
a) f : R∗ → R, f (x) = (x2 − 4)(x + 1) + − 3 x.
x
b) f : R∗ → R, f (x) = x2 cos x.
x3
2. Fie f : [0, ∞) → R, f (x) = ·
x+1
1
a) Să se arate că există a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât f (x) = ax2 + bx + c − , pentru orice x ∈ [0, ∞).
x+1
Z 3
b) Să se calculeze integrala f (x) dx.
1
ln x
3. Fie funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2 . Să se calculeze aria limitată de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele
x
de ecuat, ii x = 1 s, i x = e.
42
Varianta 3
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1 1 2 1
1. Se consideră matricele A = s, i B = . Să se determine matricea X ∈ M2 (R) care verifică
0 2 1 0
egalitatea A · X = B.

a b
2. Fie M mult, imea matricelor de forma A = cu a, b ∈ Z. Demonstrat, i că adunarea s, i ı̂nmult, irea
5b a
matricelor sunt legi de compozit, ie pe M s, i verificat, i dacă (M, +, ·) este inel comutativ.
SUBIECTUL II

1
a) f : R → R, f (x) = (2x + 1)2 (x − 1) + ·
x2 +9
b) f : (0, ∞) → R, f (x) = x ln2 x.
Z π2
2. a) Să se calculeze integrala ex sin 2x dx.
0
Z a
b) Să se determine a > 0 astfel ı̂ncât (2 − 4x + 3x2 ) dx = a.
0
3. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = x3 − 2x − 3 s, i g(x) = 2x2 − x − 3.

a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≥ g(x).
b) Calculat, i aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre graficele celor două funct, ii s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 1.
43
Varianta 4
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1 a
1. Pentru orice a ∈ R definim matricea Ua ∈ M2 (R), Ua = si notăm cu G mult, imea tuturor acestor
0 1 ,
matrice.

1 0
a) Arătat, i că pentru orice a, b ∈ R sunt satisfăcute relat, iile Ua · Ub = Ua+b s, i Ua · U−a = I2 , unde I2 = .
0 1
Deducet, i că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie pe G.
b) Precizat, i dacă matricea I2 face parte din G s, i verificat, i dacă elementele din G sunt simetrizabile fat, ă de
ı̂nmult, irea matricelor.
2. Pentru x, y ∈ R definim următoarea lege de compozit, ie:
x ⋆ y = xy − 3x − 3y + 12.
a) Verificat, i dacă legea ?⋆? este asociativă s, i comutativă.

b) Fie G = (3, ∞). Demonstrat, i că, dacă x ∈ G s, i y ∈ G, atunci x ⋆ y ∈ G.
c) Cercetat, i dacă există e ∈ G astfel ı̂ncât pentru orice x ∈ G să avem x ⋆ e = e ⋆ x = x.
d) Verificat, i dacă (G, ⋆) este grup abelian.
SUBIECTUL II
x2 − x + 1 1 2
1. a) Să se determine primitivele funct, iei f : (0, ∞) → R, f (x) = √ − + 2 ·
4 x x+1 x +1
x+1
b) Să se determine o funct, ie a cărei primitivă este F : R → R, F (x) = 2 ·
x +1
2. Să se calculeze integralele:
Z π2
a) ex cos 2x dx.
0
Z e
b) ln2 x dx.
1
3. Se consideră funct, iile f , g : R, f (x) = x2 − 2x − 2, g(x) = 2 − 4x − x2 .

a) Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât f (x) ≤ g(x).
b) Să se calculeze aria mult, imii plane cuprinse ı̂ntre graficele funct, iilor f s, i g s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i
x = 3.
44
Varianta 5
Profilul umanist
SUBIECTUL I

1 1 2 1
1. Se dau matricele A = s, i B = . Să se determine matricea X ∈ M2 (R) care verifică egalitatea
2 1 0 3
A · X = B.
2. Pe mult, imea Q se definesc legile de compozit, ie
x ⊕ y = x + y + 2 s, i x ⊗ y = 2xy + 4x + 4y + 6.
a) Demonstrat, i că (Q, ⊕) este grup abelian.

b) Demonstrat, i că (Q, ⊗) este monoid comutativ.
c) Este legea de compozit, ie ”⊗” distributivă fat, ă de legea ”⊕”? Ce concluzie se poate trage?
SUBIECTUL II

1 √ 1
a) f : (0, 1) → R, f (x) = 2x2 − 5x + −x x+ √ ·
x 1 − x2
b) f : R → R, f (x) = e2x sin x.
x2 + 2x
2. a) Fie f : R → R, f (x) = . Demonstrat, i că funct, ia f admite o primitivă F : R → R de forma
(x2 + x + 1)2
ax + b
F (x) = . Constantele a s, i b se vor determina.
x2 + x + 1
Z π
b) Să se calculeze integrala x2 cos x dx.
0
3. Determinat, i aria subgraficului funct, iei f : [1, 2] → R, f (x) = (x2 − x)ex .
45
BACALAUREAT 1998
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine cifrele a s, i b astfel ı̂ncât numărul N = a23b să fie divizibil cu 18.
2. La o serbare s, colară s-au vândut bilete a câte 4000 lei s, i a câte 5000 lei bucata. În total s-au vândut 700 de
bilete pe care s-au ı̂ncasat 3000000 lei. Câte bilete de fiecare fel s-au vândut?
5
3. Suma a trei numere este 60. Dacă ı̂nmult, im al doilea număr cu obt, inem acelas, i rezultat ca s, i atunci când
4
adăugăm 5. S, tiind că al treilea număr este cu 6 mai mare decât primul, să se afle numerele.
SUBIECTUL II
1. Se consideră familia de funct, ii de gradul al doilea fm (x) = x2 − 2(m − 1)x + m, unde m este un parametru real.
a) Să se determine curba pe care o descriu vârfurile parabolelor asociate funct, iilor din familie, când m variază.
b) Să se arate că toate parabolele familiei trec printr-un punct fix.
2. Să se rezolve ı̂n mult, imea claselor de resturi modulo 12 următorul sistem de ecuat, ii:
(
5̂x + 4̂y = 4̂
.
2̂x + 3̂y = c
11
SUBIECTUL III
1. Într-un paralelogram ABCD se dau: BC = 45 cm, AC = 17 cm s, i ı̂nălt, imea CE = 8 cm (E ∈ AD). Se

prelunges, te CE până intersectează prelungirea laturii AB ı̂n punctul N . Se cere să se calculeze aria triunghiului
AEN .
2. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată sunt de 3 cm s, i respectiv 12 cm. Fet, ele laterale
formează cu planul bazei unghiuri de 60◦ . Să se calculeze volumul trunchiului de piramidă s, i ı̂nălt, imea piramidei
din care provine trunchiul.
46
Varianta 2
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se găsească toate perechile de numere naturale a căror sumă este 87 s, i pentru care 87 este divizibil cu diferent, a
lor.
1 5
2. O fermă a vândut din cantitatea de ros, ii recoltată cu pret, ul de 7000 lei/kg, din cantitate cu 6000 lei/kg
4 12
1
s, i din cantitate cu pret, ul de 5000 lei/kg, iar restul de 7125 kg cu pret, ul de 50400 lei/chintal. 16% din banii
8
ı̂ncasat, i se folosesc pentru investit, ii. Ce sumă s-a folosit pentru investit, ii?
3. La un concurs de matematică, Silviu a obt, inut 10 puncte. S, tiind că avea de rezolvat 8 probleme, iar pentru o
problemă rezolvată corect a primit 3 puncte s, i pentru o problemă nerezolvată i s-au scăzut 4 puncte, aflat, i câte
probleme a rezolvat Silviu.
SUBIECTUL II
1. Să se arate că numerele de forma 10n + 18n − 28 (n ∈ N) sunt divizibile cu 27.
2. Pentru x, y ∈ R definim legea de compozit, ie x ⋆ y = ax + by − xy. Determinat, i numerele reale a s, i b astfel ı̂ncât
legea de compozit, ie să fie comutativă s, i asociativă. Pentru valorile aflate, admite legea de compozit, ie element
neutru? Dacă da, care sunt elementele simetrizabile?
SUBIECTUL III
1. \ = 90◦ s, i
Se dă pătratul ABCD de latură a. Se iau punctele E ∈ (BC) s, i H ∈ (CD) astfel ı̂ncât m(AEH)
\ = 30◦ . Să se calculeze distant, a EC s, i m(ADE).
m(HAE) \
2. Se dă prisma triunghiulară ABCA′ B ′ C ′ , ı̂n care triunghiul ABC este echilateral de latură a, iar muchia AA′
de lungime b, formează cu muchiile AB s, i AC unghiuri de măsură 45◦ . Notăm cu D proiect, ia lui A′ pe planul
(ABC). Demonstrat, i că [AD este bisectoare a triunghiului ABC s, i aflat, i aria laterală a prismei.
47
Varianta 3
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Într-o familie, tatăl are 46 ani, iar fiul său are 19 ani. Cu cât, i ani ı̂n urmă tatăl era de 4 ori mai ı̂n vârstă decât
fiul său?
2. O echipă formată din 10 muncitori poate termina o lucrare ı̂n 20 de zile. După ce echipa lucrează 10 zile, 6
muncitori sunt trimis, i să lucreze ı̂n altă parte. În cât timp vor termina lucrarea muncitorii rămas, i?
3. Un elev are un număr de fotografii. Vrând să le lipească pe filele unui album, constată că, dacă le lipes, te câte
două sau câte cinci sau câte s, apte, pe ultima filă a albumului rămân două fotografii. Să se afle care este numărul
acestor fotografii, s, tiind că el este cel mai mic număr cu aceste proprietăt, i.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 4 − aX 3 + bX 2 + cX + d, f ∈ R[X]. Să se determine a, b, c, d astfel ı̂ncât f

ı̂mpărt, it la X 2 − 3X − 1 să dea restul 2X + 1 s, i, ı̂mpărt, it la X 2 − 1, să dea restul −2X + 2.
2. Să se determine matricea X care satisface egalitatea:
   
1 2 3 −1 5 3
X ·  0 1 2 =  2 1 −1 .
−1 2 1 −3 4 −3
SUBIECTUL III
1. Pe laturile triunghiului ABC se consideră punctele M ∈ (BC) s, i P ∈ (AB), astfel ı̂ncât M B = 2M C s, i

P A = P B. Dacă O este intersect, ia dreptelor AM s, i CP , demonstrat, i că OP = OC s, i OA = 3OM .
2. Sect, iunea axială a unui trunchi de con este un trapez isoscel cu bazele de 20 cm s, i 12 cm, având diagonalele per-
pendiculare. Calculat, i aria laterală s, i volumul trunchiului de con, precum s, i volumul din care provine trunchiul.
48
Varianta 4
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Determinat, i bazele de numerat, ie x s, i y, s, tiind că suma lor este 11 s, i că 231x + 356y = 14135 .
2. Împărt, ind numerele 1774, 2780 s, i 4687 cu acelas, i număr natural n, obt, inem respectiv resturile 10, 8 s, i 7. Să se
determine numărul n.
3. Trei frat, i depun la o bancă 40000000 lei. Jumătate din suma depusă de fratele cel mare este egală cu o treime
din suma depusă de fratele mijlociu s, i egală cu o cincime din suma depusă de fratele cel mic. Să se afle suma
depusă de fiecare frate.
SUBIECTUL II
1. Să se rezolve ecuat, ia 2 lg2 (x2 ) − 3 lg x − 11 = 0.

2. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât următorul sistem să admită s, i solut, ii diferite de solut, ia nulă s, i ı̂n acest caz
să se rezolve: 

(m + 1)x + y+z =0
x + 2(m − 1)y − z = 0 .


(m − 1)x − y+z =0
SUBIECTUL III
1. Diagonalele trapezului ABCD (AB k CD) se intersectează ı̂n O.

a) Să se arate că triunghiurile AOD s, i BOC au aceeas, i arie.
b) Paralela prin O la latura AB intersectează laturile AD s, i BC ı̂n M s, i respectiv N . Demonstrat, i că
M O = N O.
2. Să se determine aria s, i volumul unui tetraedru regulat cu muchia de 10 cm.
49
Varianta 5
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se afle două numere naturale a s, i b, s, tiind că suma lor este 180 s, i că cel mai mare divizor comun al lor este
18.
3 1
2. Două robinete curgând ı̂mpreună, pot umple dintr-un bazin ı̂n 5 ore. Primul robinet, curgând singur, umple
4 4
2
din bazin ı̂n 4 ore. În cât timp va umple bazinul robinetul al doilea curgând singur?
5
1 1
3. O sfoară cu lungimea de 22 m trebuie să fie tăiată ı̂n trei bucăt, i astfel ı̂ncât bucata a doua să fie de 3 ori
2 2
1
mai mare decât prima, iar cea de-a treia de 2 ori mai mare decât prima. Să se afle lungimea fiecărei bucăt, i de
4
sfoară.
SUBIECTUL II
√ √ √
1. Să se rezolve ecuat, ia
2x + 1 = 2 x − x − 3.

x 3y
2. Fie G mult, imea matricelor de forma A = , unde x, y ∈ Q, x 6= 0 sau y 6= 0.
y x
Arătat, i că ı̂nmult, irea matricelor este lege de compozit, ie pe G s, i verificat, i dacă, ı̂mpreună cu operat, ia indusă, G
este grup abelian.
SUBIECTUL III
1. Se consideră trapezul isoscel ABCD având m(Â) = 60◦ , circumscris unui cerc de rază R. Să se calculeze
perimetrul s, i aria trapezului ı̂n funct, ie de R.
√
2. Aria totală a unui paralelipiped dreptunghic este de 142 cm2 , iar diagonala paralelipipedului este de 83 cm.
Să se calculeze dimensiunile paralelipipedului, s, tiind că ele sunt ı̂n progresie aritmetică.
50
BACALAUREAT 1999
Sesiunea IUNIE
Varianta 1
Profilurile matematică-fizică, informatică s, i metrologie
SUBIECTUL I
1
1. Se consideră expresia E(x) = log2 (2x2 ) + log2 x(1 + log2 x) + (log4 x4 )2 + (log2 x)3 .
2
a) Să se stabilească domeniul de existent, ă al expresiei s, i să se arate că E(x) = (1 + log2 x)3 .
b) Să se rezolve ecuat, ia E(x) = −8.
 
6 9 5 6
8 12 7 m
2. Se consideră matricea A = 2 3 1
, unde m este un parametru real.
2
4 6 3 4
a) Să se calculeze determinantul matricei A.

   
7 x
9 y 
b) Pentru m = 8 să se rezolve ecuat, ia matriceală A · X =  , unde X =  
   .
3 z
5 t
√
−1 + i 3
3. Se consideră w = ∈ C s, i mult, imea Q(w) = {z = a + bw | a, b ∈ Q}.
2
a) Să se arate că pentru z1 , z2 ∈ Q(w), z1 = a1 + b1 w, z2 = a2 + b2 w, este adevărată echivalent, a:
z1 = z2 dacă s, i numai dacă a1 = a2 s, i b1 = b2 .
b) Să se verifice că w2 + w + 1 = 0 s, i w3 = 1.
c) Să se demonstreze că Q(w) este parte stabilă a lui C fat, ă de operat, ia de ı̂nmult, ire a numerelor complexe s, i
Q(w), ı̂mpreună cu operat, ia indusă, formează o structură de monoid comutativ.
SUBIECTUL II
1. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât ecuat, ia x ln x − m = 0 să eibă solut, ii reale.

Z 2n
x
2. Pentru n ∈ N se definesc funct, iile fn : R → R, fn (x) = 2n x ; fie In = fn (x) dx.
e 0
a) Să se calculeze I0 .
1
b) Să se verifice relat, ia fn+1 (x) = fn (2x), ∀ x ∈ R, n ∈ N.
2
1
c) Să se arate că In+1 = In , ∀ n ∈ N.
4
d) Determinat, i termenul general al s, irului sn = I0 + I1 + · · · + In s, i calculat, i limita sa.
SUBIECTUL III
√
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(0, 2 3), B(−2, 0), C(2, 0).
a) Să se reprezinte punctele s, i să se arate că triunghiul ABC este echilateral.
b) Să se determine coordonatele punctului D, simetricul lui C fat, ă de dreapta AB.
c) Să se scrie ecuat, ia cercului de centru D s, i care trece prin A.
1
Varianta 2
SUBIECTUL I
√ √ !n
16
2x 32
1. Se consideră dezvoltarea √ + √
16
, n ∈ N∗ , x ∈ R.
8 2x
Cn1 Cn2
a) Determinat, i n astfel ı̂ncât Cn0 , , să fie termeni succesivi ai unei progresii aritmetice.
2 4
b) Pentru n = 8, verificat, i dacă există valori ale lui x astfel ı̂ncât diferent, a dintre termenii al s, aselea s, i al
patrulea ai dezvoltării să fie 56.
2. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, iile (solut, ii sub formă algebrică):
a) z 3 + z 2 + z + 1 = 0.
3 2
3z + 1 3z + 1 3z + 1
b) + + + 1 = 0.
z−i z−i z−i
3. Se consideră mult, imea matricelor pătratice de ordinul trei peste R s, i submult, imea
   
 1 0 0 
G = A(x) =  x 1 0 x ∈ R .
2x + 2x2 4x 1
 
a) Să se arate că A(x1 ) · A(x2 ) = A(x1 + x2 ), ∀ x1 , x2 ∈ R.

b) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M3 (R) fat, ă de operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor s, i G,
ı̂mpreună cu operat, ia indusă, formează o structură de grup comutativ.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x arctan x − ln(1 + x2 ).

a) Să se arate că derivata funct, iei f este o funct, ie crescătoare.
b) Să se stabilească monotonia s, i punctele de extrem ale funct, iei f . Rezolvat, i inecuat, ia f (x) > 0.
Z a
2. a) Să se demonstreze că dacă funct, ia f : [−a, a] → R, a > 0, este continuă s, i impară, atunci f (x) dx = 0.
−a
1 π
1+x
Z 2
Z 4
b) Să se arate că ln dx = 0 s, i x2 sin x dx = 0.
− 12 1−x −π
4
c) Care este aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f : R → R, f (x) = x2 sin x, axa Ox s, i dreptele
π π
de ecuat, ii x = − s, i x = ?
4 4
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(0, 3) s, i B(−6, 0).
a) Scriet, i ecuat, iile medianelor duse din A s, i B s, i determinat, i coordonatele lui G, centrul de greutate al triunghiului
AOB. Reprezentat, i punctele s, i dreptele.
b) Care este pozit, ia centrului cercului circumscris; dar a ortocentrului triunghiului AOB? Demonstrat, i că aceste
două puncte s, i G sunt coliniare.
2
Varianta 3
SUBIECTUL I

4 4 4 4
1. Se consideră s, irul an = 1− · 1− · 1− · ... · 1 − , n ∈ N∗ . Să se demonstreze că
1 9 25 (2n − 1)2
1 + 2n
an = , ∀ n ∈ N∗ .
1 − 2n
2. Se consideră polinomul f ∈ R[X], f = X 4 + 2X 3 + aX 2 + bX + c, a, b, c parametri.
a) Să se determine ı̂n funct, ie de coeficient, i suma pătratelor rădăcinilor polinomului f .
b) Pentru a = 3, să se arate că pentru orice b, c ∈ R polinomul f nu poate avea toate rădăcinile reale.
√
c) Să se determine a, b, c ∈ Q, s, tiind că restul ı̂mpărt, irii lui f la X − 1 este egal cu 3 s, i f are rădăcina −1 + 2.
Pentru a, b, c determinat, i, rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia f (x) = 0.
3. Se consideră M2 (Z) mult, imea matricelor pătratice de ordinul doi peste Z, submult, imea G = {A ∈ M2 (Z) |
det A = 1 sau det A = −1} s, i legea de compozit, ie ı̂nmult, irea matricelor.
Admitem că G este parte stabilă a lui M2 (Z) fat, ă de operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor.
a) Precizat, i s, i justificat, i valoarea de adevăr a următoarelor propozit, ii:
(1) (M2 (Z), ·) are o structură de grup;
(2) (G, ·) are o structură de grup.
b) Dacă A, B ∈ M2 (Z) sunt inversabile, să se arate că este adevărată echivalent, a:
A−1 · B = B · A−1 ⇔ A−1 · B −1 = B −1 · A−1 .
SUBIECTUL II
2
1. Să se reprezinte grafic funct, ia definită prin legea f (x) = x · e x .
x x
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = a cos + b sin , unde a, b ∈ R.
3 3
a) Să se verifice că 9f ′ (x) + f (x) = 0, ∀ x ∈ R.
Z π2 Z π
b) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât f (x) dx = 0 s, i f (x) dx = 3.
0 0
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 0) s, i B(0, 2).
a) Să se determine coordonatele punctului D, mijlocul segmentului [AB]. Scriet, i ecuat, ia mediatoarei d a segmentului
[AB].
b) Să se determine coordonatele următoarelor puncte: {E} = d ∩ OB, {F } = d ∩ OA, M mijlocul segmentului [AE]
s, i N mijlocul segmentului [BF ].
Să se verifice dacă dreptele M D s, i N D sunt perpendiculare. Dar dreptele M O s, i N O?
3
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve următoarele ecuat, ii:

√ √
x+4 x−4 11
a) √ +2· √ = ;
x−4 x+4 3
r r
x+4 x−4 11
b) +2· = .
x−4 x+4 3
n
2
2. Se consideră dezvoltarea x2 − , x ∈ R∗ , n ∈ N∗ .
x
a) Să se determine n astfel ı̂ncât suma coeficient, ilor primilor trei termeni ai dezvoltării să fie 97.
b) Pentru n = 8, verificat, i dacă există un termen care cont, ine pe x4 . Justificat, i răspunsul.


 x + 2y + z + t = 0

2x + y + z + 2t = 0
3. Să se rezolve sistemul (S) .


 x + 2y + 2z + t = 0
x+ y+ z+ t=0

SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, iile f , g : (0, ∞) → R, f (x) = log 12 (x2 + 1) − log 21 x, g(x) = 2x3 − 3x2 .
a) Să se stabilească monotonia funct, iilor f s, g.

b) Determinat, i numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei f (x) = g(x).
2. a) Să se demonstreze că suma a două funct, ii convexe f , g : I → R, unde I este un interval deschis, este o
funct, ie convexă.
b) Să se arate că următoarele funct, ii sunt convexe:
f : R → R, f (x) = ax4 + bx2 + cx + d, a, b, c, d ∈ R, a, b > 0;
g : (0, ∞) → R, g(x) = 4x4 + 3x2 − 5x + 7 + log 51 x.
1
xn
Z
3. Se consideră s, irul In = dx, n ∈ N.
0 4x2 + 2x + 1
a) Să se arate că In ≥ 0, să se stabilească monotonia s, irului s, i să se precizeze dacă s, irul este convergent.
1
b) Determinat, i a ∈ R astfel ı̂ncât 2
≤ a, ∀ x ∈ R. Arătat, i că lim In = 0.
4x + 2x + 1 n→∞
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră elipsele de ecuat, ii
x2 y2 x2 y2
+ = 1 s, i + = 1.
16 9 16 4
a) Pentru fiecare elipsă să se scrie ecuat, ia tangentei ı̂n punctul de abscisă 2 s, i ordonată pozitivă.
b) Să se arate că cele două tangente se intersectează ı̂ntr-un punct situat pe axa Ox.
c) Reprezentat, i grafic elipsele s, i tangentele.
4
Varianta 5
SUBIECTUL I

p 1
1. Să se rezolve inecuat, ialog3 (9x − 3) ≤ log3 x − .
3
2
x1 x22 x23

2. a) Calculat, i determinantul ∆ = x1 x2 x3 , scriind rezultatul ca produs de factori.
1 1 1
b) Să se demonstreze că dacă polinomul f ∈ C[X], f = aX 2 + bX + c (a, b, c parametri) are trei rădăcini
distincte, atunci a = b = c = 0.
c) Să se determine valorile parametrului m pentru care ecuat, ia
(m2 − 3m + 2)x2 − (m2 − 5m + 4)x + m − m2 = 0
are cel put, in trei rădăcini distincte.
SUBIECTUL II
1+x
1. Se consideră expresia f (x) = ln ·
1−x
a) Să se determine domeniul de definit, ie s, i domeniul de derivabilitate al funct, iei f definită prin legea f (x).
b) Să se stabilească monotonia s, i punctele de inflexiune ale funct, iei f .
c) Precizat, i semnul funct, iei f s, i calculat, i aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele
1 1
de ecuat, ii x = − s, i x = .
2 2
Z π4
2. Se consideră s, irul In = (tan x)n dx, n ∈ N, n ≥ 2.
0
a) Să se calculeze I2 s, i să se demonstreze că

1
In + In+2 = , ∀ n ∈ N, n ≥ 2.
n+1
b) Să se arate că In ≥ 0, să se stabilească monotonia s, irului s, i să se precizeze dacă s, irul este convergent.
1
c) Demonstrat, i că In+2 ≤ , ∀ n ∈ N s, i calculat, i limita s, irului (In )n≥2 .
n+1
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră elipsele de ecuat, ii
x2 y2 x2 y2
+ = 1 s, i + = 1.
25 9 25 4
a) Pentru fiecare elipsă să se scrie ecuat, ia tangentei ı̂n punctul de abscisă 3 s, i ordonată negativă.
b) Să se arate că cele două tangente se intersectează ı̂ntr-un punct situat pe axa Ox.
c) Reprezentat, i grafic elipsele s, i tangentele.
5
Varianta 1
Profilurile economic, fizică-chimie s, i chimie-biologie
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve inecuat, ia log 21 x2 ≥ log 21 (x + 2).

2
x+1
2. Se consideră ecuat, ia x = 2 − , x 6= 7. Să se rezolve ecuat, ia ı̂n mult, imea numerelor complexe, s, tiind că
x−7
admite solut, ia z = 3 + 4i.
3. Se consideră M3 (R) mult, imea matricelor pătratice de ordin trei peste R s, i submult, imea sa
   
 a1 0 0 
B = A=0 a2 0  a1 , a2 , a3 ∈ R .
0 0 a3
 
a) Să se demonstreze că B este parte stabilă a lui M3 (R) fat, ă de operat, iile de adunare s, i de ı̂nmult, ire a
matricelor.
b) Să se demonstreze că (B, +, ·) formează o structură de inel comutativ.
c) Inelul (B, , ·) are divizori ai lui zero? Justificat, i răspunsul.
SUBIECTUL II
1. Se consideră s, irurile definite astfel: an = 3−n , bn = ln(an ), ∀ n ∈ N∗ .

a) Să se arate că s, irul (an )n≥1 este o progresie geometrică, iar (bn )n≥1 o progresie aritmetică. Determinat, i
primul termen s, i rat, ia fiecărei progresii.
b) Să se calculeze limitele s, irurilor sn = a1 + a2 + · · · + an s, i tn = b1 + b2 + · · · + bn , n ∈ N∗ .
2. Se consideră funct, ia f : I → R (I interval deschis), derivabilă de douăori pe I.
a) Enunt, at, i teorema lui Rolle.
Să se arate că ı̂ntre două puncte de extrem succesive există cel put, in un zerou al derivatei de ordinul al
doilea.
b) Pentru funct, ia f : (−2, 1) → R, f (x) = (2x2 − 3x+ 2)ex , să se determine punctele de extrem s, i de inflexiune.
3. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 3. Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei
f , tangenta la grafic ı̂n punctul de abscisă 2 s, i dreptele de ecuat, ii x = 0, x = 2.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(0, 4), B(−2, 0) s, i C(3, 0).
a) Reprezentat, i punctele s, i calculat, i distant, ele BC s, i AC.
b) Să se scrie ecuat, iile mediatoarelor segmentelor [AB] s, i [BC].

c) Determinat, i centrul s, i raza cercului circumscris triunghiului ABC.
6
Varianta 2
SUBIECTUL I
√ 9 √ 2
1. Să se rezolve ecuat, ia logx 5 + logx (5x) = + logx 5 .
4
n
√

1
2. Se consideră dezvoltarea x x + 4 , x ∈ R, x > 0, n ∈ N∗ , n ≥ 2.
x
a) Să se determine n astfel ı̂ncât Cn2 = Cn1 + 44.
b) Pentru n = 11, verificat, i dacă există un termen al dezvoltării care nu cont, ine pe x. Justificat, i răspunsul.
w w2 w3
 
√ 1
−1 + i 3  w w2 w3 1 
3. Se consideră w = ∈ C s, i matricea A = w 2 w 3 1
.
2 w
w3 1 w w2
a) Să se verifice că w2 + w + 1 = 0 s, i w3 = 1.

 
1 1 −2 1
 1 1 1 −2
b) Să se arate că A2 = −2
.
1 1 1
1 −2 1 1
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3−2x − 2 · 3−x .
a) Să se calculeze limitele funct, iei spre +∞ s, i −∞.

b) Să se stabilească domeniul de derivabilitate s, i să se calculeze derivata funct, iei f . Precizat, i monotonia s, i
punctele de extrem ale funct, iei f .
c) Să se determine punctele de inflexiune ale funct, iei f .
Z 2
m2 + (4 − 4m)x + 4x3 dx, unde m este un parametru real.

2. Se consideră integrala I =
1
a) Să se calculeze integrala.

b) Să se determine m astfel ca I ≤ 12.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctul M (2, 3) s, i dreptele de ecuat, ii d1 : x + y − 2 = 0 s, i
d2 : 3x − 2y + 1 = 0. Se notează cu A punctul de intersect, ie al dreptelor d1 s, i d2 .
a) Să se determine coorodnatele punctului A. Să se reprezinte grafic dreptele d1 s, i d2 .
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei AM .
c) Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin A s, i este paralelă cu prima bisectoare.
7
Varianta 3
SUBIECTUL I
2x2 + 2x + 3
1. Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât inegalitatea ≤ a să fie adevărată pentru orice x ∈ R.
x2 + x + 1
2. Se consideră ecuat, ia cu coeficient, i reali x4 − 7x3 + 21x2 + ax + b = 0, a, b ∈ R. Dacă z = 1 + 2i este o rădăcină
a ecuat, iei, să se determine parametri reali a s, i b, s, i să se rezolve ecuat, ia.

5 4
3. Se consideră M2 (R) mult, imea matricelor pătratice de ordin doi peste R, matricea A = si submult, imea
−4 −3 ,
G = {B = aA + bI2 | a, b ∈ R}.
a) Să se arate că A2 = 2A − I2 .
b) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M2 (R) ı̂n raport cu operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor s, i că
(G, ·) are o structură de monoid. Legea este comutativă pe G? Justificat, i răspunsul.
SUBIECTUL II
1. Se consideră progresia geometrică (bn )n≥1 cu b1 > 0, cu rat, ia q ∈ (0, 1) s, i sumele Sn = b1 + b2 + · · · + bn s, i

Tn = b31 + b32 + · · · + b3n .
a) Să se calculeze Sn s, i Tn ı̂n funct, ie de b1 s, i q.
108
b) S, tiind că lim Sn = 3 s, i lim Tn = , să se afle primul termen b1 s, i rat, ia q.
n→∞ n→∞ 13
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 7 + 2x ln 25 − 5x−1 − 52−x .
a) Să se stabilească domeniul de derivabilitate al funct, iei s, i să se calculeze derivata funct, iei f . Precizat, i
monotonia s, i punctele de extrem ale funct, iei f .
b) Determinat, i numărul punctelor de inflexiune.
ln x 1
3. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 1 − − .
x x
a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≥ 1.
1 1
b) Calculat, i aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , dreptele y = 1, x = s, i x = .
x2 e
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul C de ecuat, ie x2 + (y − 4)2 = 16.
a) Precizat, i centrul s, i raza cercului C ; reprezentat, i cercul.
b) Să se verifice, prin calcul, că punctul A(0, −2) nu apart, ine cercului.
Să se determine coordonatele punctelor B situate pe cerc, astfel ı̂ncât tangenta ı̂n B la cerc să treacă prin A.
c) Scriet, i ecuat, iile tangentelor la cerc. Determinat, i pantele tangentelor.
8
Varianta 4
SUBIECTUL I
n
1
1. Se consideră dezvoltarea x2 + , n ∈ N∗ .
x
a) Să se determine n, s, tiind că suma primilor trei coeficient, i ai dezvoltării este 46.
b) Pentru n = 9, verificat, i dacă există un termen al dezvoltării care nu cont, ine pe x.
2. Se consideră relat, ia x2 + 2tx − 3t2 = 0.
a) Determinat, i x ı̂n funct, ie de t.
b) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia
(z 2 + 2x + 1)2 + 2z(z 2 + 2z + 1) − 3z 2 = 0.

3x + 4y + z + 2t = 3

3. Se consideră sistemul (S) 6x + 8y + 2z + 5t = 7 .

9x + 12y + 3z + 10t = 13

a) Sistemul admite solut, iile x = −1, y = 1, z = 0, t = 1, respectiv x = 1, y = 0, z = −2, t = 1? Justificat, i

răspunsul.
b) Să se rezolve sistemul.
SUBIECTUL II
x3 + 4
1. Se consideră expresia f (x) = ·
x2
a) Să se reprezinte grafic funct, ia f definită prin legea f .
b) Să se discute ı̂n funct, ie de parametrul real m numărul solut, iilor reale ale ecuat, iei f (x) = m.
2. a) Se consideră funct, ia f : [−a, a] → R, unde a > 0, continuă. Justificat, i următoarele afirmat, ii:
Z a Z a
(1) Dacă f este funct, ie pară, atunci f (x) dx = 2 · f (x) dx;
−a 0
Z a
(2) Dacă f este funct, ie impară, atunci f (x) dx = 0.
−a
b) Să se calculeze următoarele integrale:
Z 2 Z 2
2 |x|
I= x e dx s, i J = x3 e|x| dx.
−2 −2
SUBIECTUL III
x2 y2
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctul M (5, 0) s, i elipsa de ecuat, ie + = 1.
16 9
a) Reprezentat, i elipsa s, i precizat, i, prin calcul, pozit, ia punctului M fat, ă de elipsă.
b) Să se determine coordonatele punctelor P situate pe elipsă, astfel ı̂ncât tangenta ı̂n P la elipsă să treacă prin
M.
c) Scriet, i ecuat, iile tangentelor la elipsă. Determinat, i pantele tangentelor.
9
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ecuat, ia 3 logx 4 + 2 log4x 4 + 3 log16x 4 = 0.

2. Să se rezolve inecuat, ia a2 − 9x+1 − 8 · 3x · a > 0, unde a este parametru real, a > 0.

2x − y + 5z + 7t = 0

3. Se consideră sistemul (S) 4x − 2y + 7z + 5t = 0 .

2x − y + z − 5t = 0

a) Sistemul admite solut, iile x = −8, y = 8, z = −3, t = 1, respectiv x = 4, y = 8, z = 0, t = 0? Justificat, i

răspunsul.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = m2 x3 + mx2 − x − 3, m parametru real nenul.

a) Să se arate că pentru orice m ∈ R∗ , funct, ia are două puncte de extrem.
1
b) Pentru m = − , reprezentat, i grafic funct, ia obt, inută.
3
2. Se consideră s, irurile (In )n≥1 s, i (Jn )n≥1 definite astfel:
Z e Z e
In = xn ln x dx s, i Jn = xn (ln x)2 dx.
1 1
a) Să se determine In . Să se stabilească o relat, ie ı̂ntre In s, i Jn .

In − Jn
b) Să se calculeze lim .
n→∞ en+1
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(−1, 2) s, i B(1, 4).
a) Să se determine ecuat, ia cercului C de centru A s, i care trece prin B. Reprezentat, i cercul C .
b) Să se scrie ecuat, iile tangentelor la cerc ı̂n punctele care au abscisa x = −1.
c) Să se arate că tangentele sunt paralele cu axa Ox.
10
Varianta 1
Profilurile industrial, agricol, silvic s, i sportiv-real
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + ax + b, a s, i b parametri reali. Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât să
fie ı̂ndeplinite simultan următoarele condit, ii:
– graficul funct, iei să intersecteze dreapta y = 3x − 4 ı̂n punctul de abscisă 1;
– ordonata vârfului parabolei să fie egală cu 1.
2. Se consideră a, b, c s, i x numere reale strict pozitive s, i diferite de 1. Să se demonstreze că următoarea echivalent, ă
este adevărată:
1 1 1
a, b, c sunt termeni succesivi ai unei progresii geometrice dacă s, i numai dacă , s, i sunt termenii
loga x logb x logc x
succesivi ai unei progresii aritmetice.
1 − x x2

x
3. Se consideră determinantul ∆(x) = x x −x .
1 + x2 x2 −x2
a) Să se arate că ∆(−1) = 0.

b) Să se rezolve ecuat, ia ∆(x) = 0.
SUBIECTUL II
√
1. Se consideră expresia f (x) = x2 − 4x + 3.
a) Să se determine domeniul funct, iei f definită prin legea f (x).
c) Stabilit, i intervalele de convexitate (concavitate) ale funct, iei.
2. Să se determine primitivele următoarelor funct, ii:
4x − 10
a) f : (4, ∞) → R, f (x) = ;
x2 − 5x + 4
4 ln x − 10
b) f : (e4 , ∞) → R, f (x) = 2 .
x(ln x − 5 ln x + 4)
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră triunghiul care are laturile pe dreptele AB : 2x + 3y − 7 = 0,
BC : x − 4y + 13 = 0 s, i AC : 4x − 5y − 3 = 0.
a) Determinat, i coordonatele vârfurilor triunghiului. Reprezentat, i triunghiul ABC.
b) Scriet, i ecuat, iile mediatoarelor segmentelor [AB] s, i [BC].
c) Determinat, i coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC.
11
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, iile:

a) t2 − 7t + 6 = 0;
b) (−x2 + 2x)2 − 7(−x2 + 2x) + 6 = 0.
2. Să se rezolve ecuat, iile:
2 2
−1
a) 9x − 36 · 3x −3 + 3 = 0;
√ √
b) logx 5 + logx (5x) − 2, 25 = (logx 5)2 .

1 2 3 4

2 3 4 1
3. Să se calculeze determinantul
.
3 4 1 2

4 1 2 3
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = e−x (x2 + x − 5).

a) Calculat, i limitele funct, iei spre −∞ s, i ∞.
b) Să se stabilească domeniul de derivabilitate s, i să se calculeze derivata funct, iei f .
c) Precizat, i monotonia s, i punctele de extrem ale funct, iei f . Alcătuit, i tabelul de variat, ie al funct, iei.
√
3
8 + 3x − 2
2. Să se calculeze limita lim 4√ ·
x→0 16 + 5x − 2
Z 4
5−x
3. Să se calculeze integrala I = ln dx.
1 4x
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul C de ecuat, ie x2 + y 2 = 16 s, i punctul A(1, 2).
a) Determinat, i centrul s, i raza cercului. Precizat, i, prin calcul, pozit, ia punctului A fat, ă de cerc. Reprezentat, i cercul.
b) Scriet, i ecuat, ia dreptei d care trece prin A s, i centrul cercului.
c) Fie M (a, b) un punct pe cerc. Determinat, i punctul M astfel ı̂ncât tangenta la cerc ı̂n M să fie paralelă cu dreapta
d.
12
Varianta 3
SUBIECTUL I
1

 +y =2
 x + 2y



 y

 = −3
x + 2y
2. Să se rezolve ecuat, ia 1 + 2 logx+2 5 = log5 (x + 2).
3. Se consideră M2 (R) mult, imea matricelor pătratice de ordin doi peste R s, i submult, imea

a+b 4b
G = M (a, b) M (a, b) =
, a, b ∈ R .
−b a − b
a) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M2 (R) fat, ă de operat, ia de adunare a matricelor.
b) Să se arate că (G, +) este grup comutativ.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : (−1, 1) → R, f (x) = ln(1 − x2 ).

a) Să se calculeze limitele la capetele domeniului de definit, ie.
c) Să se stabilească intervalele de convexitate (concavitate).
2 x
x + 5x + 4
2. Să se calculeze limita lim .
x→∞ x2 − 3x + 7
3. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = e−x (x + 1).

a) Să se stabilească semnul funct, iei f .
b) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = −2 s, i
x = 0.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(5, 0), B(1, 4) s, i dreapta d de ecuat, ie x + y − 3 = 0.
a) Reprezentat, i dreapta s, i punctele.
b) Scriet, i ecuat, ia mediatoarei segmentului [AB] s, i determinat, i intersect, ia ei cu dreapta d.
c) Să se stabilească ecuat, ia cercului care trece prin A, B s, i are centrul pe dreapta d.
13
Varianta 4
SUBIECTUL I
3
−3x2 −4x+9 1
1. Să se determine solut, iile reale ale ecuat, iei 3x = ·
27
2. Se consideră s, irul (an )n≥1 progresie geometrică cu rat, ia q ∈ (0, 1) s, i a1 6= 0.
a) Să se determine ı̂n funct, ie de a1 s, i q suma Sn = a1 + a2 + · · · + an s, i să se calculeze limita sa.
b) Să se determine rat, ia progresiei, s, tiind că lim Sn = 3 · S3 .
n→∞

2x − y + z − t = 1

3. Se consideră sistemul x + y + az + t = −1 , a s, i b parametri reali.

x−y+ z−t= b

a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât matricea sistemului să fie de rang 2, iar sistemul să fie compatibil.
b) Pentru a = −1 s, i b = 1 să se rezolve sistemul.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2 ln x + x2 − 4x + m, m parametru real.

a) Să se stabilească domeniul de derivabilitate al funct, iei s, i să se rezolve ecuat, ia f ′ (x) = 0.
b) Să se discute, ı̂n funct, ie de parametrul real m, numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei f (x) = 0.
2. Să se determine primitivele următoarelor funct, ii:
a) f : R → R, f (x) = ex (3x2 − 2x − 5).
1
b) f : (−1, ∞) → R, f (x) = 2 ·
x + 3x + 2
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreapta d de ecuat, ie 4x + 3y − 12 = 0.
a) Determinat, i coordonatele punctelor A s, i B, intersect, iile dreptei d cu axele Ox, respectiv Oy. Reprezentat, i
dreapta. Precizat, i panta dreptei AB.
b) S, tiind că [AB] este latura unui trapez dreptunghic ABCD, cu m(∢A) = 90◦ s, i BC k AD, având toate vârfurile
pe axele de coordonate, scriet, i ecuat, iile dreptelor BC s, i CD.
c) Determinat, i coordonatele punctelor C s, i D.
14
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Se consideră dezvoltarea (x + xlg x )5 , x ∈ R, x > 0. Să se determine x, s, tiind că al treilea termen al dezvoltării
este 106 .
2. Se consideră ecuat, ia x3 − 2x2 + x − 2 = 0 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 .
a) Să se rezolve ecuat, ia ı̂n mult, imea numerelor complexe.
b) Să se determine ecuat, ia de gradul al treilea care are rădăcinile: y1 = x2 + x3 + 2x1 , y2 = x1 + x3 + 2x2 ,
y3 = x1 + x2 + 2x3 .
 
1 5 4
3. Se consideră matricea A = 2 10 8 .
3 15 12
a) Să se determine rangul matricei A.

 x + 5y + 4z = 1

b) Să se studieze compatibilitatea sistemului (S) 2x + 10y + 8z = 3 .

3x + 15y + 12z = 5

SUBIECTUL II
x2 + ax
1. Se consideră funct, ia f : R\{−3} → R, f (x) = , a parametru real.
(x + 3)2
a) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât tangenta la graficul funct, iei f ı̂n punctul de abscisă 1 să fie paralelă cu
axa Ox.
b) Pentru a = −3, să se reprezinte grafic funct, ia f (folosind derivata a II-a).
ex − 1
2. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = , g(x) = 2 ln(1 + ex ) − x.
ex + 1
a) Să se arate că funct, ia g este o primitivă a funct, iei f .
b) Să se stabilească semnul funct, iei f pe intervalul [−1, 1]. Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate pe
graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = −1 s, i x = 1.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctul B(1, 4) s, i dreptele d1 , d2 de ecuat, ii d1 : x + y − 5 = 0,
d2 : x − y − 1 = 0.
a) Să se determine coordonatele lui A, punctul de intersect, ie al celor două drepte. Reprezentat, i dreptele s, i calculat, i
lungimea segmentului [AB].
b) Scriet, i ecuat, ia cercului de centru A s, i care trece prin B.
15
Varianta 1
Profilul uman
SUBIECTUL I

2
a) 22x−3 = 4x −3x−1
.
b) lg(x − 3) + lg(x + 6) = lg 2 + lg 5.
2. Se consideră progresia aritmetică (an )n≥1 ı̂n care a9 = 5 · a2 s, i a13 = 2 · a6 + 5.
a) Să se determine primul termen s, i rat, ia progresiei.
b) Să se calculeze suma primilor 100 de termeni ai progresiei.
3. Se consideră submult, imea numerelor reale G = [2, ∞) s, i operat, ia
x ⋆ y = xy − 2(x + y) + 6, (∀) x, y ∈ G.
a) Să se arate că operat, ia ”⋆” este lege de compozit, ie pe G.

b) Să se demonstreze că legea este asociativă s, i admite element neutru. Care sunt elementele simetrizabile ı̂n
raport cu această lege?
SUBIECTUL II
(x − 2)(2x + 1)
1. Se consideră funct, ia f : R\{0} → R, f (x) = .
x2
a) Să se stabilească monotonia s, i punctele de extrem ale funct, iei f .
b) Graficul funct, iei f admite puncte de inflexiune? Justificat, i răspunsul.
2. Să se calculeze următoarele limite:
x2 − 7x + 10
a) lim ·
x→2 x2 − 8x + 12
x
2 +3
b) lim x ·
x→∞ 2 − 3
2x + 3
c) lim x ·
x→−∞ 2 − 3
Z b
3. S ă se determine b ∈ R\{1} astfel ı̂ncât (b − 4x) dx = 6 − 5b.
1
SUBIECTUL III

4
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctul M − , 1 s, i dreptele d1 s, i d2 de ecuat, ii d1 :
5
x + 6y + 5 = 0 s, i d2 : 3x − 2y + 1 = 0.
a) Să se reprezinte dreptele.
b) Determinat, i coordonatele punctului A, intersect, ia dreptelor d1 s, i d2 .
c) Scriet, i ecuat, ia dreptei AM . Scriet, i ecuat, ia cercului de centru A s, i care trece prin M .
16
Varianta 2
Profilul uman
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor reale următoarele ecuat, ii:
6 2 x+4
a) − =2− .
x2 − 1 x − 1 x+1
b) 4x − 10 · 2x−1 = 24.
2. Se consideră a, b ∈ R, a, b > 0, astfel ı̂ncât a2 + 4b2 = 12ab. Să se arate că este adevărată relat, ia 2 lg(a + 2b) −
4 lg 2 = lg a + lg b.

 x+ y− z = 0

3. Să se rezolve sistemul 2x − y + 3z = 9 .

−3x + 4y + 2z = 11

SUBIECTUL II

x + 2 2 − 3x2

a) lim + 2 .
x→∞ x − 1 x +1
x2 − 9
b) lim √ .
x→3 x−2−1
2. Să se construiască graficul funct, iei f : R → R, f (x) = −3x3 + x + 4 (utilizând derivata a doua).
x2 2
3. Se consideră funct, ia f : (−∞, 3) → R, f (x) = − 3x + ·
2 (x − 3)2
a) Determinat, i primitivele funct, iei f .
b) Precizat, i primitiva F care verifică egalitatea F (−1) = 0.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 2), B(3, 1), C(2, −1).
a) Reprezentat, i punctele. Scriet, i ecuat, ia dreptei AB. Verificat, i, prin calcul, că punctele A, B, C sunt necoliniare.
b) Calculat, i distant, ele AB, AC s, i BC. Demonstrat, i că triunghiul ABC este dreptunghic.
c) Precizat, i coordonatele centrului s, i raza cercului circumscris triunghiului ABC.
17
Varianta 3
Profilul uman
SUBIECTUL I
√ !n
3
1. Se consideră dezvoltarea 9x − √ , x ∈ R, x > 0 s, i n ∈ R, n ≥ 3.
3 x
a) Să se determine n ∈ N∗ , astfel ı̂ncât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 105.
b) Pentru n = 15, verificat, i dacă există un termen al dezvoltării care cont, ine pe x5 . Justificat, i răspunsul.
2. Se consideră ecuat, ia x4 + x3 + x2 − x − 2 = 0.
a) Să se determine rădăcinile rat, ionale ale ecuat, iei.
b) Să se rezolve ecuat, ia ı̂n mult, imea numerelor complexe.
(
x + my = 1
3. Să se discute ı̂n funct, ie de parametrul real m s, i să se rezolve sistemul .
mx − 3my = 2m + 3
SUBIECTUL II
x2 − x + 1
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ·
x2 + x + 1
b) Calculat, i limitele funct, iei spre +∞ s, i −∞.
2. Se consideră s, irul (an )n≥1 definit astfel an = ln n − ln(n + 1), n ∈ N∗ .
a) Calculat, i suma S = a1 + a2 + a3 + a4 .
b) Să se determine termenul general al s, irului (Sn )n≥1 , unde Sn = a1 + a2 + · · · + an , n ∈ N. Stabilit, i dacă
s, irul are limită s, i, ı̂n caz afirmativ, calculat, i această limită.
1 + 3x − 4x2
3. Se consideră funct, ia f : [1, 2] → R, f (x) = . Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul
x
funct, iei f s, i axa Ox.
SUBIECTUL III

5
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A −2, s, i B(3, 1).
2
a) Scriet, i ecuat, ia carteziană a dreptelor d1 s, i d2 care ı̂ndeplinesc condit, iile:
3
– A ∈ d1 s, i are panta ;
5
5
– B ∈ d2 s, i are panta − .
3
b) Reprezentat, i dreptele d1 s, i d2 .
c) Calculat, i lungimea segmentului [AB]. Scriet, i ecuat, ia cercului de centru A s, i care trece prin B.
18
Varianta 4
Profilul uman
SUBIECTUL I

2
1 1
a) + 2 + − 10 = 0;
x x
b) log4 (x + 3) − log4 (x − 1) = 2 − log4 8.
2. a) Să se determine numerele reale x s, i y care verifică simultan relat, iile:
x · y = 192, x · y − x = 189.
b) Se consideră progresia geometrică (bn )n≥1 cu rat, ia q = 2. Să se determine n ∈ N astfel ı̂ncât bn = 96 s, i
suma primilor n termeni ai progresiei să fie egală cu 189.
3. Se consideră ecuat, ia x4 − 2x3 − x2 − 10x + 12 = 0.
a) Să se determine solut, iile rat, ionale ale ecuat, iei.
SUBIECTUL II
−x2 + 3x − 2
1. Să se construiască graficul funct, iei f : R\{0} → R, f (x) = ·
x2
Z 2
2. Să se calculeze integrala I = (x2 − x)ex dx.
1
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele d1 s, i d2 de ecuat, ii d1 : y = 2x + 4, respectiv
1 3
d2 : y = − x + .
2 2
a) Determinat, i coordonatele punctului A, intersect, ia dreptelor d1 s, i d2 . Reprezentat, i dreptele. Precizat, i pantele
dreptelor.
b) Să se determine punctele B s, i C care ı̂ndeplinesc condit, iile:
– B ∈ d1 s, i are abscisa −5;
– C ∈ d2 s, i are ordonata −1.
Calculat, i lungimea segmentului BC.
19
Varianta 5
Profilul uman
SUBIECTUL I

a) 15 · 2x+1 + 15 · 2−x+2 = 135.
b) 4(log3 x)2 − 17 log3 x + 4 = 0.
2. a) Săse determine
funct, ia de gradul al doilea, s, tiind că graficul funct, iei trece prin punctele A(−1, 6), B(2, 3),
1
C − ,3 .
2
b) Considerând funct, ia f : R → R, f (x) = 2x2 − 3x + 1, să se determine punctele de intersect, ie ale graficului
funct, iei cu axele de coordonate.
3. Se consideră submult, imea numerelor reale G = (−1, ∞) s, i operat, ia
x ⋆ y = xy + x + y, ∀ x, y ∈ G.

b) Să se demonstreze că (G, ⋆) formează o structură de grup comutativ.
SUBIECTUL II
2x − 1
x2 − 2x + 1
b) Să se calculeze limitele laterale ale funct, iei ı̂n punctul x = 1.
c) Să se calculeze limitele funct, iei spre +∞ s, i −∞.
2. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = x2 − 5x + 3 s, i g(x) = 3 + 3x − x2 .
a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≤ g(x).
b) Să se calculeze aria suprafet, ei plane cuprinse ı̂ntre graficele celor două funct, ii s, i dreptele de ecuat, ii x = 0
s, i x = 4.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(4, 6), B(4, 0), C(−4, 0).
a) Reprezentat, i punctele s, i arătat, i că triunghiul ABC este dreptunghic.
b) Scriet, i ecuat, ia cercului circumscris triunghiului ABC. Precizat, i centrul s, i raza cercului. Punctul E(−5, 2)
apart, ine cercului? Justificat, i, prin calcul, răspunsul.
20
Sesiunea AUGUST
Varianta 1
Profilul uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră ecuat, iile:

ax2 + bx + c = 0, (1)
2a2 x2 + 2abx + b2 − 2ac = 0, a, b, c, ∈ R s, i a 6= 0. (2)

a) Să se arate că este adevărată următoarea echivalent, ă:
ecuat, ia (1) are rădăcini reale s, i distincte dacă s, i numai dacă ecuat, ia (2) are rădăcini complexe.
b) Să se rezolve ı̂n C ecuat, iile: t2 − 5t + 4 = 0 s, i 2z 2 − 10z + 17 = 0.
a) 15 · 2x+1 + 15 · 2−x+2 = 135.
b) 4(log3 x)2 − 17 log3 x + 4 = 0.
p
3. Se consideră mult, imea G = [3, ∞) pe care se defines, te operat, ia x ⋆ y = x2 + y 2 − 9, ∀ x, y ∈ G.
b) Să se arate că legea este asociativă, comutativă s, i admite element neutru. Care sunt elementele simetrizabile
ı̂n raport cu această lege?
SUBIECTUL II
1
1. Să se construiască graficul funct, iei f definite prin legea f (x) = , folosind s, i derivata a doua.
x2 + 5x + 6
kx2 + ℓ
2. Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = + mx, k, ℓ, m parametri reali. Să se determine k, ℓ, m ∈ R
Z 0 x−1
37
astfel ı̂ncât f (2) = 23, f ′ (0) = 4 s, i (x − 1)f (x) dx = .
−1 6
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, −1), B(−2, 1) s, i C(3, 5).
a) Reprezentat, i punctele. Verificat, i prin calcul dacă triunghiul ABC este isoscel.
b) Să se determine panta dreptei BC. Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin A s, i are panta dreptei BC.
c) Să se scrie ecuat, ia cercului de centru C s, i care trece prin A.
21
Varianta 2
Profilul uman
SUBIECTUL I
√ √
1. Se consideră dezvoltarea ( 3 a + a a)n , n ∈ N∗ , a ∈ R, a > 0.
a) Să se determine n astfel ı̂ncât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 36.
b) Pentru n = 9, verificat, i dacă există un termen al dezvoltării care cont, ine pe a3 .
2. Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, iile:
1 2 1 − 2x
a) − = .
x + 1 x2 − x + 1 1 + x2
x+1 1−x
3 3
b) + = 1, 2.
5 5
3. Se consideră mult, imea numerelor reale pe care se defines, te legea de compozit, ie
x ⋆ y = xy − x − y + 2, ∀ x, y ∈ R.
Să se cerceteze dacă legea este comutativă, asociativă s, i dacă admite element neutru. Există elemente simetriz-
abile?
SUBIECTUL II
1. Se consideră s, irul (an )n≥1 definit astfel: a1 = −2 s, i an+1 = 4an , n ≥ 1. Notăm cu Sn suma primilor n termeni.
a) Să se arate că s, irul este progresie geometrică s, i să se calculeze suma Sn ı̂n funct, ie de n.
Sn
b) Să se calculeze lim ·
n→∞ Sn+1
−8(x + 2)
2. Se consideră expresia f (x) = ·
x2 + 4x + 8
a) Să se precizeze domeniul maxim al funct, iei definite prin expresia f (x).
b) Să se stabilească intervalele de convexitate (concavitate) s, i punctele de inflexiune ale funct, iei f .
Z 2
2
3. Să se determine valoarea numărului real pozitiv a astfel ı̂ncât (x − log2 a) dx = 2 log2 ·
0 a
SUBIECTUL III

5
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A −2, s, i B(3, 1).
2
a) Scriet, i ecuat, ia carteziană a dreptelor d1 s, i d2 care ı̂ndeplinesc condit, iile:
3 3
d1 are panta s, i A ∈ d1 ; d2 are panta − s, i B ∈ d2 .
5 5
b) Reprezentat, i dreptele d1 s, i d2 .
c) Calculat, i lungimea segmentului [AB]. Scriet, i ecuat, ia cercului de centru A s, i care trece prin B.
22
Varianta 3
Profilul uman
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ecuat, ia log2 (9x−1 + 7) = 2 + log2 (3x−1 + 1).

2. Se consideră ecuat, ia 5x4 + 9x3 − 2x2 − 4x − 8 = 0.
a) Să se determine solut, iile rat, ionale ale ecuat, iei.
3. a) Săse determine
funct, ia de gradul al doilea, s, tiind că graficul funct, iei trece prin punctele A(−1, 6), B(2, 3),
1
C − ,3 .
2
b) Considerând funct, ia f : R → R, f (x) = 2x2 − 3x + 1, să se determine punctele de intersect, ie ale graficului
funct, iei cu axele de coordonate.
SUBIECTUL II

x2 − 7x + 10
a) lim ·
x→2 x2 − 8x + 12
5x + 3
b) lim x ·
x→∞ 5 − 3
5x + 3
c) lim x ·
x→−∞ 5 − 3
3x2 − 6x + 5
(x − 1)2
b
a) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât f (x) = a + , pentru orice x 6= 1.
(x − 1)2
b) Să se stabilească intervalele de monotonie s, i să se precizeze numărul punctelor de extrem ale funct, iei f .
c) Să se stabilească intervalele de convexitate (concavitate) s, i numărul punctelor de inflexiune ale funct, iei f .
d) Să se stabilească semnul funct, iei f . Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , axa
Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 2, x = 4.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 2), B(3, 1), C(2, −1).
a) Reprezentat, i punctele. Scriet, i ecuat, ia dreptei AB. Verificat, i prin calcul că punctele A, B, C sunt necoliniare.
b) Calculat, i distant, ele AB, AC s, i BC. Demonstrat, i că triunghiul ABC este dreptunghic. Precizat, i coordonatele
centrului s, i raza cercului circumscris triunghiului ABC.
23
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Se consideră ecuat, ia x2 − (m + 3)x + m2 = 0, m parametru real.

a) Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât ecuat, ia să admită rădăcini reale.
b) Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât să fie adevărată relat, ia
x1 (m2 − 3x1 ) + x2 (m2 − 3x2 ) = 0,
unde x1 s, i x2 reprezintă rădăcinile ecuat, iei.

16
2. Să se rezolve ecuat, ia logx+2 (x + 5) = logx+2 ·
x+5

2x − y + 5z + 7t = 0

3. Se consideră sistemul (S) 4x − 2y + 7z + 5t = 0 .

2x − y + z − 5t = 0

a) Sistemul admite solut, iile x = −8, y = 8, z = −3, t = 1, respectiv x = 4, y = 8, z = 0, t = 0?

SUBIECTUL II
√
9 − x2 − 3
1. Se consideră funct, ia f : (0, 3) → R, f (x) = . Să se calculeze următoarele limite:
x
a) lim f (x).
x→0
x>0
1
b) lim (1 + f (x)) x .
x→0
x>0
x2 + ax + b
x−1
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia să admită un extrem egal cu 1 ı̂n punctul de abscisă 0.
b) Pentru a = 1 s, i b = −1 reprezentat, i graficul funct, iei obt, inute, folosind s, i derivata a doua.
c) Pentru a = 1 s, i b = −1 să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele
de ecuat, ii x = 2, x = 4.
SUBIECTUL III
√
a) Să se reprezinte punctele. Să se verifice prin calcul că triunghiul ABC este echilateral.
b) Să se determine coordonatele lui D, simetricul punctului C fat, ă de dreapta AB.
c) Să se scrie ecuat, ia cercului cu centrul ı̂n D s, i care trece prin punctele A s, i B.
24
Varianta 2
SUBIECTUL I
2
1. Să se rezolve ecuat, ia |x − 3|10x −1
= |x − 3|3x , x 6= 3.
2. Există x număr strict pozitiv astfel ı̂ncât lg 2, lg(2x − 1) s, i lg(2x + 3) să fie termeni succesivi ai unei progresii
aritmetice? Justificat, i răspunsul.
3. Se consideră mult, imea G = (3, ∞) s, i operat, ia x ⋆ y = xy − 3x − 3y + 12, ∀ x, y ∈ G.
b) Să se demonstreze că (G, ⋆) formează o structură de grup comutativ.
SUBIECTUL II
ax2 + bx + c
1. Se consideră funct, ia f : D → R (D domeniul maxim de definit, ie), f (x) = ·
x+d
a) Să se determine a, b, c, d ∈ R, astfel ı̂ncât graficul funct, iei să admită asimptotele x = 3 s, i y = x + 2, iar
punctul A(1, 1) să se afle pe grafic.
b) Pentru a = 1, b = −1, c = −2, d = −3 să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută, folosind s, i derivata a doua.
c) Pentru a = 1, b = −1, c = −2, d = −3 să se discute numărul rădăcinilor ecuat, iei f (x) = m.
ex − 1
2. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = , g(x) = 2 ln(1 + ex ) − x.
ex + 1
a) Să se arate că funct, ia g este o primitivă a funct, iei f .
b) Să se stabilească semnul funct, iei f pe intervalul [−1, 1].
c) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = −1 s, i
x = 1.
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuat, ie x2 +y 2 = 25. Să se scrie ecuat, iile tangentelor
la cerc care sunt paralele cu dreapta de ecuat, ie 2x − y + 1 = 0.
25
Varianta 3
SUBIECTUL I
√ !n
3
1. Se consideră dezvoltarea 9x − √ , x ∈ R, x > 0 s, i n ∈ N, n ≥ 3.
3 x
a) Să se determine n astfel ı̂ncât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 105.
b) Pentru n = 15, verificat, i dacă există un termen al dezvoltării care cont, ine pe x5 . Justificat, i răspunsul.
2. Se consideră inegalitatea logb (x2 − x − 2) > logb (−x2 + 2x + 3), b > 0, b 6= 1.
a) Să se determine valorile lui x pentru care are sens inegalitatea.
9
b) S, tiind că inecuat, ia admite solut, ia x = , să se determine b.
4
c) Pentru b ∈ (0, 1), să se rezolve inecuat, ia.
3. Să se rezolve ecuat, ia matriceală  
1 2 0
2 1 0
X · 0 1 2 =
 ,
−1 3 2
2 0 1
SUBIECTUL II
ln(1 + x − 3x2 + 2x3 )
x→1 ln(1 + 3x − 4x2 + x3 )
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = e2x − 3x − 5(ex − x + 3).

a) Să se stabilească intervalele de monotonie s, i punctele de extrem ale funct, iei f .
b) Să se stabilească punctele de inflexiune ale funct, iei f .
kx2 + ℓ
3. Se consideră funct, ia f : R\{1} → R, f (x) = + mx, k, ℓ, m parametri reali. Să se determine k, ℓ, m ∈ R
Z 0 x−1
37
astfel ı̂ncât f (2) = 23, f ′ (0) = 4 s, i (x − 1)f (x) dx = ·
−1 6
SUBIECTUL III
x2 y2
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră elipsa de ecuat, ie + = 1 s, i punctul C(0, 4).
16 9
a) Să se reprezinte elipsa.
b) Să se scrie ecuat, iile tangentelor la elipsă care trec prin punctul C.
26
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Într-un depozit erau 185 t de cărbuni, iar ı̂n altul 237 t. Din primul depozit s-au luat 15 t de cărbuni pe zi, iar
1
din al doilea câte 18 t de cărbuni. După câte zile a rămas ı̂n al doilea depozit de 1 ori mai mult cărbune decât
2
ı̂n primul depozit?
2. Să se rezolve ecuat, ia 23x · 32x = 746x , unde x reprezintă baza de numerat, ie.
3. Într-o s, coală sunt cel mult 200 de elevi. Împărt, ind aces, ti elevi, pe rând, ı̂n grupe de 6, 7, respectiv 8 elevi,
rămâne mereu o grupă incompletă de 5 elevi. Cât, i elevi sunt ı̂n s, coală?
SUBIECTUL II
16
1. Să se rezolve ecuat, ia logx+2 (x + 5) = logx+2 ·
x+5
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ R[X], f = X 5 − 7X 4 + 19X 3 + aX 2 − 110X + b, g = X 3 − 3X 2 − 6X + c, a, b,
c ∈ R.
a) Determinat, i c ∈ R astfel ı̂ncât rădăcinile polinomului g să fie ı̂n progresie aritmetică.
b) Pentru c = 8 determinat, i a s, i b astfel ı̂ncât polinomul f să se dividă cu polinomul g.
3. Să se rezolve ecuat, ia matriceală  
1 2 0
2 1 0
X · 0 1 2 = ,
−1 3 2
2 0 1
SUBIECTUL III
1. Se consideră triunghiul ABC, A1 s, i B1 mijloacele segmentelor [BC], respectiv [AC], iar G centrul de greutate
al triunghiului. Dacă CA1 GB1 este patrulater inscriptibil, să se demonstreze că:
a) △AGB1 ∼ △ACA1 .
b) 3AC 2 = 4AA21 .
2. Se consideră O, A, B, C patru puncte necoplanare astfel ı̂ncât triunghiurile OAB, OBC s, i OCA să fie drep-
tunghice ı̂n O s, i isoscele. Se fac următoarele notat, ii: K ortocentrul triunghiului ABC; R proiect, ia lui K pe
planul (OBC).
Să se demonstreze că punctul R este centrul de greutate al triunghiului OBC.
27
Varianta 2
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Prin 10 robinete curg 24000 l de apă ı̂n 4 ore. Dacă debitul este acelas, i, ı̂n câte ore vor curge 21600 l apă prin
12 robinete?
2. În cebază de numerat, ie, numerele 23, 32, respectiv 41 sunt pitagoreice?
3. Într-o tabără sunt mai put, ini de 500 de elevi. Dacă s-ar grupa câte 2, câte 3, câte 4 sau câte 5, atunci, de fiecare
dată, ar rămâne câte un singur elev. Dacă s-ar grupa câte 7, nu ar mai rămâne niciun elev singur. Cât, i elevi
sunt ı̂n tabără?
SUBIECTUL II
2x2 + 2x + 3
1. Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât inegalitatea ≤ a să fie adevărată pentru orice x ∈ R.
x2 + x + 1
2. Să se determine suma primilor 9 termeni ai unei progresii geometrice cu termeni pozitivi, pentru care termenii
al treilea s, i al cincilea sunt cea mai mică, respectiv cea mai mare rădăcină a ecuat, iei
1 √
[1 + log4 (3x − 2)] = log4 1 + 10x − 11 .
2
4(x + y)
3. Pentru x, y ∈ (−2, 2) se defines, te x ⋆ y = . Să se demonstreze că ”⋆” este lege de compozit, ie pe
xy + 4
G = (−2, 2) s, i că (G, ⋆) este grup abelian.
SUBIECTUL III
1. Se consideră triunghiul ABC cu m(∢A) = 90◦ , AB = AC + 6 s, i BC = 30; CD este bisectoarea unghiului ∢ACB
s, i D ∈ (AB). Să se determine lungimea segmentului [CD].
√
a 3
2. Se consideră tetraedrul ABCD cu proprietatea AB = AC = AD = BC = BD = a s, i CD = , a > 0; E
2
mijlocul segmentului [AB].
a) Să se demonstreze că AB ⊥ (CDE).
b) Dacă CM ⊥ DE, M ∈ [DE], să se arate că CM ⊥ (ABD). Să se calculeze volumul tetraedrului.
28
Varianta 3
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Trei robinete pot umple un bazin astfel:

– primul robinet ı̂mpreună cu al doilea ı̂n două ore s, i 24 minute;
– primul robinet ı̂mpreună cu al treilea ı̂n trei ore;
– al doilea robinet ı̂mpreună cu al doilea ı̂n patru ore.
În cât timp ar putea umple bazinul fiecare robinet ı̂n parte?
2. Să se găsească numerele naturale cuprinse strict ı̂ntre 900 s, i 1000, astfel ı̂ncât să se ı̂mpartă fără rest la 5 s, i suma
cifrelor să fie 16.
3. Ana are azi de 5 ori vârsta pe care o avea ea, când fratele ei avea vârsta ei actuală; când ea va avea vârsta de
azi a fratelui ei, suma vârstelor va fi 88 de ani. Ce vârstă are azi fiecare din cei doi frat, i?
SUBIECTUL II
1. Se consideră ecuat, iile:

ax2 + bx + c = 0, (3)
2a2 x2 + 2abx + b2 − 2ac = 0, a, b, c, ∈ R s, i a 6= 0. (4)

a) Să se arate că este adevărată următoarea echivalent, ă:
ecuat, ia (3) are rădăcini reale s, i distincte dacă s, i numai dacă ecuat, ia (4) are rădăcini complexe.
b) Să se rezolve ı̂n C ecuat, iile: t2 − 5t + 4 = 0 s, i 2z 2 − 10z + 17 = 0.
2. Să se rezolve ecuat, ia log3 (9x + 9) = x − log 13 (28 − 2 · 3x ).
3. Să se discute după valorile parametrului real a s, i să se rezolve sistemul

 x − ay + z = 2a

(S) x − 2y + z = −2 .
ax + a2 y − 2z = 2


SUBIECTUL III
1. Se consideră patrulaterul M N P Q ı̂nscris ı̂ntr-un cerc; diagonalele patrulaterului sunt perpendiculare s, i se

ı̂ntâlnesc ı̂n punctul F . Să se demonstreze că F R ⊥ M Q, unde R este mijlocul segmentului [N P ].
2. Baza unei prisme este un triunghi echilateral de latură a. Muchiile laterale formează cu planul bazei un unghi
de măsură 60◦ . Unul din vârfurile bazei se proiectează pe cealaltă bază ı̂n centrul cercului circumscris acesteia.
Să se calculeze ı̂nălt, imea prismei s, i aria sa totală.
29
Varianta 1
SUBIECTUL I
√ 9 √ 2
1. Să se rezolve ecuat, ia logx 5 + logx (5x) = + logx 5 .
4
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ R[X], f = X 5 − 7X 4 + 19X 3 + aX 2 − 110X + b, g = X 3 − 3X 2 − 6X + c, a, b,
c ∈ R.
a) Determinat, i c ∈ R astfel ı̂ncât rădăcinile polinomului g să fie ı̂n progresie aritmetică.
b) Pentru c = 8 determinat, i a s, i b astfel ı̂ncât polinomul f să se dividă cu polinomul g.
 
6 9 5 6
8 12 7 m
3. Se consideră matricea A = 
 , m parametru real.
2 3 1 2
4 6 3 4
a) Să se determine rangul matricei A.



6x + 9y + 5z + 6t = 7

8x + 12y + 7z + mt = 9
b) Pentru m = 8 să se rezolve sistemul .


2x + 3y + z + 2t = 3
4x + 6y + 3z + 4t = 5

SUBIECTUL II
x2 − m x
1. Se consideră funct, ia f : R\{−1} → R, f (x) = e , m parametru real.
x+1
a) Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât funct, ia f să aibă trei puncte de extrem.
b) Pentru m = 2 să se stabilească monotonia s, i punctele de extrem ale funct, iei obt, inute.
Z a
−a
1 π
1+x
Z 2
Z 4
− 12 1−x −π
4
π π
4 4
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul C : x2 + y 2 + 4x − 6y − 17 = 0 s, i dreapta d :
5x + 2y − 13 = 0.
a) Să se determine coordonatele centrului s, i raza cercului C .
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei d1 care trece prin centrul cercului C s, i este perpendiculară pe d. Să se afle coordonatele
punctului de intersect, ie al dreptelor d s, i d1 .
30
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ecuat, ia 3 logx 4 + 2 log4x 4 + log16x 4 = 0.

n
√ 1
2. Se consideră dezvoltarea y+ √ , y ∈ R, y > 0 s, i n ∈ N∗ .
24y
a) Să se determine n pentru care coeficient, ii termenilor 1, 2, respectiv 3 ai dezvoltării, formează o progresie
aritmetică.
b) Pentru n = 8, verificat, i dacă există termeni ai dezvoltării astfel ı̂ncât puterea lui y să fie număr natural.
3. Se consideră submult, imea numerelor reale G = (2, ∞) − {3} pe care se defines, te operat, ia
1
x ⋆ y = (x − 2) 3 ln(y−2) + 2.
a) Să se demonstreze că operat, ia ”⋆” este lege de compozit, ie pe G.

b) Să se arate că (G, ⋆) este grup comutativ.
SUBIECTUL II
√
1. Se consideră funct, ia f : D → R (D domeniul maxim de definit, ie), f (x) = x − ax2 + bx + 1, a, b ∈ R, a > 0.
1
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât lim f (x) = − ·
x→∞ 2
b) Pentru a = b = 1 să se determine asimptotele la graficul funct, iei obt, inute.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 51+x + 51−x + 25x + 25−x .
b) Să se discute după valorile parametrului real m numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei f (x) = m.
SUBIECTUL III
a) Să se reprezinte punctele s, i să se calculeze distant, ele BC s, i AC.

c) Să se determine centrul s, i raza cercului circumscris triunghiului ABC.
31
Varianta 3
SUBIECTUL I

1
1. Să se rezolve inecuat, ia logx+ x1 x2 + 2 − 4 ≥ 1.
x
2. Precizat, i dacă există un număr complex z care să ı̂ndeplinească simultan condit, iile:
|z − 1 − 2i| = 3 s, i Re z ≥ 5.


 2x + y + z = 1

 x− y− z = m
3. Se consideră sistemul (S) , m parametru real. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât
3x + y + 2z
 = −1

x + my + z = m

sistemul să fie compatibil s, i, ı̂n acest caz, să se rezolve.
SUBIECTUL II

x+1
3x − 4 3
a) lim .
x→∞ 3x + 2
2x − 3x
b) lim √ ·
x→0 x 1 − x2
1 |x|
2. Se consideră funct, ia f : R\{2} → R, f (x) = e .
x+2
a) Să se stabilească domeniul de derivabilitate al funct, iei s, i să se calculeze derivata funct, iei f .
b) Să se reprezinte grafic funct, ia f , folosind s, i derivata a doua.
c) Să se calculeze următoarea integrală:
Z 1
I= f (x) · (x + 2) · x2 dx.
−1
SUBIECTUL III
x2 y2
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreapta d : x + 5 = 0 s, i elipsa E : + = 1.
20 4
a) Reprezentat, i grafic elipsa s, i dreapta.
b) Fie B s, i C vârfurile situate pe semiaxa pozitivă Oy, respectiv semiaxa Ox negativă. Determinat, i coordonatele
unui punct situat pe dreapta d, aflat la egală distant, ă de punctele B s, i C.
32
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Se consideră expresia P (x) = x2 − x loga t + 3 loga t − 8, unde a, t ∈ R, 0 < a < 1 s, i t > 0.

a) Să se determine t, astfel ı̂ncât P (x) > 0, pentru orice x real.
b) Să se determine t, astfel ı̂ncât ecuat, ia P (x) = 0 să admită o rădăcină dublă situată ı̂n intervalul (0, 3).
2. Să se rezolve ecuat, ia x2 · 2x+1 + 2|x−3|+2 = x2 · 2|x−3|+4 + 2x−1 .
 
6 9 5 6
8 12 7 m
3. Se consideră matricea A =  2 3 1 2 , m parametru real.

4 6 3 4

   
7 x
9 y 
b) Pentru m = 8 să se rezolve ecuat, ia matriceală A · X = 
3, unde X = z .
  
5 t
SUBIECTUL II
1. Să se arate că pentru orice număr real x ≥ 0 este adevărată relat, ia:
x 1
1− ≤√ ≤ 1.
2 x+1
a+x 1 √
2. Se consideră funct, ia f : D → R (D domeniul maxim de definit, ie), f (x) = arctan − ln 1 + x2 , a ∈ R,
1 − ax a
a 6= 0.
a) Să se determine a astfel ı̂ncât lim (−axf ′ (x))x = e2 .
x→∞
b) Pentru a = −2 să se determine domeniul de definit, ie s, i domeniul de derivabilitate ale funct, iei obt, inute. Să
se stabilească intervalele de monotonie ale funct, iei obt, inute.
ln x 1
3. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 1 − − ·
x x
a) Să se rezolve inecuat, ia f (x) ≥ 1.
1 1
b) Calculat, i aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei f , dreptele y = 1, x = s, i x = .
e2 e
SUBIECTUL III
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 1), B(−1, 3) s, i dreapta d : 3x − y − 2 = 0. Să
se determine ecuat, ia cercului care are centrul pe dreapta d s, i trece prin punctele A s, i B.
33
Varianta 2
SUBIECTUL I
√ √ !n
16
2x 32
1. Se consideră dezvoltarea √ + √
16
, n ∈ N∗ , x ∈ R.
8 2x
Cn1 Cn2
a) Determinat, i n astfel ı̂ncât Cn0 , , să fie termeni succesivi ai unei progresii aritmetice.
2 4
b) Pentru n = 8, verificat, i dacă există valori ale lui x astfel ı̂ncât diferent, a dintre termenii al a, selea s, i al
patrulea ai dezvoltării să fie 56.
2. Se consideră polinomul f ∈ R[X], f = X 4 + 2X 3 + aX 2 + bX + c, a, b, c parametri.
a) Să se determine ı̂n funct, ie de coeficient, i suma pătratelor rădăcinilor polinomului f .
b) Pentru a = 3, să se arate că pentru orice b, c ∈ R polinomul f nu poate avea toate rădăcinile reale.
√
c) Să se determine a, b, c ∈ Q, s, tiind că restul ı̂mpărt, irii lui f la X − 1 este egal cu 3 s, i f are rădăcina −1 + 2.
Pentru a, b, c determinat, i, rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia f (x) = 0.
3. a) Să se definească inelul fără divizori ai lui zero s, i să se dea un exemplu de inel fără divizori ai lui zero.
b) Admitem că mult, imea A = {f | f : {0; 1} → R} ı̂nzestrată cu operat, ia de adunare s, i de ı̂nmult, ire a
funct, iilor, formează o structură de inel. Inelul (A, +·) are divizori ai lui zero? Justificat, i răspunsul.
SUBIECTUL II
√
1. Se consideră funct, ia f : D → R (D domeniul maxim de definit, ie), f (x) = ax + bx2 + cx + 1, a, b, c parametri
reali, a, b > 0.
a) Să se determine a, b s, i c astfel ı̂ncât graficul funct, iei să admită spre +∞ asimptotă paralelă cu dreapta
y = 4x − 2, iar spre −∞ asimptota orizontală y = −1.
b) Pentru a = 2, b = 4 s, i c = 4 să se reprezinte grafic funct, ia obt, inută.
Z a
−a
1 π
1+x
Z 2
Z 4
− 12 1−x −π
4
π π
4 4
SUBIECTUL III
a) Reprezentat, i punctele s, i calculat, i distant, ele BC s, i AC.
c) Determinat, i centrul s, i raza cercului circumscris triunghiului ABC.
34
Varianta 3
SUBIECTUL I

3
1. Să se rezolve inecuat, ia log2x−x2 x − > 0.
2
2. Precizat, i dacă există un număr complex z care să ı̂ndeplinească simultan condit, iile:
|z − 1 − 2i| = 3 s, i Re z ≥ 5.
2
x22 x23

x1

3. a) Calculat, i determinantul ∆ = x1 x2 x3 , scriind rezultatul ca produs de factori.
1 1 1
b) Să se demonstreze că dacă polinomul f ∈ C[X], f = aX 2 + bX + c (a, b, c parametri), are trei rădăcini
distincte, atunci a = b = c = 1.
c) Să se determine valorile parametrului m pentru care ecuat, ia
(m2 − 3m + 2)x2 − (m2 − 5m + 4)x + m − m2 = 0
are cel put, in trei rădăcini distincte.
SUBIECTUL II
1. Se consideră progresia geometrică (bn )n≥1 cu b1 > 0, cu rat, ia q ∈ (0, 1) s, i sumele Sn = b1 + b2 + · · · + bn s, i

Tn = b31 + b32 + · · · + b3n .
a) Să se calculeze Sn s, i Tn ı̂n funct, ie de b1 s, i q.

108
b) S, tiind că lim Sn = 3 s, i lim Tn = , să se afle primul termen b1 s, i rat, ia q.
n→∞ n→∞ 13
p
2. Se consideră expresia definită prin f (x) = 3 x2 + (m − 2)x − m + 2, m parametru real.
a) Să se determine mult, imea valorilor lui m pentru care domeniul de definit, ie al funct, iei coincide cu domeniul
de derivabilitate.
b) Pentru m = −2 să se stabilească monotonia s, i punctele de extrem ale funct, iei obt, inute.
a 2
3. Precizat, i dacă există numerele reale a s, i b astfel ı̂ncât funct, ia F (x) = + b · e x să fie primitiva funct, iei
x
1 2
f (x) = 3 e x pe (0, ∞). Justificat, i răspunsul.
x
SUBIECTUL III
x2 y2
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreapta d : x + 5 = 0 s, i elipsa E : + = 1.
20 4
a) Reprezentat, i grafic elipsa s, i dreapta.
b) Fie B s, i C vârfurile situate pe semiaxa pozitivă Oy, respectiv semiaxa Ox negativă. Determinat, i coordonatele
unui punct situat pe dreapta d, aflat la egală distant, ă de punctele B s, i C.
35
BACALAUREAT 2000
SIMULARE - MARTIE
Varianta 1
SUBIECTUL I
Se dau funcţiile f : R → R, f (x) = x3 + 8x2 − 8 şi g : (0, ∞) → R, g(x) = ln x.

3
1. Să se calculeze (f + g) şi (f + g)(1).
4
2. Să se arate că f + g este strict crescătoare pe (0, ∞).

3
3. Să se deducă din 1. şi 2. că ecuaţia (f + g)(x) = 0 are o singură rădăcină ı̂n intervalul ,1 .
4
4. Se notează cu x1 , x2 , x3 ∈ C rădăcinile ecuaţiei f (x) = 0 şi cu Sn = xn1 + xn2 + xn3 , n ∈ N, n ≥ 1.
a) Să se calculeze S1 , S2 şi S3 .
b) Să se arate că Sn ∈ Z, (∀) n ≥ 1.
SUBIECTUL II
   
 1 x 0 
Se consideră mulţimea G = A(x) ∈ M3 (R) | A(x) = 0 1 0 , x ∈ R .
 
0 0 3x
1. Să se arate că A(x) · A(y) = A(x + y), (∀) x, y ∈ R.
2. Folosind eventual rezultatul de la 1., să se arate că:
a) A(x) · A(y) = A(y) · A(x), (∀) x, y ∈ R.
b) A(x) · A(0) = A(x), (∀) x ∈ R.
c) A(x) · A(−x) = A(0), (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că (G, ·) este grup comutativ.
3. Să se calculeze An (2), (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
√
Se dă funcţia f : D → R, D ⊂ R, f (x) = 4
2 − lg x, unde D este domeniul maxim de definiţie al funcţiei.
1. Să se determine D.
2. Să se determine x ∈ D astfel ı̂ncât termenul al cincilea din dezvoltarea binomului (1 + xf (x) )6 să fie 15.
3. a) Să se calculeze f ′ (x) pentru x ∈ (0, 100).
b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei ı̂n punctul A(10, f (10)).
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
Se defineşte şirul (In )n≥0 prin: I0 = ex dx şi In = xn ex dx, (∀) n ≥ 1.
0 0
1. Să se calculeze I0 şi I1 .
2. Utilizând integrarea prin părţi, să se demonstreze că In+1 = e − (n + 1)In , (∀) n ≥ 0.
3. Să se arate că şirul (In )n≥0 este:
a) descrescător;
b) convergent.
4. Să se calculeze:
a) lim In ;
n→∞
b) lim nIn .
n→∞
1
Varianta 2
SUBIECTUL I

−ax + y + z = −1

Se consideră sistemul x − ay + z = a , unde a este parametru real.


x+y−z =2
1. Să se determine valorile lui a pentru care sistemul are soluţie unică.
2. Să se rezolve sistemul pentru a = −1.
3. Să se arate că pentru a = 3 sistemul nu are soluţii.
SUBIECTUL II
1 1 1
Fie P (X) = X 2 − 4X + 3. Pentru orice n ∈ N, n ≥ 4, se defineşte şirul (an )n≥4 prin an = + + +
P (4) P (5) P (6)
1
... + ·
P (n)
1. Să se demonstreze că şirul (an )n≥4 este crescător.
(n − 3)(3n − 4)
2. Să se arate că an = , (∀) n ≥ 4.
4(n − 1)(n − 2)
3. Să se deducă lim an .
n→∞
SUBIECTUL III
Pentru fiecare n ∈ N se consideră funcţia fn : R → R, fn (x) = (x2 − 4x + 3)2n+1 .
1. Să se arate că fn (x) ≥ fn (2), (∀) x ∈ R, (∀) n ∈ N.
2. Dreapta y = a cu a > −1 intersectează graficul funcţiei ı̂n punctele A şi B. Să se calculeze coordonatele
mijlocului segmentului [AB].
3. a) Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei f2 (x) = 0.
b) Să se afle care dintre rădăcini sunt puncte de extrem ale funcţiei f2 .
Z
dx
4. Să se calculeze , x ∈ (1, 3).
f0 (x)
SUBIECTUL IV
Se dă polinomul S(X) = (X 2 − 4X + 3)7 .
1. a) Să se afle toate rădăcinile xi , 1 ≤ i ≤ 14 ale polinomului dat.
14 14
X X 1
b) Să se calculeze xi şi ·
i=1
x
i=1 i
14
X
2. Forma algebrică a polinomului dat este S(X) = ak Xk . Folosind eventual relaţiile dintre rădăcini şi coeficienţi,
k=0
să se deducă valorile coeficienţilor a13 şi a1 .
√ √
3. Să se demonstreze că există p, q ∈ N∗ astfel ı̂ncât S( 2) = p − q 2.
2
SIMULARE - MARTIE
Varianta 1
Profilul economic, fizică-chimie, chimie-biologie
SUBIECTUL I
ax2 + b
Fie a, b ∈ (0, ∞) şi funcţia f : R\{1} → R, f (x) = ·
x−1
f (x)
a) lim ·
x→∞ x
b) lim [f (x) − ax].
x→−∞
c) lim f (x) şi lim f (x).

x→1 x→1
x>1 x<1
2. a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ R\{1}.

b) Să se arate că funcţia f ′ are pe R\{1} două rădăcini distincte.
c) Să se determine punctul de maxim al funcţiei f .
SUBIECTUL II
n
1
Fie şirurile (an )n≥1 şi (bn )n≥1 definite astfel: an = şi bn = ln an , n ≥ 1.
3
1. Să se arate că (∃) q ∈ R astfel ı̂ncât an+1 = qan , (∀) n ≥ 1.
2. a) Să se calculeze bn+1 − bn , n ≥ 1.
b) Să se precizeze care dintre cele două şiruri este progresie aritmetică.
a) a1 + a2 + . . . + an , n ∈ N∗ .
b) b1 + b2 + . . . + bn , n ∈ N∗ .
X n
c) lim ak .
n→∞
k=1
n
! n
1 X X
d) lim − ak · bk .
n→∞ 2
k=1 k=1
SUBIECTUL III

x−2 1
Pentru x ∈ R se consideră matricea A = .
1 x−2
1. Să se determine valorile lui x pentru care det A = 0.
2. a) Să se calculeze A2 .
b) Să se demonstreze că A2 = (2x − 4)A − det A · I2 .
3. Să se arate că A2 = (2x − 4)A dacă şi numai dacă x ∈ {1; 3}.
n−1
n 2 2n−1
4. Dacă x = 3, să se demonstreze că A = , (∀) n ∈ N∗ .
2n−1 2n−1
SUBIECTUL IV
√ √
Se dă funcţia f : [0, 3] → R, f (x) = (x 2 − 3)10 .
Z
1. Să se calculeze f (x) dx, x ∈ [0, 3].
3
2. Fie F : [0, 3] → R o primitivă a lui f .
a) Să se studieze monotonia funcţiei F .

b) Să se determine punctele de extrem ale funcţiei F .
3. Să se rezolve ecuaţia F ′′ (x) < 0, x ∈ [0, 3].
√ √
4. Să se demonstreze că tangentele la graficul funcţiei F ı̂n punctele A(0, F (0)) şi B( 6, F ( 6)) sunt paralele.
4
Varianta 2
SUBIECTUL I
Se consideră polinomul P (X) = X 2 (X − 2)2 + a, a ∈ R.
1. Să se calculeze P (1 − i).
2. Să se arate că P (1 − i) = P (1 + i).
3. Să se formeze o ecuaţie de gradul al doilea cu coeficienţi reali care admite ca rădăcini numerele 1 + i şi 1 − i.
4. Dacă P (X) are rădăcina 1 + i, să se rezolve ecuaţia P (x) = 0.
SUBIECTUL II
0 0
C Cn1 An A1n
Se consideră f , g : N\{0, 1, 2} → R definite prin f (n) = n2 3 , g(n) = 2 , n ≥ 3.
Cn Cn An A3n
n − n3
1. Să se arate că f (n) = şi g(n) = 2n − 2n2 , n ≥ 3.
3
f (n) f (n2 )
2. Să se calculeze lim şi lim ·
n→∞ g(n) n→∞ g(n3 )
1 A B
3. a) Să se arate că există A, B ∈ R astfel ı̂ncât = + , (∀) k ∈ N, k ≥ 3.
f (k) (k − 1)k k(k + 1)
n n
X 1 X 1
b) Să se calculeze , pentru n ≥ 3 şi lim ·
f (k) n→∞ f (k)
k=1 k=3
SUBIECTUL III
√ √
Pe R se defineşte legea de compoziţie ”⋆” prin x ⋆ y = xy − (x + y) 2 + 2 + 2, x, y ∈ R.
1. a) Să se arate că legea ”⋆” este comutativă.
√
b) Să se arate că intervalul [ 2, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
√ √
2. a) Să se determine y ∈ [ 2, ∞) astfel ı̂ncât x ⋆ y = x, (∀) x ∈ [ 2, ∞).
√
b) Să se deducă existenţa elementului neutru al legii ”⋆” pe [ 2, ∞).
√ √ √
c) Pentru a ∈ ( 2, ∞) fixat, să se determine y ∈ ( 2, ∞) care verifică relaţia a ⋆ y = 1 + 2.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : [0, 1] → R, f (x) = ex − 1 − cos x.
1. a) Să se calculeze f (0) şi f (1).
b) Să se demonstreze că f are cel puţin o rădăcină ı̂n intervalul (0, 1).
2. a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ [0, 1].
b) Să se demonstreze că f ′ are semn constant pe [0, 1].
c) Să se demonstreze că f are o singură rădăcină ı̂n intervalul (0, 1).
Z
a) f (x) dx, x ∈ [0, 1].
Z 1
b) f (x) dx
0
5
SIMULARE - MARTIE
Varianta 1
Profilul industrial silvic, agricol, sportiv-real
SUBIECTUL I

a−1 b2 + 1
Pentru a, b ∈ R se consideră matricea A = .
−1 a
1. a) Să se calculeze det A.
b) Să se arate că det A ≥ 0, (∀) a, b ∈ R.
c) Să se arate că det A = 0 ⇔ a = 1 şi b = 0.
2. Pentru a = b = 1 să se calculeze:
a) A2 şi A4 .
b) A−1 folosind eventual 2. a).
c) A2000 .
3. Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât A2 = −4I2 .
SUBIECTUL II
x
Fie f : D → R, f (x) = ln , unde D este domeniul maxim de definiţie al funcţiei.
x+1
1. a) Să se determine D.
b) Să se determine lim f (x) şi lim f (x).
x→∞ x→0
′
2. a) Să se calculeze f (x), x ∈ D.
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f .
c) Să se arate că există A, B ∈ R astfel ı̂ncât
A B
f ′ (x) = − , x ∈ D.
x x+1
d) Să se calculeze lim (f ′ (1) + f ′ (2) + . . . + f ′ (n)).
n→∞
3. Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul A(1, f (1)).
SUBIECTUL III
Pe R se defineşte legea ”⋆” prin x ⋆ y = x + ay + 3, a ∈ R.
1. Să se arate că ”⋆” este comutativă ⇔ a = 1.
2. Fie I = [−3, ∞) şi a = 1. Să se arate că:
a) I este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
b) ”⋆” are element neutru pe 1.
c) I conţine un singur element simetrizabil ı̂n raport cu legea ”⋆”.
3. Pentru a = 1 să se rezolve ecuaţia x ⋆ x ⋆ x ⋆ x ⋆ x ⋆ x = 37.
SUBIECTUL IV
Se dă funcţia f : R → R, f (x) = (2x − 3)5 .
Z
1. Să se calculeze f (x) dx.
2. Fie F : R → R o primitivă a funcţiei f . Să se calculeze F ′′ (x).

a4
3. Ştiind că f (x) = a5 x5 + a4 x4 + a3 x3 + a2 x2 + a1 x + a0 , să se calculeze a3 şi ·
a5
6
Varianta 2
SUBIECTUL I

x + 2y = 3

Pentru m ∈ R se consideră sistemul 2x − y = 1 .


3x + my = 5
1. Să se rezolve sistemul pentru m = 2.

2. Să se arate că pentru m 6= 2 sistemul nu are soluţii.
3. Într-un sistem cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele d1 : x + 2y − 3 = 0, d2 : 2x − y − 1 = 0 şi
dm : 3x + my − 5 = 0, m ∈ R.
a) Să se deducă din 1. că dreptele d1 şi d2 se intersectează ı̂n A(1, 1).
b) Să se deducă din 1. şi 2. că A ∈ dm dacă şi numai dacă m = 2.
SUBIECTUL II
√
Fie f : D → R, f (x) = x2 − 3x + 2 − x, unde D este domeniul maxim de definiţie.
1. Să se determine D.
2. Să se determine coordonatele punctului de intersecţie al graficului funcţiei f cu axa Ox.
a) lim f (x).
x→∞
b) lim f (x)
x→−∞
SUBIECTUL III

1 x
Se consideră mulţimea G = A(x) ∈ M2 (R) A(x) = x∈R .
0 1
1. Să se arate că A(x)A(y) = A(x + y), (∀) x, y ∈ R.
2. Să se arate că:
a) A(x)A(y) = A(y)A(x), (∀) x, y ∈ R.

b) A(x)A(0) = A(x), (∀) x ∈ R.
c) A(x)A(−x) = A(0), (∀) x ∈ R.
d) (G, ·) este grup comutativ.
3. Să se calculeze An (3), n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
x2 + ax + b
Fie f : (1, ∞) → R, f (x) = , a, b ∈ R.
x−1
1. Să se determine f ′ (x), x ∈ (1, ∞).
2. Să se determine a şi b astfel ı̂ncât f (2) = 1 şi f ′ (2) = 0.
3. Dacă a = −3 şi b = 3, se cere:
a) Să se stabilească semnul lui f ′ pe (1, ∞).
b) Să se determine intervalele de monotonie ale lui f .
Z 2 Z 3 2
x − 3x + 3 x − 3x + 3
4. Să se calculeze dx, x ∈ (1, ∞) şi dx.
x−1 2 x−1
7
SIMULARE - MARTIE
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se demonstreze că suma S = ab4 + aba + a1b este divizibilă cu 7 (termenii sumei sunt numere naturale ı̂n
baza 10).
2. Suma a trei numere naturale este 37. Dacă se măreşte primul cu 150% din el, al doilea se micşorează cu 25%
din el, iar al treilea se micşorează cu 5, atunci numerele obţinute sunt egale. Să se afle numerele.
SUBIECTUL II

6x + 9
1. Determinaţi elementele mulţimii A = x ∈ Z 3x + 2 ∈ Z

2. Să se determine rădăcinile polinomului P (X) = 2X 3 − 7X 2 − 5X + 4, ştiind că P (X) este divizibil cu X + 1.
3. Să se rezolve ecuaţiile:
2 2
a) 9x − 4 · 3x −1 + 3 = 0.
−1
x+5
b) log3 + 2 log9 (x + 1) = 1.
x+3
SUBIECTUL III
 
2 x 3
1. Fie matricea A = x −1 x .
1 2 m
a) Să se calculeze det A.
b) Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât matricea A să fie inversabilă pentru orice x ∈ R.
2. Pe mulţimea R definim legea de compoziţie x ⋆ y = xy + 3x + 3y + 6.
a) Să se arate că (R, ⋆) este monoid comutativ.
b) Să se găsească elementele inversabile ale monoidului.
SUBIECTUL IV
1. Fie un triunghi ABC, dreptunghic ı̂n A, iar D mijlocul segmentului [BC]. Punctul E este simetricul lui B faţă
de dreapta AD. Să se arate că:
a) EC k AD.
b) Punctele A, B, C, E sunt vârfurile unui patrulater inscriptibil.
2. Se consideră tetraedrul SABC ale cărui muchii [SA], [SB], [SC] sunt două câte două perpendiculare şi BC = a,
AC = b, AB = c. Se cere:
a) Să se calculeze lungimile muchiilor [SA], [SB], [SC].
b) Să se calculeze volumul tetraedrului SABC.
c) Să se arate că proiecţia H a lui S pe planul (ABC) coincide cu punctul de concurenţă al ı̂nălţimilor
triunghiului ABC.
d) Să se arate că aria triunghiului SBC este medie proporţională ı̂ntre ariile triunghiurilor HBC şi ABC.
8
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Într-o clasă sunt băieţi şi fete. Numărul băieţilor este cu 3 mai mare decât numărul fetelor. Dacă ar mai veni
4 băieţi şi ar pleca 4 fete, atunci numărul băieţilor ar fi de două ori mai mai mare decât numărul fetelor. Să se
afle câţi elevi sunt ı̂n clasă.
3x + 5
2. Să se afle z ∈ Z astfel ı̂ncât fracţia să reprezinte un număr ı̂ntreg.
2x − 3
SUBIECTUL II
Fie ecuaţia x2 − mx + m − 1 = 0, unde m este parametru real şi x1 , x2 soluţiile ei.
a) Să se determine valorile parametrului m pentru care are loc relaţia
x21 + x22
> x1 + x2 .
x1 + x2
b) Să se determine m astfel ı̂ncât x10 10

1 + x2 = 2.
SUBIECTUL III
1. Să se rezolve ecuaţia log5 (x + 5) = 3 − log5 (x + 25).

1 2 u v
2. Fie matricea A = ∈ M2 (R) şi matricea B = ∈ M2 (R). Determinaţi u, v ∈ R pentru care are
1 0 0 3
loc egalitatea AB = BA.
3. Pe mulţimea G = (3, ∞) se defineşte legea ”⋆” prin x ⋆ y = xy − 3(x + y) + 12.
a) Să se arate că (G, ⋆) este grup comutativ.
b) Să se rezolve ecuaţia x ⋆ 8 = 13.
SUBIECTUL IV
1. Se consideră rombul ABCD şi un punct F ∈ (BC). Dreapta DF intersectează dreapta AB ı̂n E. Notăm cu M
mijlocul lui [DF ] şi cu G mijlocul lui [EF ]. Să se arate că:
a) triunghiurile BEG şi CDM sunt asemenea;
b) CD · BG = CM · BE;
c) AD2 = AE · CF .
√
2. Un paralelipiped dreptunghic are lungimea diagonalei egală cu 5 38 cm şi dimensiunile direct proporţionale cu
numerele 2, 3 şi 5.
a) Să se calculeze dimensiunile paralelipipedului.
b) Să se calculeze aria aria totală şi volumul paralelipipedului.
c) Paralelipipedul este din lemn. Se vopsesc toate feţele lui, apoi se taie cu plane paralele cu feţele astfel ı̂ncât
să se obţină cuburi cu muchia de 5 cm.
(i) Câte tăieturi se vor face ı̂n total.
(ii) Dintre cuburile obţinute câte au vopsite numai trei feţe? Dar numai o faţă?
9
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ax5 + bx2 + c, a, b, c parametri reali. Să se determine a, b şi c astfel
ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite simultan următoarele condiţii:
Z 1
f (0) = 1, f ′ (1) = 36, f (x) dx = 3.
0
   
1 0 0 0 1 2
2. Se consideră matricele I3 = 0 1 0 şi A = 0 0 3.
0 0 1 0 0 0
a) Să se determine matricele A2 şi A3 .

b) Să se determine matricea B = 6A5 − 3A2 + 6I2 .
c) Să se calculeze determinantul matricei B.
3. Să se rezolve ecuaţia log2 (25x + 7) = 2 + log2 (5x + 1).
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(4, 5), B(−2, −3) şi C(5, 4).
a) Să se calculeze lungimile segmentelor [AB], [BC] şi [AC].
b) Să se arate că triunghiul ABC este dreptunghic.
c) Să se determine coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 − 3X 2 + aX − 5, a ∈ R. Pentru n ∈ N∗ , definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , unde x1 ,

x2 , x3 ∈ C sunt rădăcinile polinomului f .
a) Să se arate că S3 − 3S2 + aS1 − 15 = 0.
b) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât S3 = −21.
Z (n+1)π
1 1
2. Se consideră funcţiile f , F : R → R, f (x) = e−x sin x, F (x) = − e−x sin x − e−x cos x şi In = f (x) dx,
2 2 nπ
n ∈ N.
a) Să se arate că F este o primitivă a funcţiei f .
b) Să se calculeze I0 şi să se arate că Ik = (−1)k e−kπ I0 , pentru orice k ∈ N.
SUBIECTUL III
√
Se consideră mulţimea numerelor reale R şi submulţimea sa G = {a + b 2 | a, b ∈ Z, a2 − 2b2 = 1}.
√ √
a) Să se demonstreze că dacă a, b, c, d ∈ Z şi a + b 2 = c + d 2, atunci a = c şi b = d.
b) Să se demontreze că G este parte stabilă a lui R faţă de operaţia de ı̂nmulţire a numerelor reale.
√ 1
c) Să se arate că dacă x = a + b 2 şi x ∈ G, atunci x 6= 0 şi ∈ G.
x
√
d) Să se găsească un element x = a + b 2 ∈ G cu proprietatea că b 6= 0.
e) Să se arate că mulţimea G are cel puţin 200 de elemente.
SUBIECTUL IV
x x
3 4
Se consideră funcţiile f , g : R → R, f (x) = + − 1 şi g(x) = f (x) − 1 + x.
7 7
10
a) Să se determine g ′ (x), pentru orice x ∈ R.
b) Să se stabilească semnul funcţiei g ′′ şi să se precizeze monotonia funcţiei g ′ .

c) Utilizând teorema lui Rolle pentru funcţia g să se demonstreze că există c ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât g ′ (c) = 0. Să se
arate că punctul c este unic.
d) Deduceţi că funcţia g este strict descrescătoare pe (0, c) şi strict crescătoare pe (c, 1), unde c este definit la
punctul c).
e) Să se arate că pentru orice x ∈ [0, 1], g(x) ≤ 1.
f ) Să se arate că aria suprafeţei plane limitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0, x = 1,
1
este mai mică decât ·
2
11
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = X 3 + 6X 2 + 11X + 6.

a) Să se calculeze f (−1).
b) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la X + 1.
c) Să se rezolve ecuaţia f (x) = 0.
2. Să se rezolve inecuaţia Cn0 + Cn1 + . . . + Cnn ≥ 64, n ∈ N∗ .
6x5 + 3x2 + 1
3. Se consideră funcţia g : R\{0} → R, g(x) = . Să se stabilească asimptota oblică spre +∞ la
x4
graficul funcţiei g.
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4), B(−3, −4) şi C(3, −4).
SUBIECTUL II
1. Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = 2xy − 6x − 6y + 21,
pentru orice x, y ∈ R.
a) Să se arate că legea ”⋆” este asociativă şi comutativă.
b) Să se determine elementul neutru legii ”⋆”.
c) Considerăm mulţimea G = (3, ∞). Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
Z 1
3k x
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x3x ). Pentru orice k ∈ N∗ se defineşte Ik = k 2
dx.
0 1 + k3 x
f (x)
a) Să se calculeze lim ·
x→∞ 2x
b) Să se calculeze Ik , k ∈ N∗ .
SUBIECTUL III

1 1 1

1. Să se arate că x y z = (y − x)(z − x)(z − y).
x2 y2 z2
2. Se consideră a, b, c, d numere reale distincte două câte două. Se definesc funcţiile f , g : R → R, f (x) =
(x − a)(x − b)(x − c)(x − d) şi g(x) = x2 + x + 1.
a) Să se arate că f ′ (x) = (a − b)(a − c)(a − d).

1 1 1 1

a b c d
b) Să se demonstreze că ∆ = 2 2 2 = 0.
a b c d2
g(a) g(b) g(c) g(d)
c) Dezvoltând determinantul ∆ după ultima linie, deduceţi identitatea
g(a) g(b) g(c) g(d)
+ + + = 0.
f ′ (a) f ′ (b) f ′ (c) f ′ (d)
SUBIECTUL IV
x x
3 5
Se consideră funcţiile f , g : R → R, f (x) = + − 1 şi g(x) = f (x) − 1 + x.
8 8
12
a) Să se determine g ′ (x), pentru orice x ∈ R.
b) Să se stabilească semnul funcţiei g ′′ şi să se precizeze monotonia funcţiei g ′ .

c) Utilizând teorema lui Rolle pentru funcţia g să se demonstreze că există a ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât g ′ (a) = 0. Să se
arate că punctul a este unic.
d) Deduceţi că funcţia g este strict descrescătoare pe (0, a) şi strict crescătoare pe (a, 1), unde a este definit la
punctul c).
e) Deduceţi că pentru orice x ∈ [0, 1], g(x) ≤ 0.
f ) Să se arate că aria suprafeţei plane limitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0, x = 1,
1
este mai mică decât ·
2
13
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = xex .

a) Să se determine f ′ (x), pentru orice x ∈ R.
b) Să se rezolve ecuaţia f ′ (x) = 0.
Z 1
c) Să se calculeze f (x) dx.
0
2. Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = x + y + 4, pentru
orice x, y ∈ R.
a) Să se arate că legea ”⋆” este asociativă.
b) Să se arate că e = −4 este elementul neutru al legii ”⋆”.
c) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relaţia x ⋆ (−x − 8) = −4.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuaţie (x + 3)2 + (y + 5)2 = 169.
a) Să se determine coordonatele centrului şi raza cercului.
b) Să se verifice că punctul P (2, 7) este situat pe cerc.
c) Să se scrie ecuaţia tangentei la cerc ı̂n punctul P (2, 7).
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul (1 + X + X 2 )10 cu forma sa algebrică f = a20 X 20 + . . . + a1 X + a0 .

a) Să se determine a0 şi a1 .
b) Să se calculeze f (1), f (−1), f (i).
c) Să se calculeze suma coeficienţilor polinomului f .
1
d) Să se arate că a0 + a4 + . . . + a16 + a20 = (f (1) + f (−1) + f (i) + f (−i)).
4
(x + 1)3 (x + 1)3
2. Se consideră funcţiile f , F : (−1, ∞) → R, f (x) = (x+1)2 ln(x+1) şi F (x) = ln(x+1)− +
3 9
1
·
9
a) Să se arate că pentru orice x ∈ (−1, ∞), F ′ (x) = f (x).
F (x)
x→0 x2
SUBIECTUL III
   
−4 2 2 2 2 2
Se consideră matricele A =  2 −4 2 , B = 2 2 2 şi C = aA + bB, unde a, b sunt parametri reali.
2 2 −4 2 2 2
a) Să se calculeze determinantul matricei A şi să se determine rangul ei.
b) Să se demonstreze că rang(aA + bB) = 3 dacă şi numai dacă ab 6= 0.
c) Să se arate că A2 = −6A şi B 2 = 6B.
d) Să se arate că AB = BA.
e) Să se demonstreze prin inducţie că dacă matricea X ∈ M3 (R) astfel ı̂ncât X 2 = tX, t ∈ R, atunci pentru
orice n ∈ N∗ avem X n = tn−1 X.
f ) Să se determine matricea C n , ∀ n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
1 1
Se consideră funcţiile f , F : (0, ∞) → R, f (x) = b
şi F (x) = x1−b , b ∈ R, b > 1. Pentru n ∈ N, n ≥ 1,
x 1−b
definim şirul an = f (1) + f (2) + . . . + f (n).
14
b) Utilizând teorema lui Lagrange să se arate că pentru orice k ∈ N, k ≥ 1, există ck ∈ (k, k + 1) astfel ı̂ncât
F (k + 1) − F (k) = f (ck ).
c) Să se arate că pentru orice k ∈ N, k ≥ 1, au loc inegalităţile:
1 1
b
< F (k + 1) − F (k) < b ·
(k + 1) k
d) Să se arate că şirul (an )n≥1 este crescător.

b
e) Utilizând rezultatul de la punctul c), să se demonstreze că an < , ∀ n ∈ N∗ .
b−1
f ) Deduceţi că şirul (an )n≥1 este convergent.
15
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 4x + 1 + m, unde m este un parametru real.

a) Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât pentru orice x ∈ R, f (x) ≥ 0.
√ √
b) Să se verifice că pentru orice m ∈ R, avem f ( 7 − 2) = f (− 7 − 2).
2. Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = x + y − 4, pentru
orice x, y ∈ R.
b) Să se arate că e = 4 este elementul neutru al legii ”⋆”.
c) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relaţia x ⋆ (−x + 8) = 4.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul (1 − X + X 2 )10 cu forma sa algebrică f = a20 X 20 + . . . + a1 X + a0 .

1
4
2x
2. Se consideră funcţia f : R\{−1; 1} → R, f (x) = 2 ·
x −1
a b
a) Să se determine a, b ∈ R cu proprietatea f (x) = + , ∀ x ∈ R\{−1; 1}.
x+1 x−1
Z 3
b) Să se calculeze f (x) dx.
2
SUBIECTUL III
   
4 −2 −2 −2 −2 −2
Se consideră matricele A = −2 4 −2, B = −2 −2 −2 şi C = aA + bB, unde a, b sunt parametri
−2 −2 4 −2 −2 −2
reali.
a) Să se calculeze determinantul matricei A şi să se determine rangul ei.
b) Să se demonstreze că rang(aA + bB) = 3 dacă şi numai dacă ab 6= 0.
c) Să se arate că A2 = 6A şi B 2 = −6B.
e) Să se demonstreze prin inducţie că dacă matricea X ∈ M3 (R) astfel ı̂ncât X 2 = tX, t ∈ R, atunci pentru
orice n ∈ N∗ avem X n = tn−1 X.
SUBIECTUL IV
1
Se consideră funcţiile f , F : (1, ∞) → R, F (x) = ln(1 + ln x) şi f (x) = · Pentru n ∈ N, n ≥ 2, definim
x(1 + ln x)
şirul an = f (1) + f (2) + . . . + f (n).
16
F (k + 1) − F (k) = f (ck ).
1 1
< F (k + 1) − F (k) < ·
(k + 1)(1 + ln(k + 1)) k(1 + ln k)

e) Utilizând rezultatul de la punctul c), să se demonstreze că an ≥ F (n + 1) − F (2), ∀ n ∈ N, n ≥ 2.
f ) Deduceţi că limita şirului (an )n≥2 este +∞.
17
Varianta 5
SUBIECTUL I

√ √
2. Să se rezolve ecuaţia log2 (9x + 7) = 2 + log2 (3x + 1).
3. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x3 ln x
a) Să se determine f ′ (x) pentru orice x ∈ (0, ∞).
b) Să se determine primitiva F : (0, ∞) → R a funcţiei f care are proprietatea F (1) = 0.
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii: d1 : x + 2y − 3 = 0, d2 : 2x + y − 3 = 0
şi d3 : 3x + 2y − 5 = 0.
a) Să se determine punctul de intersecţie al dreptelor d1 şi d2 .
b) Să se arate că dreptele d1 , d2 şi d3 sunt concurente.
c) Să se scrie ecuaţia cercului de centru O(0, 0) care trece prin punctul de concurenţă al celor trei drepte.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + 1, a ∈ R şi x1 , x2 , x3 ∈ C rădăcinile sale. Pentru n ∈ N∗ , definim

Sn = xn1 + xn2 + xn3 .
a) Să se arate că S3 + S2 + aS1 + 3 = 0.
b c
2. Se consideră funcţiile f , F : R → R, f (x) = a sin x + b sin 3x + c sin 5x şi F (x) = −a cos x − cos 3x − cos 5x.
3 5
a) Să se arate că pentru orice x ∈ R, F ′ (x) = f (x).
π
b) Să se calculeze F 2kπ + , pentru orice k ∈ Z.
2
c) Să se arate că dacă f (x) ≥ 0 pentru orice x ∈ R, atunci F este identic zero.
SUBIECTUL III
a) În mulţimea numerelor complexe C, să se demonstreze că dacă z1 , z2 ∈ C, atunci
z1 + z2 = z1 + z2 , z1 · z2 = z1 · z2 , z1 = z1 .
Se notează cu z conjugatul lui z.

Se consideră M2 (C), mulţimea matricelor pătratice de ordin doi peste C, şi submulţimea

z w
H = A= z, w ∈ C .
−w z
b) Să se demonstreze că pentru orice A, B ∈ H, matricea A · B ∈ H.
c) Să se demonstreze că dacă A ∈ H şi are determinantul zero, atunci A = O2 .
d) Să se arate că dacă A ∈ H şi A 6= O2 , atunci A−1 ∈ H.
e) Să se găsească A, B ∈ H având proprietatea A · B 6= B · A.
SUBIECTUL IV
Z π3
∗
h πi sinn x
Pentru orice n ∈ N , se consideră funcţia fn : 0, → R, fn (x) = , şi integrala In = fn (x) dx.
3 9 + cos2 x 0
18
h πi
b) Să se determine derivata fn′ (x), ∀ x ∈ 0, , n ∈ N∗ .
3
c) Să se arate că funcţia fn este crescătoare.
h πi π
d) Să se demonstreze că pentru x ∈ 0, are loc relaţia 0 ≤ fn (x) ≤ fn , n ∈ N∗ .
3 3
π π
e) Să se arate că 0 ≤ In ≤ fn · , n ∈ N∗ .
3 3
f ) Să se determine limita şirului (In )n≥1 .
19
Varianta 6
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţiile f , g : R → R, f (x) = x2 − 8x + 1 şi g(x) = −x2 + 4x − 17.

a) Să se arate că f (x) − g(x) ≥ 0 pentru orice x ∈ R.
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane limitate de graficele funcţiilor f şi g, şi dreptele de ecuaţii x = −1,
x = 0.
2. Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = x + y − 10, pentru orice
x, y ∈ R.
b) Să se arate că legea ”⋆” este comutativă.
b) Să se arate că legea ”⋆” este asociativă.
c) Să se arate că e = 10 este elementul neutru al legii ”⋆”.
d) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relaţia x ⋆ (−x + 20) = 10.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuaţie (x − 6)2 + (y − 3)2 = 25.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul (1 − 2X + X 2 )10 cu forma sa algebrică f = a20 X 20 + . . . + a1 X + a0 .

1
4
b c
2. Se consideră funcţiile f , F : R → R, f (x) = a cos x + b cos 2x + c cos 3x şi F (x) = a sin x + sin 2x + sin 3x.
2 3
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f .
b) Să se calculeze F (kπ), pentru orice k ∈ Z.
c) Să se arate că dacă f (x) ≥ 0 pentru orice x ∈ R, atunci F este identic zero.
SUBIECTUL III
z1 + z2 = z1 + z2 , z1 · z2 = z1 · z2 , z1 = z1 .


z −w
H = A= z, w ∈ C .
w z
b) Să se demonstreze că pentru orice A, B ∈ H, matricea A · B ∈ H.
c) Să se demonstreze că dacă A ∈ H şi are determinantul zero, atunci A = O2 .
d) Să se arate că dacă A ∈ H şi A 6= O2 , atunci A−1 ∈ H.
e) Să se găsească A, B ∈ H având proprietatea A · B 6= B · A.
20
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
√ √
Se consideră I0 = 1 − x dx şi Ik = xk · 1 − x dx, ∀ k ∈ N∗ .
0 0
2k
b) Să se demonstreze că pentru orice k ∈ N∗ , Ik = · Ik−1 .
2k + 3
√ √ √
c) Pentru x ∈ [0, 1) se defineşte suma Sn (x) = 1 − x + x 1 − x + . . . + xn−1 1 − x, ∀ n ∈ N∗ . Să se arate că
1
lim Sn (x) = √ ·
n→∞ 1−x
21
Varianta 7
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = 2X 3 − 3X 2 − 17X + 30.

a) Să se calculeze f (2).
b) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la X − 2.
2. Să se rezolve ecuaţia 2e3x − 3e2x − 17ex + 30 = 0.
Z x
3. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât (6t2 − 6t − 17) dt + 30 = 0.
0
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(−3, 4), B(5, −2) şi C mijlocul segmentului
[AB].
a) Să se determine coordonatele punctului C şi lungimea segmentului [AB].
b) Să se scrie ecuaţia cercului de diametru [AB].
c) Să se scrie ecuaţia tangentei la cercul de diametru [AB] care trece prin punctul D(4, 5).
SUBIECTUL II
 
1 0 0
1. În mult, imea matricelor pătratice de ordinul trei peste C, se consideră matricele I3 = 0 1 0 şi A =
  0 0 1
0 3 2
0 0 1.
0 0 0

b) Să se arate că pentru orice z ∈ C determinantul matricei I3 + zA este egal cu 1.
c) Să se demonstreze că I3 = (I3 + A)(I3 − A + A2 ).
d) Să se arate că matricea I3 + A este inversabilă şi să se precizeze inversa sa.
2. a) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R, x 6= 1, are loc identitatea:
xn+1 − x
x + x2 + . . . + xn = ·
x−1
b) Derivând ambii termeni ai identităţii de la punctul a), să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ ,
nxn+1 − (n + 1)xn + 1
1 + 2x + 3x2 + . . . + nxn−1 = ·
(x − 1)2
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = 2xy − 6x − 6y + 21, pentru
orice x, y ∈ R.
b) Să se determine elementul neutru al legii ”⋆”.
c) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc identitatea
n−1
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 2
x (x − 3)n + 3, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori
22
SUBIECTUL IV
Z 1
1
Se consideră funcţia f : [0, 1] → R, f (x) = 2 şi se defineşte şirul (In ) astfel: I0 = f (x) dx şi
x + 2x + 2 0
Z 1
In = xn f (x) dx, n ∈ N, n ≥ 1.
0
a) Să se calculeze I0 şi I1 .

1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, In+2 + 2In+1 + 2In = ·
n+1
c) Să se arate că pentru orice n ∈ N, In+1 ≤ In .
1
d) Utilizând punctele b) şi c) să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 1, 5In+2 ≤ ≤ 5In .
n+1
1 1
e) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, ≤ In ≤ ·
5(n + 1) 5(n − 1)
f ) Să se arate că lim nIn = f (1).
n→∞
23
Varianta 8
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = 2X 3 − X 2 − 5X − 2.

b) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la X + 1.
2. Să se rezolve ecuaţia 2(ln x)3 − (ln x)2 − 5 ln x − 2 = 0, x > 0.
Z x
3. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât (6t2 − 2t − 5) dt − 2 = 0.
0
[AB].
√
SUBIECTUL II
1. În C[X], mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi, se consideră polinomul f = (X + i)6 + (X − i)6 , cu
rădăcinile x1 , x2 , . . ., x6 ∈ C.
b) Considerând forma algebrică a polinomului f = a6 X 6 + a5 X 5 + . . . + a1 X + a0 , determinaţi coeficienţii a6 ,
a5 şi a4 .
c) Să se calculeze suma S = x1 + x2 + . . . + x6 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (1 + x)n , n ∈ N∗ .
a) Să se arate că pentru orice x ∈ R, f (x) = Cn0 + Cn1 x + Cn2 x2 + . . . + Cnn xn , n ∈ N∗ .
b) Derivând cele două expresii ale lui f să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc identitatea:
n(1 + x)n−1 = Cn1 + 2Cn2 x + 3Cn3 x2 + . . . + nCnn xn−1 , ∀ n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III

1 1 1

x2 y2 z2
2. Se consideră a, b, c, d numere reale distincte două câte două. Se definesc funcţiile f , g : R → R, f (x) =
(x − a)(x − b)(x − c)(x − d) şi g(x) = x2 + x + 1.
a) Să se arate că f ′ (x) = (a − b)(a − c)(a − d).

1 1 1 1

a b c d
b) Să se demonstreze că ∆ = 2 2 2 = 0.
a b c d2
g(a) g(b) g(c) g(d)
g(a) g(b) g(c) g(d)

+ + + = 0.
f ′ (a) f ′ (b) f ′ (c) f ′ (d)
24
SUBIECTUL IV
Z 1
1
Se consideră funcţia f : [0, 1] → R, f (x) = 2 şi se defineşte şirul (In ) astfel: I0 = f (x) dx şi
x + 4x + 5 0
Z 1
In = xn f (x) dx, n ∈ N, n ≥ 1.
0

1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, In+2 + 4In+1 + 5In = ·
n+1
c) Să se arate că pentru orice n ∈ N, In+1 ≤ In .
1
d) Utilizând punctele b) şi c) să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 1, 10In+2 ≤ ≤ 10In .
n+1
1 1
e) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, ≤ In ≤ ·
10(n + 1) 10(n − 1)
f ) Să se arate că lim nIn = f (1).
n→∞
25
Varianta 9
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = X 3 − 2X 2 − 5X + 6.

2. Să se rezolve ecuaţia (ln x)3 − 2(ln x)2 − 5 ln x + 6 = 0, x > 0.
Z x
0
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii: d1 : 3x − 2y = 0, d2 : x + 3y − 11 = 0

şi d3 : 2x − 3y + 5 = 0.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX − 1, a ∈ R. Pentru n ∈ N∗ , definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , unde x1 , x2 ,

x3 ∈ C sunt rădăcinile polinomului f .
a) Să se arate că S3 − S2 + aS1 − 3 = 0.
b) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât S3 = 1.
2. Pentru orice x ∈ [0, 1) se defineşte suma
√ √ √
Sn (x) = 1 − x + x 1 − x + · · · + xn−1 1 − x, ∀ n ∈ N∗ .
√ 1 − xn
a) Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ , Sn = 1−x· , x ∈ [0, 1).
1−x
b) Să se calculeze lim Sn (x).
n→∞
Z 1
√
c) Să se calculeze 1 − x dx.
0
SUBIECTUL III

1 + 5a 10a
În M2 (R), mulţimea matricelor pătratice de ordinul doi peste R, se consideră matricea X(a) = ,
−2a 1 − 4a
a ∈ R.
a) Să se calculeze determinantul matricei X(a).
b) Pentru orice a, b ∈ R, să se arate că X(a) · X(b) = X(ab + a + b).
Se consideră mulţimea G = {X(a) | a ∈ (−1, ∞)}.
c) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M2 (R) ı̂n raport cu operaţia de ı̂nmulţire a matricelor.
d) Să se determine (X(1))2 .
e) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ , (X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
x2
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = cos x − 1 + ·
2
26
a) Să se determine f ′ şi f ′′ .
b) Să se arate că f ′ (x) > 0, ∀ x ∈ (0, ∞) şi f ′ (x) < 0, ∀ x ∈ (−∞, 0).
c) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R, f (x) ≥ 0.
d) Pentru funcţia g : R → R, g(x) = cos x, să se arate că aria suprafeţei plane limitate de graficul funcţiei g, axa
5
Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0, x = 1, este mai mare decât ·
6
27
Varianta 10
SUBIECTUL I

2. Să se rezolve ecuaţia 6(ln x)3 − 5(ln x)2 − 2 ln x + 1 = 0, x > 0.
Z x
0
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii: d1 : x + 2y + 6 = 0, d2 : 2x + y + 6 = 0

şi d3 : 3x + 2y + 10 = 0.
SUBIECTUL II

1 + 2a a
1. În M2 (R), mulţimea matricelor pătratice de ordinul doi peste R, se consideră matricea X(a) = ,
−2a 1 − a
a ∈ R.
a) Să se arate că pentru orice a, b ∈ R, X(a) · X(b) = X(ab + a + b).
Se defineşte mulţimea G = {X(a) | a ∈ (−1, ∞)}.
b) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M2 (R) ı̂n raport cu operaţia de ı̂nmulţire a matricelor.
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ , (X(1))n = X(2n − 1).
Z 1
5k x
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x5x ). Pentru orice k ∈ N∗ se defineşte Ik = k 2
dx.
0 1 + k5 x
f (x)
a) Să se calculeze lim ·
x→∞ 2x
∗
b) Să se calculeze Ik , k ∈ N .
SUBIECTUL III

1 1 1

x2 y2 z2
2. Se consideră a, b, c numere reale distincte două câte două. Se definesc funcţiile f , g : R → R, f (x) = (x − a)(x −
b)(x − c) şi g(x) = x2 − 3x + 2.
a) Să se arate că f ′ (x) = (a − b)(a − c).

1 1 1

b) Să se demonstreze că ∆ = a b c = (b − a)(c − a)(c − b).
g(a) g(b) g(c)
g(a) g(b) g(c)

+ + = 1.
f ′ (a) f ′ (b) f ′ (c)
28
SUBIECTUL IV
x2
2
b) Să se arate că f ′ (x) > 0, ∀ x ∈ (0, ∞) şi f ′ (x) < 0, ∀ x ∈ (−∞, 0).
c) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R, f (x) ≥ 0.
x4
d) Deduceţi că pentru orice x ∈ R are loc inegalitatea cos(x2 ) ≥ 1 − ·
2
e) Pentru funct, ia g : R → R, g(x) = cos(x2 ), să se arate că aria suprafeţei plane limitate de graficul funcţiei g, axa
9
10
29
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profilul economic, fizică-chimie şi chimie-biologie
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ax5 + bx2 + c, unde a, b, c sunt parametri reali. Să se determine a, b şi
c astfel ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite simultan următoarele condiţii:
Z 1
f (0) = 1, f ′ (1) = 36, f (x) dx = 3.
0

1 0 4 8
2. Se consideră matricele I2 = şi A = .
0 1 −2 −4
a) Să se determine matricea A2 .

b) Să se determine matricea B = 6A5 − 3A2 + 6I2 .
c) Să se calculeze determinantul matricei B = 6A5 − 3A2 + 6I2 .
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 − 3X 2 + aX − 5, a ∈ R. Pentru n ∈ N∗ , definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , unde x1 ,

x2 , x3 ∈ C sunt rădăcinile polinomului f .
Z t
2. Se consideră I(t) = (cos x + 2 sin x) dx, t ∈ (0, ∞).
0
a) Să se determine I(t), t ∈ (0, ∞).

I(t)
t→0 t
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = xy − 4x − 4y + 20, oricare
ar fi x, y ∈ R.
a) Să se arate că legea este asociativă.
b) Să se determine e ∈ R astfel ı̂ncât x ⋆ e = x, ∀ x ∈ R.
Fie mulţimea G = (4, ∞).
c) Să se arate că G este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
d) Să se rezolve ı̂n G ecuaţia |x ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 5.
de 10 ori x
SUBIECTUL IV
ax2 + bx + c
1. Se consideră funcţia f : R\{3} → R, f (x) = , unde a, b, c parametri reali. Să se determine a, b şi c
x−3
astfel ı̂ncât graficul funcţiei f să admită asimptota y = x + 2, iar punctul A(1, 1) să se afle pe grafic.
x2 − x − 2
2. Se consideră funcţia g : R\{3} → R, g(x) = ·
x−3
30
a) Să se stabilească intervalele de monotonie ale funcţiei g.
4
b) Să se arate că g(x) = x + 2 + , oricare ar fi x ∈ R\{3}.
x−3
4
c) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, g (n) (x) = (−1)n (n!) , ∀ x ∈ R\{3}.
(x − 3)n+1
31
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = X 3 + 6X 2 + 11X + 6.

b) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii lui f la X + 1.
2. Să se rezolve ecuaţia Cn0 + Cn1 + . . . + Cnn = 4, n ∈ N∗ .
SUBIECTUL II

oricare ar fi x, y ∈ R.
c) Să se demonstreze că mulţimea G = (1, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
1
2. Se consideră funcţia g : R\{1} → R, g(x) = 4x − 1 + ·
x−1
a) Să se determine g ′ (x), pentru orice x ∈ R\{1}.
b) Să se stabilească asimptota oblică spre +∞ la graficul funcţiei g.
g(x)
c) Să se calculeze lim ·
x→0 x
SUBIECTUL III

1 1 1

1. Să se arate că x y z = (y − z)(z − x)(z − y).
x2 y2 z2
b)(x − c) şi g(x) = x2 − 2x + 3.
a) Să se arate că f ′ (a) = (a − b)(a − c).

1 1 1

g(a) g(b) g(c)
c) Dezvoltând determinantul ∆ după ultima linie deduceţi identitatea
g(a) g(b) g(c)

+ + = 1.
f ′ (a) f ′ (b) f ′ (c)
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
Se consideră integralele I0 = dx şi In = dx, n ∈ N∗ .
0 4 + x2 0 4 + x2
32
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N este adevărată relaţia
1
4In + In+2 = ·
n+1
xn
c) Să se arate că pentru orice x ∈ [0, 1], 0 ≤ ≤ xn , ∀ n ∈ N∗ .
4 + x2
d) Să se determine limita şirului (nIn )n≥1 .
33
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = x + y + 4, pentru orice
x, y ∈ R.
c) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relaţia x ⋆ (−x − 8) = −4.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = xex .
a) Să se determine f ′ (x), pentru orice x ∈ R.
b) Să se rezolve ecuaţia f ′ (x) = 0.
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuaţie (x − 5)2 + (y − 4)2 = 25.
SUBIECTUL II
1. În C[X], mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi, se consideră polinomul f = (X + i)7 + (X − i)7 , cu
rădăcinile x1 , x2 , . . ., x7 ∈ C.
a6 şi a5 .
(x + 1)3 (x + 1)3 1
2. Se consideră funcţiile f , F : (−1, ∞) → R, f (x) = (x + 1)2 ln(x + 1) şi F (x) = ln(x + 1) − + ·
3 9 9
F (x)
x→0 x2
SUBIECTUL III

2 1
În M2 (R), mulţimea matricelor pătratice de ordinul doi peste R, se consideră matricea A = .
−2 −1
a) Să se calculeze A2 .

x 0
b) Să se determine X ∈ M2 (R), X = , astfel ı̂ncât determinantul matricei X + A să fie egal cu 2.
0 x
c) Să se demonstreze că, pentru orice n ∈ N∗ , An = A.
n(n + 1)
d) Să se demonstreze că, pentru orice n ∈ N∗ , A + 2A2 + . . . + nAn = A.
2
SUBIECTUL IV
3 2
Se consideră funcţiile f , F : (0, ∞) → R, f (x) = x− 2 şi F (x) = − √ ·
x
Pentru n ∈ N, n ≥ 1, definim şirul an = f (1) + f (2) + . . . + f (n).
34
F (k + 1) − F (k) = f (ck ).
3 3
(k + 1) 2 < F (k + 1) − F (k) < k 2 .

e) Utilizând rezultatul de la punctul c), să se demonstreze că an < 3, ∀ n ∈ N, n ≥ 1.
f ) Deduceţi că şirul (an )n≥1 este convergent.
35
Varianta 4
SUBIECTUL I

a) Să se determine m ∈ R atfel ı̂ncât pentru orice x ∈ R, f (x) ≥ 0.
√ √
x, y ∈ R.
c) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relaţia x ⋆ (−x + 8) = 4.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = (X + 1)5 + (X − 1)5 , cu rădăcinile x1 , x2 , . . ., x5 ∈ C.

a4 şi a3 .
d) Să se calculeze suma T = x21 + x22 + . . . + x25 .
2x
2. Se consideră funcţia f : R\{−1; 1} → R, f (x) = ·
x2 −1
a b
a) Să se determine a, b ∈ R cu proprietatea că f (x) = + , ∀ x ∈ R\{−1, 1}.
x+1 x−1
Z 3
2
SUBIECTUL III
   
−4 2 2 2 2 2
Se consideră matricele A =  2 −4 2 , B = 2 2 2 şi C = A + B.
2 2 −4 2 2 2

b) Să se demonstreze că rang(A + B) = 3.
c) Să se arate că A2 = −6A şi B 2 = 6B.
e) Să se demonstreze prin inducţie că dacă matricea X ∈ M3 (R) astfel ı̂ncât X 2 = tX, t ∈ R, atunci pentru orice
n ∈ N∗ avem X n = tn−1 X.
36
SUBIECTUL IV
Pentru orice x ∈ [0, 1) se defineşte suma
√ √ √
Sn (x) = 2 + x + x 2 + x + . . . + xn−1 2 + x, ∀ n ∈ N∗ .
√ 1 − xn
a) Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ , Sn (x) = 2+x· , x ∈ [0, 1).
1−x
n→∞
Z 1 √
c) Să se calculeze 2 + x dx.
0
37
Varianta 5
SUBIECTUL I

a) Să se determine m ∈ R atfel ı̂ncât pentru orice x ∈ R, f (x) ≥ 0.
√ √
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x3 ln x.
Z
b) Să se determine primitivele funcţiei f , f (x) dx, x ∈ (0, ∞).
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : x + 2y − 3 = 0, d2 : 2x + y − 3 = 0

şi d3 : 3x + 2y − 5 = 0.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + 1, a ∈ R care are rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.

Pentru n ∈ N∗ , definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 .
b c
2. Se consideră funcţiile f , F : R → R, f (x) = a sin x + b sin 3x + c sin 5x şi F (x) = −a cos x − cos 3x − cos 5x.
3 5
a) Să se arate că F ′ (x) = f (x), ∀ x ∈ R.
π
b) Să se calculeze F 2kπ + , pentru orice k ∈ Z.
2
Z 5π 2
π
2
SUBIECTUL III
z1 + z2 = z1 + z2 .


z −w
H = A= z, w ∈ C .
w z
b) Să se demonstreze că pentru orice A, B ∈ H, matricea A + B ∈ H.

0 0
c) Să se verifice că matricea O2 = aparţine mulţimii H.
0 0
d) Să se arate că dacă A ∈ H, atunci −A ∈ H.

e) Să se arate că submulţimea H a lui M2 (C), ı̂mpreună cu operaţia de adunare indusă, formează o structură de
grup comutativ.
38
f ) Să se demonstreze că dacă A ∈ H şi are determinantul zero, atunci A = O2 .
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
Se defineşte şirul (In )n∈N astfel: I0 = dx şi In = dx, n ∈ N, n ≥ 1.
0 x+3 0 x+3
1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, avem In+1 + 3In = ·
n+1
c) Să se arate că pentru orice n ∈ N, avem In+1 ≤ In .
d) Utilizând punctele b) şi c), să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 1, au loc inegalităţile:
1
4In+1 ≤ ≤ 4In .
n+1
e) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 1, avem

1 1
≤ In ≤ ·
4(n + 1) 4n
1
f ) Să se arate că limita şirului (nIn )n≥1 este egală cu ·
4
39
Varianta 6
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţiile f , g : R → R, f (x) = x2 − 8x + 1 şi g(x) = −x2 + 4x − 17.

b) Să se calculeze aria suprafeţei plane limitate de graficele funcţiilor f şi g, şi dreptele de ecuaţii x = −1,
x = 0.
x, y ∈ R.
a) Să se arate că legea ”⋆” este comutativă.
d) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relaţia x ⋆ (−x + 20) = 10.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuaţie (x + 3)2 + (y + 5)2 = 169.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = (1 + X + X 2 )10 cu forma sa algebrică f = a20 X 20 + . . . + a1 X + a0 .

b) Să se calculeze f (1), f (−1) şi f (i).
1
4
b c
2 3
Z π
0
SUBIECTUL III

1 1 1

1. Să se arate că x y z = (y − z)(z − x)(z − y).
x2 y2 z2
b)(x − c) şi g(x) = x2 + x + 1.
a) Să se arate că f ′ (a) = (a − b)(a − c).

1 1 1

g(a) g(b) g(c)
c) Să se demonstreze identitatea
g(a) g(b) g(c)
+ + = 1.
f ′ (a) f ′ (b) f ′ (c)
40
SUBIECTUL IV
Pentru orice x ∈ [0, 1) se defineşte suma
√ √ √
Sn (x) = 1 − x + x 1 − x + . . . + xn−1 1 − x, ∀ n ∈ N∗ .
√ 1 − xn
a) Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ , Sn (x) = 1−x· , x ∈ [0, 1).
1−x
n→∞
Z 1 √
c) Să se calculeze 1 − x dx.
0
41
Varianta 7
SUBIECTUL I

b) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii lui f la X − 2.
[AB].
SUBIECTUL II

3x − 2y + z = 1

1. Se consideră sistemul x + y + 2z = −2 , unde m este un parametru real, şi A matricea sistemului.


mx − y + 3z = −1

b) Să se determine valorile lui m pentru care sistemul este compatibil determinat.
c) Pentru m = 4 să se rezolve sistemul.
xn+1 − x
x + x2 + . . . + xn = , ∀ n ∈ N∗ .
x−1
b) Derivând ambii membri ai identităţii de la punctul a), să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ şi x ∈ R,
x 6= 1,
nxn+1 − (n + 1)xn + 1
1 + 2x + 3x2 + . . . + nxn−1 = ·
(x − 1)2
SUBIECTUL III
orice x, y ∈ R.
c) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc identitatea:
n−1
| ⋆ x ⋆ x{z⋆ . . . ⋆ x} = 2
x (x − 3)n + 3, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori x
SUBIECTUL IV

2x 1 1
Se consideră funcţiile f : R\{−1; 1} → R, f (x) = 2 şi g : R\ − → R, g(x) = ·
x −1 3 3x + 1
42

1
a) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că pentru orice x ∈ R\ − ,
3
3n
g (n) (x) = (−1)n n! ·
(3x + 1)n+1
a b
b) Să se determine a, b ∈ R cu proprietatea f (x) = + , ∀ x ∈ R\{−1; 1}.
x+1 x−1
Z 3
2
43
Varianta 8
SUBIECTUL I

[AB].
√
SUBIECTUL II

−x − 2y + 3z = 1

1. Se consideră sistemul 2x − y − z = 2 , unde m este un parametru real, şi A matricea sistemului.


mx − 3y + 2z = 3

a) Să se arate că pentru orice x ∈ R, f (x) = Cn0 + Cn1 x + Cn2 x2 + . . . + Cnn xn , n ∈ N∗ .
b) Derivând cele două expresii ale lui f să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc identitatea
n(1 + x)n−1 = Cn1 + 2Cn2 x + 3Cn3 x2 + . . . + nCnn xn−1 , ∀ n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
z1 + z2 = z1 + z2 .


z w
H = A= z, w ∈ C .
−w z

0 0
0 0

grup comutativ.
44
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
Se defineşte şirul (In )n∈N astfel: I0 = dx şi In = dx, n ∈ N, n ≥ 1.
0 x+2 0 x+2
1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, avem In+1 + 2In = ·
n+1
c) Să se arate că pentru orice n ∈ N, avem In+1 ≤ In .
d) Utilizând punctele b) şi c), să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 1, au loc inegalităţile:
1
3In+1 ≤ ≤ 3In .
n+1
e) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 1, avem

1 1
≤ In ≤ ·
3(n + 1) 3n
1
f ) Să se arate că limita şirului (nIn )n≥1 este egală cu ·
3
45
Varianta 9
SUBIECTUL I
şi d3 : 3x + 2y − 10 = 0.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX − 1, a ∈ R care are rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.
Z 1
5k x
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x5x ) şi pentru orice k ∈ N∗ se notează Ik = dx.
0 1 + k5k x
f (x)
a) Să se arate calculeze lim ·
x→∞ 2x
∗
b) Să se calculeze Ik , k ∈ N .
SUBIECTUL III

1 + 5a 10a
În M2 (R), mulţimea matricelor pătratice de ordin doi peste R, se consideră matricea X(a) = ,
−2a 1 − 4a
a ∈ R.
c) Să se determine (X(1))2 .
d) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ ,
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
x2
2
b) Să se arate că f ′ (x) > 0, ∀ x > 0 şi f ′ (x) < 0, ∀ x < 0.
c) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R, avem f (x) ≥ 0.
d) Pentru funcţia g : R → R, g(x) = cos x, să se arate că aria suprafeţei plane limitate de graficul funcţiei g, axa
5
6
46
Varianta 10
SUBIECTUL I
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : x + 2y + 6 = 0, d2 : 2x + y + 6 = 0
şi d3 : 3x + 2y + 10 = 0.
SUBIECTUL II
n−1
| ⋆ x ⋆ x{z⋆ . . . ⋆ x} = 3
x (x − 2)n + 2, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori x
2. Se consideră funcţia f : (−1, ∞) → R, f (x) = (x + 1)2 ln(x + 1).

a) Să se stabilească primitiva funcţiei f , F : (−1, ∞) → R, care are proprietatea F (1) = 0.
F (x)
b) Să se calculeze lim , unde F este primitiva determinată la punctul a).
x→1 x − 1
SUBIECTUL III
   
1 0 0 0 3 2
În mulţimea matricelor pătratice de ordin trei peste R, se consideră matricele I3 = 0 1 0 şi A = 0 0 1.
0 0 1 0 0 0
b) Să se arate că pentru orice z ∈ C determinantul matricei I3 + zA este egal cu 1.
c) Să se demonstreze că I3 = (I3 + A)(I3 − A + A2 ).
d) Să se arate că matricea I3 + A este inversabilă şi să se precizeze inversa.
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
Se consideră integralele I0 = dx s, i In = dx, n ∈ N∗ .
0 1 + x2 0 1 + x2
xn
b) Să se arate că pentru orice x ∈ [0, 1], 0 ≤ ≤ xn , ∀ n ∈ N∗ .
1 + x2
1
c) Să se demonstreze că 0 ≤ In ≤ , ∀ n ∈ N∗ .
n+1
d) Să se determine limita s, irului (nIn )n≥1 .
47
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profilurile industrial, agricol, silvic s, i sportiv - real
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax5 + bx2 + c, unde a, b, c sunt parametri reali. Să se determine a, b şi
Z 1
c astfel ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite simultan următoarele condit, ii: f (0) = 1, f ′ (1) = 36, f (x) dx = 3.
0
2. Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y + 5, pentru orice
x, y ∈ R.
c) Să se arate că e = −5 este elementul neutru al legii ”⋆”.
3. Să se rezolve ı̂n R inecuat, ia x2 − x − 2 > −x2 + 2x + 3.
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(4, 5), B(−2, −3) s, i C(5, 4).
SUBIECTUL II
1. Să se rezolve ecuat, ia log2 (9x + 7) = 2 + log2 (3x + 1).
x2
2. Se consideră funct, ia f : R\{−1} → R, f (x) = ·
x+1
a) Să se calculeze lim f (x).
x→∞
b) Să se determine f ′ (x) pentru orice x ∈ R\{−1}.
c) Să se rezolve ecuat, ia f ′ (x) = 0.
d) Să se stabilească intervalele de monotonie ale funct, iei f .
SUBIECTUL III

4 −6
În M2 (R) se consideră matricea A = .
2 −3

x 0
b) Să se determine matricele X ∈ M2 (R), X = , astfel ı̂ncât determinantul matricei X + A să fie egal cu 2.
0 x
c) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , An = A.
n(n + 1)
d) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , A + 2A2 + · · · + nAn = A.
2
SUBIECTUL IV
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ex − e−x .
a) Să se rezolve ecuat, ia f (x) = 0.
b) Să se stabilească semnul funct, iei f .
c) Să se calculeze aria suprafet, ei limitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = −1, x = 2.
d) Să se determine f ′ (x) s, i f ′′ (x), pentru orice x ∈ R.
e) Să se calculeze suma S = f ′ (0) + f ′′ (0) + · · · + f (100) (0).
48
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficient, i reali f = X 3 + 6X 2 + 11X + 6.
b) Să se determine câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la X + 1.
c) Să se rezolve ecuat, ia f (x) = 0.
2. Să se rezolve Cn2 = 6, n ∈ N, n ≥ 2.
6x5 + 3x2 + 1
3. Se consideră funct, ia g : R∗ → R, g(x) = . Să se stabilească asimptota oblică spre +∞ la graficul
x4
funct, iei g.
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4), B(−3, −4) s, i C(3, −4).
SUBIECTUL II

x − 2y + 3z = −3

1. Se consideră sistemul 2x + y + z = 4 , unde m este un parametru real s, i A matricea sistemului.


mx − y + 4z = 1

1
2. Se consideră funct, ia g : R\{1} → R, g(x) = 4x − 1 + ·
1−x
a) Să se determine g ′ .
b) Să se stabilească intervalele de monotonie ale funct, iei g.
n!
c) Să se demonstreze că g (n) (x) = , ∀ n ∈ N, n ≥ 2.
(1 − x)n+1
SUBIECTUL III
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = 2xy − 6x − 6y + 21, pentru
orice x, y ∈ R.
a) Să se arate că x ⋆ y = 2(x − 3)(y − 3) + 21, pentru orice x, y ∈ R.
b) Să se arate că legea ”⋆” este asociativă şi comutativă.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 3.
c) Să se rezolve ı̂n R ecuat, ia x
de 10 ori x
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
Se defines, te s, irul (In ) astfel: I0 = dx s, i In = dx, n ∈ N∗ .
0 x+5 0 x+5
1
b) Să demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , In+1 + 5In = ·
n+1
c) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , In+1 ≤ In .
49
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, iile f , g : R → R, f (x) = x2 − 4x + 5 s, i g(x) = −x2 + 8x − 13.
b) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficele funct, iilor f s, i g, s, i dreptele de ecuat, ii x = −1,
x = 0.
2. Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y + 4, pentru orice
x, y ∈ R.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuat, ie (x − 6)2 + (y − 3)2 = 25.
a) Să se determine coordonatele centrului s, i raza cercului.
c) Să se scrie ecuat, ia tangentei la cerc ı̂n punctul P (9, 7).
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = (X + i)5 + (X − i)5 , cu rădăcinile x1 , x2 , . . ., x5 ∈ C.
b) Considerând forma algebrică a polinomului f = a5 X 5 + a4 X 4 + · · · + a1 X + a0 , determinat, i coeficient, ii a5 ,
a4 s, i a3 .
c) Să se calculeze suma S = x1 + x2 + · · · + x5 .
2x − 1
x→0 x
SUBIECTUL III
   
−4 2 2 2 2 2
Se consideră matricele A =  2 −4 2 , B = 2 2 2 s, i C = A + B.
2 2 −4 2 2 2
b) Să se demonstreze că rang(A + B) = 3.
c) Să se arate că A2 = −6A s, i B 2 = 6B.
e) Să se demonstreze prin induct, ie că dacă matricea X ∈ M3 (R) astfel ı̂ncât X 2 = tX, t ∈ R, atunci pentru orice
n ∈ N∗ avem X n = tn−1 X.
f ) Să se calculeze matricea C 8 .
SUBIECTUL IV
(x + 1)3 (x + 1)3 1
Se consideră funct, iile f , F : (−1, ∞) → R, f (x) = (x + 1)2 ln(x + 1) s, i F (x) = ln(x + 1) − + .
3 9 9
a) Să se arate că F este o primitivă a funct, iei f .
F (x)
x→0 x2
Z 1
0
50
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 4x + 1 + m, unde m este un parametru real.

√ √
2. Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y − 4, pentru orice
x, y ∈ R.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(5, 6), B(−1, −2) s, i C(6, 5).
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = (X + 1)5 + (X − 1)5 , cu rădăcinile x1 , x2 , . . ., x5 ∈ C.

b) Considerând forma algebrică a polinomului f = a5 X 5 + a4 X 4 + · · · + a1 X + a0 , determinat, i coeficient, ii a5
s, i a4 .
1
2. Se consideră funct, ia g : R\{1} → R, g(x) = 4x − 1 + ·
1−x
a) Să se determine g ′ .
b) Să se stabilească semnul funct, iei g ′ s, i să se precizeze intervalele de monotonie ale funct, iei g.
c) Să se stabilească semnul funct, iei g.
d) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficul funct, iei g, axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0,
3
x= ·
4
SUBIECTUL III

2 −1
În M2 (R) se consideră matricea A = .
2 −1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , An = A.
n(n + 1)
c) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , A + 2A2 + · · · + nAn = A.
2
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
0 x+1 0 x+1
1
b) Să demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , In+1 + In = ·
n+1
51
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 1 + m, unde m este un parametru real.
√ √
2. Să se rezolve ecuat, ia log2 (9x + 7) = 2 + log2 (3x + 1).
3. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = x3 ln x.
b) Să se rezolve ecuat, ia f ′ (x) = 0, x ∈ (0, ∞).
s, i d3 : 3x + 2y − 5 = 0.
a) Să se determine punctul de intersect, ie al dreptelor d1 s, i d2 .
b) Să se arate că dreptele d1 , d2 s, i d3 sunt concurente.
c) Să se scrie ecuat, ia cercului de centru O(0, 0) care trece prin punctul de concurent, ă al celor trei drepte.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + 1, a ∈ R, care are rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.
c) Să se arate că pentru orice a ∈ Z număr par, polinomul f nu are rădăcini rat, ionale.
b c
2. Se consideră funct, iile f , F : R → R, f (x) = a sin x + b sin 3x + c sin 5x s, i F (x) = −a cos x − cos 3x − cos 5x.
3 5
a) Să se arate că funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
Z 2π
0
SUBIECTUL III
a) În mult, imea numerelor complexe C, să se demonstreze că dacă z1 , z2 ∈ C, atunci
z1 + z2 = z1 + z2 .
Se consideră M2 (C), mult, imea matricelor pătratice de ordin doi peste C, s, i submult, imea

z −w
H = A= z, w ∈ C .
w z
b) Să se demonstreze că pentru orice A, B ∈ H, avem A + B ∈ H.
c) Să se arate că dacă A ∈ H, atunci −A ∈ H.
d) Să se demonstreze că dacă A ∈ H s, i are determinantul zero, atunci A = O2 .
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
0 x+3 0 x+3
1
b) Să demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , In+1 + 3In = ·
n+1
52
Varianta 6
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f , g : R → R, f (x) = x2 − 8x + 1 s, i g(x) = −x2 + 4x − 17.

b) Să se calculeze aria suprafet, ei plane limitate de graficele funct, iilor f s, i g, s, i dreptele de ecuat, ii x = −1,
x = 0.
2. Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y − 10, pentru orice
x, y ∈ R.
d) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relat, ia x ⋆ (−x + 20) = 10.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuat, ie (x − 5)2 + (y − 4)2 = 25.
a) Să se determine coordonatele centrului s, i raza cercului.
c) Să se scrie ecuat, ia tangentei la cerc ı̂n punctul P (9, 7).
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = (1 + X + X 2 )10 cu forma sa algebrică f = a20 X 20 + . . . + a1 X + a0 .

b) Să se calculeze f (1), f (−1) şi f (i).
1
d) Să se arate că a0 + a4 + · · · + a16 + a20 = (f (1) + f (−1) + f (i) + f (−i)).
4
b c
2 3
Z π
0
SUBIECTUL III
z1 + z2 = z1 + z2 .


z w
H = A= z, w ∈ C .
−w z

0 0
0 0
53
grup comutativ.
SUBIECTUL IV
6x5 + 3x2 + 1
Se consideră funct, ia g : R\{0} → R, g(x) = ·
x4
1. Să se arate că dreapta x = 0 este asimptotă verticală.
2. Să se stabilească asimptota oblică spre +∞ la graficul funct, iei g.
54
Varianta 7
SUBIECTUL I
3. Se consideră funct, ia g : R → R, g(x) = x4 − 2x3 − 17x2 + 60x − 10. Să se stabilească semnul funct, iei g ′ .
[AB].
a) Să se determine coordonatele punctului C s, i lungimea segmentului [AB].
b) Să se scrie ecuat, ia cercului de diametru [AB].
c) Să se verifice dacă punctul D(4, 5) este situat pe cercul de diametru [AB].
SUBIECTUL II

3x − 2y + z = 1

1. Se consideră sistemul x + y + 2z = −2 , unde m este un parametru real, şi A matricea sistemului.


mx − y + 3z = −1
xn+1 − x
x + x2 + . . . + xn = , ∀ n ∈ N∗ .
x−1
b) Derivând ambii membri ai identităţii de la punctul a), să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ şi x ∈ R,
x 6= 1,
nxn+1 − (n + 1)xn + 1
1 + 2x + 3x2 + . . . + nxn−1 = ·
(x − 1)2
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimea numerelor reale R pe care se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = 2xy − 6x − 6y + 21, oricare
ar fi x, y ∈ R.
c) Să se demonstreze că mulţimea G = (3, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
0 4 + x2 0 4 + x2
xn
b) Să se arate că pentru orice x ∈ [0, 1], ≤ ≤ xn , ∀ n ∈ N∗ .
4 + x2
1
n+1
d) Să se determine limita şirului (In )n≥1 .
55
Varianta 8
SUBIECTUL I
[AB].
√
c) Să se verifice dacă punctul D(6, 7) este situat pe cercul de diametru [AB].
SUBIECTUL II

−x − 2y + 3z = 1

1. Se consideră sistemul 2x − y − z = 2 , unde m este un parametru real, şi A matricea sistemului.


mx − 3y + 2z = 3
a) Să se arate că pentru orice x ∈ R, f (x) = Cn0 + Cn1 x + Cn2 x2 + · · · + Cnn xn , n ∈ N∗ .
b) Derivând cele două expresii ale lui f să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc identitatea
n(1 + x)n−1 = Cn1 + 2Cn2 x + 3Cn3 x2 + · · · + nCnn xn−1 , ∀ n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = xy + x + y, pentru orice
x, y ∈ R.
a) Să se calculeze 7 ⋆ 5.
b) Să se rezolve ı̂n R ecuat, ia x ⋆ x = 0.
c) Să se arate că x ⋆ y = y ⋆ x, pentru orice x, y ∈ R.
d) Să se determine e ∈ R astfel ı̂ncât x ⋆ e = x, ∀ x ∈ R.
e) Să se demonstreze că mult, imea G = (−1, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
SUBIECTUL IV
x2 + 3x + 3
Se consideră funct, ia f : R\{−1} → R, f (x) = ·
x+1
x→∞

c) Să se rezolve ecuat, ia f ′ (x) = 0.
1
d) Să se arate că f (x) = + x + 2, ∀ x ∈ R\{−1}.
x+1
Z 3
e) Să se calculeze f (x) dx.
0
56
Varianta 9
SUBIECTUL I

şi d3 : 3x + 2y − 10 = 0.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX − 1, a ∈ R care are rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.

2. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2x(1 + ln x).
Z 4
1
SUBIECTUL III

1 + 5a 10a
−2a 1 − 4a
a ∈ R.
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
Se consideră funct, iile f , F : R → R, f (x) = (x − 1)ex s, i F (x) = (x − 2)ex + e.
a) Să se arate că funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
F (x)
x→1 (x − 1)2
F (x)
x→∞ xex
57
Varianta 10
SUBIECTUL I
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : x + 2y + 6 = 0, d2 : 2x + y + 6 = 0
şi d3 : 3x + 2y + 10 = 0.
SUBIECTUL II
n−1
| ⋆ x ⋆ x{z⋆ . . . ⋆ x} = 3
x (x − 2)n + 2, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori x
(x + 1)3 (x + 1)3 1
2. Se consideră funcţiile f , F : (−1, ∞) → R, f (x) = (x + 1)2 ln(x + 1) s, i f (x) = ln(x + 1) − + ·
3 9 9
a) Să se calculeze F (0).
b) Să se arate că funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
F (x)
x→0 x2
SUBIECTUL III

5 0
Se consideră matricea A = .
0 1
Pentru orice n ∈ N se defines, te matricea Bn = A + A2 + A3 + · · · + An .
∗
a) Să se determine A2 s, i A3 .
n
5 0
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , An = .
0 1
c) Să se determine matricea Bn , n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
0 4 − x2 0 4 − x2
xn
b) Să se arate că pentru orice x ∈ [0, 1], 0 ≤ ≤ xn , ∀ n ∈ N∗ .
4 − x2
1
n+1
58
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine toate numerele scrise ı̂n baza 10 de forma abbc, divizibile cu 45, s, tiind că a este cifră pară.
2. Un elev are o sumă de bani. După ce dublează această sumă, cheltuies, te 150000 de lei. Apoi dublează suma
rămasă s, i mai cheltuies, te ı̂ncă 200000 lei. După ce dublează noul rest s, i cheltuies, te ı̂ncă 250000 lei, constată că
i-au rămas 100000 de lei.
a) Care este suma init, ială pe care a avut-o elevul?
b) Care este suma pe care a avut-o elevul ı̂nainte de a cheltui 250000 de lei?
SUBIECTUL II
1. Se consideră binomul la putere (x − 2y)8 , x, y ∈ R.

a) Să se calculeze suma coeficient, ilor dezvoltării binomului.
b) Să se determine termenul din mijloc al dezvoltării.

2 2
2. În M2 (R), mult, imea matricelor pătratice de ordinul doi peste R, se consideră matricea A = .
−2 −1

x 0
b) Să se determine X ∈ M2 (R), X = astfel ı̂ncât determinantul matricei X + A să fie egal cu 2.
0 x
d) Să se demonstreze că, pentru orice n ∈ N∗ ,
n(n + 1)
A + 2A2 + · · · + nAn = A.
2
SUBIECTUL III
orice x, y ∈ R.

c) Să se demonstreze că mult, imea G = (2, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice x ∈ R are loc identitatea:
n−1
| ⋆ x ⋆ x{z⋆ . . . ⋆ x} = 3
x (x − 2)n + 2, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori x
SUBIECTUL IV
√
Se consideră tetraedrul regulat ABCD de muchie 2 3 cm.
a) Să se calculeze volumul tetraedrului.
b) Să se demonstreze că dreptele AB s, i CD sunt perpendiculare.
59
Varianta 2
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Numerele 294, 499 s, i 361 ı̂mpărt, ite la acelas, i număr natural n dau resturile 14, 9, respectiv 11. Să se determine
numărul natural n.
2. În două magazii se află depozitate porumb s, i orez.
a) Cantităt, ile de porumb din cele două magazii sunt direct proport, ionale cu numerele 7 s, i 11, iar ı̂n prima
magazie sunt cu 840 t mai put, in decât ı̂n a doua. Care este cantitatea de porumb din a doua magazie?
b) 20% din cantitatea de orez depozitată ı̂n prima magazie este egală cu 60% din cantitatea de orez din a doua
magazie. După ce se scot 400 t de orez din fiecare magazie, ı̂n prima magazie rămâne de 4 ori mai mult
orez decât ı̂n a doua. Ce cantitate de orez a fost depozitată init, ial ı̂n fiecare magazie?
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul cu coeficient, i reali f = X 3 + 2X 2 − 5X − 6.


x + 2y − 3z = 1

2. Se consideră sistemul 2x − y + z = 2 , unde m este un parametru real s, i A matricea sistemului.


mx + y − 2z = 3

b) Să se determine valorile lui m pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
SUBIECTUL III
Se consideră mult, imea numerelor reale R s, i submult, imea sa
√
G = {a + b 2 | a, b ∈ Z, a2 − 2b2 = 1}.
√ √
a) Să se demonstreze că dacă a, b, c, d ∈ Z s, i a + b 2 = c + d 2, atunci a = c s, i b = d.
b) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui R fat, ă de operat, ia de ı̂nmult, ire a numerelor reale.
√ 1
c) Să se arate că dacă x = a + b 2 s, i x ∈ G, atunci x 6= 0 s, i ∈ G.
x
SUBIECTUL IV
Se consideră
√ triunghiul echilateral ABC cu AB = 3 cm s, i dreapta AM perpendiculară pe planul (ABC) astfel
ı̂ncât AM = 6 cm. Pe laturile [AB] s, i [AC] se fixează punctele E s, i F astfel ı̂ncât AE = 2BE, respectiv CF = 2AF .
a) Să se calculeze perimetrul triunghiului AEF .
b) Să se demonstreze că planele (EF M ) s, i (AF M ) sunt perpendiculare.
60
Varianta 3
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine toate numerele naturale scrise ı̂n baza 10, de forma 27xxy, divizibile cu 45.
2. Barbu are 57 de ani, vârsta lui Dan este media aritmetică a vârstelor lui Barbu s, i Ion, iar Ion are 13 ani.
a) Ce vârstă are Dan?
b) Cu cât, i ani ı̂n urmă vârsta lui Barbu a fost de 12 ori mai mare decât vârsta lui Dan?
c) Peste cât, i ani vârstele lui Barbu, Dan s, i Ion vor fi direct proport, ionale cu numerele 7, 5 s, i respectiv 3?
SUBIECTUL II

a) Cn3 = 10, n ∈ N, n ≥ 3;
b) log2 (x + 2) + log2 x = 3, x ∈ (0, +∞).
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + 1, a ∈ R.
Pentru n ∈ N∗ , definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , unde x1 , x2 , x3 ∈ C sunt rădăcinile polinomului f .
SUBIECTUL III

1−a −2a
a 1 + 2a
a ∈ R.
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
Se consideră trapezul ABCD cu proprietatea m(∢A) = m(∢D) = 90◦ , AB = 4 cm, AD = 8 cm s, i DC = 10 cm.
În punctul B se ridică perpendiculara BP pe planul (ABC) astfel ı̂ncât BP = 3 cm.
a) Să se calculeze perimetrul trapezului.
b) Să se calculeze volumul piramidei P ABCD.
61
Varianta 4
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se demonstreze că numărul 102000 + 9998 este divizibil cu 18.

2. În prima lună pret, ul unui produs a crescut cu 12%. În a doua lună pret, ul produsului a scăzut cu 25%. S-a
constatat că fat, ă de pret, ul init, ial produsul costă cu 100000 lei mai put, in. Care a fost pret, ul init, ial al produsului?
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul cu coeficient, i reali f = 2X 3 − X 2 − 5X − 2.

a) Să se arate calculeze f (2).
b) Să se determine câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la X − 2.
a) Cn2 = 6, n ∈ N, n ≥ 2;
b) 2e3x + 5e2x + ex − 2 = 0, x ∈ R.
SUBIECTUL III

1 + 2a a
−2a 1 − a
a ∈ R.
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
Se consideră V ABCD o piramidă ı̂n care baza ABCD este romb de latură a cm, m(∢BAD) = m(∢BV D) = 60◦ ,
O punctul de intersect, ie al diagonalelor rombului, iar dreapta V O este perpendiculară pe planul (ABC).
a) Să se calculeze perimetrul triunghiului BCD.
b) Să se calculeze volumul piramidei V ABCD.
62
Varianta 5
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
3x − 4
1. Să se determine x ∈ Z, x 6= −2, astfel ı̂ncât fract, ia să reprezinte un număr natural.
x+2
2. Într-o curte sunt găini s, i iepuri, ı̂n total 35 capete.
a) Numărul total de picioare poate fi 68?
b) Dacă numărul total de picioare este 90, să se determine numărul de iepuri.
c) Dacă numărul de găini este cuprins ı̂ntre 18 s, i 26, să se determine ı̂ntre ce valori este cuprins numărul total
de picioare.
SUBIECTUL II
Se consideră polinomul f = (X + 3)4 + (X − 3)4 , cu rădăcinile x1 , x2 , . . ., x4 ∈ C.
b) Considerând forma algebrică a polinomului f = a4 X 4 + a3 X 3 + . . . + a1 X + a0 , determinaţi coeficienţii a4 , a3
şi a2 .
d) Să se calculeze suma T = x21 + x22 + · · · + x24 .
SUBIECTUL III

1−a a
−2a 1 + 2a
a ∈ R.
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
Se consideră V ABCD o piramidă patrulateră regulată cu baza
√ ABCD, iar O este centrul bazei. Latura bazei este
de lungime 6 cm, iar ı̂nălt, imea piramidei V O este de lungime 6 2 cm.
a) Să se calculeze aria totală a piramidei.
b) Se fixează punctul P pe V O astfel ı̂ncât [P V ] ≡ [P A]. Să se calculeze lungimea segmentului [P O].
63
Varianta 6
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1
1. Fie 0, a1 a2 a3 . . . scrierea zecimală a numărului . Să se determine a2004 .
7
2. Mergând pe jos 6 ore, călătorind cu autobuzul 3 ore s, i cu trenul 2 ore un excursionist parcurge 528 km. Viteza
cu care merge pe jos este de 14 ori mai mică decât viteza autobuzului s, i de 20 de ori mai mică decât viteza
trenului.
a) Care este viteza cu care merge pe jos excursionistul?
b) Care este distant, a pe care o parcurge cu autobuzul?
c) Care este distant, a pe care o parcurge cu trenul?
SUBIECTUL II

x − 2y + 3z = −3

1. Se consideră sistemul 2x + y + z = 4 , unde m este un parametru real, s, i A matricea sistemului.


mx − y + 4z = 1


a) 42x + 7 · 4x − 16 · 4−x − 10 = 0, x ∈ R.
b) (n − 3)! = 24, n ∈ N, n ≥ 3.
SUBIECTUL III
Se consideră mult, imea numerelor reale R s, i submult, imea sa
√
G = {a + b 5 | a, b ∈ Z, a2 − 5b2 = 1}.
√ √
a) Să se demonstreze că dacă a, b, c, d ∈ Z s, i a + b 5 = c + d 5, atunci a = c s, i b = d.
b) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui R fat, ă de operat, ia de ı̂nmult, ire a numerelor reale.
√ 1
c) Să se arate că dacă x = a + b 5 s, i x ∈ G, atunci x 6= 0 s, i ∈ G.
x
SUBIECTUL IV
Se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDA′ B ′ C ′ D′ ı̂n care diagonala AC ′ este de lungime 13 cm s, i suma
tuturor muchiilor este de 76 cm.
a) Să se calculeze aria totală a paralelipipedului.
b) Dacă lungimile AB, BC s, i AA′ sunt respectiv proport, ionale cu 6, 8 s, i 24 să se determine distant, a de la B ′ la
AD′ .
64
Varianta 7
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine numerele naturale x s, i y a căror sumă este 88, iar cel mai mare divizor comun al lor este 11.
2. Într-o curte sunt găini s, i iepuri, ı̂n total 35 de capete.
a) Dacă numărul total de picioare este 90, să se determine numărul de iepuri.
b) După ce au fost adus, i 6 iepuri numărul total de picioare este de 104. Să se determine numărul de găini din
curte.
c) Dacă numărul de găini este cuprins ı̂ntre 18 s, i 26, să se determine ı̂ntre ce valori este cuprins numărul total
de picioare.
SUBIECTUL II
b) Considerând forma algebrică a polinomului f = a5 X 5 + a4 X 4 + . . . + a1 X + a0 , determinat, i coeficient, ii a5 , a4
s, i a3 .
d) Să se calculeze suma T = x21 + x22 + · · · + x25 .
SUBIECTUL III

1 + 3a 6a
−a 1 − 2a
a ∈ R.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ ,
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
Se consideră prisma dreaptă ABCDA′ B ′ C ′ D′ ı̂n care ABCD este pătrat de latură a, iar muchia laterală AA′ este
de lungime 2a. Se notează cu E mijlocul muchiei CC ′ .
1. Să se calculeze aria totală a prismei.
2. Să se demonstreze că triunghiul A′ EB este dreptunghic.
65
Varianta 8
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
3x − 4
1. Să se determine x ∈ Z, x 6= −2, astfel ı̂ncât fract, ia să reprezinte un număr natural.
x+2
2. Un cub omogen are muchia de 2 dm s, i cântăres, te 560 g. Din acest cub se tai un cub cu muchia de 1 dm. Cât
cântăres, te acest cub?
3. Să se determine cel mai mic număr natural de trei cifre care ı̂mpărt, it la 3, 4 s, i 5 să dea de fiecare dată restul 1.
SUBIECTUL II

x + 3y − 2z = 1

1. Se consideră sistemul 3x − y + z = 3 , unde m este un parametru real, s, i A matricea sistemului.


mx + 2y − z = 4

2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3X 2 + aX − 5, a ∈ R.
Pentru n ∈ N∗ , definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , unde x1 , x2 , x3 ∈ C sunt rădăcinile polinomului f .
SUBIECTUL III
orice x, y ∈ R.
c) Să se demonstreze că mult, imea G = (3, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice x ∈ R are loc identitatea:
n−1
| ⋆ x ⋆ x{z⋆ . . . ⋆ x} = 2
x (x − 3)n + 3, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori x
SUBIECTUL IV
Se consideră SABCD o piramidă patrulateră regulată cu baza ABCD,
√ iar O este centrul bazei. Latura bazei are
lungimea egală cu 2 cm, iar muchia laterală are lungimea egală cu 6 cm.
a) Să se calculeze volumul piramidei.
b) Să se calculeze aria laterală a piramidei.
66
Varianta 9
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, numărul A = 5n−1 · 2n + 5n · 2n−1 este divizibil cu 70.
2. La prima edit, ie a unui cros au participat mai put, in de 1000 de sportivi, la a doua edit, ie au participat cu 15%
mai mult, i sportivi decât la prima edit, ie, iar la a treia edit, ie au participat cu 8% mai put, ini decât la a doua
edit, ie. Cât, i sportivi au participat la fiecare din cele trei edit, ii?
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul cu coeficient, i reali f = 5X 3 + 14X 2 + 7X − 2.

a) Să se arate calculeze f (−2).
a) e3x − 2e2x − 13ex − 10 = 0, x ∈ R.
b) Cn0 + Cn1 + Cn2 + · · · + Cnn = 64, n ∈ N, n ≥ 1.
SUBIECTUL III

1 − 3a 6a
−2a 1 + 4a
a ∈ R.
(X(1))n = X(2n − 1).
SUBIECTUL IV
Se consideră tetraedrul regulat ABCD de muchie 6 cm, O punctul de intersect, ie al mediatoarelor triunghiului
BCD.
a) Să se calculeze volumul tetraedrului ABCD.
b) Se fixează punctul H pe segmentul [AO] situat la distant, ă egală de toate fet, ele tetraedrului. Să se determine
distant, a dintre punctele H s, i A.
67
Varianta 10
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine cel mai mic număr natural divizibil cu 9, format din cinci cifre distincte.
2. O echipă formată din 6 lucrători are de efectuat o lucrare. Lucrând individual oricare dintre doi angajat, i ar
putea efectua lucrarea ı̂n 36 ore, s, i oricare dintre următorii 4 ar pute efectua lucrarea ı̂n 72 ore.
a) În cât timp ar efectua lucrarea primii doi angajat, i, dacă ar lucra ı̂mpreună?
b) În cât timp ar efectua lucrarea ultimii patru angajat, i, dacă ar lucra ı̂mpreună?
c) În cât timp execută lucrarea ı̂ntreaga echipă?
SUBIECTUL II
x2 + (m + 3)x + m + 11
1. Se consideră fract, ia , m ∈ R.
x2 + 2x + m + 5
a) Să se determine m astfel ı̂ncât fract, ia să aibă sens pentru orice x ∈ R.
b) Să se determine m astfel ı̂ncât fract, ia să fie strict pozitivă pentru orice x ∈ R.

2x + y − 3z = 2

2. Se consideră sistemul 3x − 2y + z = −1 , unde m este un parametru real, s, i A matricea sistemului.


mx − y − 2z = 1

b) Să se determine valorile lui m pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
SUBIECTUL III
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = xy − 4x − 4y + 20, pentru
orice x, y ∈ R.
a) Să se calculeze 7 ⋆ 5.
c) Să se arate că x ⋆ y = y ⋆ x, pentru orice x, y ∈ R.

e) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice x ∈ R are loc identitatea
n ∗
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = (x − 4) + 4, ∀ n ∈ N .
x
de n ori x
SUBIECTUL IV
Se consideră un trunchi de con circular drept ı̂n care sect, iunea axială este trapezul ABCD ı̂n care AC ⊥ BD,
AB = 10 cm s, i CD = 6 cm.
a) Să se calculeze aria trapezului ABCD.
b) Să se calculeze volumul trunchiului de con.
68
SESIUNEA IUNIE
Varianta 1
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax5 + bx2 + c, a, b, c parametri reali. Să se determine a, b s, i c astfel
ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite simultan condit, iile
Z 1
f (0) = 1, f ′ (1) = 36, f (x) dx = 3.
0
2. Se consideră polinomul g = X 3 + X − 2.
a) Să se afle câtul s, i restul ı̂mpărt, irii polinomului la X − 1.
b) Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia g(x) = 0.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 3x − y − 2 = 0, d2 : x − y = 0.
a) Să se determine coordonatele punctului de intersect, ie al celor două drepte.
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin punctul A(1, 1) s, i are panta 2.
SUBIECTUL II

2 −1
În M2 (R), mult, imea matricelor pătratice de ordin doi peste R, se consideră matricea A = .
2 −1

x 0
b) Să se determine X ∈ M2 (R), X = , astfel ı̂ncât determinantul matricei X + A să fie egal cu 2.
x 0
SUBIECTUL III
x2 − 4x + 7
Se consideră funct, ia f : R\{3} → R, f (x) = ·
x−3
x→∞
b) Să se determine f ′ (x) pentru orice x ∈ R\{3}.

4
c) Să se arate că f (x) = + x − 1, ∀ x ∈ R\{3}.
x−3
Z 1
d) Să se calculeze f (x) dx.
0
SUBIECTUL IV
orice x, y ∈ R.
a) Să se arate că legea ”⋆” este asociativă s, i comutativă.
c) Să se demonstreze că mult, imea G = (1, +∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
69
Varianta 2
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficient, i reali f = X 3 + aX 2 + bX + 6, a, b ∈ R.

a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât f (1) = 0 s, i f (−2) + 30 = 0.
b) Pentru a = −2 s, i b = −5 să se afle câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la X 2 + 1.
c) Pentru a = −2 s, i b = −5 să se rezolve ecuat, ia f (x) = 0.
2. Să se rezolve ecuat, ia 42x − 2 · 4x + 6 · 4−x − 5 = 0.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(−3, 3), B(5, −3) s, i C mijlocul segmentului
[AB].
a) Să se determine panta dreptei AB.
4
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin C s, i are panta ·
3
SUBIECTUL II

1 2
Se consideră matricea B = .
2 4
a) Să se arate că B 2 = 5B.

b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ , B n = 5n−1 B.
c) Să se determine matricea A = B + B 2 + · · · + B 100 .
SUBIECTUL III

3 x4 1 1
1. Se consideră funct, iile f , F : (0, ∞) → R, f (x) = x ln x s, i F (x) = ln x − + ·
4 4 16
a) Să se calculeze F (1).
b) Să se arate că funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
Z e
1
x3 − 3x2 + 4
2. Se consideră funct, ia f : R∗ → R, f (x) = ·
x2
Să se determine f ′ (x), pentru orice x ∈ R∗ .
SUBIECTUL IV
orice x, y ∈ R.
a) Să se arate că legea ”⋆” este asociativă s, i comutativă.
c) Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc identitatea
n−1
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 2
x (x − 3)n + 3, ∀ n ∈ N∗ .
de n ori x
70
Varianta 3
Profil uman
SUBIECTUL I
Z 1
f (0) = 1, f ′ (1) = 38, f (x) dx = 3.
0
2. Să se rezolve ecuat, ia lg(3x2 + 12x + 19) − lg(3x + 4) = 1, x ∈ (0, ∞).

[AB].
SUBIECTUL II

2 0
Se consideră matricea A = .
0 1

x y 0 3
a) Să se determine x, y, z, t ∈ R astfel ı̂ncât A · = .
z t 3 1
b) Să se determine A2 s, i A3 .
n
2
∗ n 0
c) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N , A = .
0 1
SUBIECTUL III
x2 + x − 6
1. Se consideră funct, ia f : (−∞, 5) − {2} → R, f (x) = ·
x2 − 7x + 10
x→2
b) Să se determine f ′ (x), x ∈ (−∞, 5) − {2}.
Z e
2. Să se calculeze (x ln x − x) dx.
1
SUBIECTUL IV
b) Considerând forma algebrică a polinomului f = a5 X 5 + a4 X 4 + . . . + a1 X + a0 , determinat, i coeficient, ii a5 , a4
s, i a3 .
d) Să se calculeze suma T = x21 + x22 + . . . + x25 .
71
Varianta 4
Profil uman
SUBIECTUL I
f (0) = 1, f ′ (1) = 7, f ′′ (0) = 2.
2. Se consideră polinomul g = 4X 3 + 3X 2 + 1.
a) Să se calculeze g(−1).
b) Să se afle câtul s, i restul ı̂mpărt, irii polinomului g la X 2 − 1.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 3x + y + 2 = 0, d2 : x + y = 0.
SUBIECTUL II

1 1
În mult, imea matricelor pătratice de ordin doi peste R se consideră matricea A = .
0 1

1 n
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , An = .
0 1
c) Să se determine matricea A + A2 + · · · + A10 .
SUBIECTUL III
8x7 + 4x3 + 1
1. Se consideră funct, ia g : R∗ → R, g(x) = ·
x7
a) Să se arate că dreapta x = 0 este asimptotă verticală la graficul funct, iei g.
b) Să se stabilească asimptota spre +∞ la graficul funct, iei g.
2. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2x(1 − ln x).
Z 1
0
SUBIECTUL IV
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y − 2, pentru orice
x, y ∈ R.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = −98.
e) Să se rezolve ecuat, ia x
de 100 ori x
72
Varianta 5
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficient, i reali f = X 3 + mX 2 + nX + 9, m, n ∈ R.

a) Să se determine m s, i n astfel ı̂ncât f (1) = 0 s, i f (2) + 21 = 0.
b) Să se determine câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la X 2 − 1.
c) Să se rezolve ı̂n mult, imea numerelor complexe ecuat, ia f (x) = 0.
2. Să se rezolve ecuat, ia 3x − 4 + 3 · 3−x = 0.
[AB].
a) Să se determine coordonatele punctului C.
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin punctele A s, i B.
SUBIECTUL II

4 8 1 0
Se consideră matricele A = si I = .
−2 −4 , 2 0 1
b) Să se determine matricea B = A + 2A2 + · · · + 100A100 .
c) Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât determinantul matricei A + xI2 să fie egal cu zero.
SUBIECTUL III
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (x + 1)ex .
a) Să se determine f ′ (x) pentru orice x ∈ R.
b) Să se stabilească semnul funct, iei f ′ .
c) Să se precizeze intervalele de monotonie ale funct, iei f s, i să se arate că x0 = −2 este punct de minim al lui f .
Z 1
0
SUBIECTUL IV
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = xy + 4x + 4y + 12, pentru
orice x, y ∈ R.
a) Să se calculeze 7 ⋆ (−2).
−4x − 15
c) Să se arate că x ⋆ = −3, ∀ x ∈ R\{−4}.
x+4
e) Să se demonstreze că mult, imea G = (−4, ∞) este parte stabilă a lui R ı̂n raport cu legea ”⋆”
73
Varianta 6
Profil uman
SUBIECTUL I
Z 1
f (0) = 1, f ′ (1) = 18, f (x) dx = 3.
0

2 1 1 0
2. Se consideră matricele A = si I = .
−2 −1 , 2 0 1
b) Să se determine matricea B = 4A3 + 3A2 + I2 .
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 3x−8y−3 = 0 s, i d2 : 5x+2y−5 = 0.
SUBIECTUL II
Se consideră polinomul f = X 2 + X + 1 care are rădăcinile x1 , x2 ∈ C.
a) Să se calculeze x1 + x2 .
b) Să se arate că x31 = x32 = 1.

c) Să se calculeze x10 10
1 + x2 .
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 ex .

a) Să se determine derivata f ′ .
b) Să se rezolve ecuat, ia f ′ (x) = 0.
c) Să se demonstreze că există c ∈ (−2, 0) astfel ı̂ncât f ′′ (c) = 0.
2. Se defines, te s, irul (In ) astfel:
Z 1 Z 1 n
1 x
I0 = dx s, i In = dx, n ∈ N, n ≥ 1.
0 x + 1 0 x +1
1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, In+1 + In = ·
n+1
SUBIECTUL IV

1 + 2a a
−2a 1 − a
a ∈ R.
a) Pentru orice a, b ∈ R, să se arate că X(a) · X(b) = X(ab + a + b).
b) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ ,
(X(1))n = X(2n − 1).
74
Varianta 7
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ax4 + bx + c, a, b, c parametri reali. Să se determine a, b s, i c astfel ı̂ncât
să fie ı̂ndeplinite simultan condit, iile
Z 1
f (0) = 1, f ′ (1) = 22, f (x) dx = 3.
0

3 2 1 0
−3 −2 , 2 0 1
b) Să se determine matricea B = 5A4 + 2A + I2 .
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 5x−2y+2 = 0 s, i d2 : 2x+3y−3 = 0.
SUBIECTUL II
Se consideră polinomul f = X 2 − X + 1 care are rădăcinile x1 , x2 ∈ C.
a) Să se calculeze x1 + x2 .
b) Să se arate că x31 = x32 = −1.

c) Să se calculeze x10 10
1 + x2 .
SUBIECTUL III
2x + 3
Se consideră funct, ia f : R\{−1, −2} → R, f (x) = ·
x2 + 3x + 2
x→∞
b) Să se determine f ′ (x) pentru orice x ∈ R\{−1, −2}.

1 1
c) Să se arate că f (x) = + , ∀ x ∈ R\{−1, −2}.
x+1 x+2
Z 3
0
SUBIECTUL IV

1 − 3a 6a
−2a 1 + 4a
a ∈ R.
(X(1))n = X(2n − 1).
75
Varianta 8
Profil uman
SUBIECTUL I
f (0) = 1, f ′ (1) = 7, f ′′ (1) = 42.

−1 1 1 0
−1 1 , 2 0 1
b) Să se determine matricea B = 8A7 + 4A3 + I2 .
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 2x + y − 3 = 0 s, i d2 : 3x + y − 4 = 0.

SUBIECTUL II

a) Cn2 = 10, n ∈ N, n ≥ 2.
b) log2 (x + 2) + log2 x = 3, x ∈ (0, ∞).
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + aX + 1, a ∈ R. Pentru n ∈ N∗ definim Sn = xn1 + xn2 + xn3 , unde x1 , x2 ,
x3 ∈ C sunt rădăcinile polinomului f . Să se arate că S3 + S2 + aS1 + 3 = 0.
SUBIECTUL III
6x5 + 3x2 + 1
Se consideră funct, ia g : R\{0} → R, g(x) = ·
x5
c) Să se determine derivata g ′ .
Z 2
d) Să se calculeze g(x) dx.
1
SUBIECTUL IV
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y + 3, pentru orice
x, y ∈ R.
d) Să se verifice că pentru orice x ∈ R este adevărată relat, ia x ⋆ (−x − 6) = −3.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 397.
de 100 ori x
76
Varianta 9
Profil uman
SUBIECTUL I
Z 1
′
f (0) = −1, f (1) = 50, f (x) dx = 1.
0

2 1 1 0
2. Se consideră matricele A = s, i I2 = .
−2 −1 0 1
b) Să se determine matricea B = 6A5 + 5A4 − I2 .
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 2x + 3y = 0 s, i d2 : 5x + 8y = 0.
SUBIECTUL II
Se considerŭ polinomul cu coeficient, i reali f = 2X 3 − X 2 − 5X − 2.
d) Să se rezolve ecuat, ia Cn2 = 6, n ∈ N, n ≥ 2.
SUBIECTUL III
x2 + 3x + 3
Se consideră funct, ia f : R\{−1} → R, f (x) = ·
x+1
x→∞

c) Să se rezolve ecuat, ia f ′ (x) = 0, x ∈ R\{−1}.
1
d) Să se arate că f (x) = + x + 2, ∀ x ∈ R\{−1}.
x+1
Z 3
e) Să se calculeze g(x) dx.
0
SUBIECTUL IV
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y − 4, pentru orice
x, y ∈ R.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 4.
de 100 ori x
77
Varianta 10
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Se considerŭ polinomul cu coeficient, i reali f = X 3 − 6X 2 + 11X − 6.

2. Să se rezolve ecuat, ia 32x − 6 · 3x − 6 · 3−x = −11.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuat, ii d1 : 3x−2y−1 = 0 s, i d2 : 2x−3y+1 = 0.
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin punctul A(1, 1) s, i are panta −3.
SUBIECTUL II

−1 1
Se consideră matricea B = .
1 −1
a) Să se arate că B 2 = −2B.

b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ , B n = (−2)n−1 B.
c) Să se calculeze determinantul matricei B n .
SUBIECTUL III
5x4 + 2x + 1
1. Se consideră funct, ia g : R\{0} → R, g(x) = ·
x4
c) Să se determine derivata g ′ (x), pentru orice x ∈ R\{0}.
2. Se defines, te s, irul (In ) astfel:
Z 1 Z 1
1 xn
I0 = dx s, i In = dx, n ∈ N, n ≥ 1.
0 x + 10 0 x + 10
1
b) Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, In+1 + 10In = ·
n+1
SUBIECTUL IV
Se consideră mult, imea numerelor reale R pe care se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = xy − 4x − 4y + 20, pentru
orice x, y ∈ R.
4x − 15
b) Să se arate că x ⋆ = 5, ∀ x ∈ R\{4}.
x−4
c) Să se determine e ∈ R astfel ı̂ncât x ⋆ e = x, ∀ x ∈ R.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că pentru orice n ∈ N∗ ,
n
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = (x − 4) + 4.
x
de n ori x
78
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. a) Fie funct, ia f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, cu a, b, c ∈ R. Să se determine a, b, c astfel ı̂ncât f (0) = 2,

Z 1
′ 1
f (1) = 1 s, i f (x) dx = ·
0 2
b) Să se rezolve ecuat, ia 3 · 4x − 5 · 6x + 2 · 9x = 0, x ∈ R.
2. Să se determine toate numerele naturale n pentru care Cn2 < 10.
3. Se consideră s, irurile (an )n≥1 , (bn )n≥1 definite prin:
an = n + 2 s, i bn = 3n − 2, n ∈ N∗ .
a) Să se arate că cele două s, iruri sunt progresii aritmetice s, i să se determine rat, ia fiecăreia.
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (an , bn ), n ≥ 1.
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei care trece prin punctele A1 s, i A2 .
c) Să se demonstreze că punctele An (an , bn ) sunt situate pe dreapta A1 A2 , ∀ n ≥ 1.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinoamele f = X 9 + X 8 + · · · + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , . . . , x9 ∈ C s, i g = X 2 + X + 1 cu

rădăcinile y1 , y2 ∈ C.
a) Să se arate că y13 = y23 = 1.
b) Să se arate că polinomul f divide polinomul X 10 − 1.
c) Să se deducă identitatea x10
k = 1, ∀ k ∈ {1, 2, . . . , 9}.
d) Să se calculeze valoarea expresiei
A = (x1 − y1 )(x2 − y1 ) . . . (x9 − y1 )(x1 − y2 )(x2 − y2 ) . . . (x9 − y2 ).
x3 + x2 + 1
2. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = ·
x2 + 1
a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ R.
b) Să se studieze monotonia funct, iei f .
c) Să se determine asimptota oblică la ramura către +∞ a graficului funct, iei f .
SUBIECTUL III

a 2b 2 2
În M2 (R) se consideră mult, imea G = a, b ∈ Z, a − 2b = 1 .
b a

1 0
a) Să se arate că I2 = ∈ G.
0 1
b) Să se demonstreze că G este parte stabilă ı̂n raport cu ı̂nmult, irea matricelor.
c) Să se arate că dacă A ∈ G, atunci A−1 ∈ G.

a 2b
d) Să se găsească o matrice A = ∈ G cu b 6= 0.
b a
e) Să se arate că mult, imea G cont, ine o infinitate de elemente.
SUBIECTUL IV
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 6x + αx − 14x − 15x , unde α ∈ R, α > 0.
79
a) Să se calculeze f ′ (x).
b) Să se calculeze f (0) s, i f ′ (0).

c) Să se determine α astfel ı̂ncât f (x) ≥ 0, ∀ x ∈ R.
Considerăm α = 35.
d) Să se calculeze aria cuprinsă ı̂ntre graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 1.
e) Să se demonstreze că dacă 0 < a < b < c < d s, i a + d = b + c, atunci an + dn > bn + cn , ∀ n ≥ 2.
f ) Deducet, i că f (n) (0) > 0, ∀ n ≥ 2.
80
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − 6x + 9 + m, unde m este un parametru real.

a) Să se determine valorile lui m pentru care f (x) ≥ 0, ∀ x ∈ R.
b) Să se determine punctul de minim s, i minimul funct, iei f .
c) Pentru m = 0 să se determine valorile reale ale lui x pentru care (f ◦ f )(x) = 0.
2. Fie polinomul f = X 3 + X + 1. Să se determine câtul s, i restul ı̂mpărt, irii polinomului f la X + 2.
n
1
3. Se consideră s, irurile (an )n≥1 , (bn )n≥1 , unde an = s, i bn = 9n , ∀ n ∈ N∗ .
2
a) Să se arate că cele două s, iruri sunt progresii geometrice s, i să se determine rat, ia fiecăreia.
SUBIECTUL II
1. Pe mult, imea numerelor reale definim legea x ⋆ y = −xy + 5x + 5y − 20.

b) Să se arate că x ⋆ 4 = x, ∀ x ∈ R.
c) Să se demonstreze că mult, imea (−∞, 5) este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”⋆”.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = e2x .
a) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că f (n) (x) = 2n e2x , ∀ n ∈ N∗ , ∀ x ∈ R.
f ′ (0) + f (2) (0) + · · · + f (n) (0)
n→∞ 2n
SUBIECTUL III
   
1 1 1 1 1 0 0 0
−2 −2 −2 −2 s, i I2 = 0 1 0 0

Se consideră matricele A = 
 . Definim B = A + I4 .
−3 −3 −3 −3 0 0 1 0
4 4 4 4 0 0 0 1
a) Să se calculeze determinantul s, i rangul matricei A.
b) Să se calculeze A2 .
c) Să se arate că B 2 = 2B − I4 .
d) Să se demonstreze că B este inversabilă s, i să i se calculeze inversa.
e) Să se calculeze B n , ∀ n ≥ 1.
SUBIECTUL IV
Se defines, te s, irul (In )n≥0 astfel:
Z 1 Z 1
1 xn
I0 = 2
dx s, i In = dx, n ≥ 1.
0 x + 6x + 10 0 x2 + 6x + 10
1. Să se calculeze I0 s, i I1 .
2. Să se demonstreze că:
81
1
a) In+2 + 6In+1 + 10In = , ∀ n ∈ N.
n+1
b) In+1 ≤ In , ∀ n ∈ N.
1
c) 17In+2 ≤ ≤ 17In , ∀ n ∈ N∗ .
n+1
1 1
d) ≤ In ≤ , ∀ n ≥ 2.
17(n + 1) 17(n − 1)
3. Să se calculeze lim na In , unde a ∈ R.
n→∞
82
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Fie polinoamele f = mX 2 + 2(m + 1)X + m, m ∈ R∗ s, i g = X 2 + X + 1.

a) Să se determine valorile lui m pentru care f are rădăcini egale.
b) Dacă y1 , y2 ∈ C sunt rădăcinile lui g, să se arate că y13 = y23 = 1.
c) Să se arate că f s, i g au cel put, in o rădăcină comună dacă s, i numai dacă m = −2.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = arctan x + cot−1 x.
π
b) Deducet, i că arctan x + cot−1 x = , ∀ x ∈ R.
2
3. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 4), B(4, 0), C(6, 6).
a) Să se determine punctul M (u, v) astfel ı̂ncât M A = M B = M C.
b) Să se calculeze lungimea segmentului [M A], unde M este punctul determinat la a).
c) Să sescrie ecuat, ia cercului care trece prin punctele A, B, C.
SUBIECTUL II
   
−2 1 1 1 1 1
1. Fie matricele A =  1 −2 1 s, i B = 1 1 1.
1 1 −2 1 1 1
a) Să se arate că AB = BA.
b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că (A + B)n = An + B n , ∀ n ∈ N∗ .
c) Să se calculeze (A + B)n , unde n ∈ N∗ .
2. a) Să se arate că 1 − abc = 1 − a + a(1 − b) + ab(1 − c), ∀ a, b, c ∈ R.
1 − cos5 2x
x→0 x2
1 − cos5 2x · cos3 3x · cos2 5x
x→0 x2
SUBIECTUL III
√
Fie mult, imea de numere reale M = {a + b 3 | a, b ∈ Z, a2 − 3b2 = 1}.
√ √
a) Să se arate că dacă a + b 3 = c + d 3, cu a, b, c, d ∈ Z, atunci a = c s, i b = d.
b) Să se arate că 1 ∈ M .
c) Să se demonstreze că M este parte stabilă ı̂n raport cu ı̂nmult, irea numerelor reale.
1
d) Să se demonstreze că dacă z ∈ M , atunci z 6= 0 s, i ∈ M.
z
SUBIECTUL IV
1. Să se determine a1 , a2 , a3 ∈ R astfel ı̂ncât

1 a1 a2 a3
= + + , ∀ x > 0.
(x + 1)(x + 2)(x + 3) x+1 x+2 x+3
1 1
2. Fie funct, iile f , g : R → R, f (x) = s, i g(x) = x , a > 0.
(ex + 1)(ex x
+ 2)(e + 3) e +a
83
Z
a) Să se calculeze g(x) dx.
Z 1
0
1 1 3 2n − 1
Considerăm s, irul (sn )n≥1 definit prin sn = f +f + ··· + f .
n 2n 2n 2n
c) Să se calculeze lim sn .
n→∞
84
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Fie polinoamele f = mX 2 + 2(m + 1)X + m, m ∈ R∗ s, i g = X 2 + 3X + 9.
a) Dacă y1 , y2 ∈ C sunt rădăcinile lui g, să se arate că y13 = y23 = 27.
b) Să se arate că f s, i g nu au nicio rădăcină comună, ∀ m ∈ R∗ .
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = arctan x + cot−1 x.
a) Să se arate că f ′ (x) = 0, x ∈ R.
π
b) Deducet, i că arctan x + cot−1 x = , ∀ x ∈ R.
2
a) Să se determine punctul M (u, v) astfel ı̂ncât M A = M B = M C.
b) Să se calculeze lungimea segmentului [M A], unde M este punctul determinat la a).
c) Să se scrie ecuat, ia cercului care trece prin punctele A, B, C.
SUBIECTUL II

−1 1 1 1
1. Fie matricele A = si B = .
1 −1 , 1 1
b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că (A + B)n = An + B n , ∀ n ∈ N∗ .
c) Să se calculeze (A + B)2000 .
2. a) Să se arate că 1 − abc = 1 − a + a(1 − b) + ab(1 − c), ∀ a, b, c ∈ R.
1 − cos 2x
x→0 x2
1 − cos 2x · cos 3x · cos 5x
x→0 x2
SUBIECTUL III
√
√ √
1
z
√
e) Să se găsească un element z ∈ M , z = a + b 3, ı̂n care b 6= 0.
SUBIECTUL IV
1. Să se determine a1 , a2 , a3 ∈ R astfel ı̂ncât
1 a1 a2 a3
= + + , ∀ x > 0.
(x + 1)(x + 2)(x + 3) x+1 x+2 x+3
1 1
2. Fie funct, iile f , g : R → R, f (x) = s, i g(x) = x , a > 0.
(ex + 1)(ex + 2)(ex + 3) e +a
Z
a) Să se calculeze g(x) dx.
Z 1
0
85
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, cu a, b, c ∈ R. Să se determine a, b, c astfel ı̂ncât f (0) = 2, f ′ (1) = 1
Z 1
1
s, i f (x) dx = ·
0 2
2. Să se determine toate numerele naturale n pentru care Cn2 = 10.
an = n + 2 s, i bn = 3n − 2, n ∈ N∗ .
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinoamele f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C s, i g = X 2 + X + 1 cu
b) Să se arate că polinomul f divide polinomul X 5 − 1.
c) Să se deducă identitatea x5k = 1, ∀ k ∈ {1, 2, 3, 4}.
d) Să se calculeze valoarea expresiei
A = (x1 − y1 )(x2 − y1 )(x3 − y1 )(x4 − y1 )(x1 − y2 )(x2 − y2 )(x3 − y2 )(x4 − y2 ).
x3 + x2 + 1
x2 + 1
c) Să se determine asimptota oblică la ramura către +∞ a graficului funct, iei f .
SUBIECTUL III

a 2b 2 2
b a

1 0
0 1

a 2b
c) Să se găsească o matrice A = ∈ G cu b 6= 0.
b a
d) Să se arate că mult, imea G cont, ine o infinitate de elemente.
SUBIECTUL IV
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 6x + αx − 14x − 15x , unde α ∈ R, α > 0.
a) Să se calculeze f ′ (x).
b) Să se calculeze f (0) s, i f ′ (0).
c) Să se determine α astfel ı̂ncât f (x) ≥ 0, ∀ x ∈ R.
Considerăm α = 35.
d) Să se calculeze aria cuprinsă ı̂ntre graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 1.
86
Varianta 3
SUBIECTUL I

n
1
2
SUBIECTUL II

2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = e−x .
a) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că f (n) (x) = (−1)n e−x , ∀ n ∈ N∗ , ∀ x ∈ R.
f (2) (0) + f (4) (0) + · · · + f (2n) (0)
n→∞ n+1
SUBIECTUL III
   
1 1 1 1 0 0
Se consideră matricele A =  2 2 2 s, i I2 = 0 1 0. Definim B = A + I3 .
−3 −3 −3 0 0 1

SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
I0 = dx s, i In = dx, n ≥ 1.
0 x+1 0 x+1
2. Să se demonstreze că:
1
a) In+1 + In = , ∀ n ∈ N.
n+1
87
b) In+1 ≤ In , ∀ n ∈ N.
1
c) 2In+1 ≤ ≤ 2In , ∀ n ∈ N∗ .
n+1
1 1
d) ≤ In ≤ , ∀ n ≥ 2.
2(n + 1) 2(n − 1)
√
3. Să se calculeze lim 3 nIn .
n→∞
88
Varianta 1
SUBIECTUL I

n
1
2
SUBIECTUL II

2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = e−x .
a) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că f (n) (x) = (−1)n e−x , ∀ n ∈ N∗ , ∀ x ∈ R.
f (2) (0) + f (4) (0) + · · · + f (2n) (0)
n→∞ n+1
SUBIECTUL III

1 1 1 0
Se consideră matricele A = s, i I2 = . Definim B = A + I2 .
−1 −1 0 1
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
1 xn
I0 = dx s, i In = dx, n ≥ 1.
0 x2 + 6x + 10 0 x2 + 6x + 10
xn
2. a) Să se demonstreze că 0 ≤ ≤ xn , ∀ n ∈ N, ∀ x ∈ [0, 1].
x2 + 6x + 10
1
b) Să se arate că 0 ≤ In ≤ , ∀ n ∈ N.
n+1
√
c) Să se calculeze lim nIn .
n→∞
89
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Fie polinoamele f = mX 2 + 2(m + 1)X + m, m ∈ R∗ s, i g = X 2 + 2X + 4.

a) Dacă y1 , y2 ∈ C sunt rădăcinile lui g, să se arate că y13 = y23 = 8.
b) Să se arate că f s, i g nu au nicio rădăcină comună, ∀ m ∈ R∗ .
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = arctan x + cot−1 x. Să se calculeze f ′′ (x), x ∈ R.
a) Să se determine determine coordonatele punctului M , mijlocul segmentului [AB].

b) Să se scrie ecuat, ia dreptei CM .
SUBIECTUL II

−1 1 1 1
1. Fie matricele A = si B = .
1 −1 , 1 1

b) Să se arate că AB = BA.
c) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că (A + B)n = An + B n , ∀ n ∈ N∗ .
1 1
2. Fie funct, ia f : R\{−1, −2} → R, f (x) = − ·
x+1 x+2
a) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funct, iei f .
b) Să se calculeze lim (f (1) + f (2) + · · · + f (n)).
n→∞
SUBIECTUL III
√
√ √
1
z
SUBIECTUL IV
1. Să se determine a1 , a2 ∈ R astfel ı̂ncât

1 a1 a2
= + , ∀ x > 0.
(x + 1)(x + 2) x+1 x+2
1 1 1
2. Fie funct, iile f , g, F : R → R, f (x) = cu a > 0, g(x) = x s, i F (x) = (x − ln(ex + a)).
ex +a x
(e + 1)(e + 2) a
a) Să se arate că F ′ (x) = f (x), ∀ x ∈ R.
Z 1
b) Să se calculeze g(x) dx.
0
90
Varianta 3
SUBIECTUL I
Z 1
1
s, i f (x) dx = ·
0 2
2. Să se rezolve ecuat, ia Cn2 = 10, n ∈ N∗ , n ≥ 2.
an = n + 2 s, i bn = 3n − 2, n ∈ N∗ .
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinoamele f = X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C s, i g = X 2 + 3X + 9 cu rădăcinile

y1 , y2 ∈ C.
b) Să se determine x1 , x2 , x3 .
d) Să se calculeze
A = (x1 − y1 )(x1 − y2 )(x2 − y1 )(x2 − y2 )(x3 − y1 )(x3 − y2 ).
x
x2 +1
c) Să se determine asimptota spre +∞ la graficului funct, iei f .
SUBIECTUL III

a 2b 2 2
b a

1 0
0 1

a 2b
b a
SUBIECTUL IV
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 6x + 35x − 14x − 15x .
a) Să se demonstreze că f (x) ≥ 0, ∀ x ∈ R.
b) Să se calculeze aria cuprinsă ı̂ntre graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 1.
c) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că
f (n) (x) = (ln 6)n · 6x + (ln 35)n · 35x − (ln 14)n · 14x − (ln 15)n · 15x , ∀ n ∈ N∗ , ∀ x ∈ R.
91
Varianta 1
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Să se determine cel mai mare număr natural de trei cifre care ı̂mpărt, it la 5, 7, 9 să dea de fiecare dată restul 3.
2. a) Suma a cinci numere naturale consecutive este 145. Să se determine numerele.
b) Suma a x numere naturale consecutive este 7x + 14, x ≥ 2. Să se determine numerele.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + bX − 5, cu a, b ∈ R.
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât X − 5 divide f s, i f (1) + 8 = 0.
b) Pentru a = −5 s, i b = 1 să se rezolve ecuat, ia f (x) = 0.

1 −1 1 1
2. Se consideră matricele A = s, i B = .
−1 1 1 1

b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că (A + B)n = An + B n , n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
Pe mult, imea numerelor reale definim legea x ⋆ y = −xy + 5x + 5y − 20.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 5.
d) Să se rezolve ecuat, ia x
de 10 ori x
SUBIECTUL IV
Se consideră un tetraedru regulat de muchie a.
a) Să se calculeze aria totală a tetraedrului.
b) Să se calculeze cosinusul unghiului format de două fet, e ale tetraedrului.

c) Să se demonstreze că suma distant, elor de la un punct interior tetraedrului la cele patru fet, e ale lui este constantă.
92
Varianta 2
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Suma a două numere naturale a s, i b este 40, iar cel mai mare divizor comun al lor este 5. Să se determine cele
două numere, s, tiind că a ≤ b ≤ 2a.
2. Numărul 1000 se mics, orează cu 20%. Cu ce procent trebuie mărit numărul rezultat pentru a se obt, ine din nou
1000?
1
3. Scrierea zecimală a numărului este 0, a1 a2 . . . an . . .. Să se determine a2000 .
13
SUBIECTUL II
1. Să se rezolve ecuat, ia log2 x + log3 x + log5 x = 0, x > 0.

2. Se consideră polinoamele f = (X + 1)6 + (X − 1)6 s, i g = 2(X 3 + 15X 2 + 15X + 1).
a) Să se arate că f (X) = g(X 2 ).
b) Să se calculeze g(−1).
c) Să se rezolve ecuat, ia g(x) = 0.
d) Să se determine rădăcinile polinomului f .
SUBIECTUL III

a 2b 2 2
b a

1 0
0 1

a 2b
b a
SUBIECTUL IV
Sect, iunea axială a unui con circular drept este un triunghi isoscel V AB cu m(∢AV B) = 120◦ s, i V A = V B = 6
cm.
a) Să se calculeze raza conului.
b) Să se calculeze volumul conului.
c) Fie M s, i N două puncte situate pe [AV ] astfel ı̂ncât V M = M N = N A = 2 cm s, i două plane paralele cu baza
conului duse prin M s, i N . Calculat, i raportul volumelor trunchiurilor de con care au generatoarele egale cu M N ,
respectiv N A.
93
Varianta 3
Profil pedagogic
SUBIECTUL I
1. Numerele naturale a, b s, i c sunt direct proport, ionale cu 2, 3 s, i respectiv 6, iar produsul lor este egal cu 4500. Să
se afle numerele.
2. Cinci cărt, i s, i trei caiete costă 245000 lei, iar trei cărt, i s, i cinci caiete costă 195000 lei.
a) Cât costă un caiet s, i cât costă o carte?
b) Câte cărt, i s, i câte caiete se pot cumpăra cu 250000 lei, dacă se cumpără ı̂n total 10 bucăt, i?
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul g = X 6 + X 2 + 1.
a) Să se calculeze (g(i))n , ∀ n ∈ N∗ .
b) Să se afle câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui g la X 2 − 2.

1 0 x 0
2. În M2 (R) se consideră matricele A = s, i X = .
0 3 0 x
a) Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât determinantul matricei A + X să fie egal cu 15.

1 0
b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că An = , ∀ n ∈ N∗ .
0 3n
c) Să se calculeze A + A2 + · · · + An , n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
Pe mult, imea numerelor reale definim legea x ⋆ y = x + y − 3.
c) Să se arate că x ⋆ (6 − x) = 3, ∀ x ∈ R.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 3.
de 40 ori x
SUBIECTUL IV
Un trunchi de piramidă patrulateră are laturile bazelor de lungimi egale cu 6 cm, respectiv 10 cm s, i volumul egal
cu 196 cm3 . Să se calculeze:
a) ı̂nălt, imea trunchiului de piramidă;
b) aria laterală a trunchiului de piramidă;
c) sinusul unghiului format de planele a două fet, e laterale opuse.
94
Varianta 1
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + bX − 5, cu a, b ∈ R.
a) Să se determine a s, i b astfel ı̂ncât X − 5 divide f s, i f (1) + 8 = 0.
b) Pentru a = −5 s, i b = 1 să se afle câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui f la X 2 + 2.
c) Pentru a = −5 s, i b = 1 să se rezolve ecuat, ia f (x) = 0.
2. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = e−x . Să se calculeze:
a) lim f (x).
x→∞
b) f (0) + f ′ (0) + f ′′ (0).
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : 5x − y − 8 = 0, d2 : 3x + 2y − 10 = 0
şi d3 : x − 5y + 8 = 0.
b) Să se arate că dreapta d3 trece prin punctul de intersect, ie al dreptelor d1 şi d2 .
SUBIECTUL II

1 −1 1 1
Se consideră matricele A = si B = .
−1 1 , 1 1

b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că (A + B)n = An + B n , n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
3x + 4
Fie funct, ia f : R\{−3; 2} → R, f (x) = ·
x2 + x − 6
a b
a) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât f (x) = + , x ∈ R\{−3; 2}.
x+3 x−2
Z
b) Să se calculeze f (x) dx, x ∈ (2, ∞).
c) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funct, iei f .
SUBIECTUL IV
Pe mult, imea numerelor reale definim legea de compozit, ie x ⋆ y = −xy + 5x + 5y − 20.
c) Să se arate că x ⋆ 4 = x, ∀ x ∈ R.
d) Să se rezolve ecuat, ia x ⋆ x ⋆ x ⋆ x = 5.
95
Varianta 2
Profil uman
SUBIECTUL I
Z 1
s, i f (x) dx = 0.
0
2. Să se rezolve ecuat, ia log2 x + log3 x + log5 x = 0, x > 0.

3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : 5x−3y−2 = 0, d2 : −3x+4y−1 = 0.
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei de pantă 2, care trece prin punctul de intersecţie al dreptelor d1 şi d2 .
SUBIECTUL II
Se consideră polinoamele f = (X + 1)6 + (X − 1)6 s, i g = X 4 + 14X 2 + 1).
a) Să se arate că polinomul f se divide prin polinomul g.
b) Să se rezolve ecuat, ia g(x) = 0.
c) Să se determine rădăcinile polinomului f .
SUBIECTUL III
Fie funct, ia f : R → R, f (x) = e−x .
a) Să se arate că f ′ (x) + f ′′ (x) = 0, ∀ x ∈ R.
b) Să se calculeze lim [f (1) + f (2) + · · · + f (n)].
n→∞
Z 1
c) Să se calculeze xf (x) dx.
0
SUBIECTUL IV

a 2b 2 2
b a

1 0
0 1
b) Să se arate că dacă A, B ∈ G, atunci A · B ∈ G.

a 2b
b a
96
Varianta 3
Profil uman
SUBIECTUL I
1. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = ax4 + bx2 + c, cu a, b, c ∈ R. Să se determine a, b, c astfel ı̂ncât f (0) = 1,
f ′ (1) = 6 s, i f ′′ (2) = 52.
2. Se consideră polinomul g = X 6 + X 2 + 1.
a) Să se calculeze (g(i))n , ∀ n ∈ N∗ .
b) Să se afle câtul s, i restul ı̂mpărt, irii lui g la X 2 − 2.
3. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(−3, 3), B(5, 1), C(−4, 4).
a) Să se determine determine coordonatele punctului M , mijlocul segmentului [AB].
b) Să se scrie ecuat, ia dreptei CM .
SUBIECTUL II

1 0 x 0
În M2 (R) se consideră matricele A = si X = .
0 3 , 0 x
a) Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât determinantul matricei A + X să fie egal cu 15.

n 1 0
b) Să se demonstreze, utilizând metoda induct, iei matematice, că A = , ∀ n ∈ N∗ .
0 3n
c) Să se calculeze A + A2 + · · · + An , n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 1.
f (x)
a) Să se calculeze lim .
x→∞ x2
b) Să se calculeze cuprinsă ı̂ntre graficul funct, iei f s, i dreapta y = 4.
c) Să se determine a ∈ (−3, 1) astfel ı̂ncât dreapta x = a să despartă suprafat, a de la punctul anterior ı̂n două
regiuni care au arii egale.
SUBIECTUL IV
Pe mult, imea numerelor reale definim legea x ⋆ y = x + y − 3.
c) Să se arate că x ⋆ (6 − x) = 3, ∀ x ∈ R.
| ⋆ x ⋆{z. . . ⋆ x} = 3.
de 40 ori x
97
BACALAUREAT 2001
SESIUNEA SPECIALĂ
Profilurile economic, fizică-chimie, chimie-biologie
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X + 2 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C şi polinomul g = X 2 − X + 1 cu rădăcinile

y1 , y2 ∈ C.
a) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul g.
b) Să se verifice că y13 = y23 = −1.
c) Să se arate că numărul a = f (y1 ) + f (y2 ) este natural.
d) Să se calculeze b = g(x1 ) + g(x2 ) + g(x3 ).
1 1 1
2. a) Să se arate că = − pentru orice x > 0.
x(x + 1) x x+1
1 1 1
Notăm cu sn = + + ... + , (∀) n ∈ N∗ .
1·2 2·3 n · (n + 1)
n
b) Să se arate că sn = , (∀) n ∈ N∗ .
n+1
c) Să se calculeze lim sn .
n→∞
d) Să se calculeze lim snn .
n→∞
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele B(−1, 1) şi An (2n + 1, 3n − 2), n ∈ N.
a) Să se scrie ecuaţia dreptei A0 A1 .
b) Să se arate că punctul An se află pe dreapta A0 A1 , (∀) n ∈ N.
c) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctul B şi are aceeaşi pantă cu dreapta A0 A1 .
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y − 2.

a) Să se arate că (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z), (∀) x, y, z ∈ R.
b) Să se determine numărul real e astfel ı̂ncât x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ R.
c) Să se stabilească dacă mulţimea Q\Z este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
x2 + 6x + 12
2. Se consideră funcţia f : R\{−2} → R, f (x) = ·
x+2
4
a) Să se verifice identitatea f (x) = x + 4 + , (∀) x ∈ R\{−2}.
x+2
Z 1
0
c) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ R\{−2}.
d) Să se arate că funcţia f are un punct de maxim, un punct de minim şi să se determine coordonatele lor.
SUBIECTUL III
   
2 2 −2 1 0 0
Se consideră matricele A = 4 4 −4 şi I3 = 0 1 0.
6 6 −6 0 0 1
a) Să se calculeze determinantul şi rangul matricei A.

1
c) Să se verifice identitatea I3 = (I3 − A)(I3 + A).
d) Să se arate că matricea I3 − A este inversabilă şi să i se calculeze inversa.
e) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că (I3 + A)n = I3 + nA, (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
1 a b c
a) Să se determine a, b, c ∈ R, pentru care = + + , x > 0.
(x + 1)(x + 2)(x + 3) x+1 x+2 x+3
1
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x ·
(e + 1)(ex + 2)(ex + 3)
b) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f .
Z
1
c) Să se calculeze dx, x ∈ R, a > 0.
ex + a
d) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi
x = 1.
Z x
e) Fie funcţia F : R → R, F (x) = f (t) dt. Să se calculeze lim F (x).
0 x→∞
2
SESIUNEA IUNIE-IULIE
Varianta 1
Profilurile matematică-fizică, informatică şi metrologie
SUBIECTUL I
1. a) Să se verifice identitatea (x − y)2 + (y − z)2 + (z − x)2 = 2(x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx), (∀) x, y, z ∈ R.

b) Să se arate că dacă x2 + y 2 + z 2 = xy + yz + zx, x, y, z ∈ R, atunci x = y = z.
c) Să se rezolve ecuaţia 4x + 92 + 25x = 6x + 10x + 15x , x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)e−x .
a) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ R.
b) Să se studieze semnul funcţiei f .
c) Să se arate că f (x) ≤ 1, (∀) x ∈ R.
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctul A(1, 1) şi dreapta d : 5x + 12y + 9 = 0.
a) Să se calculeze distanţa de la punctul A la dreapta d.
b) Să se scrie ecuaţia cercului C cu centrul ı̂n A şi care este tangent dreptei d.
c) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta d.
SUBIECTUL II
1. În inelul Z6 [X], se consideră polinomul f = X 3 − X. Notăm cu A ⊂ Z6 mulţimea rădăcinilor polinomului f .
a) Să se verifice că A = Z6 .

b) Să se găsească un polinom nenul g ∈ Z6 [X], g 6= ±f , care să aibă mai multe rădăcini decât gradul său.
Notăm cu Sk = 1̂k + 2̂k + 3̂k + 4̂k + 5̂k , k ∈ N∗ .
c) Să se calculeze S1 şi S2 .
d) Să se arate că Sk ∈ {1̂, 3̂}, (∀) k ∈ N∗ .
x
x3
Z
2. Se consideră funcţiile f, F : R → R, f (x) = 2 şi F (x) = f (t) dt.
x +1 0
x
a) Să se verifice că f (x) = x − , (∀) x ∈ R.
x2 +1
b) Să se determine F (x), x ∈ R.
F (x)
x→∞ xf (x)
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimea G = (0, ∞) × R pe care se defineşte legea de compoziţie ”◦” prin
(a1 , x1 ) ◦ (a2 , x2 ) = (a1 a2 , a1 x2 + a2 x1 ).
a) Să se arate că ((a1 , x1 ) ◦ (a2 , x2 )) ◦ (a3 , x3 ) = (a1 , x1 ) ◦ ((a2 , x2 ) ◦ (a3 , x3 )), (∀) (a1 , x1 ), (a2 , x2 ), (a3 , x3 ) ∈ G.
b) Să se verifice că (a, x) ◦ (1, 0) = (1, 0) ◦ (a, x) = (a, x), (∀) (a, x) ∈ G.

1 x 1 x
c) Să se verifice că (a, x) ◦ ,− = ,− ◦ (a, x) = (1, 0), (∀) (a, x) ∈ G.
a a a a
3
d) Să se găsească două elemente (a1 , x1 ) şi (a2 , x2 ) din mulţimea G pentru care (a1 , x1 )◦(a2 , x2 ) 6= (a2 , x2 )◦(a1 , x1 ).
e) Să se demonstreze că (∀) (a, x) ∈ G şi (∀) n ∈ N∗ , există (u, v) ∈ G astfel ı̂ncât (u, v) ◦ (u, v) ◦ . . . ◦ (u, v) = (a, x).
| {z }
de n ori (u,v)
SUBIECTUL IV
Se consideră numerele reale a1 , a2 , . . . , an şi funcţiile f, F : R → R, f (x) = a1 cos x + a2 cos 2x + . . . + an cos nx şi
a2 an
F (x) = a1 sin x + sin 2x + . . . + sin nx, unde n ∈ N, n ≥ 2.
2 n
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f pe R.
b) Să se verifice că funcţia F (kπ) = 0, (∀) k ∈ Z.
c) Să se arate că dacă f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R, atunci F (x) = 0, (∀) x ∈ R.

d) Să se arate că dacă F (x) = 0, (∀) x ∈ R, atunci f (x) = 0, (∀) x ∈ R.
Z 2π
Notăm cu J(p, q) = cos px cos qx dx, (∀) p, q ∈ N∗ .
0
e) Utilizând formula 2 cos a cos b = cos(a + b) + cos(a − b), (∀) a, b ∈ R, să se arate că
(
0, dacă p 6= q, p, q ∈ N∗
J(p, q) = .
π, (∀) p ∈ N∗
f ) Să se demonstreze că dacă f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R, atunci a1 = a2 = . . . = an = 0.
4
Varianta 2
SUBIECTUL I
   
1 −1 1 2 −2
1 −1 1 2 −2
1. 1, Y = −1
Se consideră matricele X =  1 2 −2 şi A = 
 .
−1 1 2 −2
1 −1 1 2 −2
a) Să se calculeze XY − A.
b) Să se calculeze determinantul şi rangul matricei A.
c) Să se calculeze A2 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 − x3 .
b) Să se arate că funcţia f este bijectivă.
c) Să se arate că există un număr real unic c, astfel ı̂ncât f (c) = c.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 1), B(2, 0), C(3, −1) şi dreapta d : x − y = 0.
a) Să se scrie ecuaţia dreptei AB.
b) Să se arate că punctele A, B şi C sunt coliniare.
c) Să se calculeze distanţa de la punctul C la dreapta d.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinoamele f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C şi g = X 3 + X 2 + X + 1

cu rădăcinile y1 , y2 , y3 ∈ C.
b) Să se determine y1 , y2 şi y3 .
c) Să se arate că numărul a = g(x1 )g(x2 )g(x3 )g(x4 ) este natural.
d) Să se arate că f (x) > 0, (∀) x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 3x + ax − 4x − 6x , unde a > 0, a ∈ R.
b) Să se calculeze f (0) şi f 0 (0).
c) Să se determine a > 0 astfel ı̂ncât f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.
Z 1
d) Pentru a = 8, să se calculeze f (x) dx.
0
SUBIECTUL III
Se consideră o funcţie f : Q → Q, cu proprietatea f (x + y) = f (x) + f (y), (∀) x, y ∈ Q.

a) Să se arate că f (0) = 0.
b) Să arate că f (−x) = −f (x), (∀) x ∈ Q.
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că
f (x1 + x2 + . . . + xn ) = f (x1 ) + f (x2 ) + . . . + f (xn ), (∀) n ∈ N∗ şi x1 , x2 , . . . , xn ∈ Q.
d) Să se deducă egalitatea f (nx) = nf (x), (∀) x ∈ Q, (∀) n ∈ N.
e) Notăm a = f (1), a ∈ Q. Să se arate că f (x) = ax, (∀) x ∈ Q.
f ) Să se demonstreze că dacă (H, +) este subgrup al grupului (Q, +) şi este izomorf cu grupul (Q, +), atunci H = Q.
5
SUBIECTUL IV
π h πi
Se consideră funcţiile f : (0, ∞) → R, f (x) = x cos şi g : 0, → R, g(x) = cos x + x sin x.
x 2
h πi
a) Să se calculeze g 0 (x), x ∈ 0, .
2
b) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ (0, ∞).
π
c) Să se verifice că g 0 (x) > 0, (∀) x ∈ 0, .
2
π
d) Să se arate că g(x) > 1, (∀) x ∈ 0, .
2
e) Utilizând teorema lui Lagrange pentru funcţia f , să se demonstreze inegalitatea f (x + 1) − f (x) > 1, (∀) x > 2.
f ) Să se arate că f (n) > n − 2, (∀) n ≥ 3.

f (1) + f (2) + . . . + f (n)
g) Să se calculeze lim ·
n→∞ n2
6
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 4 − 6X 3 + 13X 2 − 12X + 5.

a) Să se verifice că f = (X − 1)2 (X − 2)2 + 1.
b) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini reale.
c) Să se demonstreze că polinomul f nu se poate descompune ı̂n produs de două polinoame neconstante cu
coeficienţi ı̂ntregi.
2x + 1
2. Se consideră funcţia g : R → R, g(x) = ·
x2 + 1
a) Să se calculeze g 0 (x), x ∈ R.
b) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei g.
Z
c) Să se calculeze g(x) dx, x ∈ R.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(6, 0), B(0, 6), C(12, 12).
a) Să se determine aria triunghiului ABC.
b) Să se determine coordonatele punctului M (u, v), astfel ı̂ncât M A = M B = M C.
c) Să se scrie ecuaţia cercului care trece prin punctele A, B şi C.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinoamele cu coeficienţi ı̂n corpul Z3 , f = X 3 + 2̂X şi g = X 5 + 2̂X.

a) Să se determine rădăcinile polinomului f .
b) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului g la polinomul f .
c) Notăm cu x1 , x2 şi x3 ∈ Z3 rădăcinile polinomului f . Să se calculeze S = x31 + x32 + x33 şi T = x51 + x52 + x53 .
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → (0, ∞), f (x) = ln(x + 1) − ln x.
a) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ (0, ∞).
f (1) + f (2) + . . . + f (n)
n→∞ ln(n2 + 1)
c) Să se demonstreze că funcţia f este bijectivă.
d) Notăm cu g inversa funcţiei f . Să se calculeze g 0 (ln 2).
SUBIECTUL III
f : R → R, g : R → R definite prin f (x) = (x − a)(x −

Se consideră numerele reale distincte a, b, c, d, funcţiile
1 1 1 1

a b c d
b)(x − c)(x − d), g(x) = x3 + x + 1 şi determinantul ∆ = 2 2 2 2 .

a3 b3 c3 d3
a b c d

1 1 1

a) Să verifice că x y z = (y − x)(z − x)(z − y), (∀) x, y, z ∈ R.
x2 y 2 z 2
b) Să arate că ∆ = (b − a)(c − a)(d − a)(c − b)(d − b)(d − c).

c) Să se verifice că f 0 (a) = (a − b)(a − c)(a − d).

1 1 1 1

a b c d
d) Se consideră determinantul A = 2 2 2 2 . Să se arate că A = ∆.
a b c d
g(a) g(b) g(c) g(d)
7
g(a) g(b) g(c) g(d)
e) Dezvoltând determinantul A după ultima linie, să se arate că + + + = 1.
f 0 (a) f 0 (b) f 0 (c) f 0 (d)
SUBIECTUL IV
x2 x3 x4
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex − 1 − x − − − ·
2! 3! 4!
a) Să se calculeze f 0 (x), f (2) (x), f (3) (x), f (4) (x).
b) Să se calculeze f 0 (0), f (2) (0), f (3) (0), f (4) (0).

f (x)
x→0 x5
d) Să se arate că f 0 (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.

e) Să se deducă inegalitatea f (x) < 0, (∀) x < 0.
2
f ) Se consideră funcţia g : R → R, g(x) = e−x . Să se demonstreze că aria suprafeţei cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei
g, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 1 este un număr din intervalul (0, 74; 0, 75).
8
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X + 3, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C şi polinomul g = X 2 + X + 1, cu rădăcinile

y1 , y2 ∈ C.
b) Să se verifice că y13 = y23 = 1.
2x
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ·
x2 + 1
Z 1
0
a) Să se determine aria triunghiului ABC.
b) Să se determine perimetrul triunghiului ABC.
c) Să se demonstreze că triunghiul ABC este dreptunghic.
SUBIECTUL II
√ √
1. Se consideră binomul a = ( 2 + 3)100 .
a) Să se determine numărul de termeni raţionali din dezvoltarea binomului. Notăm cu S suma termenilor
raţionali şi cu T suma termenilor iraţionali ai binomului.
√ √
b) Să se arate că S − T = ( 2 − 3)100 .
c) Să se arate că S > T .
1
d) Să se arate că S − T < ·
3100
Z x
2
2. Se consideră funcţia f : R → R, definită prin f (x) = et dt.
0
a) Să se arate că f (−x) = −f (x), (∀) x ∈ R.

b) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ R.
c) Să se calculeze lim f (x).
x→∞
SUBIECTUL III
     
1 1 0 0 0 −1 2 −1 −2
1 0 1 0 0 −1 2 −1 −2
Se consideră matricele X = 1, Y = 1
 2 −1 −2 , I4 =   şi A = 
−1
.
0 0 1 0 2 −1 −2
1 0 0 0 1 −1 2 −1 −2
Definim B = aA + I4 , unde a ∈ R.
a) Să se calculeze matricea XY − A.
c) Să se calculeze A2 .
d) Să se verifice că 2B − B 2 = I4 .
9
e) Să se arate că B este inversabilă, (∀) a ∈ R şi să se calculeze inversa sa.
f ) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că B n = I4 + naA, (∀) n ∈ N∗ şi (∀) a ∈ R.
SUBIECTUL IV
a3 a5 a2n−1
Se consideră numărul real a ∈ (0, 1] şi şirurile (xn )n≥1 , (In )n≥1 , xn = a − + + . . . + (−1)n−1 şi
Z a 3 5 2n − 1
2n
x
In = 2
dx, (∀) n ∈ N∗ .
0 1+x
a) Să se demonstreze identitatea
1 + (−1)n−1 x2n
1 − x2 + x4 + . . . + (−1)n−1 x2n−2 = , (∀) n ∈ N∗ , (∀) x ∈ R.
1 + x2
b) Integrând identitatea de la punctul a), să se arate că xn = arctg a + (−1)n−1 In , (∀) n ∈ N∗ , a ∈ (0, 1].
x2n
c) Să se arate că 0 ≤ ≤ x2n , (∀) x ∈ R, (∀) n ∈ N∗ .
1 + x2
d) Să se arate că lim In = 0 şi lim xn = arctg a.
n→∞ n→∞
(−1)n 4

4 4
e) Să se calculeze lim 4− + + ... + .
n→∞ 3 5 2n + 1
10
Varianta 5
SUBIECTUL I

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1. În mulţimea permutărilor cu cinci elemente S5 se consideră permutările σ = şi τ = .
2 3 4 5 1 3 4 5 1 2
a) Să se determine numărul de inversiuni ale permutării σ.
b) Să se determine τ −1 .
c) Să se rezolve ı̂n S5 ecuaţia τ · σ = σ.
2x + 1 1 1
2. a) Să se verifice identitatea = 2− , (∀) x > 0.
x2 (x + 1)2 x (x + 1)2
3 5 2n + 1 ∗ n2 + 2n
b) Notăm cu an = + + . . . + , n ∈ N . Să se arate că an = , (∀) n ∈ N∗ .
12 · 22 22 · 32 n2 · (n + 1)2 (n + 1)2
c) Să se calculeze lim an .
n→∞
2
d) Să se calculeze lim (an )n .
n→∞
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (2n, 3n + 2), n ∈ N.

b) Să se arate că punctul An se află pe dreapta A0 A1 , (∀) n ∈ N.
c) Să se arate că lungimea segmentului An An+1 n ∈ N, nu depinde de n.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinoamele cu coeficienţi ı̂n Z3 , f = âX + b̂ şi g = X 6 + X 3 + 1̂.

a) Să se verifice că pentru orice â ∈ Z3 , avem â3 = â.
b) Să se arate că (f (X))3 = f (X 3 ).
c) Să se arate că X 2 + X + 1̂ = (X + 2̂)2 .
d) Să se descompună polinomul g ı̂n factori ireductibili, ı̂n inelul Z3 [X].
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = arctg(x + 2) − arctg x.
b) Să se arate că x = −1 este punct de maxim local pentru funcţia f .
c) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f .
Z 1
0
SUBIECTUL III

x + 2y + 3z = 0
   
 1 0 0 0 0 0
Se consideră sistemul 5x + 3y + z = 0 şi matricele I3 = 0 1 0, O3 = 0 0 0. Notăm cu A matricea
0 0 1 0 0 0

x + 3y + 5z = 0

sistemului.
c) Să se găsească o matrice B ∈ M3 (R), B 6= O3 , astfel ı̂ncât AB = O3 .
6 I3 , (∀) n ∈ N∗ .
d) Să se arate că An =

1
e) Să se arate că det A + I3 6= 0, (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
n
11
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = xa , unde a ∈ R.

b) Folosind teorema lui Lagrange, să se arate că există c(a), care depinde de a, c(a) ∈ (2, 3) şi d(a), care depinde
de a, d(a) ∈ (4, 5), astfel ı̂ncât să avem 3a − 2a = a(c(a))a−1 şi 5a − 4a = a(d(a))a−1 .
c) Să se arate că pentru orice funcţii g : R → (2, 3) şi h : R → (4, 5), ecuaţia x(g(x))x−1 = x(h(x))x−1 are numai
soluţiile x = 0 şi x = 1.
d) Să se rezolve ecuaţia 3a + 4a = 2a + 5a , a ∈ R.

e) Să se demonstreze că 3x + 4x > 2x + 5x , (∀) x ∈ (0, 1).
2 3 1 4
f ) Să se demonstreze că + > + ·
ln 3 ln 4 ln 2 ln 5
12
Varianta 1
Profilurile economic, fizică-chimie, chimie-biologie şi militar real
SUBIECTUL I

a b c

1. Se consideră determinantul d = c a b , a, b, c ∈ C.
b c a
a) Dezvoltând determinantul d, să se arate că d = a3 + b3 + c3 − 3abc.

b) Utilizând proprietăţile determinanţilor, să se arate că d = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca).
1
c) Să se demonstreze identitatea a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca = (a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 .
2
d) Să se rezolve ecuaţia 8x + 27x + 125x = 3 · 30x , x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = arctg x + arcctg x.
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 1), B(2, 2) şi C(−2, 4).
b) Să se calculeze panta dreptei BC.
c) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
SUBIECTUL II
1. Se consideră şirul (an )n≥1 , definit prin an = 2n − 1, (∀) n ∈ N∗ .

a) Să se arate că şirul (an )n≥1 formează o progresie aritmetică şi să se calculeze raţia progresiei.
b) Să se determine valoarea numărului natural n pentru care a1 + a2 + . . . + an = 20012 .
c) Să se verifice că şirul (bn )n≥1 , bn = 2an , (∀) n ∈ N∗ , formează o progresie geometrică.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că an < bn , (∀) n ∈ N∗ .
1 · 1! + 2 · 2! + . . . + n · n!
2. Se consideră şirul (an )n∈N∗ , an = , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)!
a) Să se verifice identitatea k · k! = (k + 1)! − k!, (∀) k ∈ N.
b) Să se arate că 1 · 1! + 2 · 2! + . . . + n · n! = (n + 1)! − 1, (∀) n ∈ N∗ .
n→∞
d) Să se calculeze lim a(n+1)!

n .
n→∞
SUBIECTUL III
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = 2xy − 2x − 2y + 3.
a) Să se verifice că x ◦ y = 2(x − 1)(y − 1) + 1, (∀) x, y ∈ R.
b) Să se arate că (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z), (∀) x, y, z ∈ R.
c) Să se verifice că x ◦ 1 = 1 ◦ x = 1, (∀) x ∈ R.
13
d) Să se stabilească dacă mulţimea Q\Z este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
e) Să se rezolve ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x ◦ x = 1, x ∈ R.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x − e ln x.


c) Să se arate că f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ (0, ∞).
d) Să se deducă inegalitatea ex ≥ xe , (∀) x ∈ (0, ∞).
xe+1
e) Să se demonstreze că ex > + 1, (∀) x ∈ (0, ∞).
e+1
14
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − 3X + 2.
a) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul X − 1.
b) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor complexe ecuaţia f (x) = 0.
c) Să se rezolve ecuaţia (log3 x)3 − log3 x3 + 2 = 0, x > 0.
23 − 1 33 − 1 n3 − 1
2. Se consideră şirul cu termenul general an = · · . . . · , n ∈ N, n ≥ 2 şi funcţia f : R → R,
23 + 1 33 + 1 n3 + 1
f (x) = x2 − x + 1.
x3 − 1 x − 1 f (x + 1)
a) Să se verifice identitatea = · , (∀) x 6= −1.
x3 + 1 x+1 f (x)
2(n2 + n + 1)
b) Să se arate că an = , (∀) n ∈ N∗ .
3n(n + 1)
n→∞
n2
3an
d) Să se calculeze lim .
n→∞ 2
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1), B(−1, −2) şi C(−1, 1).
a) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
b) Să se calculeze panta dreptei AC.
c) Să se scrie ecuaţia dreptei AB.
SUBIECTUL II

2̂ 1̂ 1̂ 0̂
1. În mulţimea M2 (Z5 ) se consideră matricele A = şi I2 = .
1̂ 2̂ 0̂ 1̂
b) Să se calculeze A2 şi A4 .
c) Să se determine o matrice B ∈ M2 (Z5 ) pentru care AB = BA = I2 .
d) Să se calculeze A2001 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ax − sin x, unde a este parametru real.
c) Pentru a ≥ 1, să se arate că f (x) ≥ 0, (∀) x ≥ 0.
Z 1
1
d) Să se arate că sin(x2 ) dx ≤ ·
0 3
SUBIECTUL III
√
Se consideră mulţimea de numere reale M = {a + b 2 | a, b ∈ Q şi a2 − 2b2 = 1}.
√ √
a) Să se arate că dacă a + b 2 = c + d 2 cu a, b, c, d ∈ Q, atunci a = c şi b = d.
b) Să verifice că 1 ∈ M .
c) Să se arate că M este parte stabilă ı̂n raport cu ı̂nmulţirea numerelor reale.
1
d) Să se arate că dacă z ∈ M , atunci z 6= 0 şi ∈ M.
z
15
1
e) Să se găsească un element z ∈ M astfel ı̂ncât 0 < z < ·
10
SUBIECTUL IV
1 1
xn
Z Z
1
Se consideră şirul (In )n≥0 , definit prin I0 = 2
dx şi In = dx, n ∈ N∗ .
0 x +1 0 x2 + 1
1
b) Să se verifice relaţia In+2 + In = , n ∈ N∗ .
n+1
c) Să se arate că In ≥ In+1 , (∀) n ∈ N∗ .
1 1
d) Să se deducă inegalităţile ≤ In ≤ , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
2(n + 1) 2(n − 1)
e) Să se calculeze lim nIn .
n→∞

1
f ) Să se calculeze lim nIn − ln n.
n→∞ 2
16
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 4 − X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

2 2
2 1 1 1
a) Să se verifice că f (X) = X − + X− + ·
2 2 2
1
b) Să se arate că f (x) ≥ , (∀) x ∈ R.
2
c) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini reale.
d) Să se calculeze S = x1 + x2 + x3 + x4 şi T = x21 + x22 + x23 + x24 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x − 1)ex .

c) Să se deducă inegalitatea f (x) ≥ −1, (∀) x ∈ R.
Z 1
0
b) Să se scrie ecuaţia dreptei AB.
c) Să se verifice că OA = OB = OC, unde O(0, 0) este originea sistemului de coordonate.
SUBIECTUL II

2 −6
1. Se consideră matricea A = .
1 −3

c) Să se arate că A + 2A2 + . . . + 2001A2001 = 1001A.
3x2 + 3x + 1 1 1
2. a) Să se verifice identitatea 3 3
= 3− , (∀) x > 0.
x (x + 1) x (x + 1)3
3 · 12 + 3 · 1 + 1 3 · 22 + 3 · 2 + 1 3 · n2 + 3 · n + 1
Notăm cu an = + + . . . + , n ∈ N∗ .
13 · 23 23 · 33 n3 · (n + 1)3
(n + 1)3 − 1
(n + 1)3
n→∞
3
d) Să se calculeze lim ann .
n→∞
SUBIECTUL III
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = 2xy + 6x + 6y + 15.
a) Să se verifice că x ◦ y = 2(x + 3)(y + 3) − 3, (∀) x, y ∈ R.

c) Să se verifice că x ◦ (−3) = (−3) ◦ x = −3, (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că (−15) ◦ (−14) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 14 ◦ 15 < −1.
17
e) Să se stabilească dacă mulţimea Q\Z este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
SUBIECTUL IV
1 1 1
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = arctg x şi şirul (an )n∈N∗ , an = + + ... + , n ∈ N∗ .
1 + 12 1 + 22 1 + n2
b) Să se arate că funcţia f 0 este strict descrescătoare pe intervalul [0, ∞).
1 1
c) Aplicând teorema lui Lagrange, să se arate că 2
< arctg(k + 1) − arctg k < , (∀) k ∈ N.
1 + (k + 1) 1 + k2
d) Să se arate că şirul (an )n∈N∗ este strict crescător.
π
e) Utilizând rezultatul de la punctul c), să se arate că an < , (∀) n ∈ N∗ .
2
18
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 2x + m, unde m este un parametru real.

a) Să se determine punctul de minim şi valoarea minimă a funcţiei f .
b) Să se determine valorile lui m pentru care f (x) ≥ 2, (∀) x ∈ R.
c) Pentru m = 1, să se rezolve ecuaţia (f ◦ f )(x) = 0.
2x + 1 1 1
x2 (x + 1)2 x (x + 1)2
3 5 2n + 1
Notăm cu an = 2 2 + 2 2 + . . . + 2 , n ∈ N∗ .
1 ·2 2 ·3 n · (n + 1)2
n2 + 2n
(n + 1)2
n→∞
2
n→∞
b) Să se determine panta dreptei AB.
c) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 3 − 3X + 1.
a) Să se calculeze f (−2), f (0), f (1) şi f (2).
b) Să se arate că polinomul f are toate rădăcinile reale.
c) Să se demonstreze că rădăcinile polinomului f sunt numere iraţionale.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2x − ax − 1, unde a este parametru real.
c) Să se determine valorile lui a pentru care f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.
Z 1
2 ln 2
d) Să se deducă inegalitatea 2x dx ≥ 1 + ·
0 3
SUBIECTUL III

1 0 4 −6
În mulţimea M2 (R) se consideră matricele I2 = ,A= , precum şi submulţimea
0 1 2 −3
G = {X(a) | a ∈ R şi X(a) = I2 + aA}.
c) Să se arate că I2 ∈ G.
d) Să se demonstreze că X(a) · X(b) = X(a + b + ab), (∀) a, b ∈ R.

e) Să se demonstreze că X(1) · X(2) · . . . · X(2001) = X(2002! − 1).
19
SUBIECTUL IV
1 1
xn
Z Z
1
Se consideră şirul (In )n≥0 definit prin I0 = dx şi In = dx, (∀) n ∈ N∗ .
0 2x + 3 0 2x + 3
1
b) Să se arate că 2In+1 + 3In = , (∀) n ∈ N∗ .
n+1
c) Dacă x ∈ [0, 1], să se arate că xn ≥ xn+1 , (∀) n ∈ N∗ .
d) Să se arate că In ≥ In+1 , (∀) n ∈ N∗ .
1 1
e) Să se deducă inegalităţile ≤ In ≤ , (∀) n ∈ N∗ .
5(n + 1) 5n
f ) Să se calculeze lim nIn .
n→∞
20
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + 4X 2 − 20X − 48.

b) Să se rezolve ecuaţia f (x) = 0, x ∈ C.
c) Să se rezolve ecuaţia 8x + 4 · 4x − 20 · 2x − 48 = 0, x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex − x − 1.

c) Să se deducă inegalitatea f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.
Z 1
2 2
d) Să se arate că e−x dx ≥ ·
0 3
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, n2 ), n ∈ N.
a) Să se determine coordonatele punctelor A0 , A1 , A2 .

b) Să se calculeze perimetrul triunghiului A0 A1 A2 .
c) Să se determine panta dreptei A7 A8 .
SUBIECTUL II

a b
1. În mulţimea M2 (Z) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Z .
−b a

1 0
a) Să se verifice că I2 = ∈ G.
0 1

0 0
c) Să se arate că dacă A ∈ G şi rang(A) < 2, atunci A = .
0 0
d) Să se arate că dacă A ∈ G şi det(A) = 1, atunci A4 = I2 .
x
(x2 + 1)(x2 + 4)
x a b
a) Să se determine a, b ∈ R, pentru care = + , (∀) x > 0.
(x + 1)(x + 4) x+1 x+4
Z
x
b) Să se calculeze dx, unde x ∈ R, α ∈ R∗ .
x + α2
2
c) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 1.
SUBIECTUL III
Se consideră polinomul f = (X + 1)2n+1 + (X − 1)2n+1 , n ∈ N∗ , cu forma algebrică f = a2n+1 X 2n+1 a2n X 2n +

. . . + a1 X + a0 şi cu rădăcinile x1 , x2 , . . . , x2n+1 ∈ C.
a) Să se calculeze a0 .
b) Să se determine suma coeficienţilor polinomului f .

c) Să se calculeze a2n şi a2n−1 .
d) Să se calculeze S = x1 + x2 + . . . + x2n+1 şi T = x21 + x22 + . . . + x22n+1 .
Considerăm z = a + ib o rădăcină complexă a polinomului f , unde a, b ∈ R.
21
e) Să se arate că |a + 1 + ib| = |a − 1 + ib|.
f ) Să se arate că a = 0.
SUBIECTUL IV
x3
Se consideră funcţia f : R\{1} → R, f (x) = ·
(x − 1)2
3 1
a) Să se verifice că f (x) = x + 2 + + , (∀) x ∈ R\{1}.
x − 1 (x − 1)2
(n)
(−1)n n!

1
c) Să se demonstreze, folosind metoda inducţiei matematice, că = , (∀) n ∈ N∗ şi x 6= a.
x−a (x − a)n+1
d) Să se calculeze f (n) (x), x 6= 1, n ∈ N, n ≥ 2.

Z n
1
e) Să se calculeze lim 2 f (x) dx.
n→∞ n 2
22
Varianta 1
Profilurile industrial, agricol, silvic şi sportiv real
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C şi polinomul g = X 2 + X + 1, cu rădăcinile

y1 , y2 ∈ C.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex − x.
c) Să se deducă inegalitatea f (x) ≥ 1, (∀) x ∈ R.
Z 1
2 4
d) Să se arate că ex dx ≥ ·
0 3
a) Să se calculeze panta dreptei AB.
b) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
c) Să se scrie ecuaţia dreptei AC.
SUBIECTUL II
√
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y + 2.
a) Să se arate că Să se arate că (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z), (∀) x, y, z ∈ R.
c) Să se precizeze dacă mulţimea R\Q este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
3x2 + 3x + 1 1 1
x3 (x + 1)3 x (x + 1)3
3 · 12 + 3 · 1 + 1 3 · 22 + 3 · 2 + 1 3 · n2 + 3 · n + 1
Notăm cu an = 3 3
+ 3 3
+ ... + , n ∈ N∗ .
1 ·2 2 ·3 n3 · (n + 1)3
(n + 1)3 − 1
(n + 1)3
n→∞
3
n→∞
SUBIECTUL III
   
1 1 −1 1 0 0
Se consideră matricele A = 2 2 −2 şi I3 = 0 1 0.
3 3 −3 0 0 1
23
c) Să se verifice identitatea I3 = (I3 − A)(I3 + A).
d) Să se arate că matricea I3 − A este inversabilă şi să se calculeze inversa ei.
e) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că (I3 + A)n = I3 + nA, (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x − arctg x.

c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R.
d) Să se determine asimptota la ramura spre +∞ a graficului funcţiei f .

Z x
1
e) Să se calculeze lim 2 f (t) dt.
x→∞ x 0
24
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră ecuaţia x2 − mx + m − 1 = 0, unde m este un parametru real.

a) Să se determine m astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini reale.
b) Să se determine m astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini opuse.
c) Să se determine m astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă rădăcini inverse.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)4 − x4 .
b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R.
c) Să se determine punctul de inflexiune al graficului funcţiei f .
Z 1
0
b) Să se calculeze panta dreptei AB.
c) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctul C şi are aceeaşi pantă cu dreapta AB.
SUBIECTUL II

x + y + z = 3

1. Se consideră sistemul x + 2y + 3z = 6 . Notăm cu A matricea sistemului.

x + 3y + 5z = 9


b) Să se arate că sistemul este compatibil nedeterminat.
c) Să se determine acele soluţii (x, y, z) ale sistemului pentru care x2 + y 2 + z 2 = 3.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 3x − ax − 1, unde a este parametru real.
c) Să se determine a ∈ R, pentru care f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.
SUBIECTUL III

1 0 2 2
În mulţimea M2 (R) se consideră matricele I2 = ,A= , precum şi submulţimea
0 1 −1 −1
G = {X(a) | a ∈ R şi X(a) = I2 + aA}.
b) Să se verifice că I2 ∈ G.
c) Să se demonstreze că X(a) · X(b) = X(a + b + ab), (∀) a, b ∈ R.
d) Să se verifice că X(a) · X(−1) = X(−1), (∀) a ∈ R.
e) Să se determine numărul t ∈ R pentru care X(−100) · X(−99) · . . . · X(99) · X(100) = X(t).
SUBIECTUL IV
x3 x3 x5
Se consideră funcţiile f, g : R → R, f (x) = arctg x − x + şi g(x) = arctg x − x + − ·
3 3 5
25
a) Să se calculeze f 0 (x) şi g 0 (x), x ∈ R.
b) Să se calculeze f (0) şi g(0)
c) Să se arate că f 0 (x) ≥ 0 şi g 0 (x) ≤ 0, (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că f (x) > 0 şi g(x) < 0, (∀) x > 0.
Z 1
2 31
e) Să se demonstreze că < arctg(x2 ) dx < ·
7 0 100
26
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + aX + b, cu a şi b parametri reali.

a) Să se determine a şi b, ştiind că polinomul f se divide cu X + 1 şi că f (1) = 4.
b) Pentru a = 1 şi b = 2 să se rezolve ecuaţia f (x) = 0, x ∈ C.
c) Pentru a = 1 şi b = 2 să se rezolve inecuaţia f (x) < 0, x ∈ R.
x2
x2+1
a) Să se verifice că f (−x) = f (x), (∀) x ∈ R.
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(0, 3), B(3, 0) şi C(4, 4).
a) Să se calculeze panta dreptei AC.
b) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
SUBIECTUL II

2 6
1 3
a) Să se verifice că A2 = 5A.

b) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că An = 5n−1 A, (∀) n ∈ N∗ .
c) Să se arate că matricea A − A2 + A3 + . . . + (−1)99 A100 are toate elementele strict negative.
1
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = arctg x + arctg ·
x
b) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ (0, ∞).
x→∞
SUBIECTUL III
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = xy + x + y.

a) Să se verifice că x ◦ y = (x + 1)(y + 1) − 1, (∀) x, y ∈ R.
e) Să se rezolve ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x = −1.
SUBIECTUL IV
Z x
Se consideră funcţiile fn : R → R, f0 (x) = 1 şi fn+1 (x) = fn (t) dt, (∀) x ∈ R şi (∀) n ∈ N∗ .
2
a) Să se arate că f1 (x) = x − 2, (∀) x ∈ R.
27
(x − 2)2
b) Să se verifice că f2 (x) = , (∀) x ∈ R.
2!
(x − 2)n
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că fn (x) = , (∀) x ∈ R şi (∀) n ∈ N∗ .
n!
d) Să se calculeze lim fn (100).
n→∞
f0 (3) + f1 (3) + . . . + fn (3)

e) Să se calculeze lim ·
n→∞ n
28
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + X + m, unde m este un parametru real.

a) Să se determine numărul real m, ştiind că polinomul f se divide cu polinomul X + 1.
b) Pentru m = 2 să se rezolve ecuaţia f (x) = 0, x ∈ C.
c) Pentru m = 2, să se rezolve inecuaţia f (x) < 0, x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln(x + 2) − ln x

b) Să se arate că f 0 (x) < 0 şi f (x) > 0, (∀) x > 0.
c) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funcţiei f .
Z e
1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, n2 ), n ∈ N.

b) Să se calculeze lungimea segmentului A0 A1 .
c) Să se arate că panta dreptei An An+1 este un număr natural impar, (∀) n ∈ N.
SUBIECTUL II

ax + y + z = 1

1. Se consideră sistemul x + ay + 3z = 1 , unde a este parametru real.

x + y + az = 1

a) Să se calculeze determinantul matricei sistemului.

b) Să se determine valorile lui a pentru care sistemul este compatibil determinat.
c) Să se stabilească dacă sistemul este compatibil pentru a = −2. Justificaţi răspunsul.
1 · 1! + 2 · 2! + . . . + n · n!
2. Se consideră şirul (an )n∈N∗ , an = , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)!
a) Să se verifice identitatea k · k! = (k + 1)! − k!, (∀) k ∈ N.
b) Să se arate că 1 · 1! + 2 · 2! + . . . + n · n! = (n + 1)! − 1, (∀) n ∈ N∗ .
n→∞
d) Să se calculeze lim a(n+1)!

n .
n→∞
SUBIECTUL III
√
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y + 5.

b) Să se determine numărul real e pentru care x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ R.
√
c) Să se rezolve ecuaţia 2x ◦ 4x = 6 + 5, x ∈ R.
d) Să se stabilească dacă mulţimea R\Q este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
√ √ √ √ √
e) Se consideră numărul a = 5 ◦ (−2 5) ◦ (3 5) ◦ . . . ◦ (19 5) ◦ (−20 5). Să se arate că 20 < a < 21.
29
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x + 2x .


c) Să se calculeze f 00 (x), x ∈ R.
d) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.
f (1) + f (2) + . . . + f (n)
n→∞ 2n
30
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 2x + 2.

a) Să se arate că f (x) ≥ 1, (∀) x ∈ R.
b) Să se rezolve ecuaţia (f ◦ f )(x) = f (x), x ∈ R.
c) Să se găsească un număr iraţional a pentru care f (a) ∈ Q.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x − arctg x.

c) Să se arate că f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că x ≥ arctg x, (∀) x ≥ 0.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (4n − 3, 3n − 2), n ∈ N.
c) Să se arate că panta dreptei An An+1 nu depinde de n, (∀) n ∈ N.
SUBIECTUL II

2 1
−2 −1

n(n + 1)(2n + 1)
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că A + 22 A2 + . . . + n2 An = A,
6
(∀) n ∈ N∗ .
2·1+1 2·2+1 2·n+1
2. Se consideră şirul (an )n∈N∗ , an = + 2 2 + ... + 2 , n ∈ N∗ .
12 · 22 2 ·3 n · (n + 1)2
2k + 1 1 1
a) Să se verifice identitatea = 2− , (∀) k ∈ N∗ .
k 2 (k + 1)2 k (k + 1)2
1
b) Să se arate că an = 1 − , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)2
n→∞
2
n→∞
SUBIECTUL III
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = −xy − x − y − 2.
a) Să se verifice că x ◦ y = −(x + 1)(y + 1) − 1, (∀) x, y ∈ R.

d) Să se arate că (−20) ◦ (−19) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 19 ◦ 20 < 0.
31
SUBIECTUL IV
1
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ·
(x2 + 1)(x2 + 2)
1 a b
a) Să se determine a, b ∈ R, pentru care = + , (∀) x > 0.
(x + 1)(x + 2) x+1 x+2
1
c) Să se arate că 0 < f (x) ≤ , (∀) x ∈ R.
2
Z 1
0
e) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funcţiei f .

√ √ √
f ) Să se calculeze lim f ( 1) + f ( 2) + . . . + f ( n) .
n→∞
32
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Un autoturism A care consumă motorină este cu 40000000 lei mai scump decât un autoturism B care consumă
benzină. Un litru de benzină costă 15000 lei, iar un litru de motorină costă 13000 lei. Un autoturism A consumă
5 litri de motorină la 100 km, iar un autoturism B consumă 7 litri de benzină la 100 km.
a) Să se determine cât costă motorina consumată de autoturismul A la 100 km.
b) Să se determine cât costă benzina consumată de autoturismul B la 100 km.
c) Să se afle după câţi km preţul autoturismului A adunat cu costul motorinei consumate de el este acelaşi cu
preţul autoturismului B adunat cu costul benzinei consumate de el.
2. Numărul 1000 se măreşte cu 10% din valoarea sa şi se obţine numărul a. Numărul a se micşorează cu 10% din
valoarea sa şi se obţine numărul b.
a) Să se calculeze a.
b) Să se calculeze b.
c) Cu ce procent trebuie micşorat numărul 1000, pentru a se obţine numărul b?
1
3. Scrierea zecimală a numărului este 0, a1 a2 . . . an . . ..
37
a) Să se determine cifrele a1 şi a2 .
b) Să se determine cifra a2001 .
c) Să se calculeze S = a1 + a2 + . . . + a2001 .
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C şi polinomul g = X 2 + X + 1

cu rădăcinile y1 , y2 ∈ C.
c) Să se arate că numărul A = g(x1 ) + g(x2 ) + g(x3 ) + g(x4 ) este ı̂ntreg.
√
2. Se consideră binomul (1 + 2)100 .
a) Să se scrie termenul din mijloc al dezvoltării binomului.
b) Să se determine numărul de termeni raţionali din dezvoltarea binomului.
c) Notăm cu S suma termenilor raţionali şi cu T suma termenilor iraţionali ai binomului. Să se demonstreze
că S > T .
SUBIECTUL III
 
1 2 3
1. Se consideră matricea A = 1 2 3
1 2 3

b) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că An = 6n−1 A, (∀) n ∈ N∗ .
62001 − 1
c) Să se arate că A + A2 + A3 + . . . + A2001 = A.
5
33
√
2. a) Să se arate că dacă 0 < x < 1, atunci avem inegalităţile x < x < 1.
√ 1
b) Să se determine primele 20 de zecimale ale numărului x, unde x = 1 − ·
1020
SUBIECTUL IV
Piramida patrulateră regulată cu vârful V şi baza ABCD are V A = AB = a.

a) Să se calculeze apotema piramidei.
c) Să se calculeze ı̂nălţimea piramidei.

d) Să se calculeze volumul piramidei.
e) Să se arate că muchiile V A şi V C sunt perpendiculare.
f ) Fie punctul P ∈ (V C). Să se determine lungimea segmentului P C, astfel ı̂ncât perimetrul triunghiului BP D să
fie minim.
34
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Un copac cu ı̂nălţimea de 10 m creşte ı̂n fiecare lună cu 4% din ı̂nălţimea sa.

a) Ce ı̂nălţime va avea copacul după o lună?
b) Ce ı̂nălţime va avea copacul după două luni?
c) Să se arate că după 20 de luni, copacul va avea o ı̂nălţime mai mare de 20 m.
2. a) Care este cel mai mic număr natural care, scris ı̂n baza zece, are 4 cifre?
b) Care este cel mai mare număr natural care, scris ı̂n baza zece, are 6 cifre?
c) Să se demonstreze că numărul 2100 scris ı̂n baza zece are exact 31 de cifre.

1 1 1 1
3. a) Să se verifice identitatea 3 = − , (∀) x > 1.
x −x 2 (x − 1)x x(x + 1)
1 1
b) Să se arate că 3 < 3 , (∀) k > 1.
k k −k
1 1 1
c) Notăm cu an = 3 + 3 + . . . + 3 , n ∈ N∗ .
1 2 n
5
Să se demonstreze că 1 ≤ an < , (∀) n ∈ N∗ .
4
SUBIECTUL II

4 2
8 4

b) Să se verifice că A2 = 8A.
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că An = 8n−1 A, (∀) n ∈ N∗ .
2. Se consideră polinomul f = X 4 − X 2 + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C şi polinomul g = X 2 − X + 1 cu

b) Să se verifice că y13 = y23 = −1.
c) Să se arate că numărul B = g(x1 )g(x2 )g(x3 )g(x4 ) este ı̂ntreg.
SUBIECTUL III

c) Să se arate că numărul 1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ . . . ◦ 2001 nu este pătratul unui număr natural.
2. Să se arate că ı̂n orice mulţime de patru numere ı̂ntregi există două care au suma sau diferenţa divizibilă cu 5.
SUBIECTUL IV
Cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 are muchia de lungime a.

a) Să se calculeze aria totală a cubului.
b) Să se calculeze lungimea segmentului AC 0 .
35
c) Să se calculeze volumul tetraedrului B 0 ABC.
d) Să se calculeze volumul tetraedrului ACB 0 D0 .
e) Să se calculeze distanţa de la punctul A la planul (CD0 B 0 ).
f ) Notăm cu O centrul feţei BCC 0 B 0 . Să se afle lungimea minimă pe care o are un drum dintre A şi O pe suprafaţa
cubului.
36
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Trei tractorişti au de arat ı̂mpreună o suprafaţă de 130 de ha. După ce primul a arat două treimi din suprafaţa
sa, al doilea a arat trei sferturi din suprafaţa sa, iar al treilea a arat două cincimi din suprafaţa sa, toţi au rămas
cu suprafeţe egale de arat.
a) Ce procent din suprafaţa pe care trebuia să o are al doilea tractorist reprezintă suprafaţa pe care trebuia
să o are primul tractorist?
b) Ce suprafaţă trebuia să are fiecare tractorist?
c) Ce suprafaţă a arat fiecare tractorist?
2. Se consideră numărul a = 31 · 32 · 33 · . . . · 60.
a) Să se determine cel mai mare număr natural n pentru care 2n divide numărul a.
b) Care este numărul de zerouri cu care se termină numărul a scris ı̂n baza zece?
c) Să se demonstreze că numărul a nu este pătrat perfect.
1 1 1
3. Fie suma S = + + ... + ·
39 40 50
a) Câţi termeni are suma S?
6 4
b) Să se arate că <S< ·
25 13
1 1 1 a
c) Dacă + +...+ = , cu a, b ∈ N∗ prime ı̂ntre ele, să se arate că b este număr par şi că a se divide
39 40 50 b
cu 89.
SUBIECTUL II
1. a) Să se verifice identitatea a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca), (∀) a, b, c ∈ R.

b) Să se arate că 2(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca) = (a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 , (∀) a, b, c ∈ R.
c) Să se rezolve ecuaţia 8x + 27x + 125x = 3 · 30x , x ∈ R.
2. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y − 10.
c) Să se arate, utilizând metoda inducţiei matematice, că 2 ◦ 22 ◦ 23 ◦ . . . ◦ 2n = 2n+1 − 10n + 8, (∀) n ∈ N∗ .
d) Să se stabilească dacă mulţimea R\Q este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
SUBIECTUL III
1. Se consideră polinomul f = (X + i)10 + (X − i)10 având forma algebrică f = a10 X 10 + a9 X 9 + . . . + a1 X + a0 .

a) Să se calculeze a0 .
b) Să se determine a10 , a9 , a8 .
d) Să se arate că polinomul f are toţi coeficienţii reali.
e) Se consideră z o rădăcină complexă a polinomului f . Să se arate că |z + i| = |z − i|.
f ) Să se arate că polinomul f are toate rădăcinile reale.
2. Să se demonstreze că numărul 50! nu este nici pătrat perfect, nici cub perfect.
SUBIECTUL IV
Se consideră piramida triunghiulară regulată cu vârful A şi baza BCD. Se ştie că AB = BC = a.
37
b) Să se calculeze ı̂nălţimea piramidei.
c) Să se calculeze volumul piramidei.
Fie A0 , B 0 , C 0 , D0 centrele de greutate ale triunghiurilor BCD, ACD, ABD şi respectiv ABC.
d) Să se demonstreze că dreptele AA0 , BB 0 , CC 0 şi DD0 sunt concurente.
e) Notăm punctul de concurenţă al dreptelor AA0 , BB 0 , CC 0 şi DD0 cu G. Să se arate că GA = 3GA0 .
38
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Un călător are de parcurs un traseu lung de 1275 km. În prima zi el parcurge 1 km, ı̂n a doua zi parcurge 2
km,..., ı̂n a n-a zi parcurge n km.
a) Câţi km a parcurs călătorul după primele 3 zile?
b) Câţi km a parcurs călătorul după primele 7 zile?
c) După câte zile parcurge călătorul tot traseul?
2. Se consideră numerele a = 1 · 2 · 3 · . . . · 25 şi b = 26 · 27 · . . . · 50.
a) Să se arate că numărul a nu este pătrat perfect.
b) Să se determine cel mai mic număr natural n pentru care 10n divide a.
b
c) Să se demonstreze că este număr natural.
a
3. Se consideră mulţimea A formată din numere naturale care ı̂mpărţite la 3, 4 respectiv 5 dau resturile 2, 3
respectiv 4.
a) Să se arate că dacă a ∈ A, atunci 60 divide a + 1.
b) Să se determine cel mai mic element din mulţimea A.
c) Să se determine elementele din mulţimea A conţinute ı̂n intervalul (100, 200).
SUBIECTUL II
 
−4 6 0
1. Se consideră matricea A = −2 3 0 .
0 0 −1
b) Să se verifice că A2 = −A.
c) Să se determine numărul ı̂ntreg x, pentru care A + 2A2 + . . . + 2001A2001 = xA.
2. Se consideră polinomul f = (X + i)5 − (X − i)5 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.
a) Să se verifice că f = 2i(5X 4 − 10X 2 + 1).
b) Să se rezolve ecuaţia f (x) = 0.
c) Să se calculeze S = x1 + x2 + x3 + x4 şi T = x21 + x22 + x23 + x24 .
SUBIECTUL III
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = xy + x + y.

b) Să se arate că Să se arate că (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z), (∀) x, y, z ∈ R.
c) Să se arate că x ◦ (−1) = −1, (∀) x ∈ R.
d) Să se calculeze (−2001) ◦ (−2000) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ 2000 ◦ 2001.
p+q
2. Să se arate că dacă p > 2 şi q > 2 sunt numere prime consecutive, atunci numărul este natural şi nu este
2
prim.
SUBIECTUL IV
Se consideră piramida regulată cu vârful V şi baza ABC. Se ştie că V A = 2a şi m(ÂV B) = 30◦ .
39
a) Să se calculeze lungimea ı̂nălţimii din A a triunghiului AV B.
b) Să se calculeze lungimea segmentului AB.
c) Să se calculeze apotema piramidei.
d) Să se calculeze aria totală a piramidei.

e) Fie punctele M ∈ (V A), N ∈ (V B) şi P ∈ (V C), astfel ı̂ncât V M = M A şi perimetrul triunghiului M N P să
fie minim. Să se calculeze perimetrul triunghiului M N P .
40
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Trei muncitori A, B şi C efectuează o lucrare. Dacă muncitorii A şi B lucrează ı̂mpreună, termină lucrarea ı̂n 12
zile, dacă muncitorii B şi C lucrează ı̂mpreună, termină lucrarea ı̂n 20 zile, iar dacă muncitorii A şi C lucrează
ı̂mpreună, termină lucrarea ı̂n 15 zile.
a) În câte zile ar termina lucrarea fiecare muncitor dacă ar lucra singur?
b) În câte zile ar termina lucrarea cei trei muncitori dacă ar lucra ı̂mpreună?
c) Pentru o zi de muncă lucrată ı̂mpreună ei primesc ı̂n total 600000 de lei. Ce sumă revine fiecărui muncitor
zilnic, ştiind că ei sunt plătiţi direct proporţional cu munca prestată?
1 1 1 1
2. a) Să se arate că < + + ... + < 1.
2 10 11 19
1 1 1 a
b) Dacă + + ... + = , cu a, b ∈ N∗ prime ı̂ntre ele, să se arate că b este par şi a este impar.
10 11 19 b
c) Să se arate că a se divide cu 29.
3. Notăm cu A mulţimea numerelor naturale de 4 cifre distincte, formate cu cifrele 2, 3, 5 şi 6.
a) Câte elemente are mulţimea A?
b) Câte elemente ale mulţimii A sunt numere pare?
c) Să se calculeze suma numerelor impare din mulţimea A.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 9 + (X + 1)6 având forma algebrică f = a9 X 9 + a8 X 8 + . . . + a1 X + a0 şi polinomul

g = X 2 + X + 1 cu rădăcinile y1 , y2 ∈ C.
a) Să se calculeze suma coeficienţilor polinomului f .
c) Să se calculeze f (y1 ) şi f (y2 ).
f (1) + f (y1 ) + f (y2 )
d) Să se arate că a0 + a3 + a6 + a9 = ·
3

1 2 4 −2
2. Se consideră matricele A = şi B = .
2 4 −2 1
a) Să se verifice că AB = BA.
b) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că (A − B)n = An + (−1)n B n , (∀) n ∈ N∗ .
c) Să se calculeze (A + B)n , n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = −xy + x + y.
a) Să se verifice că x ◦ y = −(x − 1)(y − 1) + 1, (∀) x, y ∈ R.
c) Să se arate că x ◦ 1 = 1 ◦ x = 1, (∀) x ∈ R.
d) Să se calculeze (−20) ◦ (−19) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ 19 ◦ 20.
2. Să se arate că un produs de trei numere naturale nenule consecutive nu este cub perfect.
SUBIECTUL IV
√
Se consideră piramida triunghiulară regulată cu vârful A şi baza BCD. Se ştie că AB = 5 şi BC = 5 2.
41
a) Să se arate că AB este perpendiculară pe dreapta AC.
b) Să se calculeze aria totală a piramidei.
Fie punctele M ∈ (AB), N ∈ (AC) şi P ∈ (AD), astfel ı̂ncât AM = 1, AN = 2 şi AP = 3.
d) Să se calculeze perimetrul triunghiului M N P .
e) Să se calculeze volumul corpului M N P BCD.
42
Varianta 1
Profilul uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX + b, unde a şi b sunt parametri reali.

a) Să se determine a şi b, ştiind că polinomul X − 1 divide pe f şi f (−1) = −4.
b) Se consideră polinomul g = X 3 − X 2 + X − 1. Să se rezolve ı̂n C ecuaţia g(x) = 0.
c) Să se afle câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului g la polinomul X 2 + X.
d) Să se afle câte valori reale poate lua expresia E = x21 + x2 + x3 , unde x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile polinomului
g, permutate ı̂n toate modurile.
e) Să se rezolve ecuaţia g(2x ) = 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)3 − x3 .
b) Să se studieze semnul funcţiei f 0 .
c) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f .
f (0) + f (1) + . . . + f (n)
n→∞ n3
SUBIECTUL II
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = xy + 2x + 2y + 2.

c) Să se determine numărul real e pentru care x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că x ◦ (−2) = (−2) ◦ x = −2, (∀) x ∈ R.
SUBIECTUL III
3x − 5
Se consideră funcţia f : R\{1, 2} → R, f (x) = ·
x2 − 3x + 2
a b
a) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât pentru orice x ∈ R\{1, 2} să avem f (x) = + ·
x−1 x−2
b) Să se determine primitivele funcţiei f pe intervalul (2, ∞).
d) Să se determine asimptotele verticale la graficul funcţiei f .
1 n
Z
e) Să se calculeze lim f (x) dx.
n→∞ n 3
SUBIECTUL IV

4 1 1 0
În mulţimea M2 (Z) se consideră matricele A = şi I2 = .
−8 −2 0 1
43
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că An = 2n−1 A, (∀) n ∈ N∗ .
d) Să se arate că A + A2 + . . . + A2001 = (22001 − 1)A.

e) Să se calculeze (A − I2 )n , n ∈ N∗ .
44
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 2 + 2X + 4 cu rădăcinile x1 , x2 ∈ C.

a) Să se arate că polinomul f divide polinomul X 3 − 8.
c) Să se găsească o valoare a ∈ R\Q, pentru care f (a) ∈ N.
d) Dacă z este o rădăcină a polinomului f , să se calculeze A = z 20 + 2z 19 + 22 z 18 + . . . + 219 z + 220 .
e) Să se rezolve ecuaţia f (2x ) = 7.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, unde a, b şi c sunt parametri reali.
a) Să se determine a, b şi c astfel ı̂ncât să fie ı̂ndeplinite simultan următoarele condiţii: f (0) = 0, f 0 (1) = −2
Z 1
2
şi f (x) dx = ·
0 3
Considerăm că a = −1, b = 2 şi c = 0.
f 0 (1) + f 0 (2) + . . . + f 0 (n)
d) Să se calculeze lim ·
n→∞ n2
SUBIECTUL II
1. Se consideră binomul (1 + x)n , x ∈ R, n ∈ N∗ .

a) Să se determine n ştiind că suma coeficienţilor binomiali este 64.
b) Pentru n = 6 să se determine termenul din mijloc al dezvoltării.
c) Să se determine x ∈ R, ştiind că n = 6 şi că termenul care ı̂l conţine pe x2 este egal cu 60.
2. Se consideră progresia aritmetică cu termenul general an = 3n + 2, n ∈ N∗ .

a) Să se determine raţia progresiei.

1 1 1 1
b) Să se verifice identitatea = − , (∀) k ∈ N∗ .
ak ak+1 3 ak ak+1
1 1 1 2000
c) Să se arate că + + ... + = ·
a1 a2 a2 a3 a2000 a2001 a1 a2001
SUBIECTUL III
x2 + x + 1
Se consideră funcţia f : R\{1} → R, f (x) = ·
x−1
3
a) Să se verifice că f (x) = x + 2 + , (∀) x ∈ R\{1}.
x−1
b) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ R\{1}.
c) Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate ale funcţiei f .
d) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funcţiei f .
e) Să se arate că x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f .
Z 3
f ) Să se calculeze f (x) dx.
2
45
SUBIECTUL IV

−2 −2 1 0
În mulţimea M2 (R) se consideră matricele A = , I2 = , precum şi submulţimea
1 1 0 1
G = {X(a) | a ∈ R şi X(a) = I2 + aA}.
a) Să se calculeze determinantul matricei X(a), a ∈ R.
c) Să se verifice că I2 ∈ G.
d) Să se arate că X(a) · X(b) = X(a + b − ab), (∀) a, b ∈ R.
e) Să se determine t ∈ Z, astfel ı̂ncât X(−10) · X(−9) · . . . · X(9) · X(10) = X(t).
46
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = aX 3 + bX + c, unde a, b şi c sunt parametri reali.
a) Să se determine a, b şi c ştiind că polinomul X − 1 divide polinomul f şi că polinomul f ı̂mpărţit la X 2 + 1
dă restul −4X + 2.
Se consideră polinomul g = X 3 − 3X + 2.
b) Să se rezolve ecuaţia g(x) = 0, x ∈ C.
c) Să se determine valoarea maximă a expresiei E = x21 + x2 + x3 , unde x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile polinomului
g, permutate ı̂n toate modurile.
d) Să se rezolve ecuaţia g(3x ) = 0
2x
x2+1
a) Să se verifice că f (−x) = −f (x), (∀) x ∈ R.
b) Să se calculeze lim f (x).
x→∞
Z 1
−1
Z 2n
e) Să se calculeze lim f (x) dx.
n→∞ n
SUBIECTUL II
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = −xy + x + y.
c) Să se verifice că x ◦ 1 = 1 ◦ x = 1, (∀) x ∈ R.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că
x1 ◦ x2 ◦ . . . ◦ xn = (−1)n−1 (x1 − 1) · (x2 − 1) · . . . · (xn − 1) + 1, (∀) x1 , x2 , . . ., xn ∈ R, (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL III
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = −x3 + 4x − 3.

a) Să se verifice că f (2 − x) = f (2 + x), (∀) x ∈ R.
c) Să se arate că funcţia f este concavă pe R.
Z x+1
1
d) Să se calculeze lim f (t) dt.
x→∞ f (x) x
e) Să se determine a ∈ (1, 3) cu proprietatea că dreapta x = a desparte suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul
funcţiei f şi axa Ox ı̂n două regiuni de arii egale.
SUBIECTUL IV
 
1 1 1
Se consideră matricea A = 1 1 1.
1 1 1
47
c) Să se arate că An = 3n−1 A, (∀) n ∈ N∗ .
32001 − 1
d) Să se arate că A + A2 + A3 + . . . + A2001 = A.
2
e) Să se arate că dacă avem trei progresii
 aritmetice
 de câte trei termeni: a, b, c, respectiv x, y, z, respectiv u, v,
a b c
w, atunci determinantul matricei x y z  este egal cu 0.
u v w
48
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = (X + 1)20 + (X − 1)20 având forma algebrică f = a20 X 20 + a19 X 19 + . . . + a1 X + a0 .

a) Să se calculeze a0 , a1 şi a2 .
b) Să se calculeze f (1).
c) Să se verifice că f (−x) = f (x), (∀) x ∈ C.
d) Să se calculeze f (i).
1
e) Să se demonstreze că a0 + a4 + a8 + . . . + a20 = [f (1) + f (−1) + f (i) + f (−i)].
4
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x − 1)ex .
c) Să se arate că f (x) ≥ −1, (∀) x ∈ R.
Z 1
0
e) Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate ale funcţiei f .
SUBIECTUL II
√
a) Să se verifice că x ◦ y = y ◦ x, (∀) x, y ∈ R.
c) Să se determine numărul real e pentru care x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ R.
√
d) Se consideră numărul a = 1 ◦ 2 ◦ 3 ◦ . . . ◦ 2001 − 2000 2. Să se arate că a este număr ı̂ntreg, dar nu este pătratul
unui număr natural.
e) Să se stabilească dacă mulţimea R\Q este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
SUBIECTUL III
2x + 1
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ·
x2 (x + 1)2
1 1
a) Să se verifice că f (x) = 2
− , (∀) x > 0.
x (x + 1)2
b) Să se calculeze f 0 (x), x > 0.
c) Să se arate că x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f .
Z 2
1
Z x+1
1
e) Să se calculeze lim f (t) dt.
x→∞ f (x) x
f ) Să se calculeze lim [f (1) + f (2) + . . . + f (n)].

n→∞
SUBIECTUL IV

2 −2 1 1
Se consideră matricele A = şi B = .
−2 2 1 1
49
b) Să se arate că A2 = 4A.
c) Să se arate că B 2 = 2B.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că (A + B)n = An + B n , (∀) n ∈ N∗ .

e) Să se arate că (A + B)n = 4n−1 A + 2n−1 B, (∀) n ∈ N∗ .
50
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 ∈ C.

c) Să se calculeze x2001
1 + x2001
2 .
d) Dacă z este o rădăcină a polinomului f , atunci să se calculeze z 20 + z 19 + . . . + z + 1.
e) Să se găsească o valoare a ∈ R\Q, pentru care f (a) ∈ N.
1
x2 +1
b) Să se determine asimptota spre −∞ la graficul funcţiei f .
f (x + 1) − f (x)
x→∞ f 0 (x)
e) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = −1
şi x = 1.
Z x
f ) Să se calculeze lim f (t) dt.
x→∞ −x
SUBIECTUL II

c) Să se stabilească dacă mulţimea Q\Z este parte stabilă ı̂n raport cu legea ”◦”. Justificaţi răspunsul.
d) Să se arate că numărul a = 1 ◦ 3 ◦ 5 ◦ . . . ◦ 2001 − 1000 este pătratul unui număr natural.
e) Să se rezolve ecuaţia 2x ◦ 4x = 7, x ∈ R.
SUBIECTUL III
1
Se consideră funcţia f : R\{−1, 0} → R, f (x) = ·
x(x + 1)
1 1
a) Să se verifice identitatea f (x) = − , (∀) x ∈ R\{−1, 0}.
x x+1
b) Să se arate că x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f .
d) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ R\{−1, 0}.
Z 2
1

n→∞
SUBIECTUL IV
Se consideră şirul cu termenul general an = 2n + 3, n ∈ N.
51
a) Să se arate că şirul (an )n≥0 formează o progresie aritmetică şi să se determine raţia progresiei.

1 1 1 1
b) Să se verifice identitatea = − , (∀) k ∈ N.
ak ak+1 ak+2 4 ak ak+1 ak+1 ak+2

1 1 1 1 1 1
c) Să se arate că + + ... + = − , (∀) n ∈ N∗ .
a1 a2 a3 a2 a3 a4 an an+1 an+2 4 a1 a2 an+1 an+2
d) Să se arate că pentru orice număr natural nenul n avem a1 + a2 + . . . + an 6= 2001.
e) Să se arate că şirul cu termenul general bn = 2an , n ∈ N, formează o progresie geometrică şi să se determine
raţia sa.
f ) Să se calculeze b1 + b2 + . . . + bn , n ∈ N∗ .
52
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinoamele cu coeficienţi reali f = X 3 + aX + b şi g = X 3 − 3X + 2.

a) Să se determine parametri reali a şi b, ştiind că polinomul f se divide cu X − 1 şi că f (−1) = 4.
b) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia g(x) = 0.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia g(x) < 0.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia g(2x ) = 0.
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → [0, ∞), f (x) = xπ .
a) Să se calculeze f 0 (x), x ≥ 0.
xπ − eπ
x→e x − e
c) Să se arate că funcţia f este convexă pe [0, ∞).

3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4), B(−5, 0), C(4, −3) şi O(0, 0).
a) Să se calculeze aria triunghiului ABC.
b) Să se verifice că OA = OB = OC.
c) Să se scrie ecuaţia cercului care trece prin punctele A, B, C.
SUBIECTUL II

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1. În mulţimea permutărilor cu cinci elemente S5 se consideră permutările σ = ,τ =
2 3 1 5 4 2 1 4 5 3

1 2 3 4 5
şi e = .
1 2 3 4 5
a) Să se determine numărul de inversiuni ale permutării σ.
b) Să se calculeze σ · τ şi τ · σ.
c) Să se rezolve ı̂n S5 ecuaţia x · σ = τ .
Z x
2. Se consideră funcţiile fn : R → R, n ∈ N, unde f0 (x) = x + 1, (∀) x ∈ R şi fn+1 (x) = fn (t) dt, (∀) n ∈ N şi
−1
x ∈ R.
(x + 1)2
a) Să se verifice că f1 (x) = , (∀) x ∈ R.
2!
(x + 1)n+1
b) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că fn (x) = , (∀) n ∈ N şi x ∈ R.
(n + 1)!
c) Să se calculeze lim fn (1).
n→∞
SUBIECTUL III

a b
În mulţimea matricelor M2 (R) se consideră submulţimea G = a ∈ (0, ∞), b ∈ R .
0 1

1 0
a) Să se verifice că matricea I2 = ∈ G.
0 1
b) Să se arate că, dacă A, B ∈ G, atunci A · B ∈ G.
53
c) Să se arate că, dacă A ∈ G, atunci există B ∈ G, astfel ı̂ncât A · B = B · A = I2 .
d) Să se găsească două matrice A, B ∈ G pentru care A · B 6= B · A.
e) Să se demonstreze că, pentru orice matrice A ∈ G şi (∀) n ∈ N∗ , există o matrice X ∈ G, astfel ı̂ncât X n = A.
SUBIECTUL IV
√
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 + x2 .
a) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funcţiei f .

c) Să se arate că funcţia f 0 este strict crescătoare.
n
1 1 2
d) Să se calculeze lim f +f + ... + f .
n→∞ n n n n
e) Utilizând teorema lui Lagrange, să se arate că pentru (∀) n ∈ N∗ şi k ∈ {1, 2, . . . , n}, avem inegalităţile

k k k k k−1 k−1 k
x− f0 ≤ f (x) − f ≤ x− f0 , (∀) x ∈ , .
n n n n n n n
54
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinoamele cu coeficienţi reali f = X 3 + aX + b şi g = X 3 − 3X − 2.

a) Să se determine parametri reali a şi b, ştiind că polinomul f are rădăcina dublă x = −1.
b) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia g(x) = 0.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia g(x) > 0.
d) Să se rezolve ı̂n (0, ∞) ecuaţia g(log2 x) = 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = π x .
πx − πe
x→e x − e
c) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.

Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul C de ecuaţie x2 + y 2 = 25.

a) Să se verifice că punctul A(3, 4) se află pe cercul C .
b) Să se scrie ecuaţia tangentei la cercul C care trece prin punctul A(3, 4).
c) Să se calculeze aria triunghiului format de axele de coordonate şi tangenta la cerc care trece prin punctul
A(3, 4).
SUBIECTUL II
1. a) Să se arate că pentru orice numere reale a, b, c, d este adevărată identitatea
(a − b)2 + (b − c)2 + (c − d)2 + (d − a)2 = 2(a2 + b2 + c2 + d2 − ab − bc − cd − da).
b) Să se arate că dacă a, b, c, d ∈ R şi a2 + b2 + c2 + d2 = ab + bc + cd + da, atunci a = b = c = d.
c) Să se rezolve ecuaţia 4x + 9x + 25x + 49x = 6x + 15x + 35x + 14x , x ∈ R.
2. Se consideră funcţiile f, g : [0, ∞) → R, f (x) = x2n − nxn+1 + nxn−1 − 1, g(x) = 2xn+1 − (n + 1)x2 + n − 1,
unde n ∈ N, n ≥ 2.
a) Să se verifice că f 0 (x) = nxn−2 g(x), x ≥ 0.
b) Să se calculeze g 0 (x), x ≥ 0.
c) Să se arate că g(x) ≥ 0, (∀) x ≥ 0.

1 1
d) Să se arate că xn − n ≥ n x − , (∀) x ≥ 1, n ∈ N∗ , n ≥ 2.
x x
SUBIECTUL III
    
 1̂ â b̂  1̂ 0̂ 0̂
În mulţimea M3 (Z2 ) se consideră submulţimea G = 0̂ 1̂ ĉ  â, b̂, ĉ ∈ Z2 şi matricea I3 = 0̂ 1̂ 0̂.
0̂ 0̂ 1̂
 
0̂ 0̂ 1̂
a) Să se verifice că I3 ∈ G.
c) Să se demonstreze că dacă A ∈ G, atunci există B ∈ G, astfel ı̂ncât A · B = I3 .
d) Să se calculeze numărul de elemente ale mulţimii G.
e) Să se găsească două matrice A, B ∈ G pentru care A · B 6= B · A.
55
f ) Să se arate că, oricare ar fi matricea A ∈ G, avem A4 = I3 .
SUBIECTUL IV
Z 1
Se consideră şirul (In )n∈N∗ definit prin In = (x − x2 )n dx, (∀) n ∈ N∗ .
0
1
b) Să se arate că 0 ≤ x − x2 ≤ , (∀) x ∈ [0, 1].
4
1
c) Să se deducă inegalităţile 0 ≤ In ≤ , (∀) n ∈ N∗ .
4n
1 2n
d) Utilizând metoda integrării prin părţi, să se arate că In = · · In−1 , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
4 2n + 1
r
2 4 2n 3
e) Să se arate că 0 < · · ... · < , (∀) n ∈ N∗ .
3 5 2n + 1 2n + 3
f ) Să se arate că lim 4n In = 0.
n→∞
56
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + X − 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.

a) Să se determine x1 , x2 , x3 .
b) Să se arate că x2001
1 + x2001
2 + x2001
3 este un număr ı̂ntreg.
c) Să se rezolve ecuaţia f (2x ) = 0, x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ln(x2 + 1).
ln(x2 + 1) − ln(π 2 + 1)
x→π x−π
c) Să se determine intervalele de concavitate şi de convexitate ale funcţiei f .
Z 1
d) Să se calculeze f (x) dx, x ∈ R.
−1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul C de ecuaţie x2 + y 2 = 100.

a) Să se verifice că punctul A(6, 8) se află pe cercul C .
b) Să se scrie ecuaţia tangentei la cercul C care trece prin punctul A(6, 8).
c) Să se calculeze aria triunghiului format de axele de coordonate şi tangenta la cerc care trece prin punctul
A(6, 8).
SUBIECTUL II
1. În mulţimea numerelor complexe se consideră submulţimea G = {z = a + ib | a, b ∈ Q, a2 + b2 = 1}.

a) Să se verifice că 1 ∈ G.
b) Să se arate că, dacă z, w ∈ G, atunci z · w ∈ G.
1
c) Să se arate că, dacă z ∈ G, atunci ∈ G.
z
d) Să se găsească un element z ∈ G, z = a + ib, astfel ı̂ncât a ∈ Q\Z.
2x+1 + 3x+1
2x + 3 x
c) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare pe R.
d) Să se arate că 2 < f (x) < 3, (∀) x ∈ R.
SUBIECTUL III

x + 2y + 3z = 0
 
 1 0 0
Se consideră sistemul 2x + 3y + 4z = 0 . Notăm cu A matricea sistemului, cu I3 = 0 1 0 şi cu
0 0 1

3x + 4y + 5z = 0

 
0 0 0
O3 = 0 0 0.
0 0 0
c) Să se arate că An 6= I3 , (∀) n ∈ N∗ .
57
d) Să se găsească o matrice B ∈ M3 (R), B 6= O3 , pentru care A · B = O3 .
e) Să se arate că pentru orice r ∈ Q\Z avem det(A + rI3 ) 6= o.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţiile f, g : R → R, f (x) = 1 + x + x2 + . . . + x2001 şi g(x) = 2001x2002 − 2002x2001 + 1.

x2002 − 1
a) Să se verifice că f (x) = , (∀) x ∈ R, x 6= 1.
x−1
g(x)
b) Să se arate că f 0 (x) = , (∀) x ∈ R, x 6= 1.
(x − 1)2
c) Să se calculeze g 0 (x), x ∈ R.
d) Să se arate că g(x) > 0, (∀) x ∈ R, x 6= 1.

e) Să se demonstreze că funcţia f este bijectivă.
Z 2002
f ) Notăm cu h : R → R inversa funcţiei f . Să se calculeze h(x) dx.
1
58
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilurile economic, fizică-chimie, chimie-biologie şi militar real
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + 2X 2 − 5X − 6.
b) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia f (x) = 0.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia f (x) ≥ 0.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (2x ) = 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2x .
2x − 2π
x→π x − π
Z 1
0
c) Să se calculeze panta dreptei BC.
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = 2xy − 6x − 6y + 21.
a) Să se verifice că x ◦ y = 2(x − 3)(y − 3) + 3, (∀) x, y ∈ R.
c) Să se găsească două elemente x, y ∈ Q\Z pentru care x ◦ y ∈ Z.
d) Să se rezolve ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x ◦ x = 3, x ∈ R.
x2 + x + 2
2. Se consideră funcţia f : R\{1} → R, f (x) = ·
x−1
4
a) Să se verifice că f (x) = x + 2 + , (∀) x ∈ R\{1}.
x−1
Z x
1
c) Să se calculeze lim 2 f (t) dt.
x→∞ x 2
SUBIECTUL III
     
3 3 3 −3 1 0 0
Se consideră matricele X = 2, Y = 1 1 −1 , A = 2 2 −2, I3 = 0 1 0. Pentru a ∈ R definim
5 5 5 −5 0 0 1
matricea B = aA + I3 .
a) Să se calculeze A − XY .
59
c) Să se arate că 2B − B 2 = I3 .
d) Să se arate că matricea B este inversabilă şi să se calculeze inversa sa.
e) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că B n = I3 + anA, (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
x2
Se consideră funcţiile f, g : [0, ∞) → R, f (x) = ln(x + 1) − ln x şi g(x) = f (x) + ·
2
a) Să se calculeze f 0 (x) şi g 0 (x), x ∈ [0, ∞).
b) Să se calculeze f (0), g(0), f 0 (0) şi g 0 (0).
c) Să se arate că f 0 (x) < 0 şi g 0 (x) >, (∀) x > 0.
d) Să se deducă inegalitatea f (x) < 0 şi g(x) > 0, (∀) x > 0.
Z 1
e) Să se calculeze lim ln n ln(1 + xn ) dx.
n→∞ 0
60
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + 2X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

a) Să se verifice că f = (X 2 + 1)(X 2 + X + 1).
3
c) Să se arate că f (x) ≥ , (∀) x ∈ R.
4
d) Să se calculeze S = x21 + x22 + x23 + x24 .
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → (0, ∞), f (x) = xe .
a) Să se calculeze f 0 (x), x > 0.
xe − π e
x→π x − π
c) Să se arate că funcţia f este convexă pe (0, ∞).
Z 2
1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, −n), n ∈ N.

b) Să se verifice că punctul An se află pe dreapta A0 A1 , (∀) n ∈ N.
c) Să se calculeze lungimea segmentului An An+1 .
SUBIECTUL II

x + 2y + 3z = 0

1. Se consideră sistemul 2x + 3y + 4z = 0 . Notăm cu A matricea sistemului.

3x + 4y + 5z = 0


c) Să se determine acele soluţii (x0 , y0 , z0 ) ale sistemului pentru care x20 + y02 + z02 = 6.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (2x + 3x )(2−x + 3−x ).
c) Să se arate că f (x) ≥ f (0), (∀) x ∈ R.
Z x
1
d) Să se arate că lim f (t) dt.
x→∞ f (x) 0
SUBIECTUL III

a b
Se consideră mulţimea M2,1 (Z) şi matricea A = ∈ M2 (Z). Definim funcţia f : M2,1 (Z) → M2,1 (Z) prin
c d

a1
f (x) = Ax, unde x = ∈ M2,1 (Z).
a2
a) Să se verifice că f (x + y) = f (x) + f (y), (∀) x, y ∈ M2,1 (Z).
b) Să verifice că f (λx) = λf (x), (∀) x ∈ M2,1 (Z) şi λ ∈ Z.
c) Să se arate că, dacă det(A) 6= 0, atunci funcţia f este injectivă.
d) Să se arate că, dacă det(A) ∈ {1, −1}, atunci funcţia f este bijectivă.
61
e) Să se arate că, dacă funcţia f este bijectivă, atunci det(A) ∈ {1, −1}.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x − 1)(x − 2) . . . (x − 5).

a) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (x) = 0.
b) Utilizând teorema lui Rolle, să se arate că f 0 are patru rădăcini reale, distincte, situate ı̂n intervalele (1, 2), (2, 3),
(3, 4) şi (4, 5).
f 0 (x) 1 1 1
c) Să se verifice identitatea = + + ... + , (∀) x ∈ R − A, unde A = {1, 2, 3, 4, 5}.
f (x) x−1 x−2 x−5
f 00 (x)f (x) − (f 0 (x))2

1 1
d) Derivând identitatea de la punctul c), să se arate că =− + ... + ,
f 2 (x) (x − 1)2 (x − 5)2
(∀) x ∈ R − A.
e) Să se arate că (f 0 (x))2 > f (x)f 00 (x), (∀) x ∈ R.
62
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − 2X 2 + X − 2.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia f (x) > 0.
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x.
ln x − ln π
x→π x−π
c) Să se arate că funcţia f este concavă pe (0, ∞).
Z e
1
c) Să se calculeze panta dreptei AC.
SUBIECTUL II
b) Să se găsească două elemente a, a ∈ Q\Z pentru care a ◦ b ∈ Z.
c) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, pentru care 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n > 2001.
d) Să se determine cel mai mare număr natural n, pentru care 2 ◦ 22 ◦ . . . ◦ 2n < 2001.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 + x + x2 + x3 + x4 .
x5 − 1
a) Să se verifice că f (x) = , (∀) x ∈ R\{1}.
x−1
c) Să se arate că f (x) > 0, (∀) x ∈ R.
Z x
1
d) Să se calculeze lim 5 f (t) dt.
x→∞ x 0
SUBIECTUL III
   
2 3 −5 1 0 0
În mulţimea M3 (R) se consideră matricele A = 2 3 −5, I3 = 0 1 0 şi B = I3 + aA, unde a ∈ R.
2 3 −5 0 0 1
c) Să se verifice că 2B − B 2 = I3 .
d) Să se arate că matricea B este inversabilă şi să se determine inversa ei.
e) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că B n = I3 + naA, (∀) n ∈ N∗ .
63
SUBIECTUL IV
Z 1
Se consideră şirul (In )n∈N∗ , definit prin In = (1 − x2 )n dx, (∀) n ∈ N∗ .
0
b) Să se arate că (1 − x2 )n ≥ (1 − x2 )n+1 , (∀) n ∈ N∗ , (∀) x ∈ [0, 1].
c) Să se deducă inegalitatea In+1 ≤ In , (∀) n ∈ N∗ .
d) Să se arate că şirul (In )n∈N∗ este convergent.
2n
e) Să se arate că In = In−1 , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
2n + 1
f ) Să se calculeze lim In .
n→∞
64
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilurile industrial, agricol, silvic şi sportiv real
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = X 2 + aX + b şi polinomul g = X 2 + X + 1, cu rădăcinile x1 ,

x2 ∈ C.
a) Să se determine parametri reali a şi b, ştiind că polinomul f ı̂mpărţit la X − 1 dă restul 3 şi f (−1) = 1.
b) Să se calculeze x31 + x32 .
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia g(x) < 3.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia g(2x ) = 3.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2−x + x.
√ √
2−x + x − 2− 2 − 2
b) Să se calculeze lim √ √ ·
x→ 2 x− 2
Z 1
c) Să se arate că f (x) dx.
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 1), B(2, 2) şi C(π, π).
b) Să se arate că punctul C se află pe dreapta AB.
c) Să se calculeze lungimea segmentului AB.
SUBIECTUL II
   
2 2 2 1 0 0
1. Se consideră matricele A = 3 3 3 şi I3 = 0 1 0.
5 5 5 0 0 1
b) Să se arate că A2 = 10A.
c) Să se arate că A2001 6= I3 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 + x + x2 + x3 + x4 .
x5 − 1
a) Să se verifice că f (x) = , (∀) x ∈ R\{1}.
x−1
Z x
1
d) Să se calculeze lim 5 f (t) dt.
x→∞ x 0
SUBIECTUL III
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y − 1.

65
c) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q\Z pentru care a ◦ b ∈ Z.
d) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, pentru care 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n > 2001.
e) Să se determine cel mai mare număr natural nenul n, pentru care 2 ◦ 22 ◦ . . . ◦ 2n < 2001.
SUBIECTUL IV
x x+1 x+2
Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = + + ·
x+1 x+2 x+3
1 1 1
a) Să se verifice că f (x) = 3 − − − , (∀) x ≥ 0.
x+1 x+2 x+3
b) Să se calculeze f 0 (x), x ≥ 0.
c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe [0, ∞).

d) Să se determine asimptota orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f .
Z 1
e) Să se calculeze lim xn f (x) dx.
n→∞ 0
Z 1
f ) Să se calculeze lim ln n · xn f (x) dx .
n→∞ 0
66
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 4 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

2 2
1 1 1
a) Să se verifice că f (X) = X 2 − + X+ + ·
2 2 2
1
b) Să se arate că f (x) > , (∀) x ∈ R.
2
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = log3 x.
log3 x − log3 3
x→3 x−3
Z 3
1
d) Să se arate că funcţia f este concavă pe R.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4), B(4, 3) şi C(−3, −4).
b) Să se scrie ecuaţia dreptei AC.
c) Să se calculeze panta dreptei AB.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 2x.

a) Să se verifice că f (x) = (x + 1)2 − 1, (∀) x ∈ R.
b) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia (f ◦ f )(x) = 0.
n
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că (f ◦ f ◦ . . . ◦ f )(x) = (x+1)2 −1, (∀) n ∈ N∗
| {z }
de n ori
şi x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x + e3x + 2.
b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare.
c) Să se determine asimptota spre −∞ la graficul funcţiei f .
SUBIECTUL III

a −b 1 0
În mulţimea M2 (Z) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Z şi matricea I2 = .
b a 0 1
b) Să se arate că, dacă A, B ∈ G, atunci a · B ∈ G.
c) Să se arate că, dacă A, B ∈ G, atunci det(A · B) = det(A) · det(B).

0 0
d) Să se arate că, dacă A ∈ G şi rang(A) < 2, atunci A = .
0 0
e) Să se arate că, dacă A ∈ G este inversabilă şi A−1 ∈ G, atunci det(A) = 1.
f ) Să se arate că, dacă A ∈ G şi det(A) = 1, atunci A4 = I2 .
67
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 4 − x2 .


c) Să se determine a ∈ (−2, 2) cu proprietatea că dreapta x = a desparte suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul
d) Să se determine b ∈ (0, 4) cu proprietatea că dreapta y = b desparte suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul
e) Să se arate că dreptele x = a şi y = b, determinate anterior, despart suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul
funcţiei f şi axa Ox ı̂n patru regiuni de arii egale.
68
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 − 3X − 1.
a) Să se determine restul ı̂mpărţirii polinomului f la X + 1.
b) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (x) = 0.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia f (x) < 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2001 .
x2001 − π 2001
x→π x−π
Z x
c) Să se calculeze lim f (t) dt.
x→∞ −x
d) Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate ale funcţiei f .
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 2), B(3, 4) şi C(−1, −2).
b) Să se calculeze panta dreptei AB.
SUBIECTUL II
1. a) Să se verifice că â3 = â, (∀) â ∈ Z6 .

În inelul Z6 se consideră Sk = 1̂k + 2̂k + 3̂k + 4̂k + 5̂k , (∀) k ∈ N∗ .
b) Să se calculeze S1 şi S2 .
c) Să se calculeze S2001 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (5x + 3x )(5−x + 3−x ).
x −x
5 5
a) Să se verifice că f (x) = 2 + + , (∀) x ∈ R.
3 3
x x x x
5 5 3 3
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se demonstreze că f (n) (x) = ln + ln ,
3 3 5 5
(∀) n ∈ N∗ şi x ∈ R.
SUBIECTUL III

1 5 1 0 1 0
Se consideră matricele A = ,B= şi I2 = .
0 −1 2 −1 0 1
b) Să se verifice că A2 = B 2 = I2 .
c) Să se arate că matricea B este inversabilă şi să se determine inversa ei.
d) Să se arate că A · B 6= B · A.
e) Să se calculeze A2001 .
f ) Să se arate că (∀) n ∈ N∗ , (B · A)n 6= I2 .
69
SUBIECTUL IV
Z 1
Se consideră şirul (In )n∈N∗ , definit prin In = xn e−x dx, (∀) n ∈ N∗ .
0
1
b) Utilizând metoda integrării prin părţi, să se arate că In = − + nIn−1 , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
e
xn
c) Să se arate că ≤ xn e−x ≤ xn , (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N∗ .
e
1 1
d) Să se deducă inegalităţile ≤ In ≤ , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)e n+1
3
e) Să se calculeze lim n π · In .
n→∞
70
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Notăm cu A mulţimea numerelor naturale care se termină cu cifra 2.
a) Să se arate că mulţimea A nu conţine niciun pătrat perfect.

b) Să se găsească un element din mulţimea A care este cub perfect.
c) Să se găsească o submulţime infinită a mulţimii A care nu conţine niciun cub perfect.
2. Numărul 1000 se măreşte cu 20% din valoarea sa şi se obţine numărul a. Numărul a se micşorează cu 20% din
valoarea sa şi se obţine numărul b. Numărul 1000 se micşorează cu 20% din valoarea sa şi se obţine numărul c.
Numărul c se măreşte cu 20% din valoarea sa şi se obţine numărul d.
a) Să se calculeze a şi b.
b) Să se calculeze c şi d.
c) Să se calculeze b − d.
17
3. Scrierea zecimală a numărului este 0, a1 a2 . . . an . . ..
909
a) Să se determine cifrele a1 şi a2 .
b) Să se determine cifra a2001 .
SUBIECTUL II

1 1
2 2

c) Să se arate că matricea A − A2 + A3 − A4 + . . . + A99 − A100 are toate elementele strict negative.
2. Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

a) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât f = (X 2 + aX + 1)(X 2 + bX + 1).
d) Să se arate că x51 + x52 + x53 + x54 = 4.
SUBIECTUL III

d) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, pentru care 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n < 2001.
e) Să se determine cel mai mare număr natural nenul n, pentru care 3 ◦ 32 ◦ . . . ◦ 3n > 2001.
2. Să se arate că 5 divide numărul k 2 − k, (∀) k ∈ Z.
71
SUBIECTUL IV
Piramida triunghiulară regulată ABCD are cele şase muchii egale cu a.

b) Să se calculeze volumul piramidei.

c) Fie un punct M situat pe ı̂nălţimea din vârful A a piramidei. Să se determine lungimea segmentului AM , ştiind
că AM = BM .
d) Să se arate că muchia AB este perpendiculară pe muchia CD.
e) Fie punctul E situat ı̂n interiorul triunghiului BCD. Să se arate că AE < AB.
72
Varianta 2
SUBIECTUL I
1 1 1
1. a) Să se calculeze + + ·
2 3 6
1 1 1 1
b) Să se calculeze + + + ·
2 4 6 12
c) Să se găsească cinci numere naturale nenule şi distincte astfel ı̂ncât suma inverselor lor să dea 1.
2. La un turneu de tenis participă 2001 de sportivi. Înaintea fiecărui tur, jucătorii rămaşi ı̂n turneu se ı̂mpart ı̂n
grupe de câte doi, care joacă ı̂ntre ei. Dacă numărul de jucători este impar, atunci un jucător trece ı̂n turul
următor fără să joace. După fiecare meci ı̂ntre doi jucători, cel ı̂nvins părăseşte turneul. Turneul se termină
când a rămas un singur jucător.
a) Să se afle câte meciuri au fost ı̂n primul tur.
b) Să se afle câţi jucători au părăsit turneul după primele trei tururi.
c) Să se afle câte meciuri s-au jucat ı̂n tot turneul.
3. Se consideră numărul A = 30 + 31 + 32 + . . . + 3395 . Să se arate că:
a) A este un număr natural par.
b) A este divizibil cu 13.
c) A este divizibil cu 40.
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = −xy + x + y.
c) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 2x ◦ 3x ◦ 5x = 1.
2. a) Să se verifice că â3 = 3̂, (∀) â ∈ Z6 .
b) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că â2n+1 = â, (∀) n ∈ N∗ , (∀) â ∈ Z6 .
c) Să se calculeze 1̂2001 + 2̂2001 + 3̂2001 + 4̂2001 + 5̂2001 , ı̂n inelul Z6 .
SUBIECTUL III

1 0 1 2 1 0
1. Se consideră matricele A = ,B= şi I2 = .
2 −1 0 −1 0 1
a) Să se verifice că A2 = B 2 = I2 .

b) Să se arate că matricea A este inversabilă şi să se calculeze inversa ei.
c) Să se arate că A · B 6= B · A
e) Să se arate că (∀) n ∈ N∗ , (A · B)n 6= I2 .
2. a) Să se verifice identitatea
0 1 2 n−1 n
(1 − x)(1 + x2 )(1 + x2 )(1 + x2 ) . . . (1 + x2 ) = 1 − x2 , (∀) x ∈ R, n ∈ N.
n p
b) Să se arate că numerele 22 + 1 şi 22 + 1 sunt prime ı̂ntre ele, unde n, p ∈ N∗ , n 6= p.
SUBIECTUL IV
Cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 are muchia de lungime a.

a) Să se calculeze aria totală a cubului.
73
b) Să se calculeze volumul cubului.
c) Să se calculeze lungimea segmentului AC 0 .
d) Să se calculeze măsura unghiului dintre dreptele AC şi AD0 .
e) Se consideră un punct M pe faţa A0 B 0 C 0 D0 a cubului. Să se calculeze lungimea minimă şi lungimea maximă a
segmentului AM .
74
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Un elev are de rezolvat o temă de vacanţă care conţine 400 de probleme. În prima zi elevul rezolvă o problemă,
ı̂n a doua zi elevul rezolvă trei probleme, ... , ı̂n a n-a zi elevul rezolvă 2n − 1 probleme.
a) Să se afle câte probleme a rezolvat elevul după primele trei zile de lucru.
b) Să se afle câte probleme a rezolvat elevul ı̂n a patra zi şi ı̂n ziua a 5-a, ı̂n total.
c) Să se afle după câte zile termină elevul tema de vacanţă.
2. Notăm cu A mulţimea numerelor de 4 cifre care se pot forma utilizând numai cifrele 5 şi 6.
a) Câte elemente are mulţimea A?
b) Să se afle suma elementelor mulţimii A.
c) Câte elemente din mulţimea A sunt numere pare?
3. Se consideră numerele a = 1 · 2 · 3 · . . . · 20, b = 21 · 22 · 23 · . . . · 40 şi c = 41 · 42 · 43 · . . . · 60.
a) Să se demonstreze că numărul a nu este pătrat perfect.
b) Să se arate că numărul a divide numărul b.
c) Să se arate că numărul b nu divide numărul c.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 5 X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ∈ C.
a) Să se verifice că f = (X 3 + 1)(X 2 + X + 1).

b) Să se calculeze S = x1 + x2 + x3 + x4 + x5 şi T = x21 + x22 + x23 + x24 + x25 .
c) Să se arate că x61 + x62 + x63 + x64 + x65 = 5.

a b
2. Se consideră mulţimea M = a, b, c, d ∈ Z şi abcd = 1 .
c d
a) Să se arate că dacă A ∈ M , atunci det(A) = 0.

b) Să se verifice că dacă A ∈ M , atunci −A ∈ M .
c) Să se determine numărul de elemente al mulţimii M .
SUBIECTUL III

a −b 1 0
1. În mulţimea M2 (Q) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Q şi matricea I2 = .
b a 0 1


0 0
c) Să se arate că dacă A ∈ G şi rang(A) < 2, atunci A = .
0 0

a −b
d) Să se găsească o matrice A ∈ G, A = cu a, b ∈ Q\Z şi det(A) = 1.
b a
2. a) Să se arate că există a, b ∈ Z, astfel ı̂ncât a2 + b2 = 29.

b) Să se arate că nu există a, b ∈ Z, astfel ı̂ncât a2 + b2 = 2003.
SUBIECTUL IV
75
a) Să se calculeze aria laterală a piramidei.
b) Să se calculeze ı̂nălţimea piramidei.
d) Să se arate că muchiile V A şi V C sunt perpendiculare.

e) Fie punctul P situat ı̂n interiorul pătratului ABCD. Să se arate că segmentul V P are lungimea mai mică decât
lungimea segmentului V C.
76
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul uman
SUBIECTUL I

a b c

1. Se consideră determinantul d = c a b , a, b, c ∈ R.
b c a
a) Dezvoltând determinantul d, să se arate că d = a3 + b3 + c3 − 3abc.

b) Utilizând proprietăţile determinanţilor, să se arate că d = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca).
1
c) Să se demonstreze identitatea a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca = (a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 .
2
d) Să se rezolve ecuaţia 8x + 27x + 125x = 3 · 30x , x ∈ R.
1
x2 + 1

1 1 1
b) Să se calculeze lim − .
x→π x − π x2 + 1 π 2 + 1
d) Să se determine punctele de inflexiune ale graficului funcţiei f .
Z 1
−1
SUBIECTUL II

c) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia (x + 1) ◦ (x2 + 2) = 14.
d) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q\Z astfel ı̂ncât a ◦ b ∈ Z.
e) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n pentru care 1 ◦ 2 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n > 2001.
SUBIECTUL III
x x+1
Se consideră funcţia f : R\{−1, −2} → R, f (x) = − ·
x+1 x+2
a) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ R\{−1, −2}.
1 1
b) Să se verifice că f (x) = − , (∀) x ∈ R\{−1, −2}.
x+1 x+2
c) Să se determine asimptotele spre la graficul funcţiei f .
d) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe [0, ∞).
Z x
x→∞ 0

n→∞
77
SUBIECTUL IV

1 0 1 7 1 0
5 −1 0 −1 0 1

c) Să se arate că A · B 6= B · A.
d) Să se arate că (∀) n ∈ N∗ , (A · B)n 6= I2 .

e) Să se calculeze A + A2 + A3 + . . . + A2001 .
78
Varianta 2
SUBIECTUL I

1 0 1 4 1 0
1. Se consideră matricele A = ,B= şi I2 = .
3 −1 0 −1 0 1

c) Să se arate că A · B 6= B · A.
d) Să se arate că (A · B)2001 6= I2 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x3 − 3x.
√
x3 − 3x + 2
b) Să se calculeze lim√ √ ·
x→ 2 x− 2
c) Să se arate că funcţia f are un punct de maxim local şi un punct de minim local.
d) Să se determine punctul de inflexiune al graficului funcţiei f .
Z 1
−1
SUBIECTUL II

d) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, pentru care 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n > 2001.
e) Să se determine cel mai mare număr natural nenul n, pentru care 2 ◦ 22 ◦ . . . ◦ 2n < 2001.
SUBIECTUL III

c) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse ı̂ntre graficul funcţiei f şi axa Ox.
d) Să se determine a ∈ (−1, 1) cu proprietatea că dreapta x = a desparte suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul
e) Să se determine b ∈ (0, 1) cu proprietatea că dreapta y = b desparte suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul
SUBIECTUL IV
Se consideră polinomul f = (X + 1)20 + (X − 1)20 având forma algebrică f = a20 X 20 + a19 X 19 + . . . + a1 X + a0 .

b) Să se determine a20 , a19 şi a18 .
79
d) Să se arate că a11 = 0.
e) Considerăm z = a + ib, a, b ∈ R, o rădăcină a polinomului f . Să se arate că |z + 1| = |z − 1|.
f ) Să se arate că dacă z = a + ib, a, b ∈ R este o rădăcină a polinomului f , atunci a = 0.
80
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1.
2 2
2 1 1 1
b) Să se verifice că f = X + X + X + 1 + X 2.
2 2 2
d) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini reale.
x x+
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = + ·
x+1 x+2
1 1
a) Să se verifice că f (x) = 2 − − , (∀) x ∈ [0, ∞).
x+1 x+2
c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe [0, ∞).
d) Să se arate că funcţia f este concavă pe [0, ∞).
Z 1
0
SUBIECTUL II

2̂ 1̂ 1̂ 0̂
În mulţimea M2 (Z5 ) se consideră matricele A = şi I2 = .
1̂ 2̂ 0̂ 1̂
c) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n pentru care An = I2 .
SUBIECTUL III
1
(x2 + 1)(x2 + 2)
1 1
b) Să se arate că f (x) = − , (∀) x ∈ R.
x2 + 1 x2 + 2
Z 1
0
√ √ √
e) Să se calculeze lim [f ( 1) + f ( 2) + . . . + f ( n)].
n→∞
SUBIECTUL IV
√
Fie mulţimea de numere reale M = {a + b 2 | a, b ∈ Z, a2 − 2b2 = 1}.
√ √
a) Să se arate că, dacă a + b 2 = c + d 2, cu a, b, c, d numere ı̂ntregi, atunci a = c şi b = d.
81
c) Să se arate că, dacă z, w ∈ M , atunci z · w ∈ M .
1
d) Să se arate că, dacă z ∈ M , atunci ∈ M.
z
√
e) Să se găsească un element a + b 2 ∈ M cu b 6= 0.
82
BACALAUREAT 2002
SESIUNEA SPECIALĂ
Proba D
SUBIECTUL I
1. a) Să se verifice că
(ax + by + cz)2 + (ay − bx)2 + (az − cx)2 + (bz − cy)2 = (a2 + b2 + c2 )(x2 + y 2 + z 2 ), (∀) x, y, z, a, b, c, ∈ C.
b) Să se deducă inegalitatea (a2 + b2 + c2 )(x2 + y 2 + z 2 ) ≥ (ax + by + cz)2 , (∀) a, b, c, x, y, z ∈ R.

c) Să se arate că, dacă (a2 + b2 + c2 )(x2 + y 2 + z 2 ) = (ax + by + cz)2 , unde a, b, c, x, y, z ∈ R∗ , atunci
x y z
= = ·
a b c
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2002x + 2002−x .
b) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 1) şi B(2, 2), precum şi dreapta d : y = 3.
a) Să se calculeze lungimea segmentului AB.
c) Să se găsească un punct C pe dreapta d, cu proprietatea că aria triunghiului ABC este egală cu 1.
SUBIECTUL II

1 2 3 1 2 3
1. În mulţimea permutărilor cu trei elemente S3 , se consideră permutările σ = şi τ = .
3 2 1 1 3 2
a) Să se calculeze στ şi τ σ.
b) Să se determine numărul de inversiuni al permutării σ.
c) Să se rezolve ecuaţia σx = τ .
d) Să se arate că ı̂n orice submulţime H a lui S3 care are 5 permutări, găsim două permutări x şi y cu
proprietatea că xy 6= yx.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x − 1)(x − 2)(x − 3)(x − 4) şi mulţimea A = {1, 2, 3, 4}.
b) Utilizând teorema lui Rolle pentru funcţia f , să se arate că funcţia f 0 are câte o rădăcină ı̂n intervalele
(1, 2), (2, 3) şi (3, 4).
f 0 (x) 1 1 1 1
c) Să se arate că = + + + , (∀) x ∈ R\A.
f (x) x−1 x−2 x−3 x−4
d) Derivând egalitatea de la punctul c), să se arate că (f 0 (x))2 > f (x)f 00 (x), (∀) x ∈ R\A.
SUBIECTUL III
Se consideră un număr prim p ≥ 3, iar ı̂n corpul Zp se consideră submulţimea G = Zp − {0̂}. Pentru un element
â ∈ G, definim funcţia f : G → G, f (x̂) = â · x̂.
a) Să se arate că, dacă x̂, ŷ ∈ G, atunci x̂ · ŷ ∈ G.
b) Să se arate că funcţia f este injectivă.
c) Să se arate că funcţia f este bijectivă.
1
d) Din egalitatea 1̂ · 2̂ · . . . · (p[ − 1), să se deducă relaţia âp−1 = 1̂, (∀) â ∈ G.
− 1) = f (1̂) · f (2̂) · . . . · f (p[
e) Considerăm polinoamele g, h ∈ Zp [X], definite prin g = X p−1 − 1̂, h = (X − 1̂)(X − 2̂) . . . (X − (p[
− 1)).
Să se arate că g(x̂) = h(x̂) = 0̂, (∀) x̂ ∈ G.
f ) Să se arate că 1̂ · 2̂ · . . . · (p[
− 1) + 1̂ = 0̂.
SUBIECTUL IV
Z π Z π
2 2
Se consideră şirul (In )n≥1 , definit prin I0 = dx, In = sinn x dx, n ≥ 1.
0 0

n−1
b) Utilizând metoda integrării prin părţi, să se arate că In = In−2 , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
n
1 3 2n − 1 π
c) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că I2n = · · ... · · , (∀) n ∈ N∗ .
2 4 2n 2
2 4 2n 1
Se consideră cunoscut că I2n+1 = · · ... · · , (∀) n ∈ N∗ .
1 3 2n − 1 2n + 1
In n+1
d) Să se arate că 1 ≤ ≤ , (∀) n ∈ N∗ .
In+1 n
1 3 2n − 1 √
Se consideră şirul (wn )n≥1 , definit prin wn = · · ... · · 2n + 1, (∀) n ∈ N∗ .
2 4 2n
I2n π
e) Să se verifice că = (wn )2 · , (∀) n ∈ N∗ .
I2n+1 2
r
2
f ) Să se arate că lim wn = .
n→∞ π
2
SESIUNEA SPECIALĂ
Proba D
Profilurile economic, fizică-chimie, chimie-biologie, militar real, industrial, agricol, silvic, sportiv real
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 4x + 6.

a) Să se verifice că f (2 − x) = f (2 + x), (∀) x ∈ R.
b) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (2x ) = 2.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia f (x) ≤ 3.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex .
Z 1
−1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(5, 0), O(0, 0) şi B(3, −4).
a) Să se verifice că OA = OB.
c) Să se găsească un punct C(a, b) cu a, b ∈ Z∗ , C 6= B şi C 6= A, cu proprietatea că OC = OB.
SUBIECTUL II

1̂ 2̂ 1̂ 0̂
1. În M2 (Z3 ) se consideră matricele A = oi I2 = .
2̂ 1̂ 0̂ 1̂
a) Să se calculeze A2 oi A3 .
b) Să se calculeze A2002 şi A2003 .
c) Să se arate că An 6= I2 , (∀) n ∈ N∗ .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 − x2 + x4 .
x6 + 1
a) Să se verifice că f (x) = , (∀) x ∈ R.
x2 + 1
1
1 + x2
x3 x5
c) Integrând inegalitatea de la punctul b), să se arate că x − + ≥ arctg x, (∀) x ≥ 0.
3 5
xf (x)
d) Notăm cu F : R → R o primitivă a funcţiei f . Să se calculeze lim ·
x→∞ F (x)
SUBIECTUL III
   
1 1 1 1 0 0
Se consideră matricele A = 1 2 3 şi I3 = 0 1 0. Pentru orice x ∈ C, definim matricea B(x) =
3 2 1 0 0 1
A + xI3 şi funcţia polinomială f : C → C, f (x) = det B(x).
a) Să se determine determinantul şi rangul matricei A.
b) Să se arate că f (x) = x3 + 4x2 − 5x, (∀) x ∈ C.
c) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia f (x) = 0.
   
a 0
d) Să se găsească o matrice nenulă U =  b  ∈ M3,1 (C) cu proprietatea AU = 0.
c 0
3
 
0 0 0
e) Să se găsească o matrice nenulă C ∈ M3,3 (C) cu proprietatea AC = 0 0 0.
0 0 0
   
x 1
f ) Să se arate că nu există o matrice V = y  ∈ M3,1 (C) cu proprietatea AV = 0.
z 0
SUBIECTUL IV
Z 1
Pentru oricare p ∈ N şi q ∈ N, notăm cu B(p, q) = xq (1 − x)p dx.
0
a) Să se calculeze B(1, 1).

1
b) Să se arate că B(0, n) = , (∀) n ∈ N.
n+1
c) Efectuând schimbarea de variabilă x = 1 − t, să se arate că B(p, q) = B(q, p).
p
d) Utilizând metoda integrării prin părţi, să se arate că B(p, q) = B(p − 1, q + 1).
q+1
n!q!
e) Să se arate că B(n, q) = B(0, n + q), (∀) n, q ∈ N.
(q + n)!
p!q!
f ) Să se arate că B(p, q) = , (∀) p, q ∈ N.
(p + q + 1)!
4
Varianta 1
Proba D
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : C → C, f (z) = 3z − 2z, unde prin z notăm conjugatul numărului complex z.
a) Să se verifice că f (z) = 3z − 2z, (∀) z ∈ C.
b) Să se arate că (f ◦ f )(z) = 13z − 12z, (∀) z ∈ C.
c) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că
5n + 1 5n − 1
(f ◦ f ◦ . . . ◦ f )(z) = z− z, (∀) n ∈ N∗ şi (∀) z ∈ C.
| {z } 2 2
de n ori f
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)2002 .

f (x) − f (0)
x→0 x
Z 1
−1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (2n + 1, 3n − 1), n ∈ N.

a) Să se calculeze lungimea segmentului [A0 A1 ].
b) Să se scrie ecuaţia dreptei A0 A1 .
c) Să se arate că punctul Ak este situat pe dreapta A0 A1 , (∀) k ∈ N.
SUBIECTUL II
1. Pe R se defineşte legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = x + y − 1.

a) Să se verifice că x ◦ (y ◦ z) = (x ◦ y) ◦ z, (∀) x, y, z ∈ R.
b) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 2x ◦ 4x = 5.
c) Să se rezolve ı̂n N∗ ecuaţia Cn0 ◦ Cn1 ◦ Cn2 = 44 + n.
d) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia x ◦ x2 ≤ 1.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x + arctg x.
Z 1+ π
4
d) Notăm cu g : R → R inversa funcţiei f . Să se calculeze g(x) dx.
0
SUBIECTUL III
Se consideră polinoamele f = a + bX + cX 2 + dX 3 şi g = X 4 + 1, unde a, b, c, d ∈ Q, iar g are rădăcinile x1 ,

x2 , x3 , x4 ∈ C.
   
a b c d 1 1 1 1
−d a b c  x1 x2 x3 x4 
Se mai consideră matricele A = 
 −c −d a b  şi V = x21 x22 x23
  .
x24 
−b −c −d a x31 x32 x33 x34
5
√ √
a) Să se verifice că g = (X 2 − X 2 + 1)(X 2 + X 2 + 1).
b) Să se arate că det(V ) 6= 0.
 
f (x1 ) f (x2 ) f (x3 ) f (x4 )
x1 f (x1 ) x2 f (x2 ) x3 f (x3 ) x4 f (x4 )
c) Să se arate că A · V = x21 f (x1 ) x22 f (x2 ) x23 f (x3 ) x24 f (x4 ).

x31 f (x1 ) x32 f (x2 ) x33 f (x3 ) x34 f (x4 )

d) Utilizând relaţia de la punctul c), să se arate că det(A) = f (x1 )f (x2 )f (x3 )f (x4 ).
e) Să se arate că polinomul g este ireductibil ı̂n Q[X].
f ) Să se arate că a = b = c = d = 0 dacă şi numai dacă det(A) = 0.
SUBIECTUL IV
1 1 1 1
Se consideră şirurile (an )n≥1 , (bn )n≥1 , definite prin an = 1 + + +...+ şi bn = an + , (∀) n ∈ N∗ .
n! 2! n! n! · n
Admitem cunoscut faptul că şirul (an )n≥1 este convergent către e.
a) Să se verifice că şirul (an )n≥1 este strict crescător.

b) Să se arate că şirul (bn )n≥1 este strict descrescător.
c) Să se arate că an+1 < e < bn , (∀) n ∈ N∗ .
1 1
d) Utilizând inegalităţile de la punctul c), să se arate că < e − an < , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)! n! · n
e) Utilizând inegalităţile de la punctul d), să se arate că numărul e este iraţional.
f (n)
f ) Să se arate că nu există două polinoame nenule f , g ∈ R[X], cu proprietatea că an = , (∀) n ∈ N∗ .
g(n)
6
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinoamele f = X 3 + X 2 + 1 şi g = X 4 + X 3 + X + 1. Notăm cu x1 , x2 , x3 ∈ C rădăcinile

polinomului f .
b) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini raţionale.
c) Să se arate că g(x1 ) + g(x2 ) + g(x3 ) ∈ Z.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x sin(x2 ).
f (x)
x→0 x
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (−n, n2 ), n ∈ N.

a) Să se scrie coordonatele punctelor A0 şi A1 .
c) Să se arate că aria triunghiului An An+1 An+2 nu depinde de n ∈ N.
SUBIECTUL II
1. Se consideră funcţia f : C → C, f (z) = 8z − z, unde prin z notăm conjugatul numărului complex z.

a) Să se verifice că f (x + iy) = 7x + 9yi, (∀) x, y ∈ R.
b) Să se rezolve ecuaţia f (z) = 0.
c) Să se arate că funcţia f este injectivă.
d) Să se arate că funcţia f este surjectivă.
2. Se consideră funcţia f : [−3, 3] → R, f (x) = 9 − x2 . Notăm cu S suprafaţa plană cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei
f şi axa Ox.
a) Să se calculeze aria suprafeţei S.
b) Să se arate că dreapta x = 0 desparte suprafaţa S ı̂n două regiuni de arii egale.
9
c) Să se arate că dreapta y = 9 − √3
· desparte suprafaţa S ı̂n două regiuni de arii egale.
4
SUBIECTUL III

x̂ ŷ
În mulţimea M2 (Z5 ) se consideră submulţimea G = x̂, ŷ ∈ Z5 .
2̂ŷ x̂

1̂ 0̂ 0̂ 0̂
a) Să se verifice că I2 = ∈ G şi O2 = ∈ G.
0̂ 1̂ 0̂ 0̂
b) Să se arate că, dacă x̂, ŷ ∈ Z5 şi x̂2 − 2̂ŷ 2 = 0̂, atunci x̂ = ŷ = 0̂.
c) Să se arate că, dacă A, B ∈ G atunci A + B ∈ G şi A · B ∈ G.

d) Să se determine numărul de elemente din mulţimea G.
e) Să se arate că, dacă A ∈ G şi A 6= O2 , atunci există B ∈ G astfel ı̂ncât A · B = I2 .
f ) Să se dea un exemplu de structură de corp cu 25 de elemente.
7
SUBIECTUL IV

b) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul [0, +∞).
n
1 1 2
c) Să se calculeze lim f0 + f0 + . . . + f0 .
n→∞ n n n n

k−1 k
d) Utilizând teorema lui Lagrange, să se arate că pentru orice x ∈ , avem inegalităţile
n n

k k−1 k k k
x− · f0 ≤ f (x) − f ≤ x− · f0 , (∀) n ≥ 2
n n n n n
şi k ∈ {1, 2, . . . , n}.

e) Integrând inegalităţile de la punctul d), să se arate că
k
k−1
Z
1 n 1 k
− 2 · f0 ≤ f (x) dx ≤ − 2 · f 0 , (∀) n ≥ 2
2n n k−1
n
2n n
şi k ∈ {1, 2, . . . , n}.

f ) Adunând inegalităţile de la punctul e), să se calculeze
Z 1 n
1 1 2
lim n f (x) dx − f +f + ... + f .
n→∞ 0 n n n n
8
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = (X 2 − 1)(X 2 − 4) − 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

a) Să se verifice că f = X 4 − 5X 2 + 3.
b) Să se arate că polinomul f are toate rădăcinile reale.
c) Să se arate că x2003
1 + x2003
2 + x2003
3 + x2003
4 ∈ N.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)5 − (x − 1)5 .

Z 1
0
d) Să se calculeze lim f (x).
x→−∞
n2 − 1

2n
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele O(0, 0) şi An , , (∀) n ∈ N.
n2 + 1 n2 + 1
a) Să se verifice identitatea (x2 − 1)2 + (2x)2 = (x2 + 1)2 , (∀) x ∈ R.
b) Să se arate că OAn = 1, (∀) n ∈ N.
c) Să se arate că pe cercul de ecuaţie x2 + y 2 = 1 avem o infinitate de puncte cu ambele coordonate raţionale.
SUBIECTUL II
1. Se consideră inelul Z6 şi funcţia f : Z6 → Z6 , f (x̂) = x̂n , unde n ∈ N∗ .

a) Să se verifice că â3 = â, (∀) â ∈ Z6 .
b) Să se arate că (x̂ + ŷ)3 = x̂3 + ŷ 3 , (∀) x̂, ŷ ∈ Z6 .
c) Să se determine cel mai mic număr natural n ≥ 2 pentru care funcţia f este un izomorfism de inele.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ln(x2 + 4) − ln(x2 + 1).
f (x) − f (0)
x→0 x
c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe intervalul (−∞, 0] şi strict descrescătoare pe intervalul
[0, +∞).
d) Să se arate că 0 < f (x) ≤ ln 4, (∀) x ∈ R.
SUBIECTUL III
 
1 0 0
În mulţimea M3 (C) se consideră matricea A = 0 2 0.
0 0 3
b) Să se arate că matricea A este inversabilă şi să se calculeze inversa ei.
 
a 0 0
c) Să se arate că, dacă Y ∈ M3 (C) şi Y A = AY , atunci există a, b, c ∈ C astfel ı̂ncât Y = 0 b 0.
0 0 c
9
 
a 0 0
d) Se consideră matricea Z = 0 b 0, cu a, b, c ∈ C. Să se arate, folosind metoda inducţiei matematice, că
0 0 c
 n 
a 0 0
Z n =  0 bn 0 , (∀) n ∈ N∗ .
0 0 cn
e) Se consideră polinomul f = X n − α, unde α ∈ C∗ . Să se arate că polinomul f nu are rădăcini multiple.
f ) Să se determine numărul de soluţii X ∈ M3 (C) ale ecuaţiei X 2002 = A.
SUBIECTUL IV
Z 1 Z 1
Se consideră (In )n∈N , definit prin I0 = e−x dx şi In = e−x xn dx, (∀) n ∈ N∗ .
0 0
1
b) Utilizând metoda integrării prin părţi, să se arate că In = − + n · In−1 , (∀) n ∈ N∗ .
e

n! 1 1 1
c) Să se arate că In = e − 1 + + + ... + , (∀) n ∈ N∗ .
e 1! 2! n!
xn
d) Să se arate că ≤ xn e−x ≤ xn , (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N∗ .
e
1 1
e) Integrând inegalităţile de la punctul d), să se arate că ≤ In ≤ , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)e n+1
f ) Utilizând inegalităţile de la punctul e), să se arate că e ∈ R\Q.
10
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : C → C, f (x) = x2 + 2x.

a) Să se verifice că f (x) = (x + 1)2 − 1, (∀) x ∈ C.
b) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia (f ◦ f )(x) = 0.
c) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că (f ◦ f ◦ . . . ◦ f ), (∀) x ∈ C.
| {z }
de n ori f
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ln(x2 + 1).

f (x) − f (0)
x→0 x
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, −n), (∀) n ∈ N.
b) Să se arate că lungimea segmentului An An+1 nu depinde de n, (∀) n ∈ N.
c) Să se arate că punctul An se află pe dreapta A0 A1 , (∀) n ∈ N.
SUBIECTUL II

x − y + z = 0

1. Se consideră sistemul x − 2y + 3z = 0 , unde (x, y, z) ∈ R3 . Notăm cu A matricea sistemului.

x − 3y + 5z = 0


c) Să se găsească o soluţie (x0 , y0 , z0 ) a sistemului pentru care x0 + 2y0 + 3z0 = 8.
1 1 1
2. Se consideră şirul (an )n≥1 , definit prin an = + 2 + . . . + 2 , (∀) n ∈ N∗ . Admitem cunoscut faptul că
12 2 n
π2 1 1
lim an = şi considerăm şirurile (bn )n≥1 şi (cn )n≥1 definite prin bn = an + , (∀) n ∈ N∗ şi cn = an + ,
n→∞ 6 n n+1
∗
(∀) n ∈ N .
a) Să se arate că şirul (bn )n≥1 este strict descrescător.
b) Să se arate că şirul (cn )n≥1 este strict crescător.
π2
c) Să se arate că lim bn = lim cn = ·
n→∞ n→∞ 6
π2

d) Să se arate că lim n an − = −1.
n→∞ 6
SUBIECTUL III

k
Pentru orice număr natural nenul n, se consideră mulţimea de numere raţionale Hn = k ∈ Z .
n!
a) Să se arate că, dacă x, y ∈ Hn , atunci x + y ∈ Hn .
b) Să se arate că, dacă x, y ∈ Hn , atunci x · y ∈ Hn .

c) Să se arate că, dacă n < p ∈ N∗ , atunci Hn ⊂ Hp .
11
d) Să se arate că pentru orice număr raţional r, există n ∈ N∗ , astfel ı̂ncât r ∈ Hn .
1
e) Să se arate că dacă (G, +) este un subgrup al grupului (Q, +) şi ∈ G, n ∈ N∗ , atunci Hn ⊂ G.
n!
f ) Să se demonstreze că, dacă G1 , G2 , . . . , G2002 sunt subgrupuri ale grupului (Q, +) şi Q = G1 ∪ G2 ∪ . . . ∪ G2002 ,
atunci există i ∈ {1, 2, . . . , 2002} astfel ı̂ncât Gi = Q.
SUBIECTUL IV
Se consideră numerele reale a1 , a2 , . . . , an şi funcţiile f, F : R → R, f (x) = a1 sin x + a2 sin 2x + . . . + an sin nx şi
a2 an
F (x) = −a1 cos x − cos 2x − . . . − cos nx, unde n ∈ N, n ≥ 2.
2 n
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f pe R.
b) Să se verifice că F (x + 2kπ) = F (x), (∀) k ∈ Z, (∀) x ∈ R.
c) Utilizând rezultatul: ”Dacă o funcţie g : R → R este periodică şi monotonă, atunci funcţia g este constantă”,
să se arate că dacă f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R, atunci funcţia F este constantă.
d) Să se arate că dacă funcţia F este constantă, atunci f (x) = 0, (∀) x ∈ R.
Z 2π
e) Notăm cu S(p, q) = sin px sin qx dx, (∀) p, q ∈ N∗ .
0
Utilizând formula
2 sin a sin b = cos(a − b) − cos(a + b), (∀) a, b ∈ R,
(
0, dacă p 6= q, p, q ∈ N∗
să se arate că S(p, q) = .
π, (∀) p ∈ N∗
f ) Să se demonstreze că dacă f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R, atunci a1 = a2 = . . . = an = 0.
12
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Pe R se defineşte legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = x + y + 2.

b) Să se determine elementul e ∈ R pentru care x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ R.
c) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că (∀) n ∈ N∗ , avem
x0 ◦ x1 ◦ . . . ◦ xn = x0 + x1 + . . . + xn + 2n, (∀) x0 , x1 , . . . , xn ∈ R.
d) Să se rezolve ı̂n N∗ ecuaţia Cn0 ◦ Cn1 ◦ Cn2 ◦ Cnn = 2n + 64.

2
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2xex .
b) Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate ale funcţiei f .
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (3n, 2n), (∀) n ∈ N.
c) Să se arate că pentru orice n ∈ N, punctul An se găseşte pe dreapta A0 A1 .
SUBIECTUL II

1 2 3 4 1 2 3 4
1. În mulţimea permutărilor cu 4 elemente, S4 , considerăm permutările e = ,σ= ,
1 2 3 4 2 1 3 4

1 2 3 4
τ= , precum şi submulţimea H = {x ∈ S4 | x2 = e}.
3 2 1 4
a) Să se verifice că e ∈ H.

b) Să se arate că σ ∈ H şi τ ∈ H.
c) Să se arate că στ ∈ H.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = a cos x + b cos 2x + c cos 3x, unde a, b, c ∈ R.
Z π
a) Să se calculeze f (x) dx.
−π
b) Să se verifice că f (x + 2nπ) = f (x), (∀) x ∈ R şi (∀) n ∈ N.
c) Utilizând rezultatul: ”Dacă o funcţie periodică f : R → R are limită la infinit, atunci funcţia este con-
stantă”, să se arate că dacă lim f (x) = 0, atunci a = b = c = 0.
x→∞
SUBIECTUL III
Se consideră polinoamele f = X 5 − 1 şi g = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1.

√ √
2 2 1+ 5 1− 5
b) Să se verifice că g = (X + aX + 1)(X + bX + 1), unde a = şi b = ·
2 2
c) Să se arate că polinomul g este ireductibil ı̂n Q[X].
d) Se consideră polinomul cu coeficienţi raţionali h = X 2 + pX + q. Să se arate că dacă polinoamele f şi h nu sunt
prime ı̂ntre ele, atunci ele au polinomul X − 1 ca cel mai mare divizor comun ı̂n Q[X].
13

1 0 0 0 r t
e) În mulţimea M2 (Q) se consideră matricele I2 = , O2 = şi A = . Să se verifice că
0 1 0 0 s u
A2 − (r + u)A + (ru − st)I2 = O2 .
f ) Să se arate că dacă A5 = I2 , atunci A = I2 .
SUBIECTUL IV
1 1 (−1)n
Se consideră şirul (an )n≥1 , definit prin an = 1 − + + ... + , (∀) n ∈ N∗ .
3 5 2n + 1
1 an+1
a) Să se verifice că = 1 + a + a2 + . . . + an + , (∀) n ∈ N∗ şi a ∈ R\{1}.
1−a 1−a
b) Să se deducă relaţia
2(n+1)
1 n+1 x
= 1 − x 2
+ x 4
+ . . . + (−1)n 2n
x + (−1) , (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N∗ .
1 + x2 1 + x2
x2(n+1)
c) Să se arate că 0 ≤ ≤ x2(n+1) , (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N∗ .
1 + x2
Z 1 2(n+1)
x
d) Integrând inegalităţile de la punctul c), să se arate că lim dx = 0.
n→∞ 0 1 + x2
Z 1
1
e) Să se calculeze 2
dx.
0 1+x
π
f ) Integrând inegalităţile de la punctul b), să se arate că lim an = ·
n→∞ 4
14
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + X + 1.
a) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul X + 1.

c) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (2x ) = 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = sin 2x.

f (x) − f (π)
x→π x−π
Z 2π
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 1), B(−1, −1) şi C(−1, 1).
SUBIECTUL II

x − y + z = 0

1. Se consideră sistemul x − 2y + 3z = 0 , unde (x, y, z) ∈ R3 . Notăm cu A matricea sistemului.

3x − 2y + z = 0


c) Să se găsească o soluţie (x0 , y0 , z0 ) a sistemului, cu proprietatea ca x0 + y0 + z0 = 4.
12 − 1 + 1 22 − 2 + 1 n2 − n + 1
2. Se consideră şirul (an )n≥1 , an = · · . . . · , (∀) n ∈ N∗ şi funcţia f : R → R,
12 + 1 + 1 22 + 2 + 1 n2 + n + 1
f (x) = x2 − x + 1.
a) Să se verifice că f (x + 1) = x2 + x + 1, (∀) x ∈ R.

1
b) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că an = , (∀) n ∈ N∗ .
n2 +n+1
n→∞
Z n
f (x) dx
0
n→∞ n3
SUBIECTUL III

1 0
În mulţimea M2 (R) se consideră matricea I2 = , precum şi submulţimea
0 1
a 0
G= a ∈ (0, ∞), b ∈ R .
b 1
15
a) Să se verifice că matricea I2 ∈ G.
b) Să se arate că, dacă A, B ∈ G, atunci AB ∈ G.
c) Să se arate că, dacă C ∈ G, atunci există D ∈ G, astfel ı̂ncât CD = DC = I2 .
d) Să se găsească două matrice S, T ∈ G pentru care ST 6= T S.

e) Să se demonstreze că, pentru orice matrice A ∈ G şi (∀) n ∈ N∗ , există o matrice X ∈ G astfel ı̂ncât X n = A.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = 1 − x − x2 − x3 + . . . + x8 şi g : R → R, g(x) = x9 + 1, (∀) x ∈ R.

a) Să se calculeze f (−1) şi g(−1).
b) Să se verifice că (x + 1)f (x) = g(x), (∀) x ∈ R.
c) Să se arate că dacă x < −1, atunci g(x) < 0 şi dacă x > −1, atunci g(x) > 0.
d) Să se arate că f (x) > 0, (∀) x ∈ R.
x2 x3 x4 x9
e) Să se arate că funcţia F : R → R, F (x) = x − + − + ... + este o primitivă a funcţiei f pe R.
2 3 4 9
f ) Să se arate că F (x) > 0, (∀) x > 0.
16
Varianta 2
SUBIECTUL I
3
1 1 1
1. a) Să se verifice că a− = a3 − 3 − 3 a − , (∀) a ∈ C∗ .
a a a
1
b) Să se arate că dacă a ∈ R, a ≥ 1, atunci a ≥ ·
a

3 1 1
c) Să se arate că, dacă x ∈ R, x ≥ 1, atunci x − 3 ≥ 3 x − .
x x
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = cos 4x.
f (x) − f (0)
x→0 x
Z π
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, −1), B(2, −2) şi C(3, −3).
c) Să se arate că punctul B se află pe dreapta AC.
SUBIECTUL II

â b̂
1. În mulţimea M2 (Z3 ) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Z3 .
−b̂ â

1̂ 0̂ 1̂ 2̂
a) Să se verifice că I2 = ∈ G şi T = ∈ G.
0̂ 1̂ −2̂ 1̂
c) Să se determine numărul de elemente ale mulţimii G.
d) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, pentru care T n = I2 .
2002x2001
x2002 + 1
a) Să se verifice că funcţia F : R → R, F (x) = ln(x2002 + 1), este o primitivă a funcţiei f pe R.
Z 1
−1
c) Să se determine asimptota către −∞ la graficul funcţiei f .
SUBIECTUL III
Se consideră polinoamele f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C şi g = X 3 + X 2 + X + 1 cu

rădăcinile y1 , y2 , y3 ∈ C.

b) Să se calculeze g(−1).
c) Să se determine y1 , y2 şi y3 .
d) Să se calculeze a = y12002 + y22002 + y32002 .

e) Să se arate că numărul b = g(x1 )g(x2 )g(x3 )g(x4 ) este natural.
17
f ) Să se arate că f (y1 ) + f (y2 ) + f (y3 ) = 3.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex (ax2 + bx + c), unde a, b, c ∈ R.

a) Să se calculeze f 0 (x) şi f 00 (x), x ∈ R.
b) Să se determine a, b, c ∈ R dacă f (0) = 0, f 0 (0) = 1 şi f 00 (0) = 4.
c) Considerăm funcţia g : R → R, g(x) = ex (x2 + x). Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că
g (n) (x) = ex (x2 + 2(n + 1)x + n2 ), (∀) x ∈ R, n ∈ N∗ .
(Prin g (n) am notat derivata de ordinul n a funcţiei g).

n(n + 1)(2n + 1)
d) Să se arate că 12 + 22 + 32 + . . . + n2 = , (∀) n ∈ N∗ .
6
g 0 (0) + g 00 (0) + . . . + g (n) (0)
n→∞ n3
Z 1
0
18
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + x + 1.

3
a) Să se verifice că f (x) ≥ , (∀) x ∈ R.
4
b) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (2x ) = 3.
c) Să se rezolve ı̂n intervalul (0, ∞) ecuaţia f (log2 x) = 3.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = e2x .
Z 1
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, 2n), (∀) n ∈ N.
a) Să se calculeze coordonatele punctelor A0 şi A1 .
c) Să se arate că An se află pe dreapta A0 A1 , (∀) n ∈ N.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul f = X 4 + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

√ √
a) Să se verifice identitatea f = (X 2 − 2X + 1)(X 2 + 2X + 1).
b) Să se arate că polinomul f nu are nicio rădăcină reală.
d) Să se arate că x41 + x42 + x43 + x44 = −4.
1
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x + ·
x
b) Să se arate că x = 1 este punct de minim global.
√ 1 √ 1
d) Să se arate că 2 2 + √ < 2 3 + √ ·
2 2 2 3
SUBIECTUL III

a b
În mulţimea M2 (Q) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Q, a 2
− 2b 2
= 1 .
2b a

1 0
0 1

a b a −b
c) Să se arate că, dacă X ∈ G, X = , atunci X este matrice inversabilă şi X −1 = ∈ G.
2b a −2b a

a b
d) Să se găsească o matrice A ∈ G, A = cu b 6= 0.
2b a

a b
e) Să se arate că dacă B ∈ G, B = cu a > 0, b > 0, atunci B n 6= I2 , (∀) n ∈ N∗ .
2b a
19
f ) Să se arate că mulţimea G este infinită.
SUBIECTUL IV
x2
Se consideră funcţiile f : (−1, ∞) → R, f (x) = ln(x + 1) − x şi g : (−1, ∞) → R, g(x) = ln(x + 1) − x + ·
2
−x x2
a) Să se verifice că f 0 (x) = şi g 0 (x) = , (∀) x > −1.
x+1 x+1
b) Să se calculeze f 0 (0) şi g 0 (0).
c) Să se arate că f (x) < 0 < g(x), (∀) x > 0.
d) Să se arate că 1 + 3 + 5 + . . . + (2n − 1) = n2 , (∀) n ∈ N∗ .

e) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că
n(4n2 − 1)
12 + 32 + 52 + . . . + (2n − 1)2 = , (∀) n ∈ N∗ .
3

1 3 2n − 1
f ) Să se calculeze lim ln 1 + 2 + ln 1 + 2 + . . . + ln 1 + .
n→∞ n n n2
20
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 4x + 2.

b) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia (f ◦ f )(x) = −2.
c) Să se rezolve ı̂n intervalul R ecuaţia f (2x ) = 7.
3
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex .

f (x) − f (0)
x→0 x
c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R.
Z 1
d) Să se calculeze f 0 (x) dx.
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4), B(4, 3), C(0, 5) şi O(0, 0).
a) Să se verifice că OA = OB = OC.
b) Să se scrie ecuaţia dreptei OA.
c) Să se calculeze panta dreptei AB.
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor reale definim legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = xy + 2x + 2y + 2, (∀) x, y ∈ R.

c) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q\Z astfel ı̂ncât a ◦ b ∈ N.
d) Să se rezolve ı̂n (0, ∞) ecuaţia (log2 x) ◦ (log3 x) = −2
1
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ·
(x + 1)(x + 2)
1 1
a) Să se verifice că f (x) = − , (∀) x ∈ [0, ∞).
x+1 x+2
1 1
b) Să se arate că f (1) + f (2) + . . . + f (n) = − , (∀) n ∈ N∗ .
2 n+2
Z 1
0
d) Să se calculeze lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n)).
n→∞
SUBIECTUL III

a b e f
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = ,B= .
c d g h
a) Să se calculeze AB şi BA.

b) Să se arate că suma elementelor de pe diagonala principală a matricelor AB şi BA este aceeaşi.
c) Să se arate că det(A + B) + det(A − B) = 2(det(A) + det(B)).
d) Să se arate că det(AB) = det(A) · det(B).
21
det(A1 · A2 · . . . · An ) = det(A1 ) · det(A2 ) · . . . · det(An ), (∀) A1 , A2 , . . . , An ∈ M2 (C) şi (∀) n ∈ N∗ .
f ) Să se arate că det(An ) = detn (A), (∀) A ∈ M2 (C), (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
Z x
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = 1 + x + x2 + . . . + x8 şi F : R → R, F (x) = f (t) dt, x ∈ R.
0

b) Să se verifice că (x − 1)f (x) = x7 − 1, (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că F 0 (x) = f (x), (∀) x ∈ R.

1 1
e) Să se rezolve ecuaţia F (x) = 1 + + ... + ·
2 7
f ) Să se arate că F (x) < xf (x), (∀) x > 0.
22
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 + 5X − 6.
a) Să se determine câtul şi restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul X − 1.
c) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia f (x) ≤ 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex (sin x + cos x).
f (x) − f (0)
x→0 x
c) Să se verifice că funcţia F : R → R, F (x0 = ex sin x este o primitivă a funcţiei f pe R.
Z 2π
0
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 2), B(2, 1) şi C(3, 3).
b) Să se determine panta dreptei AC.
SUBIECTUL II
1. Pe R definim legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = x + y + 10, (∀) x, y ∈ R.

c) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q\Z astfel ı̂ncât a ◦ b ∈ N.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia x2 ◦ x = 12.
x2 + 4
x2 + 1
3
a) Să se verifice că f (x) = 1 + 2 , (∀) x ∈ R.
x +1
Z 1
0
SUBIECTUL III

0 i 1 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = , I2 = , precum şi submulţimea
i 0 0 1
G = {X ∈ M2 (C) | AX = XA}.
a) Să se verifice că A ∈ G şi I2 ∈ G.
b) Să se găsească o matrice T ∈ M2 (C) cu proprietatea T ∈
/ G.
c) Să se verifice că A2 = −I2 .
d) Să se arate că A2 X = XA2 , (∀) X ∈ M2 (C).
e) Să se arate că, dacă a, b ∈ C, atunci matricea B = aI2 + bA ∈ G.
f ) Să se arate că, dacă X ∈ G, atunci există a, b ∈ C astfel ı̂ncât X = aI2 + bA.
23
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţiile f : (0, ∞) → R, f (x) = x ln a − a ln x, unde a ∈ R, a > 0.

b) Să se calculeze f (a) şi f 0 (a).

c) Utilizând teorema lui Fermat să se determine a > 0 cu proprietatea f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ (0, ∞).
d) Să se arate că ex ≥ xe , (∀) x ∈ (0, ∞).
e) Să se arate că pentru x > 0, avem ex = xe dacă şi numai dacă x = e.
f ) Să se determine numerele reale c, b > 0 cu proprietatea că cx + bx ≥ xc + xb , (∀) x ∈ (0, ∞).
24
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. O minge cade de la o ı̂nălţime de 8 m. După fiecare cădere, mingea se ridică la jumătate din ı̂nălţimea de la care
a căzut.
a) Să se afle ce distanţă a parcurs mingea de la ı̂nceput şi până a atins pământul a doua oară.
b) Să se afle la ce ı̂nălţime se ridică mingea după ce a atins pământul a treia oară.
c) Să se demonstreze că, distanţa parcursă de minge de la ı̂nceput şi până atinge pământul a suta oară, este
mai mică decât 24 m.
2. Se consideră mulţimea A formată din toate numerele naturale, scrise ı̂n baza 10, care se termină cu cifra 7.
a) Să se găsească un cub perfect ı̂n mulţimea A.
b) Să se arate că mulţimea A nu conţine niciun pătrat perfect.
c) Să se arate că mulţimea A conţine o infinitate de cuburi perfecte.
3. Un număr a se măreşte cu 10% din valoarea sa şi se obţine numărul b. Numărul b se micşorează cu 10% din
valoarea sa şi se obţine numărul c.
a) Să se arate că 10b = 11a.
b) Să se arate că 10c = 9b.
c) Să se determine numerele a, b şi c, ştiind că a − c = 1.
SUBIECTUL II
1. Se consideră mulţimea A = {x2 − y 2 | x, y ∈ Z}.

a) Să se verifice că 0 ∈ A şi 1 ∈ A.
b) Să se arate că 2 ∈
/ A.
2 2
x+1 x−1
c) Să se verifice identitatea − = x, (∀) x ∈ R.
2 2
d) Să se arate că mulţimea A conţine toate numerele ı̂ntregi impare.

1̂ 1̂ 1̂ 0̂ 1̂ 0̂
2. În mulţimea M2 (Z3 ) se consideră matricele , B = şi I2 = , precum şi submulţimea
0̂ 2̂ 1̂ 2̂ 0̂ 1̂
G = {X ∈ M2 (Z3 ) | X 2 = I2 }.
b) Să se arate că A ∈ G şi B ∈ G.
c) Să se arate că AB ∈
/ G.
d) Să se găsească cel mai mic număr natural n pentru care (AB)n = I2 .
SUBIECTUL III
1. Se consideră polinomul f = X 4 − X 3 + X 2 − X + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

a) Să se calculeze f (1) şi f (−1).
b) Să se determine a ∈ C astfel ı̂ncât să avem identitatea f (X) = a(X − x1 )(X − x2 )(X − x3 )(X − x4 ).
c) Să se arate că (1 − x1 )(1 − x2 )(1 − x3 )(1 − x4 ) = 1.
d) Să se arate că (1 + x1 )(1 + x2 )(1 + x3 )(1 + x4 ) = 5.
25
2
2. Se consideră fracţia = 0, a1 a2 . . . an . . ..
11
a) Să se calculeze a1 şi a2 .
b) Să se calculeze S = a2 + a4 + . . . + a2002 .
c) Să se calculeze T = a1 + a2 + . . . + a2002 .
SUBIECTUL IV
Se consideră un triunghi ABC şi M un punct situat ı̂n interiorul sau pe laturile triunghiului ABC. Se duc
perpendiculare din punctul M pe laturile AB, BC şi AC ı̂n D, E respectiv F . Notăm cu ha ≤ hb ≤ hc lungimile
ı̂nălţimilor triunghiului ABC duse din A, B respectiv C.
SAM B SBM C SCM A
a) Să se verifice că + + = 1, unde prin SXY Z am notat aria triunghiului XY Z.
SABC SABC SABC
MD ME MF
b) Să se deducă relaţia + + = 1.
hc ha hb
MD ME MF
c) Să se verifice egalitatea M D + M E + M F = · hc + · ha + · hb .
hc ha hb
d) Să se arate că, dacă x, y, z, a, b, c ∈ R, x ≤ y ≤ z şi a, b, c ∈ [0, 1] cu a + b + c = 1, atunci x ≤ ax + by + cz ≤ z.
e) Utilizând relaţiile de la punctele b), c) şi d), să se arate că ha ≤ M D + M E + M F ≤ hc , pentru orice punct M
situat ı̂n interiorul sau pe laturile triunghiului ABC.
26
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Matematicianul Sorin a hotărât să publice articole de matematică. La vârsta de 21 de ani el publică un articol.
Apoi, ı̂n fiecare an el publică un articol mai mult decât ı̂n anul precedent.
a) Să se afle câte articole a publicat Sorin după trei ani.
b) Să se afle câte articole a publicat Sorin ı̂n anul ı̂n care a avut vârsta de 30 de ani.
c) Să se determine cel mai mic număr natural n, cu proprietatea că, după n ani, Sorin a publicat mai multe
articole decât dublul vârstei sale.
2. Un număr natural n ≥ 2 se numeşte ”plin de putere” dacă fiecare factor prim din descompunerea sa apare la o
putere strict mai mare decât 1. (De exemplu, 72 = 23 · 32 este ”plin de putere”).
a) Să se verifice că numerele 8 şi 9 sunt ”pline de putere”.
b) Să se verifice identitatea 4n(n + 1) + 1 = (2n + 1)2 , (∀) n ∈ N.
c) Să se arate că produsul a două numere ”pline de putere” este un număr ”plin de putere”.
d) Să se găsească un număr natural n, n ≥ 10, cu proprietatea că n şi n + 1 sunt numere ”pline de putere”.
3. Trei urne A, B, C conţin bile. O bilă din urna A cântăreşte 1 g, o bilă din urna B cântăreşte 2 g şi o bilă
din urna C cântăreşte 4 g. Se ştie că oricare două urne au ı̂mpreună de două ori mai multe bile decât ı̂n urna
rămasă.
a) Să se arate că suma numărul bilelor din cele trei urne este de trei ori numărul bilelor din urna A.
b) Să se arate că ı̂n fiecare urnă avem acelaşi număr de bile.
c) Dacă cântărim trei bile şi obţinem 7 g, atunci să se precizeze din ce urnă a provenit fiecare bilă cântărită.
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor complexe se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y + 1.

a) Să se verifice că x ◦ (y ◦ z) = (x ◦ y) ◦ z, (∀) x, y, z ∈ C.
b) Să se găsească două elemente a, b ∈ C\R, pentru care a ◦ b ∈ R.
c) Să se găsească cel mai mare număr natural n, pentru care 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n < 2002.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 2x ◦ 4x = 3.
2. Se consideră mulţimea A = {4x + 5y | x, y ∈ N}.
a) Să se verifice că numerele 12, 13, 14, 15 aparţin mulţimii A.
/ A.
c) Să se arate că dacă n ∈ N, 12 ≤ n ≤ 2002, atunci n ∈ A.
SUBIECTUL III

a −b 1 0
1. În mulţimea M2 (Q) se consideră submulţimea G = { a, b ∈ Q} şi matricea I2 = .
b a 0 1
c) Să se arate că dacă A, B ∈ G, atunci det(A · B) = det(A) · det(B).

a −b
d) Să se găsească A ∈ G, A = , cu b ∈ Q\Z şi det(A) = 1.
b a
2. a) Să se verifice identitatea (a2 − 1)2 + (2a)2 = (a2 + 1)2 , (∀) a ∈ R.

b) Să se găsească o soluţie (x, y) ∈ (Q\Z) × (Q\Z) a ecuaţiei x2 + y 2 = 1.
c) Să se arate că ecuaţia x2 + y 2 = 1 are o infinitate de soluţii ı̂n mulţimea (Q\Z) × (Q\Z).
27
SUBIECTUL IV
Se consideră tetraedrul ABCD cu ı̂nălţimile din A, B, C, D egale cu hA ≤ hB ≤ hC ≤ hD . Dintr-un punct M

situat ı̂n interiorul sau pe feţele tetraedrului ducem perpendiculare pe feţele BCD, ACD, ABD şi ABC ı̂n E, F , G
respectiv H.
VM ABC VM ACD VM ABD VM BCD
a) Să se verifice că + + + = 1, unde prin VXY ZT am notat volumul tetraedrului
VABCD VABCD VABCD VABCD
XY ZT .
ME MF MG MH
b) Să se deducă relaţia + + + = 1.
hA hB hC hD
ME MF MG MH
c) Să se verifice egalitatea M E + M F + M G + M H = · hA + · hB + · hC + · hD .
hA hB hC hD
d) Să se arate că, dacă x, y, z, t, a, b, c, d ∈ R, x ≤ y ≤ z ≤ t şi a, b, c, d ∈ [0, 1] cu a + b + c + d = 1, atunci
x ≤ ax + by + cz + dt ≤ t.
e) Utilizând relaţiile de la punctele b), c) şi d), să se arate că hA ≤ M E + M F + M G + M H ≤ hD , pentru orice
punct M situat ı̂n interiorul tetraedrului ABCD.
28
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Pentru efectuarea unor plăţi, un casier are numai bancnote de 3 euro şi de 5 euro ı̂n număr nelimitat.
a) Să se arate că nu poate achita exact 7 euro.
b) Să se arate că el poate achita exact 8 euro, 9 euro şi 10 euro.
c) Să se arate că, dacă n ∈ N, 8 ≤ n ≤ 2002, atunci casierul poate achita exact n euro.
2. Un număr natural n ≥ 2 se numeşte compus dacă nu este număr prim.

a) Să se arate că numerele 8 şi 9 sunt compuse.
b) Să se găsească patru numere naturale consecutive mai mici decât 100 care sunt compuse.
c) Să se arate că numerele A1 = 2003!+2, A2 = 2003!+3, . . ., A2002 = 2003!+2003 sunt 2002 numere naturale
consecutive compuse.
3. Patru fraţi A, B, C, D au ı̂mpreună 20 de ani. Se ştie că dublul vârstei lui B este suma vârstelor lui A şi C, iar
dublul vârstei lui C este suma vârstelor lui B şi D. Se mai ştie că A şi B au ı̂mpreună atâţia ani cât are C.
a) Să se arate că suma vârstelor lui A şi D este aceeaşi cu suma vârstelor lui B şi C.
b) Să se afle vârsta lui B.
c) Să se afle vârstele lui A, C şi D.
SUBIECTUL II

a b x y
1. În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = şi B = .
c d z t
a) Să se calculeze AB.

b) Să se calculeze det(A) şi det(B).
c) Să se verifice că det(A · B) = det(A) · det(B).
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că
det(X1 · X2 · . . . · Xn ) = det(X1 ) · det(X2 ) · . . . · det(Xn ), (∀) n ∈ N∗ şi (∀) X1 , X2 , . . . , Xn ∈ M2 (C).
2. a) Să se verifice că x̂3 = x̂, (∀) x ∈ Z6 .

b) Să se arate că x̂2001 = x̂ şi x̂2002 = x̂2 , (∀) x ∈ Z6 .
c) Să se arate că ecuaţia x̂2002 + x̂2001 + . . . + x̂2 + x̂ + 1̂ nu are soluţie ı̂n inelul Z6 .
SUBIECTUL III
1. Se consideră polinomul f = X 4 + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

√ √
a) Să se verifice că f = (X 2 − 2X + 1)(X 2 + 2X + 1).
c) Să se calculeze S = x1 + x2 + x3 + x4 .
e) Să se arate că polinomul f este ireductibil ı̂n Q[X].
2. Se consideră numerele an = 22n+1 + 1, n ∈ N.

a) Să se stabilească dacă numărul a0 este prim.
b) Să se arate că numărul an nu este prim, (∀) n ∈ N∗ .
29
SUBIECTUL IV
Pe planul dreptunghiului ABCD cu laturile AB = 4 şi BC = 3 se ridică perpendicularele AA0 = 2, BB 0 = 4,

CC 0 = 8 şi DD0 = 6.
a) Să se calculeze lungimile segmentelor A0 B 0 , B 0 C 0 , C 0 D0 , D0 A0 .

b) Să se verifice că AA0 + CC 0 = BB 0 + DD0 .
c) Să se calculeze lungimile liniilor mijlocii ı̂n trapezele AA0 C 0 C şi BB 0 D0 D.
d) Să se arate că punctele A0 , B 0 , C 0 şi D0 sunt coplanare.

e) Să se arate că patrulaterul A0 B 0 C 0 D0 este paralelogram.
f ) Să se calculeze aria patrulaterului A0 B 0 C 0 D0 .
30
Varianta 4
SUBIECTUL I
1. La un spectacol, 25% din spectatori sunt băieţi şi 75% sunt fete. Dintre băieţi, 40% au ochi albaştri, iar dintre
fete 20% au ochi albaştri. Se ştie că ı̂n sala de spectacol sunt 300 de spectatori cu ochi albaştri.
a) Să se arate că 10% dintre spectatori sunt băieţi care au ochi albaştri.
b) Să se arate că 15% dintre spectatori sunt fete care au ochi albaştri.
c) Să se afle numărul total de spectatori.
2. Notăm cu A mulţimea numerelor naturale de trei cifre şi cu B mulţimea numerelor naturale formate din trei
cifre distincte. Precizăm că toate numerele despre care se discută ı̂n problemă sunt scrise ı̂n baza 10.
a) Să se determine numărul elementelor mulţimii A.
b) Să se determine numărul elementelor mulţimii B.
3. La un turneu de tenis participă 128 de jucători. Înaintea fiecărui tur, se ı̂mpart jucătorii ı̂n grupe de câte 2,
care joacă ı̂ntre ei. Învinsul părăseşte turneul. Turneul se termină când rămâne un singur jucător. Pentru
participarea la turneu, jucătorii sunt premiaţi cu câte 100 de euro pentru fiecare meci jucat ı̂n turul 1, câte 200
de euro pentru fiecare meci jucat ı̂n turul 2, câte 300 de euro pentru fiecare meci jucat ı̂n turul 3, etc.
a) Să se afle câţi euro au fost plătiţi de organizatori pentru meciurile din primul tur.
b) Câţi euro a câştigat un jucător care părăseşte turneul ı̂n turul 3?
c) Câţi euro primeşte câştigătorul turneului, dacă pentru victoria finală mai primeşte 1000 de euro?
SUBIECTUL II
1. Se consideră mulţimea A = {±12 ± 22 ± . . . ± n2 | n ∈ N∗ }. De exemplu, 1 = 12 , 2 = −12 − 22 − 32 + 42 , deci

1 ∈ A şi 2 ∈ A.
a) Să se arate că 3 ∈ A şi 4 ∈ A.
b) Să se verifice că 4 = (x + 1)2 − (x + 2)2 − (x + 3)2 + (x + 4)2 , (∀) x ∈ R.
c) Să se arate că p ∈ A, (∀) p ∈ N∗ .
d) Să se arate că A = Z.
2. Se consideră polinomul f = (X + 1)(X − 1)(X − 2) + 1.
a) Să verifice că f = X 3 − 2X 2 − X + 3.
b) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini raţionale.
c) Să se arate că polinomul f este ireductibil ı̂n Q[X].
SUBIECTUL III

0 1
1. În mulţimea M2 (Z) se consideră matricea A = şi submulţimea G = {X ∈ M2 (Z) | AX = XA}.
−1 0

2 1 0
b) Să se verifice că A = −I2 , unde I2 = .
0 1
c) Să se verifice că I2 ∈ G şi A ∈ G.
d) Să se găsească o matrice B ∈ M2 (Z), cu proprietatea că AB 6= BA.
e) Să se arate că, dacă X ∈ G, atunci există a, b ∈ Z astfel ı̂ncât X = aI2 + bA.
2. a) Să se scrie numărul 4 ca o sumă de două numere naturale prime nu neapărat diferite.
b) Să se scrie numărul 8 ca o sumă de trei numere naturale prime nu neapărat diferite.
c) Să se arate că orice număr natural n ≥ 4, se scrie ca o sumă de numere naturale prime, nu neapărat diferite.
31
SUBIECTUL IV
Se consideră triunghiul ABC şi M un punct ı̂n planul său, din care ducem perpendiculare pe latura AB ı̂n D, pe
latura BC ı̂n E şi pe latura AC ı̂n F .
a) Utilizând teorema lui Pitagora, să se arate că AD2 − BD2 = M A2 − M B 2 .

b) Să se demonstreze că AD2 − BD2 + BE 2 − EC 2 + CF 2 − F A2 = 0.
c) Să se arate că, dacă X şi Y sunt două puncte pe dreapta AB şi XA2 − XB 2 = Y A2 − Y B 2 , atunci X = Y .
d) Să se arate că, dacă X ∈ AB, Y ∈ BC şi Z ∈ AC astfel ı̂ncât XA2 − XB 2 + Y B 2 − Y C 2 + ZC 2 − ZA2 = 0,
atunci perpendicularele duse ı̂n X, Y respectiv Z pe laturile AB, BC respectiv AC sunt concurente.
e) Să se arate că, dacă triunghiul ABC este echilateral, cu latura de lungime a şi punctul M se află ı̂n interiorul
3a
triunghiului, atunci AD + BE + CF = ·
2
32
Varianta 5
SUBIECTUL I
1. O insulă vulcanică are ı̂nălţimea de 100 m. În fiecare an, datorită activităţii vulcanice, insula creşte cu 5% din
ı̂nălţimea sa.
a) Să se afle ı̂nălţimea insulei după un an.
b) Să se afle ce ı̂nălţime are insula după 2 ani.
c) Să se arate că, după 20 de ani, insula are cel puţin 200 m ı̂nălţime.
2. Trei bile a, b şi c cântăresc ı̂mpreună 300 g. Se ştie că suma greutăţilor bilelor a şi b este egală cu dublul greutăţii
bilei c şi că produsul greutăţilor bilelor b şi c este egală cu pătratul greutăţii bilei a.
a) Să se afle cât cântăreşte bila c.
b) Să se afle cât cântăreşte bila a.
c) Să se afle cât cântăreşte bila b.
3. La un stadion cu capacitatea de 10000 locuri, vin spectatorii. În primul minut vine un spectator, ı̂n al doilea
minut vin 3 spectatori, ... , ı̂n al n-lea minut sosesc 2n − 1 spectatori.
a) Să se afle câţi spectatori au venit după primele 5 minute.
b) Să se arate că 1 + 3 + 5 + . . . + (2n − 1) = n2 , (∀) n ∈ N∗ .
c) Să se determine cel mai mic număr natural n, cu proprietatea că, după n minute, stadionul este plin.
SUBIECTUL II
1. Se consideră o mulţime A cu 10 elemente.

a) Să se determine numărul submulţimilor mulţimii A care au cel mult un element.
b) Să se determine numărul submulţimilor mulţimii A care au cel mult două elemente.
c) Să se arate că numărul submulţimilor mulţimii A care au un număr impar de elemente este egal cu numărul
submulţimilor mulţimii A care au un număr par de elemente.

1 1 1 0
2. În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = , I2 = , precum şi submulţimea
−1 −1 0 1
G = {X ∈ M2 (C) | AX = XA}.
b) Să se verifice că I2 ∈ G şi A ∈ G.
c) Să se arate că, dacă a, b ∈ C, atunci aI2 + bA ∈ G.
d) Să se arate că, dacă X ∈ G, atunci există a, b ∈ C astfel ı̂ncât X = aI2 + bA.
SUBIECTUL III
1. Se consideră polinomul f = (X − 1)(X − 2)(X − 3)(X − 4) + 1.

b) Să se arate că f = (X 2 − 5X + 5)2 .
c) Să se arate că f (k) ≥ 1, (∀) k ∈ Z.
2. Se consideră numerele an = (n − 1)(n − 2)(n − 3)(n − 4), (∀) n ∈ N∗ .
a) Să se verifice că a1 , a2 , a3 şi a4 sunt pătrate perfecte.

b) Să se arate că, dacă n ≥ 5, atunci an nu este pătratul unui număr natural.
33
SUBIECTUL IV
Se consideră piramida V ABC. Notăm cu G1 , G2 , G3 respectiv G4 centrele de greutate ale feţelor ABC, V BC,
V AC respectiv V AB. Notăm cu D mijlocul segmentului BC.
a) Să se arate că dreptele V G1 şi AG2 sunt conţinute ı̂n planul V AD.
VA
b) Să se arate că dreptele G1 G2 şi V A sunt paralele şi G1 G2 = ·
3
c) Să se arate că planele (G1 G2 G3 ) şi (V AB) sunt paralele.
1
d) Să se arate că raportul dintre aria triunghiului G1 G2 G3 şi aria triunghiului V AB este egal cu ·
9
e) Ştiind că piramida V ABC are toate muchiile (laterale şi ale bazei) egale, să se arate că raportul dintre volumul
1
piramidei G1 G2 G3 G4 şi volumul piramidei V ABC este egal cu ·
27
34
Varianta 3
Profilul uman
SUBIECTUL I

1̂ 1̂ 1̂ 0̂ 1̂ 0̂
1. În mulţimea M2 (Z3 ) se consideră matricele A = , B == şi I2 = , precum şi submulţimea
0̂ 2̂ 1̂ 2̂ 0̂ 1̂
G = {X ∈ M2 (Z3 ) | X 2 = I2 }.
c) Să se calculeze AB.
d) Să se arate că AB ∈
/ G.
e) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n pentru care (AB)n = I2 .
f (x) − f (1)
x→1 x−1
Z 1
0
Z x
f (t) dt
e) Să se calculeze lim 0 2003 ·
x→∞ x
SUBIECTUL II
Pe mulţimea numerelor complexe se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = xy + ix + iy − 1 − i.

a) Să se verifice că x ◦ y = (x + i)(y + i) − i, (∀) x, y ∈ C.
b) Să se arate că x ◦ (y ◦ z) = (x ◦ y) ◦ z, (∀) x, y, z ∈ C.
c) Să se găsească două elemente a, b ∈ C\R astfel ı̂ncât a ◦ b ∈ R.
d) Să se demonstreze, utilizând metoda inducţiei matematice, că
x1 ◦ x2 ◦ . . . ◦ xn = (x1 + i) ◦ (x2 + i) ◦ . . . ◦ (xn + i) − i, (∀) n ∈ N∗ şi x1 , x2 , . . . , xn ∈ C.
e) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x = 1 − i.
SUBIECTUL III
Z x
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = 1 + x + x2 + . . . + x6 , F : R → R, F (x) = f (t) dt şi g : R → R,
0
g(x) = x7 − 1.
a) Să se calculeze f (1) şi g(1).
b) Să se verifice că (x − 1)f (x) = x7 − 1, (∀) x ∈ R.
c) Să se calculeze g 0 (x), x ∈ R.
d) Să se arate că funcţia g este strict crescătoare pe R.
35
e) Să se arate că f (x) > 0, (∀) x ∈ R.
F (n)
f ) Să se calculeze lim ·
n→∞ nf (n)
SUBIECTUL IV
Se consideră polinomul f = X 4 − 14X 2 + 9, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

√ √ √ √ √ √
a) Să se verifice că ( 5 + 2)2 = 7 + 2 10 şi ( 5 − 2)2 = 7 − 2 10.
b) Să se verifice că f (−x) = f (x), (∀) x ∈ R.
c) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia f (x) = 0.
√ √ √ √ √ √ √ √
d) Să se arate că f = (X − 2 − 5)(X − 2 + 5)(X + 2 − 5)(X + 2 + 5).
e) Să se calculeze x1 + x2 + x3 + x4 .
f ) Să se arate că x2003
1 + x2003
2 + x2003
3 + x2003
4 = 0.
36
BACALAUREAT 2002
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
SUBIECTUL I
√
1 3
1. Se consideră funcţia f : C → C, f (z) = z + 1, unde = − + i ·
2 2
a) Să se verifice că 2 + + 1 = 0 şi că 3 = 1.
b) Să se arate că (f ◦ f ◦ f )(z) = z, (∀) z ∈ C.
c) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia (f ◦ f ◦ f )(z) = z 4 .
1
2. Se consideră şirul (an )n≥1 , an = √ √ , (∀) n ∈ N∗ .
n+1+ n
a) Să se calculeze lim an .
n→∞
√ √
b) Să se verifice că an = n + 1 − n, (∀) n ∈ N∗ .
√
c) Să se arate că a1 + a2 + . . . + an = n + 1 − 1, (∀) n ∈ N∗ .
an
d) Să se calculeze lim √ ·
n→∞ n
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(5, 12), B(12, 5), C(0, 13) şi O(0, 0).
a) Să se calculeze panta dreptei AB.

c) Să se verifice că OA = OB = OC.
SUBIECTUL II
ax(x − 1)
1. a) Să se determine numărul real a pentru care avem identitatea Cx2 = , (∀) x ∈∈ N, x ≥ 2.
2
b) Să se rezolve ı̂n N inecuaţia Cn2 < 6, n ≥ 2.
y+1
c) Să se verifice identitatea Cxy = Cx+1 − Cxy+1 , (∀) x, y ∈ N, x > y ≥ 0.
p p p p+1
d) Utilizând relaţia de la punctul c), să se arate că Cp+1 + Cp+2 + . . . + Cp+n = Cp+n+1 − 1, (∀) p, n ∈ N∗ .
ln x
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ·
x
b) Să se arate că f (x) ≤ f (e), (∀) x > 0.
c) Să se deducă inegalitatea xe ≤ ex , (∀) x > 0.
Z e
1
SUBIECTUL III

x̂ ŷ
În mulţimea M2 (Z5 ) se consideră submulţimea G = x̂, ŷ ∈ Z5 .
2̂ŷ x̂

1̂ 0̂ 0̂ 0̂
a) Să se verifice că I2 = ∈ G şi O2 = ∈ G.
0̂ 1̂ 0̂ 0̂
b) Să se arate că, dacă x̂, ŷ ∈ Z5 şi x̂2 − 2̂ŷ 2 = 0̂, atunci x̂ = ŷ = 0̂.
37
c) Să se arate că, dacă A, B ∈ G, atunci A + B ∈ G şi AB ∈ G.
d) Să se determine numărul elementelor mulţimii G.
e) Să se arate că, dacă A ∈ G şi A 6= O2 , atunci există B ∈ G astfel ı̂ncât AB = I2 .
f ) Să se dea un exemplu de structură de corp cu 25 de elemente.
SUBIECTUL IV
Z x
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = 1 + x + x2 + . . . + x2002 şi F : R → R, F (x) = f (t) dt, (∀) x ∈ R.
0

b) Să se verifice că (x − 1)f (x) = x2003 − 1, x ∈ R.
d) Să se arate că F 0 (x) = f (x), (∀) x ∈ R.
e) Să se arate că funcţia F este bijectivă.

Z a
1 1 1
f ) Notăm cu g : R → R inversa funcţiei F şi cu a = + + . . . + · Să se calculeze g(x) dx.
1 2 2003 0
38
Varianta 2
SUBIECTUL I

a) Să se verifice identitatea f = (X 2 − 2X + 2)(X 2 + 2X + 2).
2
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = e−x .
f (x) − f (0)
x→0 x
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele de ecuaţii:
d1 : x + 2y + 3 = 0, d2 : 2x + y + 3 = 0, d3 : 3x + 4y + 7 = 0.
a) Să se scrie determine coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor d1 şi d2 .

c) Să se scrie ecuaţia cercului cu centrul ı̂n O(0, 0) şi care trece prin punctul de concurenţă al celor trei drepte.
SUBIECTUL II
1. a) Să se determine numărul real a pentru care avem identitatea A2x = ax(x − 1), (∀) x ≥ 2.
b) Să se rezolve ı̂n N inecuaţia A2n < 12, n ≥ 2.
y+1
c) Să se verifice identitatea Cxy+1 = Cx+1 − Cxy , (∀) x, y ∈ N, x > y.
r+1 r+n r+n
d) Utilizând relaţia de la punctul c), să se arate că Cpr + Cp+1 + . . . + Cp+n = Cp+n+1 − Cpr−1 , (∀) p, r, n ∈ N∗ ,
p > r.
Z 1
0
Z 3
d) Notăm cu g : R → R inversa funcţiei f . Să se calculeze g(x) dx.
1
SUBIECTUL III
    
 1̂ â b̂  1̂ 0̂ 0̂
În mulţimea M3 (Z3 ) se consideră submulţimea G = 0̂ 1̂ ĉ  â, b̂, ĉ ∈ Z3 şi matricea I3 = 0̂ 1̂ 0̂.
0̂ 0̂ 1̂
 
0̂ 0̂ 1̂
b) Să se arate că, dacă A, B ∈ G atunci A · B ∈ G.
c) Să se arate că, oricare ar fi matricea A ∈ G, avem A3 = I3 .
d) Să se găsească două matrice A, B ∈ G pentru care AB 6= BA.
e) Să se dea un exemplu de structură de grup necomutativ cu 27 de elemente, (H, ·), ı̂n care x3 = e, (∀) x ∈ H,
unde e este elementul neutru al grupului H.
39
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2x + mx − 4x − 5x , unde m ∈ R, m > 0.

a) Să se determine f 0 (x), x ∈ R.

c) Să se determine m > 0 astfel ı̂ncât f (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
d) Pentru m = 10, să se calculeze aria suprafeţei cuprinse ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 0 şi x = 1.
e) Să se demonstreze că, dacă a, b, c, d ∈ R, 0 < a < b < c < d şi a + d = b + c, atunci pentru orice n ∈ N, n ≥ 2,
are loc relaţia an + dn > bn + cn .
f ) Considerând m = 10, să se arate că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, avem f (n) (0) > 0. (Am notat prin f (n) derivata
de ordinul n a funcţiei f ).
40
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 3 − 6X 2 + 11X − 6.

a) Să se determine restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul X − 1.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)5 + (x − 1)5 .
f (x) − f (0)
x→0 x
Z 1
−1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră cercul de ecuaţie x2 + y 2 = 25.

a) Să se scrie determine coordonatele centrului cercului şi raza cercului.
b) Să se verifice că punctul A(3, 4) se află pe cerc.
c) Să se arate că dreapta de ecuaţie 3x + 4y − 25 = 0 este tangentă la cerc ı̂n punctul A(3, 4).
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea R se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = x + y − 1.

c) Să se rezolve ı̂n N∗ ecuaţia Cn0 ◦ Cn1 ◦ Cn2 = 44 + n.
d) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia x ◦ x2 ≤ 1 .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex − e−x .
a) Să se verifice că f (−x) = −f (x), (∀) x ∈ R.
d) Notăm cu g : R → R inversa funcţiei f . Să se calculeze g 0 (0).
SUBIECTUL III
Se consideră polinoamele f = a + bX + cX 2 + dX 3 şi g = X 4 − 1, unde a, b, c, d ∈ C, iar g are rădăcinile x1 , x2 ,

x3 , x4 ∈ C.    
a b c d 1 1 1 1
d a b c   x1 x2 x3 x4 
Se mai consideră matricele A = 
 c d a b  şi V = x21 x22
  .
x23 x24 
b c d a x31 x32 x33 x34
a) Să se verifice că g = (X 2 − 1)(X 2 + 1).

b) Să se arate că det(V ) 6= 0.
 
f (x1 ) f (x2 ) f (x3 ) f (x4 )
x1 f (x1 ) x2 f (x2 ) x3 f (x3 ) x4 f (x4 )
c) Să se arate că AV =  x21 f (x1 ) x22 f (x2 ) x23 f (x3 ) x24 f (x4 ).

x31 f (x1 ) x32 f (x2 ) x33 f (x3 ) x34 f (x4 )
41
d) Utilizând relaţia de la punctul c), să se arate că det(A) = f (x1 )f (x2 )f (x3 )f (x4 ).
e) Pentru a = c = d = 0 şi b = 1, să se calculeze A2 şi A4 .
f ) Pentru a = c = d = 0 şi b = 1, să se arate că matricea A este inversabilă şi să se calculeze inversa sa.
SUBIECTUL IV
x2 xn

x
Se consideră n ∈ N∗ şi funcţiile f : [0, ∞) → R, f (x) = e−x xn , g : [0, ∞) → R, g(x) = 1−e−x 1 + + + ... +
1! 2! n!
1 x
Z
şi h : [0, ∞) → R, h(x) = f (t) dt.
n! 0
a) Să se calculeze g(0) şi h(0).
b) Să se verifice că g 0 (x) = h0 (x), (∀) x ≥ 0.
c) Să se arate că g(x) = h(x), (∀) x ≥ 0.

e−x xn+1
d) Să se arate că 0 ≤ g(x) ≤ , (∀) x ∈ [0, n].
n!
xn+1
e) Să se arate că, dacă x ≥ 0, atunci lim = 0.
n→∞ n!
x2 xn

x
f ) Să se demonstreze că lim 1 + + + ... + = ex , (∀) x ≥ 0.
n→∞ 1! 2! n!
42
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + m, unde m este un parametru real.

a) Să se determine valorile parametrului m, astfel ı̂ncât f (x) ≥ 0, (∀) x ∈ R.
b) Pentru m = 0, să se rezolve ecuaţia f (x) = 0.
c) Pentru m = 0, să se rezolve ecuaţia f (2x ) = 8.
d) Pentru m = 0, să se rezolve inecuaţia f (x) ≤ 0.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = arctg x.
f (x) − f (0)
x→0 x
c) Să se scrie ecuaţia dreptei BC.
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = (X + 1)10 , cu forma algebrică f = a10 X 10 + a9 X 9 + . . . + a1 X + a0 .

b) Să se calculeze suma coeficienţilor polinomului f .
f (1) + f (−1)
c) Să se arate că a0 + a2 + a4 + . . . + a10 = ·
2
x2 + x + 1
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ·
x+1
1
a) Să se verifice că f (x) = x + , (∀) x ≥ 0.
x+1
Z 1
0
SUBIECTUL III

1 1 1 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = , I2 = , precum şi submulţimea
−1 −1 0 1
G = {X ∈ M2 (C) | AX = XA}.
b) Să se verifice că I2 ∈ G şi A ∈ G.
c) Să se arate că XA2 = A2 X, (∀) X ∈ M2 (C).
d) Să se găsească o matrice B ∈ M2 (C) cu proprietatea că AB 6= BA.
43
e) Să se arate că, dacă a, b ∈ C, atunci aI2 + bA ∈ G.
f ) Să se arate că, dacă X ∈ G, atunci există x, y ∈ C astfel ı̂ncât X = xI2 + yA.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 ex .

b) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că f (n) (x) = ex (x2 + 2nx + n(n − 1)), (∀) n ∈ N∗ , (∀) x ∈ R.
(S-a notat prin f (n) derivata de ordinul n a funcţiei f ).
(n − 1)n(n + 1)
c) Să se arate că 1 · 2 + 2 · 3 + . . . + (n − 1) · n = , n ∈ N, n ≥ 2.
3
f 0 (0) + f 00 (0) + . . . + f (n) (0)
n→∞ n3
Z 1
0
f ) Să se găsească o funcţie g : R → R, indefinit derivabilă, cu proprietatea că g (n) (0) = n(n + 1), (∀) n ∈ N∗ .
44
Varianta 2
SUBIECTUL I

√ √
a) Să se verifice identitatea f = (X 2 − X 2 + 1)(X 2 + X 2 + 1).
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)4 + (x − 1)4 .
f (x) − f (0)
x→0 x
Z 1
−1
a) Să se determine panta dreptei AB.

c) Să se verifice că OA = OB = OC.
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea R se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = x + y + 1.

b) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q\Z, cu proprietatea că a ◦ b ∈ Z.
c) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia x ◦ (2x) ◦ . . . ◦ (2002x) = 2001.
2x + 9
x2 + 1
a) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f .
Z 1
0
SUBIECTUL III

1̂ 1̂ 1̂ 0̂ 1̂ 0̂
În mulţimea M2 (Z3 ) se consideră matricele A = , B = , I2 = , precum şi submulţimea
0̂ 2̂ 1̂ 2̂ 0̂ 1̂
G = {X ∈ M2 (Z3 ) | X 2 = I2 }.

c) Să se arate că AB 6= BA.
d) Să se arate că AB ∈

/ G.
e) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, cu proprietatea că (AB)n = I2 .
f ) Să se arate că mulţimea G are cel puţin 6 elemente.
45
SUBIECTUL IV
1
Se consideră funcţia f : R\{−1} → R, f (x) = ·
1+x
a) Să se determine asimptota verticală a graficului funcţiei f .
b) Să se determine asimptota la +∞ a graficului funcţiei f .
c) Să se arate că f (x) − 1 + x − x2 ≤ 0, (∀) x ≥ 0.
d) Să se arate că f (x) − 1 + x − x2 + x3 ≥ 0, (∀) x ≥ 0.

1
e) Să se deducă inegalităţile 1 − x + x2 − x3 ≤ ≤ 1 − x + x2 , (∀) x ≥ 0.
1+x
1
f ) Să se arate că aria cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei g : [0, ∞) → R, g(x) = , axa Ox şi dreptele x = 0 şi
1 + x9
x = 1, este un număr real cuprins ı̂n intervalul (0, 91; 0, 96).
46
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 6x + 6.

b) Să se arate că f (x) ≥ −3, (∀) x ∈ R.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex + e−x .
f (x) − f (0)
x→0 x
Z 1
−1
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 1), B(−1, −1), C(−1, 1).
SUBIECTUL II
1. Se consideră polinomul cu coeficienţi reali f = (X + 1)10 + (X − 1)10 cu forma algebrică f = a10 X 10 + a9 X 9 +

. . . + a1 X + a0 .
b) Să se calculeze suma coeficienţilor polinomului f .
f (1) + f (−1)
c) Să se arate că a0 + a2 + a4 + . . . + a10 = ·
2
4x 1
2. Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = şi g : R → R, g(x) = · Se mai consideră şirul
4x4 + 1 2x2 − 2x + 1
∗
(an )n≥1 , definit prin an = f (1) + f (2) + . . . + f (n), (∀) n ∈ N .
a) Să se arate că f (x) = g(x) − g(x + 1), (∀) x ∈ R.
1
b) Să se arate că an = 1 − 2 , (∀) n ∈ N∗ .
2n + 2n + 1
n→∞
Z 1
0
SUBIECTUL III

a b 2
În mulţimea M2 (Q) se consideră submulţimea G = 2
a − 3b = 1, a, b ∈ Q .
3b a

1 0
0 1

a b −1 a −b
c) Să se arate că, dacă X ∈ G, X = , atunci X este matrice inversabilă şi X =
3b a −3b a

a b
d) Să se găsească o matrice A ∈ G, A = cu b 6= 0.
3b a
47

a b
e) Să se arate că, dacă B ∈ G, B = cu a > 0, b > 0, atunci B n 6= I2 , (∀) n ∈ N∗ .
3b a
f ) Să se arate că mulţimea G este infinită.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţiile f, g : R → R, f (x) = arctg x, g(x) = arctg x − x şi şirul (an )n∈N , definit prin a0 = 1 şi
an+1 = f (an ), (∀) n ∈ N.
a) Să se calculeze f 0 (x) şi g 0 (x), x ∈ R.
b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R şi că funcţia g este strict descrescătoare pe R.
c) Să se arate că g(x) = 0 dacă şi numai dacă x = 0.
d) Să se arate că şirul (an )n∈N este descrescător şi mărginit.
e) Să se calculeze lim an .
n→∞
an+1
n→∞ an
48
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul pedagogic
SUBIECTUL I
1. Se consideră mulţimea A compusă din toate numerele de patru cifre distincte, scrise ı̂n baza 10, formate cu cifrele
1, 2, 3 şi 4.
Se ordonează crescător elementele mulţimii A. (Pe locul ı̂ntâi este cel mai mic element, pe locul doi este
următorul, etc.).
b) Să se determine elementul din mulţimea A, situat pe locul trei.
c) Să se afle pe ce loc se găseşte elementul 4132 ı̂n mulţimea A.
2. Un călător are de parcurs o distanţă ı̂ntre două oraşe. În prima zi el a parcurs jumătate din distanţă şi ı̂ncă
un kilometru. A doua zi el a parcurs jumătate din distanţa rămasă şi ı̂ncă un kilometru. A treia zi a parcurs
ultimii 30 de kilometri.
a) Să se determine distanţa parcursă de călător ı̂n ziua a doua.
b) Să se determine distanţa parcursă de călător ı̂n prima zi.
c) Să se afle câte zile ar fi durat călătoria, dacă ı̂n fiecare zi călătorul ar fi parcurs jumătate din distanţa
rămasă şi ı̂ncă un kilometru.
3. Se consideră numărul a = 2 · 4 · 6 · . . . · 50.
a) Să se determine numărul de zerouri cu care se termină numărul a ı̂n scrierea zecimală.
b) Să se arate că numărul a nu este pătratul unui număr natural.
c) Să se arate că numărul a nu este cubul unui număr natural.
SUBIECTUL II

a b p r
1. În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = şi B = .
c d q s
a) Să se calculeze AB.
b) Să se calculeze det (A) şi det (B).
c) Să se verifice că det (AB) = det (A) · det (B).
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că
det (X1 · X2 · . . . · Xn ) = det (X1 ) · det (X2 ) · . . . · det (Xn ), (∀) n ∈ N∗ şi (∀) X1 , X2 , . . ., Xn ∈ M2 (C).
2. Se consideră polinomul f = X 4 + 4, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.
a) Să se verifice că f = (X 2 − 2X + 2)(X 2 + 2X + 2).
1 1 1 1
d) Să se calculeze T = ++ + + ·
x1 x2 x3 x4
SUBIECTUL III
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = x + y − 1.

b) Să se determine numărul real e, pentru care x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ R.
49
c) Să se arate că numărul 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ 2002 nu este pătratul unui număr natural.
d) Să se găsească două elemente a, b ∈ R\Q, pentru care a ◦ b ∈ Q.
2. a) Să se găsească două numere naturale c şi d, cu proprietatea că c2 + d2 = 41.
b) Să se arate că nu există două numere naturale x şi y, cu proprietatea că x2 + y 2 = 43.
SUBIECTUL IV
Pe planul dreptunghiului ABCD cu laturile AB = 8 şi BC = 6 se ridică perpendicularele AA0 = 8, BB 0 = 4,

CC 0 = 2 şi DD0 = 6.
a) Să se calculeze lungimile segmentelor A0 B 0 , B 0 C 0 , C 0 D0 şi A0 D0 .
b) Să se verifice că AA0 + CC 0 = BB 0 + DD0 .

c) Să se calculeze lungimile liniilor mijlocii ı̂n trapezele AA0 C 0 C şi BB 0 D0 D.
d) Să se arate că punctele A0 , B 0 , C 0 şi D0 sunt coplanare.
e) Să se arate că patrulaterul A0 B 0 C 0 D0 este paralelogram.
f ) Să se calculeze aria patrulaterului A0 B 0 C 0 D0 .
50
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. Într-o cofetărie, o bomboană costă 2 euro şi o ciocolată costă 7 euro. Un copil are 45 euro şi cumpără bomboane
şi ciocolată. Numim ”combinaţie de bomboane şi ciocolate de 45 euro” un număr de bomboane şi un număr
de ciocolate care costă ı̂mpreună 45 euro. De exemplu, 19 bomboane şi o ciocolată constituie ”combinaţie de
bomboane şi ciocolate de 45 euro”.
a) Să se găsească o altă ”combinaţie de bomboane şi ciocolate de 45 euro”.
b) Să se determine numărul maxim de ciocolate pe care ı̂l poate conţine o ”combinaţie de bomboane şi ciocolate
de 45 euro”.
c) Să se găsească numărul total de ”combinaţii de bomboane şi ciocolate de 45 euro”.
2. Un autoturism costă la lansarea pe piaţă 10000 euro. După fiecare an, preţul său scade cu 20% din valoarea
avută la ı̂nceputul anului.
a) Să se afle cât va costa autoturismul peste un an.
b) Să se determine preţul autoturismului după trei ani.
c) Să se determine cel mai mic număr natural n, cu proprietatea că după n ani autoturismul va costa mai
puţin de 5000 euro.
3. Se consideră numărul natural a = 1 · 2 · 3 · 4 · 5.
a) Să se determine numărul divizorilor naturali ai numărului a.
b) Să se calculeze suma tuturor divizorilor naturali ai numărului a.
c) Să se calculeze produsul tuturor divizorilor naturali ai numărului a.
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = x + y − 1.

b) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q\Z, pentru care a ◦ b ∈ Z.
c) Să se determine cel mai mare număr natural n, pentru care 1 ◦ 2 ◦ . . . ◦ n < 2002.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 2x ◦ 4x = 5.
2. Se consideră mulţimea A = {3x + 4y | x, y ∈ N}.
a) Să se verifice că numerele 6, 7, 8 aparţin mulţimii A.
/ A.
c) Să se arate că, dacă n ∈ A, atunci n + 3 ∈ A.
d) Să se arate că, dacă n ∈ N, 6 ≤ n ≤ 2002, atunci n ∈ A.
SUBIECTUL III

a −b 1 0
1. În mulţimea M2 (Z) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Z şi matricea I2 = .
b a 0 1
c) Să se arate că, dacă A, B ∈ G, atunci det (AB) = det (A) · det (B).
d) Să se arate că, dacă A ∈ G şi det (A) = 1, atunci A4 = I2 .
2. a) Să se verifice identitatea (a2 − 1)2 + (2a)2 = (a2 + 1)2 , (∀) a ∈ R.
b) Să se găsească o soluţie (x, y) ∈ (Q\Z) × (Q\Z) a ecuaţiei x2 + y 2 = 1.
c) Să se arate că ecuaţia x2 + y 2 = 1 are o infinitate de soluţii ı̂n mulţimea (Q\Z) × (Q\Z).
51
SUBIECTUL IV

a) Să se calculeze apotema piramidei.

c) Să se calculeze ı̂nălţimea piramidei.
d) Să se calculeze volumul piramidei.
e) Să se arate că muchiile V A şi V C sunt perpendiculare.

f ) Fie punctul P ∈ (V C). Să se determine lungimea segmentului P C, astfel ı̂ncât perimetrul triunghiului BP D să
fie minim.
52
Varianta 3
SUBIECTUL I
1. La examenul de bacalaureat, proba de limba şi literatura română, o elevă a scris 15 pagini numerotate de la 1
la 15.
a) Să se afle de câte ori a folosit cifra 1 pentru numerotarea paginilor.
b) Să se afle suma numerelor tuturor paginilor.
c) Să se determine suma tuturor cifrelor folosite pentru numerotarea paginilor.
2. Într-o fermă sunt găini şi fiecare dintre ele face exact câte un ou la două zile. În prima zi fermierul a luat 23 de
ouă, iar a doua zi a luat 17 ouă.
a) Să se afle câte găini sunt la fermă.
b) Să se afle câte ouă a strâns fermierul după 10 zile.
c) Să se afle cel mai mic număr natural nenul n, cu proprietatea că la sfârşitul zilei n, fermierul a strâns ı̂n
total cel puţin 2002 ouă.
an
3. Se consideră numerele raţionale a1 , a2 , . . ., an , . . ., unde a1 = 2, a2 = 6 şi an+1 = , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
an−1
a) Să se determine numerele a3 , a4 , a5 , a6 , a7 , a8 .
b) Să se determine a2002 .
SUBIECTUL II
1. Se consideră mulţimea M = {a2 − 2b2 | a, b ∈ Z}.

a) Să se verifice că 0 ∈ M şi 1 ∈ M .
b) Să se verifice identitatea (a2 − 2b2 )(c2 − 2d2 ) = (ac + 2bd)2 − 2(ad + bc)2 , (∀) a, b, c, d ∈ Z.
c) Să se arate că, dacă x, y ∈ M , atunci x · y ∈ M .
d) Să se arate că 3 ∈
/ M.

1̂ 2̂ 1̂ 0̂ 1̂ 0̂
2. În mulţimea M2 (Z3 ) se consideră matricele A = ,B= şi I2 = , precum şi submulţimea
0̂ 2̂ 2̂ 2̂ 0̂ 1̂
G = {X ∈ M2 (Z3 ) | X 2 = I2 }.
c) Să se arate că AB ∈
/ G.
d) Să se afle cel mai mic număr natural nenul n, pentru care (AB)n = I2 .
SUBIECTUL III
1. Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1, având rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

a) Să se calculeze f (1) şi f (−1).
b) Să se determine a ∈ C astfel ı̂ncât să avem identitatea f = a(X − x1 )(X − x2 )(X − x3 )(X − x4 ).
c) Să se arate că (1 − x1 )(1 − x2 )(1 − x3 )(1 − x4 ) = 5.
d) Să se arate că (1 + x1 )(1 + x2 )(1 + x3 )(1 + x4 ) = 1.
2. Se consideră numerele a = 11 · 12 · . . . · 20, b = 1 · 2 · . . . · 10 şi c = 21 · 22 · . . . · 30.
a) Să se arate că numărul a nu este pătratul unui număr natural.
b) Să se arate că numărul b divide numărul a.
53
c) Să se arate că numărul a nu divide numărul c.
SUBIECTUL IV
Se consideră un triunghi ABC şi M un punct situat ı̂n interiorul sau pe laturile triunghiului ABC. Se duc
perpendiculare din punctul M pe dreptele AB, BC şi AC ı̂n D, E respectiv F . Notăm cu ha ≤ hb ≤ hc lungimile
ı̂nălţimilor triunghiului ABC duse din A, B respectiv C.
SAM B SBM C SCM A
a) Să se verifice că + + = 1, unde prin SXY Z am notat aria triunghiului XY Z.
SABC SABC SABC
SAM B MD
b) Să se arate că = ·
SABC hc
MD ME MF
c) Să se deducă relaţia + + = 1.
hc ha hb
MD ME MF
d) Să se verifice egalitatea M D + M E + M F = · hc + · ha + · hb .
hc ha hb
e) Să se arate că, dacă x, y, z, a, b, c ∈ R, x ≤ y ≤ z şi a, b, c ∈ [0, 1] cu a + b + c = 1, atunci x ≤ ax + by + cz ≤ z.
f ) Utilizând relaţiile de la punctele c), d) şi e), să se arate că ha ≤ M D + M E + M F ≤ hc , pentru orice punct M
situat ı̂n interiorul sau pe laturile triunghiului ABC.
54
SESIUNEA AUGUST
Varianta 1
Profilul uman
SUBIECTUL I
1. Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.

2 2
X2 X2 X4

a) Să se verifice că f = 1 − + X+ + ·
2 2 2
b) Să se arate că f (x) > 0, (∀) x ∈ R.
c) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini reale.
d) Să se determine a ∈ C pentru care avem identitatea f = a(X − x1 )(X − x2 )(X − x3 )(X − x4 ).
e) Să se arate că (1 − x1 )(1 − x2 )(1 − x3 )(1 − x4 ) = 3.
2x + 1
(x2 + 2)(x2 + 2x + 3)
1 1
a) Să se verifice că f (x) = − , (∀) x ∈ R.
x2 + 2 (x + 1)2 + 2
1 1
c) Să se arate că f (1) + f (2) + . . . + f (n) = − , (∀) n ∈ N∗ .
3 (n + 1)2 + 2
d) Să se calculeze lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n)).
n→∞

2 1
e) Să se calculeze lim n f (1) + f (2) + . . . + f (n) − .
n→∞ 3
SUBIECTUL II
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = 3xy + 3x + 3y + 2.
a) Să se verifice că x ◦ y = 3(x + 1)(y + 1) − 1, (∀) x, y ∈ R.
d) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q − Z, pentru care a ◦ b ∈ Z.
e) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că (∀) n ∈ N∗ , avem
a1 ◦ a2 ◦ . . . ◦ an = 3n−1 · (a1 + 1) · (a2 + 1) · . . . · (an + 1) − 1, (∀) a1 , a2 , . . ., an ∈ R.
f ) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x = −1.
SUBIECTUL III

−3 5 1 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = şi I2 = , precum şi submulţimea
−2 3 0 1
G = {X ∈ M2 (C) | AX = XA}.
a) Să se verifice că A ∈ G şi I2 ∈ G.
b) Să se calculeze determinantul matricei A.
c) Să se verifice că A2 = −I2 .
d) Să se arate că A2 X = XA2 , (∀) X ∈ M2 (C).
e) Să se arate că, dacă a, b ∈ C, atunci matricea B = aI2 + bA ∈ G.
55
f ) Să se arate că, dacă X ∈ G, atunci există x, y ∈ C astfel ı̂ncât X = xI2 + yA.
SUBIECTUL IV
x2 + 2
x2 + 1
1
a) Să se verifice că f (x) = 1 + , (∀) x ∈ R.
x2 + 1
c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe (−∞, 0] şi strict descrescătoare pe [0, ∞).
Z 1
0
e) Să se calculeze lim f (x).

x→∞
f ) Să se calculeze lim n2 (f (n) − 1).

n→∞
56
Varianta 2
SUBIECTUL I
1. a) Să se verifice că (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a + b)(b + c)(c + a), (∀) a, b, c ∈ C.
b) Să se arate că, dacă a, b, c ∈ C şi (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 , atunci a + b = 0 sau b + c = 0 sau c + a = 0.
c) Să se arate că, dacă a, b, c ∈ C şi (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 , atunci (a + b + c)2003 = a2003 + b2003 + c2003 .
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia (2x + 3x − 4x )3 = 23x + 33x − 43x .
e) Să se rezolve ı̂n C ecuaţia (x2 + x + 1)3 = x6 + x3 + 1.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2002 + 1.
a) Să se calculeze f 0 (x), (∀) x ∈ R.
f (x) − f (1)
x→1 x−1
Z 1
0
xf 0 (x)
x→∞ f (x)
SUBIECTUL II
Se consideră polinomul f = X 4 − X 3 + X 2 − X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.
√ ! √ !
2 1+ 5 2 1− 5
a) Să se verifice că f = X − X +1 X − X +1 .
2 2

c) Să se arate că X 5 + 1 = (X + 1) · f .
d) Să se arate că, dacă z ∈ C este rădăcina polinomului f , atunci z 5 = −1.
e) Să se arate că x10 10 10 10
1 + x2 + x3 + x4 = 4.
1 1 1 1
f ) Să se arate că + 5 + 5 + 5 = −4.
x51 x2 x3 x4
SUBIECTUL III

1 10 1 0 1 0
În mulţimea M2 (Z) se consideră matricele P = ,Q= şi I2 = , precum şi submulţimea
0 −1 3 −1 0 1
G = {A ∈ M2 (Z) | A2 = I2 }.
b) Să se arate că P ∈ G şi Q ∈ G.
c) Să se calculeze P · Q.
d) Să se arate că P · Q ∈
/ G.

1 0
e) Să se arate că, dacă An = , (∀) n ∈ Z, atunci An ∈ G, (∀) n ∈ Z.
n −1
f ) Să se demonstreze că mulţimea G este infinită.
SUBIECTUL IV
23 + 1 33 + 1 n3 + 1
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − x + 1 şi şirul (an )n≥2 , definit prin an = · · . . . · ,
23 − 1 33 − 1 n3 − 1
(∀) n ∈ N, n ≥ 2.
57
a) Să se verifice că f (x + 1) = x2 + x + 1, (∀) x ∈ R.
x3 + 1 x+1 f (x)
b) Să se arate că = · , (∀) x > 1.
x3 − 1 x − 1 f (x + 1)
3n(n + 1)
c) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că an = , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
2(n2 + n + 1)
d) Să se calculeze lim an .
n→∞
Z n
f (x) dx
0
n→∞ n3
58
Varianta 3
SUBIECTUL I
2. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = xy + 3x + 3y + 6.

c) Să se găsească două elemente a, b ∈ Q − Z, pentru care a ◦ b ∈ N.
d) Să se rezolve ı̂n intervalul (0, ∞) ecuaţia (log2 x) ◦ (log3 x) = −3.
e) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia (x + 1) ◦ (x2 − 4) = −3.
1
2. Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = .
(x + 1)(x + 2)
1 1
a) Să se verifice că f (x) = − , (∀) x ∈ [0, ∞).
x+1 x+2
b) Să se calculeze f 0 (x), x ∈ [0, ∞).
Z 1
0
1 1
e) Să se calculeze f (1) + f (2) + . . . + f (n) = − , (∀) n ∈ N∗ .
2 n+2
f ) Să se calculeze lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n)).
n→∞
SUBIECTUL II
a b e f
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = ,B= .
c d g h
a) Să se calculeze AB şi BA.

b) Să se arate că suma elementelor de pe diagonala principală a matricelor AB şi BA este aceeaşi.
c) Să se arate că det (A + B) + det (A − B) = 2(det (A) + det (B)).
d) Să se demonstreze că det (AB) = det (A) det (B).

det (A1 · A2 · . . . · An ) = det (A1 ) · det (A2 ) · . . . · det (An ), (∀) n ∈ N∗ şi (∀) A1 , A2 , . . ., An ∈ M2 (C).
f ) Să se arate că det (An ) = detn (A), (∀) n ∈ N∗ şi A ∈ M2 (C).
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimea M = {a2 − 2b2 | a, b ∈ Z}.

b) Să se verifice identitatea (a2 − 2b2 )(c2 − 2d2 ) = (ac + 2bd)2 − 2(ad + bc)2 , (∀) a, b, c, d ∈ Z.
c) Să se arate că, dacă x, y ∈ M , atunci x · y ∈ M .
d) Să se arate că, dacă â ∈ Z3 , atunci â2 ∈ {0̂, 1̂}.
e) Să se arate că, dacă â, b̂ ∈ Z3 şi â2 − 2̂b̂2 = 0̂, atunci â = b̂ = 0̂.
f ) Să se arate că M 6= Z.
59
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 − x2 + x4 .

x6 + 1
a) Să se verifice că f (x) = , (∀) x ∈ R.
x2 + 1
1
1 + x2
d) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f .

e) Să se determine punctele de inflexiune ale funcţiei f .
xf (x)
f ) Notăm cu F : R → R o primitivă a funcţiei f . Să se calculeze lim ·
x→∞ F (x)
60
BACALAUREAT 2003
SESIUNEA SPECIALĂ
M1
Filiera teoretică, specializarea matematică - informatică.

Filiera vocaţională, profil Militar, specializarea matematică - informatică.
♦ Toţi itemii sunt obligatorii. Fiecare item are un singur răspuns corect.
♦ Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Se acordă 10 puncte din oficiu.
♦ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
♦ Pentru fiecare item, completaţi pe foaia de examen, răspunsul pe care-l consideraţi corect, cu
simbolul ◦, iar răspunsurile considerate greşite cu simbolul ×.

1̂ 0̂ 0̂ 0̂
În inelul M2 (Z2 ) se consideră matricele I2 = , O2 = .
0̂ 1̂ 0̂ 0̂
1. Câte elemente are mulţimea M2 (Z2 )?

a) 16; b) 8; c) 10; d) 12.
2. Câte soluţii are ecuaţia X 2 = O2 ı̂n M2 (Z2 )?

a) 5; b) 4; c) 3; d) 6.
3. Câte elemente inversabile faţă de ı̂nmulţire are inelul M2 (Z2 )?

a) 8; b) 4; c) 7; d) 6.
4. Pentru care din următoarele matrice A, B ∈ M2 (Z2 ) avem AB 6= BA?

1̂ 0̂ 0̂ 0̂ 0̂ 1̂ 0̂ 0̂
a) A = ,B= ; b) A = ,B= ;
0̂ 0̂ 0̂ 1̂ 0̂ 0̂ 1̂ 0̂
1̂ 1̂ 1̂ 0̂
c) A = I2 , B = ; d) A = O2 , B = .
1̂ 1̂ 0̂ 0̂
5. Care din următoarele ecuaţii este verificată de toate elementele inelului M2 (Z2 )?
a) X 4 = X 2 ; b) X 6 = X 2 ; c) X 8 = X 2 ; d) X 4 = X.
Se consideră polinomul f = X 4 − 3X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.
6. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:
a) 3; b) 0; c) −3; d) 4.
7. Produsul f (1)f (−1) este:

a) 5; b) −5; c) 1; d) −1.
8. Numărul de rădăcini raţionale ale polinomului f este:

a) 4; b) 2; c) 0; d) 1.
9. Suma x41 + x42 + x43 + x44 este:

a) 16; b) 0; c) 4; d) −4.
10. Mulţimea A = {x ∈ Q\Z | f (x) ∈ Z} este:

a) Formată dintr-un element;
b) Infinită;
c) Finită, având cel puţin 2 elemente;
d) Vidă.
1
11. Mulţimea B = {x ∈ R\Q | f (x) ∈ N} este:
a) Formată dintr-un element;
b) Infinită;
c) Finită, având cel puţin 2 elemente;
d) Vidă.
12. Egalitatea (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a + b)(b + c)(c + a), unde a, b, c ∈ C, are loc:
a) (∀) a, b, c ∈ C; b) Numai dacă a = 0; c) Numai dacă a = b = c; d) Numai dacă a = b.
13. Numărul de soluţii complexe ale ecuaţiei (x2 − x + 2)3 = x6 − x3 + 8 este:

a) 3; b) 6; c) 4; d) 5.
14. Suma soluţiilor reale ale ecuaţiei (2x − 3x + 5x )3 = 8x − 27x + 125x este:
1
a) 1; b) 0; c) −1; d) ·
2
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x − 1)(x − 2)(x − 3)(x − 4).
15. Ecuaţia f (x) = 0, x ∈ R, are suma soluţiilor:

a) 10; b) 0; c) −10; d) 4.
16. Ecuaţia f 0 (x) = 0, x ∈ R, are numărul soluţiilor:

a) 0; b) 2; c) 1; d) 3.
17. Numărul punctelor de extrem local ale funcţiei f este:

a) 1; b) 4; c) 3; d) 2.
Pentru fiecare număr natural nenul n, notăm cu Un = {z ∈ C | z n = 1}.
18. Numărul i aparţine mulţimii:

a) U6 ; b) U2 ; c) U4 ; d) U3 .
19. Numărul de elemente ale mulţimii U4 este:

a) 7; b) 6; c) 5; d) 4.
20. Suma elementelor mulţimii U4 este:

a) 0; b) 1; c) 4; d) −1.
21. Numărul de elemente ale mulţimii U6 ∪ U15 este:

a) 21; b) 20; c) 19; d) 18.
22. Mulţimea U6 ∩ U4 este:

a) U2 ; b) U12 ; c) U24 ; d) U10 .
23. Suma elementelor mulţimii U6 ∪ U10 ∪ U15 este:

a) 0; b) 3; c) −1; d) 1.
Z 1
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x şi integralele In (p), unde n, p ∈ N∗ , In (p) = (1 − xp )n dx.
0
Z 1
24. I1 (p) = (1 − xp ) dx, p ∈ N∗ , este:
0
p 1 1
a) 1 − p; b) ; c) ; d) 1 − ·
p+1 p p
np
25. Pentru ce valori n, p ∈ N∗ , n ≥ 2, are loc egalitatea In (p) = In−1 (p)?
np + 1
(Se poate folosi eventual metoda integrării prin părţi)
a) (∀) n, p ∈ N∗ , n ≥ 2; b) Numai când n < p;
c) Numai când n > p; d) Numai când n = p.
2
n 2n n2
26. Pentru ce valori ale lui n ∈ N∗ are loc egalitatea In = · ·...· 2 ?
n + 1 2n + 1 n +1
a) Numai pentru n < 2003; b) Numai pentru n = 2003;
c) (∀) n ∈ N∗ ; d) Numai pentru n > 2003.
27. f 0 (x), x > 0, este:

1 1
a) x(ln x − 1); b) ; c) ; d) x.
x2 − 1 x
1 1
28. Mulţimea tuturor valorilor lui x ∈ (0, ∞) pentru care avem simultan inegalităţile < ln(x + 1) − ln x < ,
x+1 x
este:
(Se poate folosi eventual teorema lui Lagrange)
a) (0, 1); b) (0, ∞); c) (1, ∞); d) (0, e).

1 1 1
29. lim 1 + 1+ · . . . · 1 + 2 este:
n→∞ n 2n n
a) ∞; b) 1; c) 2; d) e.
30. lim In (n) este:

n→∞
a) ∞; b) 0, 5; c) 0; d) 1.
3
SESIUNEA SPECIALĂ
M1
Filiera teoretică, specializarea Ştiinţe ale naturii; Filiera tehnologică, profil Tehnic,
toate specializările - pentru absolvenţii claselor a XII-a, promoţia 2003
Z x
Se consideră şirul (In )n∈N , definit prin I0 (x) = 1 şi In+1 (x) = In (t) dt, (∀) x ∈ R, (∀) n ∈ N.
0
1. Suma I0 (1) + I0 (2) + . . . + I0 (2003) este:

a) 0; b) 2003; c) 2002; d) 2004.
2. I1 (x), x ∈ R, este:
x
a) x; b) 1; c) ; d) 0.
2
3. I10 (x), x ∈ R, este:
x x10
a) ; b) 10!x10 ; c) ; d) x10 .
10 10!
4. lim In (x), x ∈ R, este:
n→∞
a) e; b) 0; c) ∞; d) −∞.
I0 (1) + I1 (1) + . . . + In (1)
5. lim este:
n→∞ n
a) ∞; b) 1; c) e; d) 0.
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4), B(−4, 3), C(0, −5) şi O(0, 0).
6. Suma OA + OB + OC este:
a) 15; b) 12; c) 10; d) 11.
7. Punctele A, B şi C se află pe curba:
x2 y2 x2 y2
a) − = 1; b) + = 1; c) x + y = 7; d) x2 + y 2 = 25.
25 16 9 16
8. Ecuaţia dreptei AB este:
a) x2 + y 2 = 25; b) 7x = y + 25; c) 7y = x + 25; d) (xy)2 = 122 .
9. Panta dreptei AC este:
1 1
a) ; b) ; c) 9; d) 3.
9 3
10. Aria triunghiului ABC este:
a) 35; b) 30; c) 60; d) 25.
11. Raza cercului circumscris triunghiului ABC este:
a) 4; b) 5; c) 3; d) 4, 5.
4
12. Câte rădăcini reale are polinomul f ?
a) 2; b) 0; c) 4; d) 3.
13. Câte rădăcini raţionale are polinomul f ?
a) 1; b) 0; c) 3; d) 2.
14. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:
a) 5; b) 0; c) 1; d) −5.
15. Suma x2003
1 + x2003
2 + x2003
3 + x2003
4 aparţine mulţimii:
a) R\Q; b) N; c) Z\N; d) Q\Z.
x3 x5
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = arctg x − x + , g : R → R, g(x) = f (x) − , h : R → R,
3 5
h(x) = arctg x.
16. f 0 (x), x ∈ R, este:

x4 x2 x4 1
a) − ; b) ; c) ; d) − .
1 + x2 1 + x2 1 + x2 1 + x2
f (x)
17. lim este:
x→0 x5
1 1
a) ; b) − ; c) 0; d) ∞.
5 5
18. g 0 (x), x ∈ R, este:
x6 x4 x6 x4
a) − ; b) ; c) ; d) − .
1 + x2 1 + x2 1 + x2 1 + x2
19. (f (0))2 + (g(0))2 este:
a) 1; b) 0; c) π; d) 22 .
x3
20. Mulţimea valorilor reale ale lui x, pentru care avem adevărate simultan inegalităţile următoare x− < arctg x <
3
x3 x5
x− + , este:
3 5
a) (0, ∞); b) (0, 1); c) (1, ∞); d) (−∞, 0).
21. Aria suprafeţei plane mărginită de axa Ox, graficul funcţiei h, dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 1 este un număr
cuprins ı̂n intervalul:
a) (0, 46; 0, 48); b) (0, 45; 0, 46); c) (0, 48; 0, 5); d) (0, 41; 0, 45).
Pe R se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y + 1. Se ştie că legea este asociativă.
22. Elementul neutru al legii ”◦” este:

a) −2; b) 0; c) 1; d) −1.
23. Simetricul elementului x ∈ R, faţă de legea ”◦” este:
a) −x + 1; b) −x − 1; c) −x; d) −2 − x.
24. Elementul (−10) ◦ (−9) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 10 este:
a) 20; b) 21; c) 19; d) 22.
25. Numărul de soluţii reale ale ecuaţiei 4x ◦ 2x = 21 este:
a) 0; b) 1; c) 3; d) 2.

0 1 0 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = şi O2 =
0 0 0 0
26. Matricea A2 este:

1 0 0 0
a) ; b) O2 ; c) ; d) A.
0 0 1 0
5
27. Mulţimea {X ∈ M2 (C) | XA = AX} este:

0 a a b
a) |a ∈ C ; b) | a, b, c ∈ C ;
0 0 c a
a 0 a b
c) | a, b ∈ C ; d) | a, b ∈ C .
b a 0 a
28. Determinantul matricei A este:
a) 0; b) 1; c) −1; d) 10.
29. Ecuaţia Z 2 = O2 are ı̂n M2 (C):

a) Un număr finit de soluţii, strict mai mare decât 1; b) Exact o soluţie;
c) O infinitate de soluţii; d) Nici o soluţie.
30. Ecuaţia Y 2 = A are ı̂n M2 (C):

a) Nici o soluţie; b) Exact o soluţie;
c) Un număr finit de soluţii, strict mai mare decât 1; d) O infinitate de soluţii.
6
BACALAUREAT 2003
SESIUNEA IUNIE
M1

1. Produsul 1̂ · 2̂ · . . . · 5̂, calculat ı̂n Z6 este:

a) 0̂; b) 2̂; c) 1̂; d) 3̂.
2. Suma 1̂ + 2̂ + . . . + 5̂, calculată ı̂n Z6 este:

a) 0̂; b) 2̂; c) 1̂; d) 3̂.
3. Care este ordinul elementului 2̂ ı̂n grupul (Z6 , +)?

a) 4; b) 6; c) 2; d) 3.
4. Câte soluţii are ı̂n inelul Z6 ecuaţia 3̂ · x̂ = 0̂?

a) 3; b) 4; c) 1; d) 2.
1 1 1 1 1
Se consideră şirurile (an )n∈N∗ şi (bn )n∈N∗ , an = 2 + 2 + 2 + ... + 2 şi bn = an + , (∀) n ∈ N∗ .
2 1 2 2 2 3 2 n 2n · 2n2
5. Mulţimea {n ∈ N∗ | an < an+1 }, este:
a) Formată dintr-un element; b) ∅;
c) Finită, având cel puţin 2 elemente; d) N∗ .
6. Mulţimea {n ∈ N∗ | bn > bn+1 }, este:
a) N∗ ; b) Formată dintr-un element;
c) ∅; d) Finită, având cel puţin 2 elemente.
7. Ştiind că şirurile (an )n∈N∗ şi (bn )n∈N∗ sunt convergente, notăm a = lim an şi b = lim bn . Atunci a − b este:
n→∞ n→∞
a) 1; b) 0, 25; c) 0; d) 0, 5.
8. Numărul a = lim an aparţine mulţimii:
n→∞
a) Z − N; b) Q − Z; c) R − Q; d) N.
√ √
Se consideră polinomul f = X 4 − 14X 2 + 9, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C, elementul a = 2 + 5 şi mulţimile
A = {g(a) | g ∈ Z[X]}, B = {g(a) | g ∈ Z[X], grad(g) ≤ 3}.
9. Care dintre elementele următoare nu este rădăcină a polinomului f ?

√ √ √ √ √ √ √ √
a) 2 + 3; b) 2 + 5; c) − 2 + 5; d) 2 − 5.
10. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:
a) −14; b) 0; c) 14; d) 4.
11. Produsul x1 · x2 · x3 · x4 este:
a) −9; b) 0; c) 9; d) 14.
7
√ √ √
12. Dacă p 2 + q 5 + r 10 + s = 0, cu p, q, r, s ∈ Q, atunci 2p + 5q + 10r + s este:
a) 5; b) 0; c) 7; d) 2.
13. Mulţimea A − B este:

a) Formată dintr-un element; b) Infinită;
c) Finită, având cel puţin 2 elemente; d) ∅.
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, n2 ), n ∈ N.
14. Panta dreptei A0 A1 este:

a) 2; b) −2; c) 1; d) −1.
15. Ecuaţia dreptei A0 A1 este:

a) x + y = 0; b) y = x2 ; c) x2 + y = 0; d) y = x.
16. Lungimea segmentului A1 A2 este:

√
a) 4; b) 10; c) 10; d) 3.
17. Aria triunghiului An An+1 An+2 este:
a) n + 1; b) n; c) 1; d) 2.
18. Numărul dreptelor care trec prin câte 2 puncte din mulţimea {A1 , A2 , . . . , A5 } este:
a) 9; b) 10; c) 8; d) 20.
19. Câte triunghiuri au vârfurile ı̂n mulţimea {A1 , A2 , . . . , A5 }?

a) 5; b) 20; c) 15; d) 10.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = sin x. Notăm prin f (n) (x), derivata de ordinul n a funcţiei f , ı̂n punctul
x.
20. Care dintre elementele următoare este perioadă pentru funcţia f ?

π
a) 2π; b) 3π; c) ; d) π.
2
21. Câte puncte de maxim local are funcţia f ı̂n intervalul [0, 11π]?
a) 11; b) 5; c) 6; d) 10.
22. Aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi de dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 2π, este:
a) 2; b) 3; c) 0; d) 4.
Z x
|f (t)| dt
0
23. lim este:
x→∞ x
2
a) ∞; b) 1; c) 0; d) ·
π
24. Lungimea maximă a unui interval inclus ı̂n [0, 2π], pe care funcţia f este convexă, este:
3π π
a) π; b) ; c) ; d) 2π.
2 2
25. f (2004) (0) este:
a) 0; b) 0, 5; c) −1; d) 1.
   
1 1 1 1 1 0 0
Se consideră matricele A ∈ M3,4 (C), A = 0 1 1 1 şi I3 = 0 1 0.
0 0 1 1 0 0 1
26. Rangul matricei A este:

a) 4; b) 3; c) 2; d) 1.
8


x + y + z + t = 1
27. Soluţia sistemului y + z + t = 0 , (x, y, z, t) ∈ C × C × C × C, este:


z+t=0
a) (1, 1, −1, −1); b) (1, 0, λ, −λ), λ ∈ C; c) (−1, 1, −1, 1); d) (1, −1, 1 − 1).
28. Ecuaţia AX = I3 , cu X ∈ M3,4 (C):

a) Nu are soluţie; b) Are un număr finit de soluţii strict mai mare decât 1;
c) Are o infinitate de soluţii; d) Are o singură soluţie.
29. Matricea I3 A are suma elementelor:
a) 10; b) 0; c) 9; d) 12.
30. Mulţimea {Y ∈ M3,4 (C) | det(Y A) 6= 0} este:

a) Formată dintr-un număr finit de elemente, cel puţin egal cu 2;
b) Vidă;
c) Infinită;
d) Formată dintr-un element.
9
M1
Filiera teoretică, specializarea Ştiinţe ale naturii

Filiera tehnologică, profil Tehnic, toate specializările
1. Suma 1 + 2 + . . . + 2003 este:

a) 2003 · 2004; b) 2003 · 1001; c) 2003 · 1002; d) 2002 · 1002.
2. Produsul cos 0◦ · cos 1◦ · . . . · cos 179◦ · cos 180◦ este:

1 1 1
a) − 30 ; b) 10 10 ; c) 0; d) ·
2 2 ·3 230
3. Suma 1 + i + i2 + . . . + i2003 este:
a) 1; b) 0; c) i; d) 1 + i.
4. Produsul 1 · i · i2 · . . . · i2003 este:

a) −1; b) 1; c) i; d) −i.
5. ˆ ı̂n Z13 este:

Suma 0̂ + 1̂ + 2̂ + . . . + 12
a) 6̂; b) 7̂; c) 1̂; d) 0̂.
Z 1
Se consideră şirul (In )n∈N∗ , In = n xn sin x dx.
0
Z 1
6. I1 = x sin x dx este:
0
a) sin 1; c) cos 1 − sin 1;
b) sin 1 + cos 1; d) sin 1 − cos 1.
Z 1
7. Dacă g : [0, 1] → R este o funcţie continuă, atunci lim xn g(x) dx este:
n→∞ 0
a) g(0, 5); b) g(1); c) 0; d) g(0).
Z 1
8. Egalitatea In = sin 1 − xn (x cos x + sin x) dx, n ∈ N∗ , este adevărată:
0
(Se poate utiliza metoda integrării prin părţi)
a) Pentru exact o valoare a lui n ∈ N∗ ;
b) Pentru orice n ∈ N∗ ;
c) Pentru nici o valoare a lui n ∈ N∗ ;
d) Pentru un număr finit, strict mai mare decât 1, de valori ale lui n ∈ N∗ .
9. lim In este:
n→∞
a) sin 1; b) cos 1; c) sin 1 + cos 1; d) sin 1 − cos 1.
Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu catetele AB = 3 şi AC = 4.
10. Lungimea ipotenuzei BC este:

√
a) 12; b) 6; c) 7; d) 8.
10
a) 12; b) 6; c) 9; d) 8.
12. cos B este:

a) 0, 75; b) 0, 6; c) 0, 8; d) 0, 7.
13. Lungimea ı̂nălţimii care cade pe ipotenuză este:

a) 3; b) 2; c) 2, 4; d) 4.

a) 2, 5; b) 3; c) 2; d) 4.
1
Se consideră funcţia f : R\{−1, −2} → R, f (x) = ·
(x + 1)(x + 2)
15. Câte asimptote verticale are graficul funcţiei f ?

a) 2; b) 3; c) 1; d) 0.
f (x) − f (0)
16. lim este:
x→0 x
a) 0, 75; b) 1; c) −0, 75; d) −1.
1 1
17. Expresia f (x) − + , (∀) x ∈ R\{−1, −2}, este:
x+1 x+2
2 2
a) − ; b) ; c) 0; d) 2f (x).
x+1 x+2
1 1
18. Care este mulţimea valorilor lui n ∈ N∗ pentru care f (1) + f (2) + . . . + f (n) = − ?
2 n+2
a) ∅; b) N∗ ;
c) Este formată din exact un element; d) Este finită, conţinând cel puţin 2 elemente.
19. lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n)) este:

n→∞
a) 0, 5; b) 2; c) 1; d) ∞.

1
20. lim n · f (1) + f (2) + . . . + f (n) − este:
n→∞ 2
a) −∞; b) −1; c) 1; d) ∞.
21. Egalitatea (a2 + b2 )(c2 + d2 ) = (ac + bd)2 + (ad − bc)2 , a, b, c, d ∈ C, este adevărată:
a) Numai dacă a = b; b) Numai dacă a = d; c) Pentru orice a, b, c, d ∈ C; d) Numai dacă a = c.
22. Dacă (a2 + b2 )(c2 + d2 ) − (ac + bd)2 = 0, atunci:

a) a+ b + c+ d = 0; b) ad = bc; c) ac + bd = 0; d) a + d = b + c.
23. Numărul de elemente ale mulţimii {x ∈ R | 5(x4 + x2 ) = (2x2 + x)2 } este:

a) 0; b) 3; c) 1; d) 2.
24. Suma pătratelor soluţiilor reale ale ecuaţiei (4x + 25x )(9x + 49x ) = (6x + 35x )2 , este:
a) 0; b) 5; c) 1; d) 2.

1 0 1 2 1 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = ,B= şi I2 = .
1 −1 0 −1 0 1
25. Matricea AB − BA este:

−2 4 1 0 2 −4 0 0
a) ; b) ; c) ; d) .
2 2 0 1 −2 −2 0 0
a) −2; b) −1; c) 0; d) 1.
11

1 0 1 2 1 1
a) I2 ; b) ; c) ; d) .
1 1 0 1 0 1
28. Inversa matricei A este:

−1 −1 −1 0
a) ; b) A; c) ; d) I2 .
0 1 1 1
29. Rangul matricei X = I2 + A + A2 + A3 + . . . + A2003 este:

a) 2; b) 0; c) 2004; d) 1.
30. Mulţimea {n ∈ N∗ | (AB)n = I2 } este:

a) Formată din exact un element;
b) Vidă;
c) Infinită;
d) Finită, având ce puţin 2 elemente.
12
M1
Profil real:matematică fizică, informatică, metrologie - pentru absolvenţii

claselor a XIII-a (zi, seral şi frecvenţă redusă) promoţia 2003 şi promoţiile anterioare
1. Mulţimea numerelor reale x pentru care are loc egalitatea
1 − (−x2 )n+1
1 − x2 + (−x2 )2 + . . . + (−x2 )n = , (∀) n ∈ N∗
1 + x2
este:
a) (−∞, 0]; b) R; c) ∅; d) [0, ∞).
Z a 2(n+1)
x
2. lim dx, a ∈ [0, 1], este:
n→∞ 0 1 + x2
a 1
a) a; b) ; c) ; d) 0.
1 + a2 1 + a2
3. Mulţimea valorilor lui a ∈ R pentru care avem egalitatea
Z a 2(n+1)
x a3 a5 a2n+1
arctg a − (−1)n+1 2
dx = a − + + . . . + (−1)n , (∀) n ∈ N∗ ,
0 1+x 3 5 2n + 1
este:
a) (−∞, 0]; b) ∅; c) R; d) [0, ∞).

1 1 1 (−1)n
4. lim 1 − + − + . . . + este:
n→∞ 3 5 7 2n + 1
π ln 2 π
a) −1 + ; b) ; c) ln 2; d) ·
4 2 4
   
1 1 1 1 1 0 0
Se consideră matricele A ∈ M3,4 (C), A = 0 1 1 1 şi I3 = 0 1 0.
0 0 1 1 0 0 1
5. Rangul matricei A este:

a) 3; b) 1; c) 4; d) 2.


x + y + z + t = 1
6. Soluţia sistemului y + z + t = 0 , (x, y, z, t) ∈ C × C × C × C, este:


z+t=0
a) (1, 0, λ, −λ), λ ∈ C; b) (−1, 1, −1, 1); c) (1, 1, −1, −1); d) (1, −1, 1, −1).
7. Ecuaţia AX = I3 , cu X ∈ M3,4 (C) are mulţimea soluţiilor:
a) Formată dintr-un număr finit de elemente, cel puţin egal cu 2;
b) Vidă;
c) Infinită;
d) Formată dintr-un element.
8. Matricea I3 A are suma elementelor:
a) 9; b) 12; c) 10; d) 0.
13
9. Mulţimea {Y ∈ M3,4 (C) | det(Y A) 6= 0} este:
a) Vidă;
b) Infinită;
c) Formată dintr-un element;
d) Formată dintr-un număr finit de elemente, cel puţin egal cu 2.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = cos x.
10. Ce se poate spune despre lim f (x)?

x→∞
a) Este egală cu 0; b) Este egală cu 1; c) Este egală cu −1; d) Nu există.
11. Câte puncte de maxim local are funcţia f ı̂n intervalul [0, 11π]?
a) 5; b) 6; c) 11; d) 10.
12. Aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 2π, este:
a) 3; b) 4; c) 2; d) 0.
Z x
|f (t)| dt
0
13. lim este:
x→∞ x
2
a) ; b) 1; c) ∞; d) 0.
π
f (x) − f (0)
14. lim este:
x→0 x
a) 1; b) 0; c) 0, 5; d) −1.
15. f (2004) (0) este:

a) 1; b) 0, 5; c) −1; d) 0.
16. Produsul 1̂ · 2̂ · . . . · 5̂, calculat ı̂n Z6 este:

a) 1̂; b) 2̂; c) 0̂; d) 3̂.
17. Suma 1̂ + 2̂ + . . . + 5̂, calculată ı̂n Z6 este:

a) 2̂; b) 0̂; c) 1̂; d) 3̂.
18. Câte soluţii are ı̂n inelul Z6 ecuaţia 3̂x̂ = 0̂?

a) 2; b) 3; c) 4; d) 1.
19. Cel mai mic număr natural nenul n cu proprietatea că 2̂| + 2̂ +{z. . . + 2̂} ı̂n Z6 este:
de n ori 2̂
a) 4; b) 2; c) 6; d) 3.

a) x2 + y = 0; b) x + y = 0; c) y = x2 ; d) y = x.
21. Lungimea segmentului [A1 A2 ] este:

√
a) 3; b) 10; c) 10; d) 4.
22. Aria triunghiului An An+1 An+2 , n ∈ N este:
a) 2; b) 1; c) n + 1; d) n.
23. Numărul dreptelor care trec prin câte 2 puncte din mulţimea {A0 , A1 , A2 , A3 } este:
a) 5; b) 4; c) 8; d) 6.
14
24. Numărul triunghiurilor care au vârfurile ı̂n mulţimea {A0 , A1 , A2 , A3 } este:
a) 6; b) 3; c) 4; d) 5.
Se consideră polinomul f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.
25. f (1) este:

a) 7; b) 6; c) 4; d) 5.
26. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:

a) 1; b) −1; c) 4; d) 5.

X X X2
27. Expresia f − X 2 + − +1 − este:
2 2 2
a) 1; b) X + 1; c) X − 1; d) 0.

a) 0; b) 4; c) 2; d) 3.
29. Mulţimea {x ∈ R | f (x) ≤ 0} este:

√ √ √ √
a) ∅; b) [− 5, − 3]; c) [− 3, − 2]; d) [−2, −1].
30. f (i) este:
a) 1 + i; b) 1; c) i; d) −1 + i.
15
M2
pentru absolvenţii claselor a XII-a, promoţia 2003

a) −2; b) −1; c) 1; d) 2.
a) x + y = 0; b) y = x; c) x3 + y = 0; d) y = x3 .
3. Aria triunghiului A0 A1 A2 este:
a) 3; b) 2; c) 6; d) 4.
4. Numărul de elemente ale mulţimii {n ∈ N | An ∈ A0 A1 } este:
a) Cuprins ı̂ntre 3 şi 10; b) Infinit; c) 2; d) Finit, dar strict mai mare decât 10.
5. Câte triunghiuri au vârfurile ı̂n mulţimea {A0 , A1 , A2 , A3 }?
a) 5; b) 4; c) 2; d) 3.
Se consideră mulţimea A = {1, 2, . . . , 10}.
6. Câte submulţimi cu opt elemente are mulţimea A?

a) 80; b) 40; c) 45; d) 50.
7. Câte submulţimi are mulţimea A?
a) 1000; b) 512; c) 1024; d) 900.
8. În câte submulţimi ale mulţimii A se află elementul 1?

a) 512; b) 362; c) 425; d) 611.
9. Care este numărul maxim de elemente pe care ı̂l poate avea o submulţime a mulţimii A, cu proprietatea că suma
oricăror două elemente distincte ale sale nu se divide cu 3?
a) 5; b) 7; c) 6; d) 4.
10. Care este suma elementelor mulţimii A?
a) 55; b) 10!; c) 66; d) 45.
Se consideră funcţiile fn : R → R, f0 (x) = x10 + x9 + . . . + x + 1 şi fn+1 (x) = fn0 (x), (∀) x ∈ R şi (∀) n ∈ N.
11. f0 (1) este:

a) 10; b) 12; c) 11; d) 9.
12. f1 (0) este:
a) 10; b) 0; c) 45; d) 1.
Z 1
13. f2003 (x) dx este:
0
1
a) 2002!; b) ; c) 2003!; d) 0.
2003!
16
14. lim fn (n) este:
n→∞
a) e; b) ∞; c) n; d) 0.
f0 (0) + f1 (0) + . . . + fn (0)
15. lim este:
n→∞ n
a) 0; b) e; c) ∞; d) 0, 5.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex + e−x .
16. f 0 (x), x ∈ R, este:

a) −ex − e−x ; b) ex − e−x ; c) −ex + e−x ; d) ex + e−x .
f (x) − f (1)
17. lim este:
x→1 x−1
a) e + e−1 ; b) e − e−1 ; c) −e − e−1 ; d) −e + e−1 .
Z 1
18. f (x) dx este:
0
a) −e − e−1 ; b) −e + e−1 ; c) e − e−1 ; d) e + e−1 .
Z x
f (t) dt
19. lim 0 0 este:
x→∞ f (x)
a) −∞; b) 1; c) ∞; d) 0.
20. Mulţimea {x ∈ R | f 0 (x) > 0} este:
a) (0, ∞); b) (−∞, 1); c) (−1, ∞); d) (−∞, 0).
21. Mulţimea {x ∈ R | f (x) + f (21x) > f (2x) + f (1986x)} este:
a) ∅; b) R; c) (0, ∞); d) (−∞, 0).

2 1 1 0 0 0
Se consideră matricele A = , I2 = şi O2 = .
−3 −1 0 1 0 0

a) 2; b) 1; c) 3; d) −1.
23. Suma elementelor matricei A este:
a) 1; b) −2; c) 0; d) 2.
24. Cel mai mic număr natural nenul n, pentru care An = I2 este:
a) 4; b) 6; c) 5; d) 3.
25. Matricea I2 + A + A2 + . . . + A5 este:
a) A; b) I2 ; c) −I2 ; d) O2 .
26. Determinantul matricei A + A2 + . . . + A2003 este:
a) −1; b) 1; c) 0; d) 2003.
Se consideră polinomul f = X 2 − 2X − 1 cu rădăcinile x1 , x2 ∈ C. Notăm Sn = xn1 + xn2 , (∀) n ∈ N∗ şi S0 = 2.
27. Rădăcinile polinomului f sunt:

√ √ √ √
a) x1 = 1 + √ 2, x2 = 1 − 2;√ b) x1 = −1 + √2, x2 = 1 + √2;
c) x1 = −1 + 2, x2 = −1 − 2; d) x1 = −1 − 2, x2 = 1 − 2.
28. S1 este egală cu:
a) −2; b) −1; c) 2; d) 1.
29. S2 este egală cu:
a) 6; b) 2; c) 4; d) 5.
17
30. Egalitatea 2Sn+1 + Sn = Sn+2 , n ∈ N, are loc:
a) (∀) n ∈ N; b) Numai pentru n < 2003;
c) Numai pentru n > 2003; d) Numai pentru n = 2003.
18
Pedagogic
pentru absolvenţii claselor a XIII-a (zi, seral şi frecvenţă redusă), promoţia 2003 şi promoţiile anterioare
Pe R se defineşte legea ”◦” prin x ◦ y = 2xy + 2x + 2y + 1, (∀) x, y ∈ R.
1. Elementul x ◦ y mai poate fi scris (∀) x, y ∈ R:

a) 2(x − 1)(y − 1) − 1; b) 2(x + 1)(y + 1) + 1; c) 2(x + 1)(y + 1) − 1; d) 2(x − 1)(y − 1) + 1.
2. Egalitatea x ◦ (y ◦ z) = (x ◦ y) ◦ z are loc:

a) Numai dacă x = y; b) Pentru x, y, z ∈ R;
c) Numai dacă x + y + z = 0; d) Numai dacă x = y = z.
3. Mulţimea {x ∈ R | x ◦ (−1) = −1} este:
a) ∅; b) {−1};
c) R; d) Finită, având cel puţin 2 elemente.
4. Expresia (−2003) ◦ (−2002) ◦ . . . ◦ (−1) ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 2002 ◦ 2003 este:

a) 0; b) −1; c) 1; d) 2003!.
Se consideră şirul de numere naturale (an )n≥1 , an = n4 + 4.
5. Termenul a1 este:
a) 8; b) 4; c) 16; d) 5.
6. Numărul termenilor şirului (an )n≥1 care sunt numere prime este:
a) Cuprins ı̂ntre 2 şi 2002; b) Infinit;
c) Finit, dar strict mai mare decât 2003; d) 1.
Se consideră polinomul f = X 4 + 4, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ C.
7. Polinomul f − (X 2 − 2X + 2)(X 2 + 2X + 2) este:

a) 0; b) 4X; c) 4X 3 ; d) 4X 2 .
8. Numărul de rădăcini reale ale polinomului f este:

a) 0; b) 4; c) 2; d) 1.
9. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:
a) 0; b) 16; c) −4; d) 4.
10. Suma x41 + x42 + x43 + x44 este:

a) −16; b) 16; c) 4; d) 0.

1 2 1 0 1 0
În mulţimea M2 (Z) se consideră matricele A = ,B= şi I2 = .
0 −1 3 −1 0 1

a) A; b) I2 ; c) B; d) I2 + A.
19
12. Determinantul matricei B este:
a) 1; b) −1; c) −3; d) 3.

a) A; b) B; c) −A; d) I2 .

−6 4 0 0 6 −4
a) ; b) I2 ; c) ; d) .
6 6 0 0 −6 −6
15. Mulţimea {n ∈ N∗ | (BA)n = I2 } este:

a) Formată dintr-un număr de elemente cuprins ı̂ntre 1 şi 10; b) Infinită;
c) Finită, având cel puţin 11 elemente; d) Vidă.
Într-o livadă sunt cireşi. În prima zi a ı̂nflorit un cireş, apoi ı̂n fiecare zi au ı̂nflorit de două ori mai mulţi cireşi
decât au ı̂nflorit ı̂n ziua precedentă.
16. Câţi cireşi au ı̂nflorit ı̂n ziua a treia?

a) 3; b) 8; c) 7; d) 3.
17. Câţi cireşi sunt ı̂nfloriţi la sfârşitul zilei a cincea?

a) 33; b) 31; c) 32; d) 30.
18. Cel mai mic număr natural n, astfel ı̂ncât la sfârşitul celei de-a n-a zile să fie ı̂nfloriţi cel puţin 1000 de cireşi,
este:
a) 9; b) 10; c) 12; d) 11.
Într-o carte paginile sunt numerotate ı̂ncepând cu numărul 1, iar orice foaie are două pagini.
19. Suma numerelor peginilor din primele trei foi este:

a) 21; b) 15; c) 6; d) 10.
20. Suma tuturor numerelor paginilor din foaia a zecea şi din foaia a cincisprezecea este:
a) 99; b) 97; c) 100; d) 98.
21. Care dintre următoarele elemente poate fi suma tuturor numerelor paginilor din trei foi ale cărţii?
a) 197; b) 199; c) 200; d) 198.
Se consideră piramida triunghiulară V ABC, având toate muchiile (laterale şi ale bazei) egale cu a.
22. Aria totală a piramidei este:

√ √ √
a) a2 ; b) 2a2 3; c) 4a2 3; d) a2 3.
23. Înălţimea piramidei este:

√ √ √
a 2 a a 6 a 3
a) ; b) ; c) ; d) ·
2 3 3 3
24. Volumul piramidei este:
√ √ √
a3 a3 2 a3 3 a3 2
a) ; b) ; c) ; d) ·
6 3 12 12
25. Distanţa cea mai mică dintre vârful V şi un punct M situat pe planul bazei (ABC) este:
√ √
a 6 a 3 a a
a) ; b) ; c) ; d) ·
3 3 3 2
26. Distanţa cea mai mare dintre vârful V şi un punct P situat ı̂n interiorul sau pe laturile triunghiului ABC este:
√ √
a) 2a; b) a; c) a 2; d) a 3.
20
27. Câte elemente din mulţimea A conţin cifra 2 ı̂n scrierea lor?
a) 19; b) 18; c) 20; d) 17.
28. Care este suma elementelor mulţimii A?

a) 50 · 210; b) 45 · 109; c) 45 · 110; d) 50 · 109.
29. Câte elemente din mulţimea A au ı̂n scrierea lor cifre egale?
a) 10; b) 11; c) 8; d) 9.
30. Câte elemente are mulţimea A?

a) 88; b) 89; c) 90; d) 91.
21
clase de economic, fizică-chimie, chimie-biologie, militar, industrial, agricol, silvic, sportiv
1. Egalitatea (a2 + b2 )(c2 + d2 ) = (ac + bd)2 + (ad − bc)2 , a, b, c, d ∈ C, are loc:

a) Numai pentru a = b = c = d; b) Numai pentru a = b;
c) Pentru orice a, b, c, d ∈ C; d) Numai pentru a = c.
2. Dacă (a2 + b2 )(c2 + d2 ) − (ac + bd)2 = 0, a, b, c, d ∈ C, atunci:

a) ad = bc; b) a + b + c + d = 0; c) ac + bd = 0; d) a + d = b + c.
3. Numărul de elemente ale mulţimii {x ∈ (0, ∞) | 25[(log2 x)2 + (log3 x)2 ] = (4 log2 x + 3 log3 x)2 } este:
a) 2; b) 3; c) 0; d) 1.
4. Suma pătratelor soluţiilor reale ale ecuaţiei (4x + 25x )(9x + 49x ) = (6x + 35x )2 este:
a) 5; b) 0; c) 2; d) 1.
Se consideră funcţiile fn : R → R, f0 (x) = cos x şi fn+1 (x) = fn0 (x), (∀) n ∈ N şi (∀), x ∈ R.
5. f0 (π) este:
a) −1; b) π; c) 1; d) 0.
6. f1 (π) este:
a) 0, 5; b) −1; c) 0; d) 1.
Z 2π
7. f1 (x) dx este:
0
a) 0; b) 4; c) −2; d) 2.
8. f10 (x), x ∈ R, este:
a) cos x; b) sin x; c) − sin x; d) − cos x.
f0 (x) + f1 (x) + . . . + fn (x)
9. lim , x ∈ R, este:
n→∞ n
a) 1; b) cos x; c) sin x; d) 0.
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 0), B(0, 2), C(−2, 0), D(0, −2), O(0, 0).
10. Segmentul AB are lungimea:

√ √
a) 2 3; b) 2 2; c) 4; d) 2.
11. Suma OA + OB + OC + OD este:
a) 2; b) 6; c) 4; d) 8.
12. Ecuaţia dreptei AC este:
a) xy = 0; b) x2 + y 2 = 1; c) x2 = 1; d) y = 0.
13. Produsul AB · BC · CD · DA este:
a) 64; b) 128; c) 16; d) 32.

1 0 1 2 1 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = ,B= şi I2 = .
0 −1 0 −1 0 1
22

0 0 2 −4 −2 4
a) ; b) I2 ; c) ; d) .
0 0 −2 −2 2 2
a) 0; b) −1; c) 1; d) −2.
a) I2 ; b) B; c) I2 + A; d) A.
a) I2 + A; b) A; c) B; d) I2 .
2 2003
18. Rangul matricei X = I2 + A + A + . . . + A este:
a) 2004; b) 2; c) 0; d) 1.
19. Mulţimea {n ∈ N∗ | (AB)n = I2 } este:
a) Finită, având cel puţin două elemente; b) Vidă;
c) Infinită; d) Formată din exact un element.
1
Se consideră funcţia f : R\{−1, 0} → R, f (x) = ·
x(x + 1)

a) 1; b) 2; c) 0; d) 3.
1 1
21. Expresia f (x) − + , x ∈ R\{−1, 0}, este:
x x+1
2 2
a) 0; b) − ; c) 2f (x); d) ·
x+1 x
Z 2
22. f (x) dx este:
1
3 4
a) ln ; b) ln 2; c) ln 3; d) ln ·
4 3
1
23. Egalitatea f (1) + f (2) + . . . + f (n) = 1 − , n ∈ N∗ , este adevărată:
n+1
a) Numai pentru n > 2003; b) Numai pentru n < 2003;
c) Numai pentru n = 2003; d) (∀) n ∈ N∗ .
24. lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n)) este:
n→∞
a) ∞; b) 2; c) 0, 5; d) 1.
Z x
1
25. lim f (t) dt este:
x→∞ ln x 1
a) ∞; b) 2; c) 1; d) 0.
26. Suma 1 + 2 + 3 + . . . + 2003 este:
a) 2003 · 1001; b) 2003 · 2004; c) 2003 · 1002; d) 2003 · 2002.
27. Produsul 1 · i · i2 · . . . · i2003 este:
a) 1; b) −1; c) i; d) −i.
28. Suma 1 + i + i2 + . . . + i2003 este:
a) i; b) 1 + i; c) 0; d) 1.
29. Suma 0̂ + 1̂ + 2̂ + . . . + c
12 ı̂n Z13 este:
a) 6̂; b) 1̂; c) 0̂; d) 7̂.
30. Produsul 1̂ · 2̂ · . . . · c
12 ı̂n Z13 este:
a) 3̂; b) 1̂; c) 2̂; d) c
12.
23
M2
1. Care este numărul maxim de elemente ce pot fi alese din mulţimea A, cu proprietatea că oricare două elemente
diferite, dintre cele alese, nu se divid ı̂ntre ele?
a) 3; b) 5; c) 6; d) 4.
2. Câte submulţimi cu două elemente are mulţimea A?

a) 57; b) 55; c) 50; d) 45.
3. Câte submulţimi nevide ale mulţimii A au proprietatea că suma elementelor lor este egală cu 5?
a) 4; b) 3; c) 2; d) 1.
Pe R se defineşte legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = 2xy − 4x − 4y + 10.
4. Elementul x ◦ y mai poate fi scris, (∀) x, y ∈ R:

a) 2(x + 2)(y + 2) − 2; b) 2(x + 2)(y − 2) + 2; c) 2(x − 2)(y + 2) − 2; d) 2(x − 2)(y − 2) + 2.
5. Egalitatea (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z) are loc:

a) Numai când y = z; b) Pentru orice numere reale x, y, z;
c) Numai când x = y; d) Numai când x = y = z.
a) 0; b) 1; c) 2; d) 2, 5.
7. Ecuaţia 2x ◦ 4x = 2 are suma soluţiilor egală cu:

a) 3; b) 1; c) 1, 5; d) 2.
8. Mulţimea {x ∈ R | x ◦ 2 = 2} este:
a) Formată dintr-un element; b) ∅;
c) R; d) Finită, având cel puţin 2 elemente.
9. Elementul (−2003) ◦ (−2002) ◦ . . . ◦ (−1) ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 2002 ◦ 2003 este:

a) 1; b) 2; c) 0; d) −1.
1
(x + 1)(x + 2)
1 1
10. Expresia f (x) − + , x ∈ R\{−2, −1}, este:
x+1 x+2
2 2
a) 0; b) 2f (x); c) ; d) − ·
x+2 x+1
11. Numărul de asimptote verticale la graficul funcţiei f este:
a) 2; b) 3; c) 0; d) 1.
12. Aria suprafeţei plane cuprinse ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele x = 0 şi x = 1, este:
4 3
a) arctg 2; b) ln ; c) ln ; d) 1.
3 4
24
13. lim x2 f (x) este:
x→∞
a) ∞; b) 0, 5; c) 0; d) 1.
14. lim (f (0) + f (1) + . . . + f (n)) este:

n→∞
a) 1; b) ∞; c) 0, 5; d) e.

2 1 1 0
Se consideră polinoamele f = X 2 − 4X + 3, g = X n , n ∈ N∗ , şi matricele A = , I2 = şi
1 2 0 1
0 0
O2 = .
0 0

a) x1 = −1, x2 = 3; b) x1 = 1, x2 = −3; c) x1 = 1, x2 = 3; d) x1 = −1, x2 = −3.

4 1 4 2 4 5 5 4
a) ; b) ; c) ; d) .
1 4 2 4 5 4 4 5
17. f (A) = A2 − 4A + 3I2 este:

a) O2 ; b) A; c) I2 ; d) A + I2 .
18. Restul ı̂mpărţirii polinomului g la polinomul f este:

3n − 1 3 − 3n 3n + 1 3n − 3 3n + 1 3n + 3 3n − 1 3n + 3
a) X+ ; b) X+ ; c) X+ ; d) X+ .
2 2 2 2 2 2 2 2

∗ n 1 3n + 1 3n − 1
19. Pentru ce valori n ∈ N este adevărată egalitatea A = ?
2 3n − 1 3n + 1
a) Pentru exact o valoare a lui n ∈ N∗ ;
b) Pentru un număr finit de valori ale lui n ∈ N∗ , mai mare decât 2;
c) Pentru orice n ∈ N∗ ;
d) Pentru nicio valoare a lui n ∈ N∗ .
20. Produsul sin(−90◦ ) · sin(−89◦ ) · . . . · sin(−1◦ ) · sin 1◦ · . . . · sin 89◦ · sin 90◦ este:
1 1 1
a) − 45 ; b) 30 ; c) 45 ; d) 0.
2 3 2
21. Suma cos 0◦ + cos 1◦ + . . . + cos 179◦ + cos 180◦ este:
a) 0, 5; b) 1; c) −1; d) 0.
Se consideră funcţiile fn : R → R, f0 (x) = xex , fn+1 (x) = fn0 (x), (∀) n ∈ N, (∀) x ∈ R.
22. f1 (x), x ∈ R, este:

a) ex (x − 1); b) ex + x; c) xex ; d) ex (x + 1).
23. Ecuaţia f2 (x) = 0 are soluţia:

a) x = 0; b) x = −2; c) x = 2; d) x = 1.
24. f2003 (0) este:

a) −2003; b) 2003!; c) 2003; d) 2002.
fn+1 (x)
25. lim , n ∈ N∗ , este:
x→∞ fn (x)
n+1
a) ∞; b) 1; c) 0; d) ·
n
26. Asimptota orizontală la graficul funcţiei f0 către −∞ este:
a) y = x; b) y = 1; c) y = 0; d) y = xex .
√ √
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(−1, 3), B(−1, − 3), C(2, 0).
25
27. Perimetrul triunghiului ABC este:
√ √ √
a) 2 3; b) 3 3; c) 6 3; d) 6.
√
a) 3; b) 9; c) 3 3; d) 4.
√ √
a) 3; b) 1; c) 2; d) 2.
30. Măsura unghiului A din triunghiul ABC este:
a) 60◦ ; b) 30◦ ; c) 90◦ ; d) 45◦ .
26
profil umanist: pentru absolvenţii claselor a XIII-a (zi, seral şi frecvenţă redusă)
promoţia 2003 şi promoţiile anterioare
Pe mulţimea numerelor complexe se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = xy + ix + iy − 1 − i.
1. Elementul x ◦ y mai poate fi scris (∀) x, y ∈ C:

a) (x − i)(y − i) − i; b) (x + i)(y + i) + i; c) (x − i)(y − i) + i; d) (x + i)(y + i) − i.
2. Egalitatea (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z) este adevărată:

a) Pentru orice x, y, z ∈ C; b) Numai dacă x = y = z;
c) Numai dacă x = i; d) Numai dacă x = y.
3. Mulţimea valorilor lui n ∈ N∗ , pentru care egalitatea
x1 ◦ x2 ◦ . . . ◦ xn = (x1 + i)(x2 + i) · . . . · (xn + i) − i
este adevărată, (∀) x, y, z ∈ C, este:

a) N∗ ; b) ∅;
c) Formată dintr-un element; d) Finită, având cel puţin 2 elemente.
4. Expresia (−100i) ◦ (−99i) ◦ . . . ◦ (−i) ◦ 0 ◦ i ◦ 2i ◦ . . . ◦ 99i ◦ 100i este:

a) 1; b) −i; c) 0; d) i.
5. Ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x = 1 − i are ı̂n C:

a) 2 soluţii; b) 3 soluţii; c) o soluţie; d) 4 soluţii.

1 5 1 0 1 0
0 −1 2 −1 0 1

a) 1; b) −1; c) −6; d) 5.
a) A + I2 ; b) I2 ; c) B; d) A.

a) B; b) A + I2 ; c) A; d) I2 .

10 10 10 −10 0 0
a) ; b) ; c) ; d) I2 .
4 −10 −4 −10 0 0
10. Mulţimea {n ∈ N∗ | (BA)n = I2 } este:

a) Finită, conţinând ı̂ntre 11 şi 2003 elemente;
b) Infinită;
c) Vidă;
d) Finită, conţinând ı̂ntre 1 şi 10 elemente.
11. Produsul 1̂ · 2̂ · . . . · 7̂ ı̂n Z8 este:

a) 2̂; b) 6̂; c) 0̂; d) 4̂.
27
12. Suma 1̂ + 2̂ + . . . + c
10 ı̂n Z11 este:
c
a) 10; b) 0̂; c) 6̂; d) 5̂.
13. În Z6 ecuaţia 3̂x̂ = 0̂ are:

a) o soluţie; b) 3 soluţii; c) 2 soluţii; d) 4 soluţii.
14. În Z6 ecuaţia x̂3 = x̂ are:

a) 2 soluţii; b) 6 soluţii; c) 4 soluţii; d) 3 soluţii.
15. Cel mai mare număr natural n pentru care 20 + 21 + 22 + . . . + 2n < 2003 este:
a) 9; b) 10; c) 11; d) 8.
x x+1
Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = + ·
x+1 x+2
1 1
16. Expresia f (x) − 2 + + , x ∈ [0, ∞), este:
x+1 x+2

1 1
a) 4; b) 0; c) −2; d) 2 + .
x+1 x+2
17. Asimptota orizontală către +∞, la graficul funcţiei f este:
a) y = 0; b) y = 2; c) y = −2; d) y = 1.
18. f 0 (x), x ∈ [0, ∞), este:
1 1 1 1
a) − − ; b) + ;
(x + 1)2 (x + 2)2 (x + 1)2 (x + 2)2
c) ln(x + 1) + ln(x + 2); d) − ln(x + 1) − ln(x + 2).
Z 1
19. f (x) dx este:
0
a) −2 + ln 3; b) 2 + ln 3; c) 2 − ln 3; d) −2 − ln 3.
Z
1 x
20. f (t) dt este:
x 0
a) 1; b) 0; c) 2; d) ∞.
Se consideră polinoamele f = X 2 + X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 ∈ C şi g = X 3 − 1.

a) 0; b) X; c) 1; d) X + 1.
22. Expresia x31 − x32 este:
a) i; b) 0; c) −1; d) 1.
23. Suma x1 + x2 + x1 x2 este:
a) 2; b) 0; c) −1; d) −2.
24. Suma x2004
1 + x2004
2 este:
a) 2; b) −2; c) −1; d) 0.
25. Suma 1 + x1 + x21 + . . . + x21
1 este:
a) i; b) 1; c) 0; d) −1.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)3 − x3 .
26. f 0 (x), x ∈ R, este:

a) 6x + 3; b) 6x; c) 3x + 1; d) 2x + 1.
27. Funcţia f este strict crescătoare pe intervalul:

1
a) − , ∞ ; b) [−1, ∞); c) (−∞, 1]; d) (−∞, 0].
2
28
28. Valoarea minimă a funcţiei f este:
1 1 1
a) 1; b) ; c) ; d) − ·
4 2 4
29. Funcţia f este convexă:
a) Numai pe intervalul [0, ∞); b) Numai pe intervalul (−∞, 0];
c) Pe R; d) Numai pe intervalul [−1, 1].
f (0) + f (1) + . . . + f (n)

30. lim este:
n→∞ n3
1
a) 1; b) ; c) ∞; d) 0.
3
29
M3
1. Câte submulţimi cu număr impar de elemente are mulţimea A?

a) 36; b) 64; c) 49; d) 128.
2. Care este media aritmetică a elementelor mulţimii A?

a) 3; b) 4; c) 5; d) 4, 5.

a) 49; b) 42; c) 21; d) 20.
4. Care este media geometrică a elementelor pare din mulţimea A?

√ √ √
3
a) 24; b) 12; c) 4; d) 48.
Un triunghi dreptunghic ABC are catetele cu lungimile de 6 şi respectiv 8.
5. Cât este lungimea ipotenuzei?

a) 11; b) 12; c) 9; d) 10.
6. Care este aria triunghiului?

a) 48; b) 20; c) 24; d) 30.
7. Care este lungimea ı̂nălţimii care cade pe ipotenuză?

a) 5; b) 4; c) 4, 8; d) 2, 4.
8. Care este perimetrul triunghiului cu vârfurile ı̂n mijloacele laturilor triunghiului ABC?
a) 12; b) 15; c) 10; d) 14.
9. Care este aria triunghiului cu vârfurile ı̂n mijloacele laturilor triunghiului ABC?
a) 10; b) 5; c) 12; d) 6.
10. Care este cel mai mic număr natural nenul n, pentru care n! > 100?
a) 7; b) 4; c) 5; d) 6.
11. Care este cel mai mare număr natural nenul n, pentru care 2n < 2003?
a) 9; b) 12; c) 11; d) 10.
12. Câte numere de 4 cifre se pot forma utilizând cifrele 1, 2, 3?

a) 70; b) 80; c) 64; d) 81.
13. Care este cel mai mare număr de elemente, ce pot fi alese din mulţimea {1, 2, . . . , 11}, cu proprietatea că oricare
două elemente diferite, dintre cele alese, nu se divid unul pe celălalt?
a) 4; b) 6; c) 7; d) 5.
1
Se consideră numărul = 0, a1 a2 a3 . . . an . . ..
13
30
14. Suma a1 + a2 este:
a) 11; b) 9; c) 13; d) 7.
15. Produsul a1 · a2 · . . . · a2003 este:

a) 72003 ; b) 0; c) 2003!; d) 132003 .
16. Cifra a2003 este:

a) 7; b) 3; c) 6; d) 2.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 3x + 2. Notăm cu x1 , x2 ∈ R soluţiile ecuaţiei f (x) = 0.
17. f (0) este:

a) 0; b) −1; c) 2; d) 1.
18. Suma x1 + x2 este:

a) −2; b) 3; c) −3; d) 2.
19. Produsul x1 · x2 este:

a) −0, 5; b) −2; c) 2; d) 0, 5.
20. Mulţimea {x ∈ R | f (x) < 0} este:

a) (0, 2); b) (1, 3); c) (−∞, 0); d) (1, 2).
21. Produsul f (0) · f (1) · . . . · f (2003) este:

a) 2003!; b) 0; c) 2002!; d) 2004!.
Se consideră ı̂n plan o mulţime M formată din 10 puncte cu proprietatea că oricare trei dintre ele sunt necoliniare.
22. Numărul dreptelor care trec prin câte 2 puncte din mulţimea M este:
a) 100; b) 90; c) 50; d) 45.
23. Câte triunghiuri pot avea vârfurile ı̂n punctele din mulţimea M ?
a) 360; b) 720; c) 120; d) 240.
24. Dacă un triunghi are cel puţin două axe de simetrie, atunci acesta este:
a) Dreptunghic; b) Isoscel, dar nu echilateral; c) Echilateral; d) Obtuzunghic.
25. Dacă mulţimea A are 10 elemente, mulţimea B are 7 elemente iar mulţimea A ∩ B are 3 elemente, atunci câte
elemente are mulţimea A ∪ B?
a) 12; b) 17; c) 11; d) 14.
26. O marfă costă 200 de euro şi s-a redus preţul cu 20%. Câţi euro costă acum marfa?
a) 160; b) 220; c) 240; d) 180.
27. Numărul soluţiilor ecuaţiei 2x = −1 este:

a) 0; b) 1; c) 3; d) 2.
28. Suma soluţiilor ecuaţiei 4x − 3 · 2x + 2 = 0 este:

a) 2; b) 3; c) 1; d) 0.
29. Suma 1 + 2 + 3 + . . . + 2003 este:

a) 2003 · 1001; b) 2003 · 1002; c) 2002 · 2003; d) 2003 · 2004.
√
30. Numărul 2 este egal cu 1, a1 a2 a3 . . .. Cât este a1 + a2 + a3 ?
a) 10; b) 8; c) 6; d) 9.
31
SESIUNEA AUGUST
M1
Specializarea matematică-informatică
Se consideră triunghiul ABC cu lungimile laturilor 3, 4 şi 5.
1. Măsura unghiului care se opune laturii egale cu 5 este:

a) 90◦ ; b) 80◦ ; c) 100◦ ; d) 60◦ .

a) 2, 5; b) 4; c) 3; d) 2.

a) 6; b) 7; c) 12; d) 5.
4. Suma cosinusurilor unghiurilor triunghiului ABC este:

a) 2, 4; b) 2; c) 1, 4; d) 1.
5. Suma ı̂nălţimilor triunghiului ABC este:

a) 8; b) 9; c) 9, 6; d) 9, 4.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex (x2 + x). Notăm prin f (n) (x), derivata de ordinul n a funcţiei f ı̂n
punctul x.
f (x) − f (0)
6. Cât este lim ?
x→0 x
a) 1; b) 0; c) 5; d) 2.
7. Ce se poate spune despre asimptota la graficul funcţiei f către −∞?

a) Este dreapta y = x; b) Este dreapta y = 1; c) Nu există; d) Este dreapta y = 0.
8. Câte puncte de inflexiune are graficul funcţiei f ?

a) 3; b) 0; c) 2; d) 1.
9. Mulţimea {n ∈ N∗ | f (n) (x) = ex (x2 + (2n + 1)x + n2 ), (∀) x ∈ R} este:

a) N∗ ; b) Vidă;
c) Finită, având cel mult 2003 elemente; d) Finită, având cel puţin 2003 elemente.
f 0 (0) + f 00 (0) + . . . + f (n) (0)

10. lim este:
n→∞ n3
a) 0; b) 1; c) 0, (3); d) ∞.
Se consideră mulţimea M = {1, 2, 3, . . . , 8}.
11. Media aritmetică a elementelor mulţimii M este:

a) 8; b) 4, 5; c) 5; d) 6.
12. Numărul de submulţimi cu şase elemente ale mulţimii M este:

a) 32; b) 64; c) 28; d) 30.
32
13. Numărul total de submulţimi ale mulţimii M este:
a) 8!; b) 38 ; c) 28 ; d) 88 .
14. Câte elemente are mulţimea {(a, b) | a, b ∈ M, a < b, a divide pe b}?

a) 12; b) 13; c) 11; d) 10.
15. Numărul de progresii aritmetice de trei elemente cu raţia strict pozitivă care se pot forma cu elementele mulţimii
M este:
a) 12; b) 11; c) 10; d) 13.
16. Câte elemente inversabile faţă de ı̂nmulţire are inelul Z12 ?

a) 4; b) 8; c) 3; d) 6.
17. Câte polinoame de grad mai mic sau egal cu 4 conţine inelul Z2 [X]?
a) 16; b) 15; c) 32; d) 8.
18. Câte soluţii are ı̂n inelul Z6 ecuaţia 4̂x̂ = 0̂?

a) 1; b) 4; c) 3; d) 2.
Z π
2
Z π
2
Se consideră integralele In , n ∈ N, unde I0 = dx şi In = (sin x)n dx, (∀) n ≥ 1 şi şirul (wn )n∈N∗ ,
0 0
1 3 2n − 1 √
wn = · · ...· · 2n + 1, (∀) n ≥ 1.
2 4 2n
19. I0 este egal cu:
π π
a) 2; b) 1; c) ; d) − ·
2 2
20. I1 este:
a) 2; b) 1; c) −2; d) −1.

n−1
21. Mulţimea n ∈ N | n ≥ 2, In = In−2 este:
n
a) N − {0, 1}; b) Vidă;

In n+1
22. Mulţimea n ∈ N∗ | 1 ≤ ≤ este:
In+1 n
a) Vidă; b) N∗ ;
In
23. lim este:
n→∞ In+1
a) ∞; b) 1; c) 0, 5; d) 0.
I2n π
24. Ştiind că = (wn )2 · , (∀) n ∈ N∗ , atunci lim wn este:
I2n+2 2 n→∞
r r
2 π
a) ; b) 1; c) ; d) 0.
π 2
Se consideră polinomul f = X 3 − 4X + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C. Pentru orice k ∈ N∗ , notăm cu

Sk = xk1 + xk2 + xk3 , iar S0 = 3.
25. f (−1)f (1) este:

a) 4; b) 6; c) −2; d) −8.

a) 1; b) 0; c) 2; d) 3.
33
a) 1; b) 3; c) 2; d) 0.
28. Suma x1 + x2 + x3 este:

a) 1; b) 0; c) 3; d) 2.
29. Mulţimea {k ∈ N | Sk+3 − 4Sk+1 + Sk = 0} este:

a) ∅; b) Finită, având cel mult 2003 elemente;
c) N; d) Finită, având cel puţin 2004 elemente.
30. Mulţimea {n ∈ N | Sn ∈ Z} este:

a) N; b) Finită, având cel mult 2003 elemente;
34
M1

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = {x}(1 − {x}), unde prin {x} am notat partea fracţionară a numărului real
x.
1. Câte dintre numerele f (0, 25), f (0, 5), f (0, 75) şi f (1), sunt egale cu f (0)?
a) 1; b) 3; c) 0; d) 2.
2. Care dintre următoarele numere reprezintă perioadă pentru funcţia f ?

a) 0, 25; b) 0, 5; c) 1; d) 0, 75.
3. Cât este lim f (x)?

x→0
a) 0; b) Nu există; c) 1; d) −1.
4. Cum este mulţimea punctelor ı̂n care funcţia f nu este continuă?

a) Vidă; b) Finită, având cel mult 2003 elemente;
c) Finită, având cel puţin 2004 elemente; d) Infinită.
5. Care este aria suprafeţei plane mărginite de graficul funcţiei f , axa Ox şi de dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 1?
a) 1; b) 0, 1(6); c) 0, 2; d) 0, 5.
Pe R se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y + 1. Se ştie că legea ”◦” este asociativă.
6. Elementul neitru al legii ”◦” este:

a) −2; b) −1; c) 0; d) 1.

a) −x + 1; b) −x − 1; c) −2 − x; d) −x.
8. Elementul (−10) ◦ (−9) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 10) este:

a) 20; b) 22; c) 19; d) 21.

a) 0; b) 2; c) 3; d) 1.
Z x
Se consideră funcţiile In : R → R, I0 (x) = 1 şi In+1 (x) = In (t) dt, (∀) x ∈ R, (∀) n ∈ N.
0
10. Suma I0 (1) + I0 (2) + . . . + I0 (2003) este:

a) 2003; b) 0; c) 2004; d) 2002.
11. I1 (x), x ∈ R este:

x
a) 0; b) ; c) x; d) 1.
2
12. I10 (x), x ∈ R este:
x10
a) 10x; b) 10!x10 ; c) ; d) x10 .
10!
35
13. lim In (x), x ∈ R este:
n→∞
a) ∞; b) −∞; c) e; d) 0.
I0 (1) + I1 (1) + . . . + In (1)

14. lim este:
n→∞ n
a) ∞; b) 0; c) 1; d) e.
15. Suma f (−1) + f (1) este:

a) 2; b) −4; c) 6; d) −8.

a) 2; b) 0; c) 1; d) 3.
17. Cum sunt soluţiile ecuaţiei x2 − 4x + 1 = 0, rezolvată ı̂n mulţimea numerelor complexe?
a) Reale, una pozitivă şi una negativă; b) Reale şi negative;
c) Reale şi pozitive; d) Complexe nereale.
a) 3; b) 0; c) 2; d) 4.
19. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:

a) −5; b) 1; c) 5; d) 0.

a) −1; b) −5; c) 1; d) 5.

0 1 0 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = şi O2 = .
0 0 0 0

0 0 1 0
a) A; b) ; c) O2 ; d) .
1 0 0 0
a) −1; b) 10; c) 0; d) 1.

a) Un număr finit de soluţii, strict mai mari decât 1;
b) Un număr infinit de soluţii mai mari decât 1;
c) Nicio soluţie;
d) O infinitate de soluţii.

a) Un număr finit de soluţii, strict mai mari decât 1; b) Exact o soluţie;
c) Nicio soluţie; d) O infinitate de soluţii.

a) 15; b) 10; c) 12; d) 11.
26. Punctele A, B şi C se află pe curba:

x2 y2 x2 y2
a) − = 1; b) + = 1; c) x2 + y 2 = 25; d) x + y = 7.
25 16 9 16
a) (xy)2 = 122 ; b) 7y = x + 25; c) 7x = y + 25; d) x2 + y 2 = 25.
36
1 1
a) 3; b) 9; c) ; d) ·
3 9
a) 30; b) 35; c) 60; d) 25.

a) 5; b) 3; c) 4, 5; d) 4.
37
Proba d
Profil real: matematică-fizică, informatică, metrologie

pentru absolvenţii claselor a XIII-a (zi, seral şi frecvenţă redusă) promoţia 2003 şi promoţiile anterioare
Z π
2
Z π
2
Se consideră integralele In , n ∈ N, unde I0 = dx şi In = (cos x)n dx, (∀) n ≥ 1 şi şirul (wn )n∈N∗ ,
0 0
1 3 2n − 1 √
wn = · ·... · · 2n + 1, (∀) n ≥ 1.
2 4 2n
1. I0 este egal cu:
π π
a) − ; b) 2; c) ; d) 1.
2 2
2. I1 este:
a) 1; b) 2; c) −2; d) −1.

n−1
3. Mulţimea n ∈ N | n ≥ 2, In = In−2 este:
n
a) Finită, având cel puţin 2004 elemente; b) Vidă;
c) Finită, având cel mult 2003 elemente; d) N − {0, 1}.

In n+1
4. Mulţimea n ∈ N∗ | 1 ≤ ≤ este:
In+1 n
a) Finită, având cel mult 2003 elemente; b) N∗ ;
c) Vidă; d) Finită, având cel puţin 2004 elemente.
In
5. lim este:
n→∞ In+1
a) 1; b) ∞; c) 0, 5; d) 0.
I2n π
6. Ştiind că = (wn )2 · , (∀) n ∈ N∗ , atunci lim wn este:
I2n+2 2 n→∞
r r
2 π
a) 1; b) ; c) 0; d) ·
π 2
Se consideră mulţimea M = {1, 2, 3, . . . , 8}.
7. Media aritmetică a elementelor mulţimii M este:

a) 4, 5; b) 6; c) 8; d) 5.
8. Numărul de submulţimi cu şase elemente ale mulţimii M este:

a) 64; b) 32; c) 28; d) 30.
9. Numărul total de submulţimi ale mulţimii M este:

a) 88 ; b) 28 ; c) 8!; d) 38 .
10. Câte elemente are mulţimea {(a, b) | a, b ∈ M, a < b, a divide pe b}?

a) 11; b) 13; c) 12; d) 10.
38
M este:
a) 11; b) 12; c) 13; d) 10.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex (x2 + x). Notăm prin f (n) (x), derivata de ordinul n a funcţiei f ı̂n
punctul x.
f (x) − f (0)
12. Cât este lim ?
x→0 x
a) 2; b) 5; c) 1; d) 0.
13. Ce se poate spune despre asimptota la graficul funcţiei f către −∞?

a) Este dreapta y = x; b) Nu există; c) Este dreapta y = 1; d) Este dreapta y = 0.

a) 1; b) 0; c) 3; d) 2.
15. Mulţimea {n ∈ N∗ | f (n) (x) = ex (x2 + (2n + 1)x + n2 ), (∀) x ∈ R} este:

a) Finită, având cel mult 2003 elemente; b) N∗ ;
f 0 (0) + f 00 (0) + . . . + f (n) (0)

16. lim este:
n→∞ n3
a) 1; b) ∞; c) 0; d) 0, (3).
Se consideră polinomul f = X 3 − 5X + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C. Pentru orice k ∈ N∗ , notăm cu

Sk = xk1 + xk2 + xk3 , iar S0 = 3. Fie a o rădăcină a polinomului f , B = {h(a) | h ∈ Q[X], grad(h) < 3} şi
A = {g(a) | g ∈ Q[X]}.
17. f (−1)f (1) este:

a) −15; b) −5; c) 15; d) −3.

a) 2; b) 3; c) 1; d) 0.

a) 3; b) 0; c) 1; d) 2.

a) 3; b) 0; c) 1; d) 2.

a) ∅; b) N;

a) N; b) Finită, având cel mult 2003 elemente;
23. Mulţimea A − B este:
a) Infinită; b) Finită, având cel mult 2003 elemente;
1
24. Care dintre elementele următoare din mulţimea B este egal cu ?
a
a) a2 − 5; b) a2 − 5a; c) 5 − a2 ; d) a.
39
25. Mulţimea (B, +, ·) formează o structură de:
(Prin ”+” şi ”·” ı̂nţelegem adunarea şi ı̂nmulţirea numerelor complexe)
a) Nu formează nicio structură; b) Corp necomutativ;
c) Corp comutativ; d) Inel comutativ care nu este corp.
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 0), B(0, 1), C(−1, 0), D(0, −1) şi O(0, 0).
26. Segmentul AB are lungimea:

√ √
a) 3; b) 1; c) 2; d) 2.
27. Suma OA + OB + OC + OD este:
a) 1; b) 4; c) 2; d) 0.
28. Panta dreptei AB este:

a) 0; b) −1; c) 1; d) −2.
29. Ecuaţia dreptei AC este:

a) xy = 0; b) x2 = 1; c) y = 0; d) x2 + y 2 = 1.
30. Aria patrulaterului ABCD este:

a) 3; b) 4; c) 2; d) 1.
40
M2
1. Suma sin(−90◦ ) + sin(−89◦ ) + . . . + sin(−1◦ ) + sin 0◦ + sin 1◦ + . . . + sin 89◦ + sin 90◦ este:
a) 0; b) −1; c) 1; d) 0, 5.
2. Produsul cos 0◦ · cos 1◦ · . . . · cos 179◦ · cos 180◦ este:
a) 0; b) −1; c) 0, 5; d) 1.
1
(x + 1)(x + 2)
1 1
3. Expresia f (x) − + , x ∈ R\{−1, −2} este:
x+1 x+2
2 2
a) 2f (x); b) − ; c) 0; d) ·
x+1 x+2
4. Numărul de asimptote verticale la graficul funcţiei f este:
a) 1; b) 0; c) 2; d) 3.
5. Aria suprafeţei plane cuprinse ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele x = 0 şi x = 1 este:
3 4
a) 1; b) ln ; c) ln ; d) arctg 2.
4 3
x→∞
a) 0, 5; b) 1; c) 0; d) ∞.
7. lim (f (0) + f (1) + . . . + f (n)) este:
n→∞
a) 0, 5; b) 2; c) 1; d) ∞.
Se consideră mulţimea A = {1, 2, . . . , 10, 11, 12}.

a) 54; b) 57; c) 50; d) 55.
9. Câte submulţimi nevide ale mulţimii A au proprietatea că suma elementelor lor este egală cu 5?
a) 1; b) 3; c) 4; d) 2.
10. Care este probabilitatea ca alegând un element din mulţimea A, acesta să fie număr par?
a) 0, (45); b) 0, 5; c) 0, 4; d) 0, (5).
Se consideră funcţiile fn : R → R, f0 (x) = xex şi fn+1 (x) = fn0 (x), (∀) n ∈ N, (∀) x ∈ R.
11. f1 (x), x ∈ R este:

a) ex (x − 1); b) ex (x + 1); c) xex ; d) ex + x.
12. Ecuaţia f (n) (x) = 0 are soluţia:

a) x = 1; b) x = 2; c) x = −2; d) x = 0.
13. f2003 (0) este:
a) 2003!; b) 2002; c) −2003; d) 2003.
41
fn+1 (x)
14. lim , n ∈ N∗ , este:
x→∞ fn (x)
n+1
a) ∞; b) 1; c) ; d) 0.
n
15. Asimptota orizontală la graficul funcţiei f0 către −∞ este:
a) y = 0; b) y = x + 1; c) y = 1; d) y = x.
Pe R se defineşte legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = xy − 2x − 2y + 6.

a) (x−2)(y+2)−2; b) (x−2)(y−2)+2; c) (x+2)(y−2)+2; d) (x+2)(y+2)−2.
17. Egalitatea x ◦ (y ◦ z) = x ◦ (y ◦ z) are loc:

a) Numai când y = z; b) Oricare ar fi numerele reale x, y, z;
c) Numai când x = y = z; d) Numai când x = y.
a) 1; b) 2; c) 3; d) 0.
19. Ecuaţia 2x ◦ 4x = 2 are suma soluţiilor egală cu:

a) 1; b) 3; c) 1, 5; d) 2.
20. Mulţimea {x ∈ R | x ◦ 2 = 2} este:

a) R; b) Finită, având cel puţin 2 elemente;
c) Formată dintr-un element.; d) ∅.
21. Elementul (−2003) ◦ (−2002) ◦ . . . ◦ (−1) ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 2002 ◦ 2003 este:

a) −1; b) 2; c) 0; d) 1.

2 n ∗ 2 1 1 0
Se consideră polinoamele f = X − 3X + 2, g = X , n ∈ N şi matricele A = , I2 = şi
0 1 0 1
0 0
O2 = .
0 0

a) x1 = 1, x2 = 2; b) x1 = −1, x2 = 2; c) x1 = −1, x2 = −2; d) x1 = 1, x2 = −2.

4 3
a) 2A; b) ; c) A + I2 ; d) A − I2 .
0 1
24. f (A) = A2 − 3A + 2I2 este:

a) A; b) A + I2 ; c) O2 ; d) I2 .

a) (2n + 1)X + 2 + b) (2n + 1)X + 2 − c) (2n − 1)X + 2 + d) (2n − 1)X + 2 −
2n ; 2n ; 2n ; 2n .
n
2 2n − 1
26. Egalitatea An = , n ∈ N∗ , este adevărată:
0 1
a) (∀) n ∈ N∗ ;
b) Pentru un număr finit de valori ale lui n ∈ N∗ , mai mare decât 2;
c) Pentru nicio valoare a lui n ∈ N∗ ;
d) Pentru exact o valoare a lui n ∈ N∗ .
√ √
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(−1, 3), B(−1, − 3), C(2, 0).
27. Perimetrul triunghiului ABC este:

√ √ √
a) 6; b) 3 3; c) 6 3; d) 2 3.
42
√
a) 4; b) 3; c) 3 3; d) 9.
√ √
a) 3; b) 2; c) 2; d) 1.
30. Măsura unghiului A din triunghiul ABC este:
a) 45◦ ; b) 60◦ ; c) 30◦ ; d) 90◦ .
43
M3
Profil pedagogic. Pentru absolvenţii claselor a XIII-a (zi, seral şi frecvenţă redusă)
promoţia 2003 şi promoţiile anterioare
Se consideră polinomul f = X 3 − 5X + 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C. Pentru orice k ∈ N∗ , notăm cu Sk =

xk1 + xk2 + xk3 , iar S0 = 3.
1. f (−1)f (1) este:

a) −5; b) −15; c) 15; d) −3.

a) 2; b) 1; c) 3; d) 0.

a) 0; b) 3; c) 2; d) 1.
a) 3; b) 2; c) 0; d) 1.

a) ∅; b) N;
c) Finită, având cel puţin 2004 elemente; d) Finită, având cel mult 2003 elemente.
a) Finită, având cel puţin 2004 elemente; b) N;
c) ∅; d) Finită, având cel mult 2003 elemente.

3 −7 1 0 0 0
1 −2 0 1 0 0

a) 2; b) 3; c) 1; d) −1.
8. Suma elementelor matricei A3 este:

a) 1; b) 0; c) 2; d) −2.

a) 4; b) 6; c) 5; d) 3.

a) −I2 ; b) A; c) I2 ; d) O2 .

a) −1; b) 1; c) 0; d) 2003.
Pe R se defineşte legea de compoziţie ”◦” prin x ◦ y = xy + x + y.

a) (x+1)(y+1)−1; b) (x−1)(y−1)+1; c) (x−1)(y−1)−1; d) (x+1)(y+1)+1.
44
13. Egalitatea x ◦ (y ◦ z) = x ◦ (y ◦ z) are loc:
a) Numai dacă x + y + z = 0; b) Numai dacă x = y = z;
c) Oricare ar fi numerele reale x, y, z; d) Numai dacă x = y.
14. Mulţimea {x ∈ R | x ◦ (−1) = −1} este:

a) {−1}; b) Finită, având cel puţin 2 elemente;
c) R; d) ∅.
15. Expresia (−2003) ◦ (−2002) ◦ . . . ◦ (−1) ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 2002 ◦ 2003 este:
a) 2003!; b) 1; c) −1; d) 0.
Într-o lună, ziua de joi a fost de trei ori ı̂n zile cu număr par.
16. Câte zile de joi a avut luna respectivă?

a) 4; b) 5; c) 7; d) 6.
17. În ce dată a fost prima zi de joi a lunii respective?

a) 1; b) 3; c) 2; d) 4.
18. Ce zi a fost ı̂n data de 15 a lunii respective?

a) Marţi; b) Vineri; c) Miercuri; d) Joi.
Într-un plan se consideră pentagonul convex ABCDE.
19. Câte drepte au două puncte comune cu mulţimea {A, B, C, D, E}?

a) 25; b) 15; c) 20; d) 10.
20. Câte triunghiuri au toate vârfurile ı̂n mulţimea {A, B, C, D, E}?

a) 20; b) 15; c) 10; d) 25.
21. Câte diagonale are pentagonul convex ABCDE?

a) 10; b) 15; c) 20; d) 5.
22. Care este suma măsurilor unghiurilor pentagonului convex ABCDE?

a) 900◦; b) 540◦; c) 450◦ ; d) 720◦ .
23. Care este numărul maxim de unghiuri ascuţite pe care ı̂l poate avea un poligon convex cu 10 laturi?
a) 4; b) 3; c) 2; d) 5.
Se consideră mulţimea A = {1, 2, 3, . . . , 9}.
24. Media aritmetică a elementelor mulţimii A este:

a) 7; b) 5; c) 9; d) 6.
25. Numărul de submulţimi cu şase elemente ale mulţimii A este:

a) 84; b) 72; c) 76; d) 81.
26. Numărul total de submulţimi ale mulţimii A este:

a) 99 ; b) 9!; c) 39 ; d) 29 .
A este:
a) 12; b) 16; c) 10; d) 14.
Se consideră numărul a = 22003 .
28. Câte cifre are numărul a scris ı̂n baza 2?

a) 2004; b) 2003; c) 2001; d) 2002.
45
29. Care este numărul de cifre ”0” folosite pentru scrierea ı̂n baza 2 a numărului a?
a) 2000; b) 1; c) 2003; d) 1000.
30. Care este suma cifrelor numărului a, scris ı̂n baza 2?

(Suma se calculează ı̂n baza 10)
a) 1000; b) 2003; c) 2; d) 1.
46
Proba d
Clase de: economie, fizică-chimie, chimie-biologie, militar (real), industrial, agricol, silvic, sportiv (real)
Pe R se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = x + y + 1. Se ştie că legea ”◦” este asociativă.

a) −1; b) −2; c) 0; d) 1.
a) −2 − x; b) −x + 1; c) −x; d) −x − 1.
3. Elementul (−10) ◦ (−9) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 9 ◦ 10 este:
a) 19; b) 20; c) 21; d) 22
a) 2; b) 0; c) 1; d) 3.
a) 12; b) 15; c) 11; d) 10.
6. Câte drepte au câte două puncte ı̂n mulţimea {A, B, C, D, O}?
a) 5; b) 8; c) 6; d) 4.
a) x2 + y 2 = 25; b) (xy)2 = 122 ; c) 7x = y + 25; d) 7y = x + 25.
1 1
a) ; b) 9; c) ; d) 3.
3 9
9. Câte triunghiuri au toate vârfurile ı̂n mulţimea {A, B, C, O}?
a) 5; b) 4; c) 6; d) 3.
Z x
Se consideră funcţiile In : R → R, I0 (x) = 1 şi In+1 (x) = In (t) dt, (∀) n ∈ N, (∀) x ∈ R.
0
10. Suma I0 (1) + I0 (2) + . . . + I0 (2003) este:

a) 2002; b) 2004; c) 0; d) 2003.
11. I1 (x), x ∈ R este:
x
a) x; b) 0; c) ; d) 1.
2
12. I10 (x), x ∈ R este:
x10
a) ; b) 10!x10 ; c) 10x; d) x10 .
10!
13. lim In (x), x ∈ R este:
n→∞
a) 0; b) ∞; c) −∞; d) e.
47
I0 (1) + I1 (1) + . . . + In (1)
14. lim este:
n→∞ n
a) 0; b) e; c) ∞; d) 1.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x − 1)(x − 2)(x − 3)(x − 4).
15. Egalitatea f (x) = (x2 − 5x + 5)2 − 1 are loc pentru:

a) Numai pentru x = 0; b) Numai pentru x ≤ 0;
c) (∀) x ∈ R; d) Numai pentru x ≥ 0.
16. Ecuaţia f (x) = 0, x ∈ R are suma soluţiilor:
a) −10; b) 0; c) 10; d) 4.
17. Ecuaţia f 0 (x) = 0, x ∈ R are numărul soluţiilor:
a) 0; b) 3; c) 2; d) 1.
18. Numărul punctelor de extrem local ale funcţiei f este:
a) 1; b) 4; c) 2; d) 3.
19. Numărul punctelor de inflexiune ale graficului funcţiei f este:
a) 2; b) 1; c) 4; d) 3.
xf 0 (x)
20. lim este:
x→∞ f (x)
a) 4; b) ∞; c) 1; d) 0.
21. Suma f (−1) + f (1) este:

a) 6; b) 0; c) −3; d) −6.
a) 1; b) 0; c) 2; d) 3.
23. Cum sunt rădăcinile ecuaţiei x2 − 5x + 1 = 0?
a) Reale şi pozitive; b) Reale, una pozitivă şi una negativă;
c) Reale şi negative; d) Complexe nereale.
a) 3; b) 4; c) 2; d) 0.
25. Suma x1 + x2 + x3 + x4 este:
a) 0; b) 5; c) −5; d) 1.
a) 0; b) 1; c) −5; d) 5.

0 1 0 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele A = şi O2 = .
0 0 0 0

0 0 1 0
a) O2 ; b) A; c) ; d) .
1 0 0 0
a) 1; b) 10; c) 0; d) −1.
a) Un număr finit de soluţii, strict mai mare decât 1;
b) O infinitate de soluţii;
c) Nicio soluţie;
d) Exact o soluţie.
48
a) O infinitate de soluţii;
b) Exact o soluţie;
c) Nicio soluţie;
d) Un număr finit de soluţii, strict mai mare decât 1.
49
M2

2 −3 1 0 0 0
1 −1 0 1 0 0

a) 3; b) −1; c) 2; d) 1.
2. Suma elementelor matricei A3 este:

a) 1; b) −2; c) 0; d) 2.

a) 6; b) 4; c) 5; d) 3
a) −I2 ; b) O2 ; c) A; d) I2 .

a) −1; b) 0; c) 2003; d) 1.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex + e−x .
6. f 0 (x), x ∈ R, este:
a) −ex + e−x ; b) −ex − e−x ; c) ex + e−x ; d) ex − e−x .
f (x) − f (1)
7. lim este:
x→1 x−1
a) −e + e−1 ; b) e + e−1 ; c) e − e−1 ; d) −e − e−1 .
Z 1
8. f (x) dx este:
0
a) −e − e−1 ; b) e − e−1 ; c) −e + e−1 ; d) e + e−1 .
Z x
f (t) dt
9. lim 0 0 este:
x→∞ f (x)
a) 0; b) −∞; c) 1; d) ∞.
10. Mulţimea {x ∈ R | f 0 (x) > 0} este:

a) (0, ∞); b) (−1, ∞); c) (−∞, 0); d) (−∞, 1).
11. Mulţimea {x ∈ R | f (x) + f (27x) > f (5x) + f (1985x)} este:

a) (−∞, 0); b) R; c) (0, ∞); d) ∅.
12. Câte submulţimi are mulţimea A?

a) 510; b) 512; c) 500; d) 525.
50
a) 40; b) 80; c) 36; d) 50.
14. Care este probabilitatea ca alegând un elemente al mulţimii A, acesta să fie număr par?
a) 0, 4; b) 0, (5); c) 0, 5; d) 0, (4).
15. În câte submulţimi ale mulţimii A se află simultan elementele 1 şi 2?
a) 256; b) 100; c) 128; d) 130.

a) 6; b) 10; c) 4; d) 5.
Se consideră funcţiile fn : R → R, f0 (x) = x100 + x99 + . . . + x + 1 şi fn+1 (x) = fn0 (x), (∀) x ∈ R şi (∀) n ∈ N.
17. f0 (1) este:

a) 100; b) 101; c) 99; d) 102.
18. f1 (0) este:

a) 100; b) 1; c) 0; d) 99.
Z 1
19. f2003 (x) dx este:
0
a) 2003!; b) 0; c) 2002!; d) 1.
20. lim fn (n) este:

n→∞
a) ∞; b) 0; c) n; d) e.
f0 (0) + f1 (0) + . . . + fn (0)

21. lim este:
n→∞ n
a) 0; b) ∞; c) e; d) 0, 5.
Se consideră funcţia f : Z → Z, f (x) = 2x − 1, (∀) x ∈ Z.
22. Suma f (1) + f (2) + . . . + f (2003) este:

a) 20032; b) 2003 · 1002; c) 2003 · 2004; d) 2003!.
23. Mulţimea Z − {f (x) | x ∈ Z} este:

a) Infinită; b) Vidă;
c) Finită, având cel puţin 2004 elemente; d) Finită, având cel mult 2003 elemente.
24. Mulţimea {h : Z → Z | (h ◦ f )(x) = x, (∀) x ∈ Z} este:

a) Finită, având cel puţin 2004 elemente; b) Infinită;
c) Vidă; d) Finită, având cel mult 2003 elemente.
25. Mulţimea {g : Z → Z | (f ◦ g)(x) = x, (∀) x ∈ Z} este:

a) Finită, având cel puţin 2004 elemente; b) Finită, având cel mult 2003 elemente;
c) Vidă; d) Infinită.

a) −1; b) 1; c) 2; d) −2.

a) y = x; b) x2 + y = 0; c) x + y = 0; d) y = x2 .
28. Aria triunghiului A0 A1 A2 este:

a) 4; b) 2; c) 3; d) 1.
51
29. Numărul de elemente ale mulţimii {n ∈ N | An ∈ A0 A1 } este:
a) Cuprins ı̂ntre 3 şi 10; b) Finit, dar strict mai mare decât 10;
c) 2; d) Infinit.
30. Câte triunghiuri au toate vârfurile ı̂n mulţimea {A0 , A1 , A2 , A3 }?

a) 2; b) 4; c) 5; d) 3.
52
Proba f
Profil umanist. Pentru absolvenţii claselor a XIII-a (zi, seral şi frecvenţă redusă), promoţia 2003 şi promoţiile
anterioare
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = (x − 1)(x − 2)(x − 3)(x − 4) şi g : R → R, g(x) = x2 − 5x + 5.
1. Egalitatea f (x) = (g(x))2 − 1 este adevărată:

a) Numai pentru x < 0; b) Numai pentru x > 0;
c) (∀) x ∈ R; d) Numai pentru x = 0.
2. Numărul de soluţii reale ale ecuaţiei g(x) = 0 este:
a) 1; b) 0; c) 3; d) 2.
3. Valoarea minimă pe R a funcţiei f este:
a) 0; b) −1; c) 2; d) 1
4. Numărul de puncte de minim ale funcţiei f este:
a) 3; b) 1; c) 4; d) 2.
5. Numărul de puncte de inflexiune ale graficului funcţiei f este:
a) 1; b) 3; c) 0; d) 2.

1 2 1 0 1 0
0 −1 2 −1 0 1
6. Determinantul matricei B este:

a) 1; b) −6; c) −1; d) 5.
a) A + I2 ; b) B; c) A; d) I2 .
a) B; b) I2 ; c) A + I2 ; d) A.
9. Matricea A + A2 + . . . + A2004 este:
a) 1002(A + I2 ); b) A; c) 2004(A + I2 ); d) I2 .
10. Mulţimea {n ∈ N∗ | (BA)n 6= I2 } este:
a) Finită, având cel puţin 11 elemente; b) Infinită, dar diferită de N∗ ;
c) Finită, având ı̂ntre 1 şi 10 elemente; d) N∗ .
1
Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ·
(x + 1)(x + 2)
1 1
11. Expresia f (x) − + , x ∈ [0, ∞), este:
x+1 x+2
2
a) ; b) 0; c) −8; d) 4.
x+2
12. Asimptotă către +∞, la graficul funcţiei f este:
a) y = 0; b) y = 1; c) y = x; d) y = −2.
53
f (x) − f (1)
13. lim este:
x→1 x−1
a) 1; b) −0, 25; c) −0, 13(8); d) 0.
Z 1
14. f (x) dx este:
0
a) −2 − ln 3; b) −2 + ln 3; c) 2 + ln 3; d) ln 4 − ln 3.

x→∞
a) 1; b) ∞; c) 0; d) 0, 5.
Se consideră polinoamele f = X 2 − X + 1 cu rădăcinile x1 , x2 ∈ C şi g = X 3 + 1.

a) X; b) X + 1; c) 0; d) 1.
17. Expresia x31 − x32 este:
a) 0; b) 1; c) −1; d) i.
18. Suma x1 + x2 + x1 x2 este:
a) −1; b) 0; c) −2; d) 2.
19. Suma x2004
1 + x2004
2 este:
a) −1; b) 2; c) −2; d) 0.
20. Suma 1 + x1 + x21 + x31 + ...+ x2004
1 este:
a) i; b) 1; c) 0; d) −1.
Pe mulţimea numerelor complexe se consideră legea de compoziţie ”◦”, definită prin x ◦ y = xy − ix − iy − 1 + i.
21. Elementul x ◦ y mai poate fi scris (∀) x, y, z ∈ C:

a) (x + i)(y + i) + i; b) (x− i)(y − i)+ i; c) (x + i)(y + i) − i; d) (x− i)(y − i)− i.
22. Egalitatea x ◦ (y ◦ z) = (x ◦ y) ◦ z este adevărată:
a) Numai dacă x = i; b) Numai dacă x = y;
c) Pentru orice x, y, z ∈ C; d) Numai dacă x = y = z.
23. Mulţimea {x ∈ C | x ◦ i = i} este:
a) Formată dintr-un element; b) Finită, având cel puţin 2 elemente;
c) C; d) Infinită, dar diferită de C.
24. Expresia (−100i) ◦ (−99i) ◦ . . . ◦ (−i) ◦ 0 ◦ i ◦ (2i) ◦ . . . ◦ (99i) ◦ (100i) este:
a) 0; b) 1; c) i; d) −i.
25. Ecuaţia x ◦ x ◦ x ◦ x = 1 + i are ı̂n C:
a) 4 soluţii; b) 2 soluţii; c) 3 soluţii; d) o soluţie.
26. Produsul 1̂ · 2̂ · . . . · 8̂ ı̂n Z9 este:

a) 4̂; b) 6̂; c) 2̂; d) 0̂.
27. În Z6 ecuaţia x̂3 = x̂ are:

a) 3 soluţii; b) 4 soluţii; c) 6 soluţii; d) 2 soluţii.
28. Cel mai mic număr natural n pentru care 20 + 21 + 22 + . . . + 2n > 2003 este:
a) 10; b) 11; c) 9; d) 12.
29. Suma 1̂ + 2̂ + . . . + 8̂ ı̂n Z9 este:

a) 0̂; b) 5̂; c) 8̂; d) 6̂.
30. În Z9 ecuaţia 6̂x̂ = 0̂ are:

a) 3 soluţii; b) o soluţie; c) 2 soluţii; d) 4 soluţii.
54
M3
Pentru absolvenţii claselor a XII-a, promoţia 2003
Se consideră mulţimea A = {1, 2, . . . , 7, 8}.

a) 4, 5; b) 3; c) 4; d) 5.
a) 28; b) 64; c) 20; d) 56.
3. Care este media geometrică a elementelor divizibile cu 3 din mulţimea A?
√ √ √
a) 18; b) 24; c) 12; d) 3
4. Câte submulţimi cu număr impar de elemente are mulţimea A?
a) 128; b) 100; c) 64; d) 36.
5. Câte perechi (a, b) ∈ A × A verifică relaţia a + b = 9?
a) 9; b) 10; c) 8; d) 6.
6. Câte submulţimi ale mulţimii A au suma elementelor egală cu 5?
a) 5; b) 2; c) 3; d) 4.
1
Se consideră numărul = 0, a1 a2 a3 . . . an . . ..
21
7. Suma a1 + a2 este:
a) 5; b) 9; c) 3; d) 4.
8. Produsul a1 · a2 · . . . · a2003 este:
a) 0; b) 132003 ; c) 2003!; d) 72003 .
9. Cifra a2003 este:
a) 6; b) 1; c) 9; d) 7.
1
10. De câte ori apare cifra 4 ı̂n primele 2003 zecimale ale numărului ?
21
a) 334; b) 665; c) 333; d) 332.
11. Care este cel mai mic număr natural n, cu proprietatea că 2n > 2003?
a) 9; b) 10; c) 1; d) 12.
12. Care este cel mai mic număr natural nenul n pentru care n! > 1000?
a) 9; b) 6; c) 8; d) 7.
13. Câte numere de 5 cifre se pot forma utilizând cifrele 4 şi 9?
a) 25; b) 32; c) 64; d) 10.
Se consideră ı̂n plan o mulţime M formată din 5 puncte cu proprietatea că oricare trei dintre ele sunt necoliniare.
14. Numărul dreptelor care trec prin câte 2 puncte din mulţimea M este:
a) 10; b) 25; c) 20; d) 15.
55
15. Câte triunghiuri pot avea toate vârfurile ı̂n mulţimea M ?
a) 10; b) 25; c) 15; d) 20.
16. Numărul maxim de unghiuri ascuţite pe care ı̂l poate avea un poligon convex cu 5 laturi este:
a) 5; b) 2; c) 3; d) 4.
Un triunghi ABC dreptunghic are catetele cu lungimile de 12 şi 16.
17. Cât este lungimea ipotenuzei?

a) 18; b) 22; c) 20; d) 19.
18. Care este aria triunghiului?

a) 96; b) 48; c) 100; d) 192.
19. Care este lungimea ipotenuzei care cade pe ipotenuză?

a) 10; b) 9, 6; c) 12, 4; d) 15.
a) 28; b) 30; c) 24; d) 20.
21. Care este aria triunghiului cu vârfurile ı̂n mijloacele laturilor triunghiului ABC?
a) 48; b) 12; c) 10; d) 24.
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 5x + 6. Notăm cu x1 , x2 ∈ R soluţiile ecuaţiei f (x) = 0.
22. Numărul f (0) este:

a) 1; b) −1; c) 6; d) 0.
23. Suma x1 + x2 este:

a) 6; b) 5; c) −5; d) −6.
24. Produsul x1 x2 este:

a) −6; b) 6; c) −5; d) 5.
25. Mulţimea x ∈ R | f (x) < 0 este:

a) (0, 2); b) (2, 3); c) (1, 3); d) (−∞, 0).
26. Produsul f (0) · f (1) · . . . · f (2003) este:

a) 0; b) 2002!; c) 2003!; d) 2004!.
27. Suma soluţiilor ecuaţiei 9x − 4 · 3x + 3 = 0 este:

a) 1; b) 0; c) 3; d) 4.
28. O marfă costă 200 euro şi şi-a mărit preţul cu 20%. Câţi euro costă acum marfa?
a) 180; b) 160; c) 240; d) 220.
29. Dacă mulţimea A are 8 elemente, mulţimea B are 7 elemente iar mulţimea A ∩ B are 3 elemente, câte elemente
are mulţimea A ∪ B?
a) 12; b) 15; c) 13; d) 11.
30. Numărul soluţiilor ecuaţiei 2x = −2 este:

a) 3; b) 0; c) 2; d) 1.
56
BACALAUREAT 2004
SESIUNEA SPECIALĂ
M1

SUBIECTUL I
Pentru ı̂ntrebările 1-5 scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect pe foaia de examen
1. Câte elemente din mulţimea {1, 2, 3, . . . , 10} se divid cu 2 sau cu 3?

a) 8; b) 5; c) 6; d) 7
2. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea {1, 2, 3, . . . , 10} să fie număr prim?
a) 0, 5; b) 0, 4; c) 0, 6; d) 0, 3

a) 4; b) 5; c) 6; d) 7
4. Câte elemente de ordinul 5 are grupul (Z5 , +)?

a) 4; b) 3; c) 1; d) 2
5. Câte funcţii bijective definite pe mulţimea {1, 2, 3} cu valori ı̂n mulţimea {4, 5, 6} există?
a) 6; b) 5; c) 9; d) 7
Pentru ı̂ntrebările 6-10 scrieţi doar răspunsurile pe foaia de examen

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = |x2 − x|.
6. Câte puncte de discontinuitate are funcţia f ?
7. În câte puncte nu este derivabilă funcţia f ?
8. Care este aria suprafeţei plane conţinută ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele x = 0 şi x = 1?
9. Cum este funcţia f pe intervalul (0, 1): convexă sau concavă?
10. Cât este lim (f (1) · f (2) · . . . · f (n))?

n→∞
Pentru subiectele II-IV se cer rezolvările complete

SUBIECTUL II
Într-un plan se consideră patrulaterul convex ABCD, având laturile AB = a, BC = b, CD = c şi AD = d. Notăm
2p = a + b + c + d, cu B măsura unghiului ∢ABC, cu D măsura unghiului ∢ADC şi cu S aria patrulaterului ABCD.
a) Să se arate că 2S = ab sin B + cd sin D.

b) Să se deducă relaţia 4S 2 = a2 b2 sin2 B + c2 d2 sin2 D + 2abcd sin B sin D.
c) Utilizând teorema cosinusurilor ı̂n triunghiurile ABC şi ADC, să se arate că a2 + b2 − 2ab cos B = c2 + d2 −
2cd cos D.
d) Să se deducă egalitatea (a2 + b2 − c2 − d2 )2 = 4a2 b2 cos2 B + 4c2 d2 cos2 D − 8abcd cos B cos D.
e) Utilizând formula cos(x + y) = cos x cos y − sin x sin y, (∀) x, y ∈ R şi relaţiile de la punctele b) şi d) , să se
arate că 16S 2 = 4a2 b2 + 4c2 d2 − (a2 + b2 − c2 − d2 )2 − 8abcd cos(B + D).
x B+D
f ) Utilizând formula cos x = 2 cos2 − 1, să se arate că S 2 = (p − a)(p − b)(p − c)(p − d) − abcd cos2 ·
2 2
1
SUBIECTUL III
Se consideră numerele reale a1 , a2 ,. . ., an distincte şi b1 , b2 ,. . ., bn ∈ R arbitrare, unde n ∈ N, n ≥ 3.
(X − a2 )(X − a3 ) . . . (X − an ) (X − a1 )(X − a3 ) . . . (X − an )
Definim polinoamele w1 = , w2 = ,. . .,
(a1 − a2 )(a1 − a3 ) . . . (a1 − an ) (a2 − a1 )(a2 − a3 ) . . . (a2 − an )
(X − a1 )(X − a2 ) . . . (X − an−1 )
wn = şi Ln = b1 w1 + b2 w2 + . . . + bn wn .
(an − a1 )(an − a2 ) . . . (an − an−1 )
a) Să se verifice că wi (aj ) = 0, (∀) i 6= j, i, j ∈ {1, 2, . . . , n}.
b) Să se verifice că w1 (a1 ) = w2 (a2 ) = . . . = wn (an ) = 1.
c) Să se verifice că grad(w1 ) = grad(w2 ) = . . . = grad(wn ) = n − 1.
d) Să se arate că polinomul Ln are gradul cel mult n − 1 şi Ln (ak ) = bk , (∀) k ∈ {1, 2, . . . , n}.
e) Să se arate că dacă f ∈ R[X], grad(f ) ≤ n − 1 şi f (ak ) = bk , (∀) k ∈ {1, 2, . . . , n}, atunci f = Ln .
f ) Să se arate că (17a1 + 11)w1 + (17a2 + 11)w2 + . . . + (17an + 11)wn = 17X + 11.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = xα − αx, unde α ∈ (0, 1).
a) Să se calculeze f ′ (x), x > 0.

b) Să se arate că f ′ (x) > 0, (∀) x ∈ (0, 1) şi f ′ (x) < 0, (∀) x ∈ (1, ∞).
c) Să se deducă inegalitatea xα − αx ≤ 1 − α, (∀) x > 0.

a
d) Alegând x = , cu a, b > 0 şi notând β = 1 − α, să se arate că aα bβ ≤ αa + βb, (∀) a, b > 0 şi (∀) α, β > 0 cu
b
α + β = 1.
sp tq 1 1
e) Să se arate că st ≤ + , (∀) s, t > 0 şi (∀) p, q > 1 cu + = 1.
p q p q
f ) Utilizând inegalitatea de la punctul e), să se arate că, dacă a1 , a2 ,. . ., an şi b1 , b2 ,. . ., bn sunt numere reale strict
1 1 1 1
pozitive, p, q > 1 cu + = 1, atunci a1 b1 + a2 b2 + . . . + an bn ≤ (ap1 + ap2 + . . . + apn ) p · (bq1 + bq2 + . . . + bqn ) q .
p q
1 1
g) Să se demonstreze că, dacă h, g : [0, 1] → (0, ∞) sunt două funcţii continue şi p, q > 1 cu + = 1, atunci
p q
Z 1 Z 1 p1 Z 1 q1
h(x)g(x) dx ≤ hp (x) dx · g q (x) dx .
0 0 0
2
SESIUNEA SPECIALĂ
M1

SUBIECTUL I
2
1. Câte este C10 ?
a) 45; b) 50; c) 55; d) 90

a) 5; b) 4; c) 3; d) 2
3. Câte soluţii are ecuaţia x̂2 = x̂ ı̂n inelul Z8 ?

a) 6; b) 4; c) 2; d) 5
4. Cât este suma 1 + 3 + 5 + . . . + 99?

a) 10000; b) 2500; c) 5000; d) 3000
5. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea {1, 2, . . . , 10} să fie număr par?
a) 0, 6; b) 0, 5; c) 0, 4; d) 0, 55

4
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex .
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?

f (x) − f (0)
7. Cât este lim ?
x→0 x
8. Câte puncte de extrem local are funcţia f ?

Z 1
10. Cât este f ′ (x) dx?
0

SUBIECTUL II
1 √
Pentru fiecare n ∈ N∗ , se consideră numărul complex zn = n2 + i. Notăm cu αn = arctg 2 şi cu rn = n4 + 1,
n
(∀) n ∈ N∗ .
a) Să se arate că |zn | = rn , (∀) n ∈ N∗ .
b) Să se verifice că zn = rn (cos αn + i sin αn ), (∀) n ∈ N∗ .
c) Să se determine x ∈ R, astfel ı̂ncât să avem adevărată identitatea

z1 · z2 · . . . · zn = x + r1 · r2 · . . . · rn · (cos(α1 + α2 + . . . + αn ) + i sin(α1 + α2 + . . . + αn )), (∀) n ∈ N∗ .
1 1
d) Să se arate că < 2 , (∀) x > 0.
(x + 1)2 x +x+1
1 1 1
e) Utilizând identitatea arctg − arctg = arctg 2 , (∀) x > 0, să se arate că
x x+1 x +x+1
1 1 1 π
arctg 2 + arctg 2 + . . . + arctg 2 < , (∀) n ∈ N, n ≥ 2. (Nu se cere demonstraţia identităţii )
2 3 n 4
3
f ) Să se arate că produsul z1 · z2 · . . . · zn este un număr complex care are partea reală şi partea imaginară strict
pozitive.
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimile A = {f : R → R | f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c ∈ R, a 6= 0}, B = {g : R → R} | g(x) =
a4 x4 + a3 x3 + . . . + a0 , a4 , a3 , . . . , a0 ∈ R, a4 6= 0, C = {u ◦ v | u, v ∈ A}, unde ”◦” reprezintă operaţia de compunere
a funcţiilor.
a) Să se arate că dacă u, v ∈ A, atunci u ◦ v ∈ B.

b b
b) Să se verifice dacă f ∈ A, f (x) = ax2 + bx + c, atunci f − +x =f − − x , (∀) x ∈ R.
2a 2a
c) Să se găsească o funcţie g ∈ B cu proprietatea g(1 − x) = g(1 + x), (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că funcţia h : R → R, h(x) = x4 + x + 1 are proprietatea că (∀) a ∈ R, există x ∈ R astfel ı̂ncât
h(a − x) 6= h(a + x).
e) Utilizând relaţia de la punctul b), să se arate că dacă w ∈ C, atunci există c ∈ R, astfel ı̂ncât w(c−x) = w(c+x),
(∀) x ∈ R.
f ) Să se arate că mulţimea B − C este nevidă.
SUBIECTUL IV Z x
2 3
Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = 1 + 2x + 3x + 4x şi F : R → R, F (x) = 1 + f (t) dt, (∀) x ∈ R.
0
a) Să se verifice identitatea F (x) = 1 + x + x2 + x3 + x4 , (∀) x ∈ R.
b) Să se verifice că F ′ (x) = f (x), (∀) x ∈ R.
c) Să se arate că (x − 1)F (x) = x5 − 1, (∀) x ∈ R.
d) Să se arate că F (x) > 0, (∀) x ∈ R.
e) Să se arate că funcţia F este convexă pe R.

f (1) + f (2) + . . . + f (n)
n→∞ F (n)
4
M1

SUBIECTUL I
1. Care este restul ı̂mpărţirii polinomului X 5 − 1 la polinomul X 4 + X 3 + X 2 + X + 1?

a) 0; b) 1; c) −1; d) X
2. Câte submulţimi cu 2 elemente are o mulţime cu 5 elemente?

a) 15; b) 5; c) 20; d) 10
3. Cât este suma 1̂ + 2̂ + . . . + 6̂ ı̂n grupul (Z7 , +)?

a) 3̂; b) 2̂; c) 1̂; d) 0̂
4. Care este probabilitatea ca un element al inelului Z10 să fie inversabil faţă de ı̂nmulţire?
a) 0, 4; b) 0, 3; c) 0, 5; d) 0, 6
5. Câte soluţii reale are ecuaţia 2x = 3x ?

a) 0; b) 1; c) 2; d) 3

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = e2x + e−2x .
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
7. Care este aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele x = 0 şi x = 1?

f (x) − f (0)
9. Cât este lim ?
x→0 x

SUBIECTUL II
Într-un plan se consideră triunghiul ABC şi punctele D, E ∈ (BC), astfel ı̂ncât ∢BAD = ∢CAE = α. Dacă XY Z
este un triunghi, notăm cu SXY Z suprafaţa sa.
a) Să se determine numărul real x, pentru care avem egalitatea SBAD = x · AB · AD · sin α.
SBAD · SBAE BD · BE
b) Să se arate că = ·
SCAD · SCAE CD · CE
SBAD · SBAE AB 2
c) Să se arate că = ·
SCAD · SCAE AC 2
BD · BE · AC 2
d) Să se calculeze expresia ·
CD · CE · AB 2
BD AB 2
e) Să se arate că, dacă ı̂n plus, AE este mediană, atunci = ·
CD AC 2
BM · BN AB 2
f ) Să se arate că dacă punctele M , N ∈ (BC) şi = , atunci ∢BAM = ∢CAN .
CM · CN AC 2
5
SUBIECTUL III    
3 2 1 1 0 0
Se consideră matricele A = 6 4 2, I3 = 0 1 0 şi B = I3 + A.
9 6 3 0 0 1

 
1
b) Dacă X = 2 şi Y = 3 2 1 , să se calculeze matricea S = A − X · Y .
3
c) Să se verifice că A2 = 10A.

1
d) Să se arate că matricea B este inversabilă şi inversa sa este matricea B −1 = I3 − A.
11
e) Să se găsească trei matrice U , V , W ∈ M3 (C) de rang 1, astfel ı̂ncât B = U + V + W .
f ) Să se arate că oricare ar fi două matrice, C, D ∈ M3 (C) de rang 1, avem C + D 6= B.
SUBIECTUL IV Z x
Se consideră funcţiile fn : R → R, definite prin f0 (x) = 1 − cos x şi fn+1 (x) = fn (t) dt, (∀) n ∈ N, (∀) x ∈ R.
0
a) Să se verifice că f1 (x) = x − sin x, (∀) x ∈ R.
b) Să se calculeze f2 (x), x ∈ R.
c) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că

x2n+1 x2n−1 x
f2n+1 (x) = − + . . . + (−1)n + (−1)n+1 sin x, (∀) n ∈ N, (∀) x ∈ R.
(2n + 1)! (2n − 1)! 1!
d) Să se arate că graficul funcţiei f1 nu are asimptotă către +∞.
xn
e) Să se arate că 0 ≤ fn (x) ≤ 2 · , (∀) n ∈ N, (∀) x > 0. (Reamintim că 0! = 1)
n!
xn
f ) Să se arate că lim = 0, (∀) x > 0.
n→∞ n!
x3 x2n+1

x
g) Să se arate că lim − + . . . + (−1)n = sin x, (∀) x ∈ R.
n→∞ 1! 3! (2n + 1)!
6
M1

SUBIECTUL I

a) 10; b) 25; c) 32; d) 20
2. În câte moduri se pot permuta cele 4 litere a, b, c, d astfel ı̂ncât literele a şi b să fie mereu alăturate?
a) 20; b) 12; c) 24; d) 6
3. Câte rădăcini raţionale are polinomul X 3 + X 2 + X + 1?

a) 3; b) 2; c) 1; d) 0
4. Care este suma rădăcinilor polinomului X 3 + X 2 + X + 1?

a) 1; b) 0; c) 3; d) −1
5. Care este produsul rădăcinilor polinomului X 3 + X 2 + X + 1?

a) 1; b) −1; c) 3; d) −3

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ln(x2 + 1).
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?

f (x) − f (0)
7. Cât este lim ?
x→0 x
Z 1
9. Cât este xf (x) dx?
−1
f (x)
x→∞ x

SUBIECTUL II
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele Ak (1, k), Bk (2, k) şi Ck (3, k), (∀) k ∈ {1, 2, 3}.
Notăm mulţimea {A1 , B1 , C1 , A2 , B2 , C2 , A3 , B3 , C3 } cu M . Spunem că o mulţime P cu 2n, n ∈ N∗ , puncte distincte
din plan este ”echilibrată” dacă poate fi ı̂mpărţită ı̂n două submulţimi R şi Q, disjuncte, cu câte n elemente şi cu
proprietatea că suma absciselor punctelor din mulţimea R este egală cu suma absciselor punctelor di mulţimea Q, iar
suma ordonatelor punctelor din mulţimea R este egală cu suma ordonatelor punctelor din mulţimea Q.
a) Să se calculeze suma absciselor punctelor din mulţimea M .
b) Să se calculeze suma ordonatelor punctelor din mulţimea M .

c) Să se arate că orice mulţime formată din două puncte distincte din plan nu este ”echilibrată”.
d) Să se găsească o mulţime ”echilibrată”, formată din patru puncte distincte din plan.
e) Să se arate că mulţimea M − {B2 } este ”echilibrată”.
f ) Să se arate că pentru orice punct X ∈ M − {B2 }, mulţimea M − {X} nu este ”echilibrată”.
7
SUBIECTUL III
a b 1 0 0 0
În mulţimea M2 (C) se consideră submulţimea G = a, b ∈ Z şi matricele I 2 = şi O2 = .
b a 0 1 0 0
a) Să se verifice că O2 ∈ G şi I2 ∈ G.
c) Să se arate că dacă A, B ∈ G, atunci A + B ∈ G.
d) Să se arate că dacă X ∈ G, atunci det(X) 6= 2.
e) Să se găsească două matrice P , Q ∈ G, P , Q 6= O2 astfel ı̂ncât P Q = O2 .
f ) Să se găsească o matrice M ∈ G, cu proprietatea că det(M ) = 2004.
SUBIECTUL IV √
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 1 − x.
b) Să se calculeze lim f (x).

x→∞
c) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe R.
d) Să se determine asimptotala graficul funcţie f către −∞.
e) Să se arate că funcţia F este convexă pe R.

Z 1
0
8
M2
Filiera tehnologică, profil Servicii, toate specializările; profil Resurse naturale şi protecţia mediului, toate
specializările
SUBIECTUL I
1. Care este partea reală a numărului complex i100 ?

a) 1; b) 101; c) 100; d) 0
2. Câte numere impare are mulţimea {C90 , C91 , . . . , C99 }?
a) 6; b) 7; c) 5; d) 4
√ 2
3. Care este partea ı̂ntreagă a numărului (1 + 2) ?
a) 3; b) 4; c) 5; d) 6
√
4. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea { n | n = 0, 1, 2, . . . , 9} să fie număr raţional?
a) 0, 1; b) 0, 2; c) 0, 3; d) 0, 4
5. Dacă mulţimea A are 10 elemente, mulţimea B are 10 elemente şi mulţimea A ∩ B are 2 elemente, câte elemente
are mulţimea (A ∪ B) − (A ∩ B)?
a) 16; b) 18; c) 14; d) 20

6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
f (x) − f (0)
7. Cât este lim ?
x→0 x
Z 1
8. Cât este f (x) dx?
0
9. Care este ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei f ?

f (x)
x→∞ f ′ (x)

SUBIECTUL II
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (n, 1) şi Bn (n, 2), unde n ∈ {1, 2, 3, 4}. Notăm
cu M mulţimea {A1 , A2 , A3 , A4 , B1 , B2 , B3 , B4 }.
b) Să se calculeze lungimea segmentului A2 B1 .
c) Care este aria triunghiului A1 B2 B3 ?
d) Care este numărul dreptelor care trec prin cel puţin două puncte din mulţimea M ?
e) Câte triunghiuri au toate vârfurile ı̂n mulţimea M ?
SUBIECTUL III
a b 1 0 0 0
Se consideră matricele A = , I2 = şi O2 = , unde a, b, c, d ∈ Q.
c d 0 1 0 0
9
a) Să se verifice că A2 − (a + d)A + (ad − bc)I2 = O2 .
√ √
b) Să se verifice identitatea X 2 − 3I2 = (X − 3I2 )(X + 3I2 ), (∀) X ∈ M2 (Q).
√
c) Să se arate că dacă polinomul f ∈ Q[X], f = X 2 − (a + d)X + ad − bc are o rădăcină egală cu 3, atunci a + d = 0
şi ad − bc = −3.
d) Să se găsească o matrice B ∈ M2 (Q), cu proprietatea B 2 = 3I2 .
e) Să se arate că det(XY ) = det(X) · det(Y ), (∀) X, Y ∈ M2 (Q).
f ) Să se arate că dacă det(X 2 − 3I2 ) = 0, unde X ∈ M2 (Q), atunci X 2 = 3I2 .
SUBIECTUL IV
4x + 4
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = şi şirul (an )n∈N∗ , an = f (1) + f (3) + . . . + f (2n − 1), (∀)
x2 (x+ 2)2
n ∈ N∗ .
1 1
a) Să se verifice că f (x) = 2
− , (∀) x ∈ (0, ∞).
x (x + 2)2
b) Să se determine ecuaţia asimptotei verticale a graficului funcţiei f .
Z 2
1
1
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că an = 1 − , (∀) n ∈ N∗ .
(2n + 1)2
e) Să se calculeze lim an .
n→∞
f ) Să se calculeze lim n2 (an − 1).

n→∞
10
M2
Proba F
Filiera vocaţională, profil Artistic, specializările: Arhitectură, arte ambientale şi design; profil Militar, specializarea
Ştiinţe sociale
Filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale
SUBIECTUL I
1. Câte este C82 ?

a) 28; b) 30; c) 56; d) 64
2. Câte numere prime are mulţimea {1, 2, . . . , 20}?

a) 10; b) 9; c) 8; d) 7
3. Dacă mulţimea A − B are 5 elemente şi mulţimea B − A are 3 elemente, câte elemenete are mulţimea (A ∪ B) −
(A ∩ B)?
a) 5; b) 6; c) 7; d) 8
4. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea {1, 2, . . . , 10} să se dividă cu 6?
a) 0, 16; b) 0, 2; c) 0, 25; d) 0, 1
5. Cât este suma 1 + 4 + 7 + . . . + 31?

a) 170; b) 176; c) 180; d) 160

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x3 + x.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?

f (x) − f (0)
7. Cât este lim ?
x→0 x
Z 1
−1

xf (x)
10. Cât este lim Z x ?
x→∞
f (t) dt
0

SUBIECTUL II
Într-un plan se consideră triunghiul dreptunghic ABC, unde Â = 90◦ , AB = 10 şi AC = 24.
a) Să se calculeze lungimea ipotenuzei BC.

b) Să se calculeze aria triunghiului ABC.
c) Să se calculeze cos B.
d) Să se calculeze sin B.
e) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că cos nB ∈ Q şi sin nB ∈ Q, (∀) n ∈ N∗ . (Se pot utiliza
formulele cos(x + y) = cos x cos y − sin x sin y, şi sin(x + y) = sin x cos y + sin y cos x, (∀) x, y ∈ R).
11
SUBIECTUL III
În mulţimea Z[X], se consideră submulţimea A = {X 2 + aX + b | a, b ∈ Z}. Mai considerăm mulţimea B = {r ∈
R | (∃) f ∈ A astfel ı̂ncât f (r) = 0}.
a) Să se găsească un polinom f ∈ A, astfel ı̂ncât f (5) = 0.

√
b) Să se arate că 1 + 2 ∈ B.
√
c) Să se arate că dacă n ∈ N, atunci n ∈ B.
√ √
d) Să se arate că 2 + 3 ∈ / B.
e) Să se arate că dacă a ∈ B şi k ∈ Z, atunci a + k ∈ B.

1
f ) Să se demonstreze că B ∩ 0, 6= ∅.
2
SUBIECTUL IV
1 1
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2 − şi şirul (an )n∈N∗ , an = f (1) + f (2) + . . . + f (n).
x (x + 1)2
a) Să se verifice că x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f .
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către +∞ la graficul funcţiei f .

1
c) Să se arate că an = 1 − , (∀) n ∈ N∗ .
(n + 1)2
d) Să se calculeze lim an .
n→∞
Z 2
1
Z n
3 1
f ) Să se calculeze lim n f (x) dx − an + .
n→∞ 1 2
12
M3
Proba F
Filiera Teoretică,sp.Filologie; Filiera Vocaţională: profil Artistic, sp.:Arte plastice şi decorative, Coregrafie, Muzică şi
Teatru;
profil Pedagogic, toate specializările;profil Educaţie fizică şi sport ;
profil Militar, sp. Muzici militare; profil Teologic, toate specializările
SUBIECTUL I
1. Câte submulţimi ale mulţimii {1, 2, 3, 4, 5} conţin mulţimea {1, 2}?

a) 8; b) 10; c) 9; d) 25
2. Câte elemente din mulţimea {1, 2, . . . , 30} se divid cu 2 sau cu 3?

a) 25; b) 20; c) 15; d) 22
3. Cât este C75 ?

a) 42; b) 35; c) 28; d) 21
4. Câte numere de 4 cifre se pot forma utilizând numai cifre din mulţimea {2, 3}?
a) 16; b) 8; c) 12; d) 14
5. În câte moduri putem permuta elementele mulţimii {a, b, c}?

a) 3; b) 4; c) 9; d) 6

Se consideră triunghiul dreptunghic ABC care are catetele de 12 şi 35.
6. Care este lungimea ipotenuzei?
7. Care este lungimea medianei care cade pe ipotenuză?
8. Care este lungimea ı̂nălţimii care cade pe ipotenuză?
9. Care este aria triunghiului ABC?

SUBIECTUL II
Spunem că o mulţime nevidă şi finită de numere naturale distincte şi nenule este ”interesantă” dacă orice submulţime
nevidă a sa are media aritmetică a elementelor număr natural.
a) Să se verifice că mulţimea A = {2, 4, 6} este ”interesantă”.
b) Să se găsească o mulţime ”interesantă” care are 4 elemente.
c) Să se găsească o mulţime de 5 elemente, care nu este ”interesantă”.
d) Să se arate că nu există o mulţime ”interesantă” cu 4 elemente, care conţine mulţimea {2, 4, 6}.
e) Să se găsească o mulţime ”interesantă” cu 2004 elemente.
SUBIECTUL III
Se consideră ı̂n plan o mulţime M formată din 6 puncte. Notăm cu n(M ) numărul dreptelor ce trec prin cel puţin
câte 2 puncte ale mulţimii M .
13
a) Să se verifice că n(M ) ≥ 1.
b) Să se arate că n(M ) ≤ 15.
c) Să se găsească o mulţime S formată din 6 puncte din plan, pentru care n(S) = 15.
d) Să se arate că n(M ) 6= 14.
e) Să se găsească o mulţime T formată din 6 puncte din plan, pentru care n(T ) = 1.
f ) Dacă E este o mulţime din plan formată din 6 puncte şi n(E) 6= 1, să se arate că n(E) ≥ 6.
SUBIECTUL IV
Se consideră mulţimea A = {4p + 5q | p, q ∈ N}.
a) Să se arate că 12 ∈ A şi 13 ∈ A.
b) Să se arate că 14 ∈ A şi 15 ∈ A.
c) Să se arate că 11 ∈

/ A.
d) Să se arate că n ∈ A, (∀) n ∈ N, n ≥ 12.

e) Să se determine numărul de elemente ale mulţimii {n ∈ N | n ∈
/ A}.
f ) Să se determine suma elementelor mulţimii {n ∈ N | n ∈

/ A}.
14
SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE
M1

SUBIECTUL I
1. Câte numere de trei cifre se pot forma utilizând numai cifre din mulţimea {1, 2}?
a) 6; b) 7; c) 8; d) 9
2. Cât este suma 1̂ + 2̂ + 3̂ + 4̂ + 5̂ ı̂n grupul (Z6 , +)?

a) 3̂; b) 2̂; c) 1̂; d) 0̂
3. Cât este produsul 1̂ · 2̂ · . . . · 6̂ ı̂n corpul (Z7 , +)?

a) 6̂; b) 2̂; c) 3̂; d) 4̂
2
4. Câte soluţii are ecuaţia 2x = 2x ı̂n mulţimea numerelor reale?
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4
5. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea {1, 2, . . . , 10} să fie număr par?
a) 0, 4; b) 0, 6; c) 0, 7; d) 0, 5

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x3 + 1.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?

Z 1
0

f (x) − f (1)
9. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z x
1
10. Cât este lim 4 f (t) dt?
x→∞ x 0

SUBIECTUL II
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele M (a, b), N (c, 0), P (d, 0), Q(e, 0), unde c < d < e.
Mai considerăm ı̂ntr-un plan triunghiul ABC, punctul G situat la intersecţia medianelor (centrul de greutate al
triunghiului ABC) şi un punct S ı̂n acest plan. Notăm cu D mijlocul segmentului (BC).
a) Să se verifice că M N 2 = (a − c)2 + b2 şi N P = d − c.
b) Să se arate că M N 2 · P Q − M P 2 · N Q + M Q2 · N P = N P · P Q · N Q.
c) Utilizând relaţia de la punctul b), să se arate că 4AD2 = 2(AB 2 + AC 2 ) − BC 2 .

GD
d) Care este valoarea raportului ? (Nu se cere justificarea răspunsului )
AD
e) Utilizând relaţia de la punctul b), să se arate că 9SG2 = 3SA2 + 6SD2 − 2AD2 .
f ) Să se demonstreze că 9SG2 = 3(SA2 + SB 2 + SC 2 ) − (AB 2 + BC 2 + AC 2 ).
15
SUBIECTUL III
1 0 0 0
În mulţimea M2 (C) se consideră matricele I2 = , O2 = , precum şi submulţimea
0 1 0 0

z w
G= z, w ∈ C , unde prin z am notat conjugatul numărului complex z.
−w z
a) Să se verifice că I2 ∈ G şi O2 ∈ G.

b) Să se arate că, dacă z, w ∈ C şi |z|2 + |w|2 = 0, atunci z = w = 0.
c) Să se arate că, dacă P , Q ∈ G, atunci P · Q ∈ G.
d) Să se arate că, dacă D ∈ G, D 6= O2 , atunci D este matrice inversabilă şi D−1 ∈ G.

−i 0
e) Să se găsească o matrice X ∈ G, cu proprietatea că XC 6= CX, unde C = .
0 i
f ) Să se arate că, dacă A, B ∈ G şi A · B = O2 , atunci A = O2 sau B = O2 .
g) Să se arate că mulţimea H = G − {O2 }, ı̂mpreună cu operaţia de ı̂nmulţire a matricelor, determină o structură
de grup necomutativ.
SUBIECTUL IV
1
xn
Z
Se consideră funcţia f : (−1, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x) − x şi şirul (In )n≥1 , definit prin In = n dx,
0 2004 + xn
oricare ar fi n ≥ 1.
a) Să se calculeze f ′ (x), x > −1.
b) Să se calculeze f (0) şi f ′ (0).
d) Să se arate că 0 ≤ ln(1 + x) ≤ x, oricare ar fi x ≥ 0.

1
xn

2005
Z
e) Utilizând metoda integrării prin părţi, să se arate că In = ln − ln 1 + dx, oricare ar fi n ∈ N∗ .
2004 0 2004
f ) Să se calculeze lim In .
n→∞
16
M1

SUBIECTUL I
Polinomul f = X 2 + X + 1 are rădăcinile x1 , x2 ∈ C. Notăm cu Sn = xn1 + xn2 , oricare ar fi n ∈ N∗ .
1. Care este restul ı̂mpărţirii polinomului X 3 − 1 la polinomul f ?
a) X; b) 1; c) 0; d) −X
2. Cât este modulul rădăcinii x1 ?
√
a) 1; b) 2; c) 0, 5; d) 2
3. Cât este x31 ?
a) 0; b) 1; c) −1; d) 2
4. Cât este S3 ?
a) 1; b) 2; c) 0; d) −1
5. Care este probabilitatea ca Sn să fie egal cu 2 când n ∈ {1, 2, 3, 4, 5}?
a) 0, 6; b) 0, 4; c) 0, 2; d) 0, 8

Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x3 + 3x.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
f (x) − f (2)
7. Cât este lim ?
x→2 x−2
10. Care este aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 1?

SUBIECTUL II
În plan se consideră un triunghi ABC şi L un punct pe segmentul (BC). Se mai consideră patrulaterul convex
M N P Q, iar R şi S sunt mijloacele diagonalelor M P şi N Q.
a) Să se determine x ∈ R, astfel ı̂ncât să avem egalitatea AL2 = x + AB 2 + BL2 − 2 · AB · BL · cos(∢ABC).
b) Să se determine y ∈ R, astfel ı̂ncât să avem egalitatea AC 2 = y + AB 2 + BC 2 − 2 · AB · BC · cos(∢ABC).
c) Utilizând relaţiile de la punctele a) şi b), să se arate că AL2 · BC = AB 2 · LC + AC 2 · LB − BL · CL · BC.
d) Să se arate că, dacă D este mijlocul laturii BC, atunci 4AD2 = 2(AB 2 + AC 2 ) − BC 2 .
e) Să se arate că 4SR2 = 2M S 2 + 2SP 2 − M P 2 .
f ) Utilizând relaţia de la punctul d) ı̂n triunghiurile M N Q şi P N Q şi relaţia de la punctul e), să se arate că
4SR2 = M N 2 + N P 2 + P Q2 + QM 2 − (M P 2 + QN 2 ).
SUBIECTUL III
Se consideră polinomul f = (X + i)10 + (X − i)10 având forma algebrică f = a10 X 10 + a9 X 9 + . . . + a1 X + a0 .
17
b) Să se determine a10 şi a9 .
d) Să se arate că polinomul f are toţi coeficienţii numere reale.
e) Să se arate că, dacă z ∈ C este o rădăcină a lui f , atunci |z + i| = |z − i|.
f ) Să se arate că polinomul f are numai rădăcini reale.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 1)2004 − 2004x − 1.
b) Să se calculeze f (0) şi f ′ (0).
d) Să se arate că f (x) ≥ 0, oricare ar fi x ∈ R.

Z 1
0
f ) Să se arate că (x + 1)2005 ≥ 2005 · 1002x2 + 2005x + 1, oricare ar fi x ≥ 0.
18
M2
specializările
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b} → {1, 2, 3} au proprietatea f (a) < f (b)?

a) 1; b) 3; c) 2; d) 6
2. Câte elemente din mulţimea {1, 2, . . . , 10} se divid cu 3 sau 5?
a) 6; b) 3; c) 4; d) 5
3. Câte submulţimi ale mulţimii {1, 2, 3, 4} sunt formate numai din numere pare?
a) 2; b) 3; c) 4; d) 5
4. Care este valoarea sumei 1 + 5 + 9 + . . . + 49?
a) 325; b) 300; c) 350; d) 375
5. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea {11, 12, . . . , 20} să fie număr impar?
a) 0, 4; b) 0, 5; c) 0, 6; d) 0, 7

Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ (0, ∞)?
f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z 2
1
f (x)
x→∞ x

SUBIECTUL II
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră dreptele d1 : 2x + 3y = 5, d2 : 3x + 2y = 5 şi d3 : x − y = 0
şi punctele A(4, −1), B(−1, 4) şi C(2, 2). Notăm cu M punctul de intersecţie a dreptelor d1 şi d3 .
a) Să se determine coordonatele punctului M .
b) Să se verifice că punctul M se află pe dreapta d2 .
c) Să se calculeze lungimea segmentului AB.
d) Să se calculeze aria triunghiului ABC.
e) Să se calculeze cosinusul unghiului ∢ABC.
f ) Să se calculeze sinusul unghiului ∢ABC.
SUBIECTUL III
an+1
Se consideră numerele raţionale a1 , a2 ,. . ., an ,. . ., definite prin a1 = 4, a2 = 8 şi an+2 = , oricare ar fi n ∈ N∗ .
an
19
a) Să se determine numerele a3 , a4 , a5 şi a6
b) Să se verifice că a1 = a7 şi a2 = a8 .
c) Să se determine numărul a2004 .
d) Câte elemente din şirul de numere a1 , a2 ,. . .,a2004 sunt egale cu 2?
e) Să se calculeze suma a1 + a2 + . . . + a2004 .
f ) Să se calculeze produsul a1 · a2 · . . . · a2004 .
SUBIECTUL IV
2x
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = .
x2 +1
a) Să se determine ecuaţia asimptotei către +∞ la graficul funcţiei f .
b) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ R.
c) Să se calculeze f (−1), f (1), f ′ (−1) şi f ′ (1).
d) Să se arate că −1 ≤ f (x) ≤ 1, (∀) x ∈ R.
e) Să se arate că, dacă x, y ∈ R şi f (x) + f (y) = 2, atunci x = y = 1.

F (x)
f ) Dacă F : R → R este o primitivă a funcţiei f , să se calculeze lim ·
x→∞ ln(x2 )
20
M2
Proba F
Ştiinţe sociale
SUBIECTUL I
1. Câte submulţimi de trei elemente ale mulţimii {1, 2, . . . , 8} au toate elementele pare?
a) 3; b) 2; c) 4; d) 1
2. Care este probabilitatea ca un element din mulţimea {1, 2, . . . , 10} să nu fie pătrat perfect?
a) 0, 3; b) 0, 2; c) 0, 7; d) 0, 4
3. Cât este (1 + i)4 ?

a) −4; b) 4; c) 4i; d) −4i
√
4. Care este suma primelor două zecimale ale numărului 11?
a) 7; b) 8; c) 6; d) 4
5. Cât este suma 1 + 3 + 5 + . . . + 29?

a) 225; b) 200; c) 275; d) 250

Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x − x.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ (0, ∞)?

f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z 1
8. Cât este ex dx?
0
10. Cum este funcţia f pe intervalul (1, ∞): strict descrescătoare sau strict crescătoare?

SUBIECTUL II
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(6, 7), B(7, 6) şi C(3, 8).
b) Să se calculeze lungimea segmentului AB.
c) Să se calculeze aria triunghiului ABC.
d) Să se calculeze cosinusul unghiului ∢ABC.

e) Să se determine numerele reale a şi b, astfel ı̂ncât punctul M (a, b) să verifice relaţiile M A = M B = M C.
SUBIECTUL III
Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = 2xy + 2x + 2y + 1, oricare
ar fi x, y ∈ R.
21
a) Să se verifice că x ◦ y = 2(x + 1)(y + 1) − 1, oricare ar fi x, y ∈ R.
b) Să se arate că x ◦ (y ◦ z) = (x ◦ y) ◦ z, oricare ar fi x, y, z ∈ R.
c) Să se determine e ∈ R astfel ı̂ncât x ◦ e = x, oricare ar fi x ∈ R.
d) Să se găsească două elemente a, b ∈ R − Q, cu proprietatea a ◦ b ∈ N.
e) Să se arate că, dacă x ◦ y = −1, atunci x = −1 sau y = −1.
f ) Să se arate că (−2004) ◦ (−2003) ◦ . . . ◦ 0 ◦ 1 ◦ . . . ◦ 2003 ◦ 2004 < 0.
SUBIECTUL IV √
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 1.
b) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul (−∞, 0] şi este strict crescătoare pe intervalul
[0, ∞.

x→∞
d) Să se arate că dreapta y = x este asimptota oblică către +∞ la graficul funcţiei f .
Z 1
e) Să se calculeze f ′ (x) dx.
0
f ) Să se rezolve ecuaţia f (11x) + f (1984x) = f (21x) + f (2004x).
22
BACALAUREAT 2005
SESIUNEA SPECIALĂ
M1

SUBIECTUL I
1. Câte numere de 4 cifre distincte se pot forma utilizând cifre din mulţimea {1, 2, 3, 4}?
2. Cât este suma tuturor elementelor grupului (Z12 , +)?
3. Cât este produsul log2 3 · log3 4?
4. Care este valoarea sumei C80 + C82 + C84 + C86 + C88 ?

0 1
5. Dacă matricea A = , care este probabilitatea ca un element al matricei A5 să fie egal cu 0?
1 0
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 1.

6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
Z 1
0
8. Cum este funcţia f , convexă sau concavă?

f (x) − f (1)
9. Cât este lim ?
x→1 x−1
n
1
10. Cât este lim 1 − ?
n→∞ n
SUBIECTUL II
În sistemul cartezian de coordonate Oxyz, se consideră punctele A(3, 4, 5), B(4, 5, 3), C(5, 3, 4).
11. Care este ecuaţia planului care trece prin punctele A, B şi C?
12. Care este lungimea segmentului AB?
13. Care este aria triunghiului ABC?
14. Care este lungimea medianei din A a triunghiului ABC?
15. Cât este cos(∢BAC)?
16. Care sunt coordonatele centrului de greutate ale triunghiului ABC?
Pentru subiectele III şi IV se cer rezolvările complete

SUBIECTUL III
X(X − 1)
Se consideră polinoamele fn ∈ C[X], definite prin f0 = 1 şi f1 = X, f2 = , . . .,
1·2
X(X − 1) . . . (X − n + 1)
fn = , . . ., (∀) n ∈ N∗ .
n!
a) Să se arate că fn (k) = Ckn , (∀) n ∈ N∗ , (∀) k ≥ n.
b) Să se arate că fn (k) ∈ Z, (∀) n ∈ N, (∀) k ∈ Z.
c) Să se găsească un polinom g de gradul trei, cu coeficienţi raţionali, cel puţin unul neı̂ntreg, astfel ı̂ncât g(k) ∈ Z,
(∀) k ∈ Z.
1
d) Să se arate că grad(fn ) = n, (∀) n ∈ N.
e) Să se arate că dacă h ∈ C[X] este un polinom de grad 3, atunci există a0 , a1 , a2 , a3 ∈ C, unice, astfel ı̂ncât
h = a0 f 0 + a1 f 1 + a2 f 2 + a3 f 3 .
f ) Să se arate că dacă w ∈ C[X] este un polinom de grad 3, astfel ı̂ncât w(k) ∈ Z, (∀) k ∈ {0, 1, 2, 3}, atunci
w(k) ∈ Z, (∀) k ∈ Z.
g) Să se arate că dacă u ∈ C[X] este un polinom de grad 3, astfel ı̂ncât u(k) ∈ Z, (∀) k ∈ {0, 1, 2, 3}, atunci există
p ∈ Z, astfel ı̂ncât u(k) 6= p, (∀) k ∈ Z.
SUBIECTUL IV Z x
Se consideră funcţiile fn : R → R, definite prin f0 (x) = 1 − cos x şi fn+1 (x) = fn (t) dt, (∀) n ∈ N, (∀) x ∈ R.
0
a) Să se verifice că f1 (x) = x − sin x, (∀) x ∈ R.
b) Să se calculeze f2 (x), x ∈ R.
c) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că, (∀) n ∈ N∗ , (∀) x ∈ R,

x2n x2n−2 x2
f2n (x) = − + . . . + (−1)n−1 + (−1)n + (−1)n+1 cos x.
(2n)! (2n − 2)! 2!
d) Să se arate că graficul funcţiei f1 nu are asimptotă către ∞.
xn
e) Să se arate că 0 ≤ fn (x) ≤ 2 · , (∀) n ∈ N∗ , (∀) x > 0.
n!
xn
f ) Să se arate că lim = 0, (∀) x > 0.
n→∞ n!
x2 x4 x2n

g) Să se arate că lim 1 − + + ... + = cos x, (∀) x ∈ R.
n→∞ 2! 4! (2n)!
2
SESIUNEA SPECIALĂ
M1

SUBIECTUL I
1. Dacă funcţia f : R → R este f (x) = 5x + 1, cât este suma f (1) + f (2) + . . . + f (20)?
2. Câte mulţimi X verifică relaţia {a, b, c} ⊆ X ⊆ {a, b, c, d, e}?
3. Dacă funcţia f : R → R este f (x) = x2 − 2, cât este (f ◦ f )(−1)?
4. Care este probabilitatea ca un element al inelului (Z10 , +, ·) să fie soluţie a ecuaţiei 5̂ · x̂ = 0̂?
5. Care este numărul de soluţii reale ale ecuaţiei x3 − 3x2 + 2x = 0?
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x4 − 4x.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
Z 1
0
8. Cum este funcţia f , convexă sau concavă?

f (x) − f (1)
9. Cât este lim ?
x→1 x−1
3n + 5
n→∞ 2n − 1
SUBIECTUL II
11. Care este distanţa dintre punctele A(3, 4, 5) şi B(4, 3, 5)?
12. Care este lungimea razei cercului x2 + y 2 = 9?
13. Care este aria triunghiului determinat de punctele P (0, 1), Q(1, 0) şi R(1, 1)?
14. Care este ecuaţia dreptei care trece prin punctele P (0, 1) şi Q(1, 0)?
15. Care este modulul numărului complex sin 1 + i cos 1?
16. Care este valoarea produsului i · i2 · i3 · . . . · i20 ?

SUBIECTUL III
x+y
a) Să se arate că , dacă x, y ∈ (−1, 1), atunci −1 < < 1.
1 + xy
x+y
Pe mulţimea G = (−1, 1) se consideră legea de compoziţie ”◦” definită prin x ◦ y = , (∀) x, y ∈ G.
1 + xy
(1 + x)(1 + y) − (1 − x)(1 − y)
b) Să se verifice egalitatea x ◦ y = , (∀) x, y ∈ G.
(1 + x)(1 + y) + (1 − x)(1 − y)
c) Să se arate că (x ◦ y) ◦ z = x ◦ (y ◦ z), (∀) x, y, z ∈ G.
d) Să se determine e ∈ G, astfel ı̂ncât x ◦ e = e ◦ x = x, (∀) x ∈ G.
e) Să se arate că (∀) x ∈ G, există y ∈ G astfel ı̂ncât x ◦ y = y ◦ x = 0.
3
f ) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că, (∀) n ∈ N∗ şi (∀) x1 , x2 , . . ., xn ∈ G,
(1 + x1 )(1 + x2 ) . . . (1 + xn ) − (1 − x1 )(1 − x2 ) . . . (1 − xn )
x1 ◦ x2 ◦ . . . ◦ xn = ·
(1 + x1 )(1 + x2 ) . . . (1 + xn ) + (1 − x1 )(1 − x2 ) . . . (1 − xn )
1 1 1 n2 + n − 2
g) Să se arate că ◦ ◦ ... ◦ = 2 , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
2 3 n n +n+2
SUBIECTUL IV √ √
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + 2 − x2 + 1.

b) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul [0, ∞).

x→∞
d) Să se determine ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f către −∞.

√ √ √
f ( 1) + f ( 2) + . . . + f ( n)
e) Să se calculeze lim √ ·
n→∞ n
Z xp
1 p a2 p a2
f ) Să se arate că t2 + a2 dt = x x2 + a2 + ln(x + x2 + a2 ) − ln a, (∀) x ∈ R, (∀) a > 0.
0 2 2 2
g) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi
x = 1.
4
M1

SUBIECTUL I
1. Dacă funcţia f : R → R este f (x) = x − 3, cât este produsul f (1) · f (2) · . . . · f (7)?
2. Câte submulţimi nevide ale mulţimii Z3 au suma elementelor egală cu 0̂?
3. Dacă funcţia f : R → R este f (x) = −x4 + 2x, cât este (f ◦ f )(1)?
4. Care este probabilitatea ca un element n din mulţimea {0, 1, 2, 3, 4} să verifice relaţia 2n + 5n = 3n + 4n ?
5. Câte soluţii reale are ecuaţia x4 = 16?

1
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ex + x + ·
2
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
Z 1
0
8. Cum este funcţia f pe mulţimea numerelor reale : convexă sau concavă?

f (x) − f (1)
9. Cât este lim ?
x→1 x−1
√
n
n→∞ n
SUBIECTUL II
11. Care este distanţa dintre punctele A(1, 3, 5) şi B(3, 5, 7)?
12. Care este lungimea razei cerculului x2 + y 2 = 4?
13. Cât este cos2 π + sin2 π?

5 + 8i
14. Care este modulul numărului complex ?
8 − 5i
15. Cât este aria unui triunghi cu lungimile laturilor de 3, 3 şi 4?
16. Care este ecuaţia tangentei la parabola y 2 = 2x dusă prin punctul P (2, 2)?

SUBIECTUL III
1 0 0 0 0 1 1 0
Se consideră matricele I2 = , O2 = ,J = şi K = . Spunem că matricea M ∈ M2 (R)
0 1 0 0 0 0 0 0
este nilpotentă, dacă există n ∈ N∗ , astfel ı̂ncât M n = O2 .
a) Să se verifice că matricele O2 şi J sunt nilpotente.
b) Să se arate că matricea K nu este nici inversabilă nici nilpotentă.

p q
c) Să se arate că, dacă matricea X ∈ M2 (R) este X = , atunci avem identitatea X 2 −(p+s)X +(ps−rq)I2 =
r s
O2 .
5

a b
d) Să se arate că, dacă matricea A = ∈ M2 (R) verifică relaţia A2 = O2 , atunci a + d = 0 şi ad − bc = 0.
c d
e) Să se arate că, dacă matricea B ∈ M2 (R) este nilpotentă, atunci B 2 = O2 .
f ) Să se arate că matricea I2 nu poate fi scrisă ca o sumă finită de matrice nilpotente.
SUBIECTUL IV
1 an+1
a) Să se verifice că = 1 + a + . . . + an + , (∀) n ∈ N şi (∀) a ∈ R\{1}.
1−a 1−a
√
1 √ √ 2 n
√ n n+1 ( x)n+1
b) Să se deducă relaţia √ = 1 − x + ( x) + . . . + (−1) ( x) + (−1) √ , (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N.
1+ x 1+ x
√
( x)n+1 √
c) Să se arate că 0 ≤ √ ≤ ( x)n+1 , (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N∗ .
1+ x
Z b √ n+1
( x)
d) Să se arate că lim √ dx = 0, (∀) b ∈ [0, 1].
n→∞ 0 1 + x
Z b
1
e) Să se calculeze integrala √ dx, unde b > 0.
0 1+ x
f ) Să se arate că
 
1 2 n
1 2 +1 2 2 +1 n 2 +1 x
(−1) x (−1) x (−1) x 1
Z
 
lim  x+ + + ... + = √ dt, (∀) x ∈ [0, 1].
n→∞  1 2 n 
0 1+ t
+1 +1 +1
2 2 2
6
M1

SUBIECTUL I
1. Cât este suma 1̂ + 2̂ + 3̂ + 4̂ + 5̂ ı̂n grupul (Z6 , +)?
2
2. Câte soluţii reale are ecuaţia 2x = 4?
3. Câte funcţii f : {a, b, c} → {1, 2} verifică relaţia f (a) · f (b) = 1?
4. Care este probabilitatea ca un element x din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5} să fie soluţie a ecuaţiei x2 − 5x + 6 = 0?
√
5. Care este prima zecimală a numărului 120?
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x3 − 3x + 1.
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
Z 1
0

2n
n→∞ 3n
SUBIECTUL II
11. Cât este lungimea segmentului care uneşte punctele A(−3, 1, 2) şi B(1, −3, 2)?
12. Cât este modulul numărului complex 1 − i?
13. Cât este perimetrul unui triunghi dreptunghic cu catetele de lungimi 6 şi 8?
14. Cât este suma celor două soluţii complexe, nereale, ale ecuaţiei x4 = 1?
15. Dacă ecuaţia planului care trece prin punctele A(−3, 1, 2), B(1, −3, 2) şi C(2, 1, −3) este x + az + by + c = 0, cât
este a + b + c?
π
16. Cât este aria triunghiului P QR ı̂n care P Q = 1, QR = 2 şi m(∢P QR) = ?
6

SUBIECTUL III      
−1 −1 0 1 0 0 0 0 0
Se consideră matricele A =  1 0 0, I3 = 0 1 0 şi O3 = 0 0 0.
0 1 0 0 0 1 0 0 0
b) Să se calculeze matricele A2 şi A3 .
c) Să se verifice că A3 + A2 + A = O3 .
d) Să se găsească o matrice B ∈ M3 (R), B 6= O3 , cu proprietatea AB = BA = O3 .
e) Să se arate că A2005 = A.
f ) Să se arate că I3 6= aA + bA2 + cA3 , (∀) a, b, c ∈ R.
7
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ln x2 + 2 − ln x2 + 1.
f (x) − f (0)
x→0 x
c) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe intervalul (−∞, 0] şi strict descrescătoare pe intervalul [0, ∞).
d) Să se arate că 0 < f (x) ≤ ln 2, (∀) x ∈ R.
x
e) Să se arate că ln(t2 + a2 ) dt = x ln(x2 + a2 ) − 2x + 2a · arctg , (∀) x ∈ R, (∀) a ∈ R∗ .
a
f ) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi
x = 1.
8
M2
specializările
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b} → {1, 2, 3} au proprietatea f (a) < f (b)?
2. Care este probabilitatea ca un element n din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia n2 < n!?
3. Câte soluţii reale are ecuaţia 2x + 2 = 0?
4. Care este valoarea sumei 1 + 5 + 9 + 13 + . . . + 49?
5. Dacă funcţiile f : R → R şi g : R → R sunt f (x) = 2x + 3 şi g(x) = 3x + 2, cât este (g ◦ f )(−1)?
6. Cât este f ′ (x), x ∈ (0, ∞)?

f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z 1
0
2n + 3
n→∞ 3n + 2
SUBIECTUL II
11. Cât este distanţa de la punctul A(1, 1) la punctul B(2, 2)?
12. Care este ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(1, 1) şi B(2, 2)?
√
13. Cât este aria unui triunghi echilateral cu latura de lungime 3?
14. Care este conjugatul numărului complex 2 + 3i?
15. Cât este cos2 1 + sin2 1?

π
16. Dacă ı̂n triunghiul ABC, AB = 2, AC = 3 şi m(∢BAC) = , cât este BC?
3

SUBIECTUL III
3 2 1 0 0 0
Se consideră matricele A = , I2 = şi O3 = şi polinomul f = X 2 − 6X + 5.
2 3 0 1 0 0
a) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia f (x) = 0.
c) Să se calculeze matricea A2 .
d) Să se verifice că f (A) = O2 . (Prin f (A) ı̂nţelegem matricea A2 − 6A + 5I2 ).

(
3x + 2y = 0
e) Să se rezolve sistemul , unde x, y ∈ R.
2x + 3y = 0
9
n
1 5 +1 5n − 1
f ) Să se arate că An = , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
2 5n − 1 5n + 1
SUBIECTUL IV
x+2
Se consideră funcţia f : [0, ∞) → [0, ∞), f (x) = ·
x+1
a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ [0, ∞).
b) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul [0, ∞).
√ √
c) Să se verifice că f ( 2) = 2.
d) Să se arate că, dacă x, y ∈ (0, ∞), x 6= y, atunci |f (x) − f (y)| < |x − y|.
Z 1
0
p √ p + 2q √

f ) Să se arate că − 2 >
− 2, (∀) p, q ∈ N∗ .
q p+q
10
M3
Filiera Vocaţională: profil Pedagogic, specializările ı̂nvăţător-educatoare
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b, c} → {1, 2} au proprietatea f (a) = f (b) = 1?
2. Câte elemente din mulţimea {7, 8, . . . , 25} se divid cu 3?
√
4. Cât este produsul primelor 10 zecimale ale numărului 26?
5. Câte elemente din şirul C50 , C51 , C52 , C53 , C54 , C55 sunt numere impare?
Se consideră triunghiul echilateral ABC cu lungimea laturii de 4.
6. Cât este perimetrul triunghiului ABC?
7. Cât este lungimea ı̂nălţimii triunghiului ABC?
8. Cât este aria triunghiului ABC?
9. Cât este raportul dintre perimetrul triunghiului ABC şi perimetrul triunghiului care are vârfurile ı̂n mijloacele
laturilor triunghiului ABC?
10. Cât este raportul dintre aria triunghiului ABC şi aria triunghiului care are vârfurile ı̂n mijloacele laturilor
triunghiului ABC?
SUBIECTUL II
11. Câte rădăcini reale are ecuaţia x2 + 6x − 7 = 0?

12. Care este mulţimea valorilor reale ale lui x care verifică inecuaţia x2 + 6x − 7 < 0?
13. Câte rădăcini reale are ecuaţia 9x + 8 · 3x − 9 = 0?
14. Cât este valoarea maximă a funcţiei f : R → R, f (x) = −x2 + 2x?
15. Care sunt valorile parametrului real m, pentru care x2 + 2x + m ≥ 0, (∀) x ∈ R?
16. Cât este produsul celor 4 rădăcini reale ale ecuaţiilor 9x2 + 1986x + 25 = 0 şi 25x2 + 1986x + 9 = 0?

SUBIECTUL III
Se consideră un triunghi echilateral ABC, cu lungimea laturii 2 şi un punct M ı̂n interiorul său . Picioarele
perpendicularelor duse din M pe segmentele (BC), (CA), (AB) se notează cu D, E, F . Notăm lungimile segmentelor:
BD = 1 + a, CE = 1 + b şi AF = 1 + c, unde a, b, c ∈ (−1, 1).
a) Să se determine măsura ı̂n grade a unghiului ∢ABC.
b) Utilizând teorema lui Pitagora, să se arate că M B 2 − M C 2 = BD2 − DC 2 .
c) Să se verifice identitatea (1 + x)(1 + y)(1 + z) = 1 + x + y + z + xy + yz + zx + xyz, (∀) x, y, z ∈ R.
d) Utilizând relaţia de la punctul b) , să se arate că BD2 − DC 2 + CE 2 − EA2 + AF 2 − F B 2 = 0.
e) Utilizând relaţia de la punctul d) , să se arate că a + b + c = 0 şi că BD + CE + F A = 3.
f ) Să se arate că, dacă BD · CE · AF = CD · EA · BF , atunci a · b · c = 0.
11
SUBIECTUL IV
Se consideră mulţimea A formată din toate numerele naturale care se scriu ı̂n baza zece cu două cifre distincte.
b) Să se determine numărul elementelor mulţimii A care se divid cu 5.

√
c) Să se determine numărul de elemente ale mulţimii {x ∈ A | x ∈ Q}.
d) Să se determine numărul de zerouri cu care se termină produsul elementelor mulţimii A, scris ı̂n baza zece.
e) Să se arate că produsul elementelor mulţimii A nu este un pătrat perfect.
f ) Să se calculeze suma elementelor mulţimii A.
12
M2
Proba F
Ştiinţe sociale
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b, c} → {1, 2} au proprietatea f (a) 6= f (b)?
2
2. Câte soluţii are ecuaţia 3x = 3−x ?

1 1
3. Dacă matricea A = , cât este matricea A5 ?
−1 −1
√
5. Care este produsul primelor 5 zecimale ale numărului 122?
6. Cât este f ′ (x), x ∈ (0, ∞)?
f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z 2
1
9. Cât este dx?
1 x
5n + 2
n→∞ 2n + 5
SUBIECTUL II
11. Cât este distanţa de la punctul A(4, 4) la punctul B(5, 5)?

π
3
14. Care este conjugatul numărului complex −3 − 3i?
15. Care este ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(4, 4) şi B(5, 5)?

SUBIECTUL III n
Se consideră mulţimea de funcţii G = fn | fn : R → R, fn (x) = (x + 1)3 − 1, (∀) n ∈ Z, (∀) x ∈ R .
a) Să se verifice că funcţia g : R → R, g(x) = x, aparţine mulţimii G.
b) Să se arate că fn ◦ fp = fn+p , (∀) n, p ∈ Z.
c) Să se arate că inversa funcţiei fn este funcţia f−n , (∀) n ∈ Z.
d) Să se calculeze suma f1 (−1) + f2 (−1) + . . . + f2005 (−1).
e) Să se arate că funcţia f1 este strict crescătoare pe R.
13
f ) Să se arate că mulţimea G ı̂mpreună cu operaţia de compunere a funcţiilor determină o structură de grup.
SUBIECTUL IV
x x2 x3 x4
Se consideră funcţiile h : R → R, h(x) = 1 + + , g : R → R, g(x) = h(x) + , f : R → R, f (x) = g(x) + ,
1! 2! 3! 4!
(∀) x ∈ R.
a) Să se verifice că g ′ (x) = h(x) şi f ′ (x) = g(x), (∀) x ∈ R.
b) Să se arate că h(x) > 0, (∀) x ∈ R.
c) Să se arate că funcţia g este strict crescătoare pe R.

Z 1
d) Să se calculeze h(x) dx.
0
e) Să se calculeze lim g(x) şi lim g(x).

x→∞ x→−∞
f ) Să se arate că ecuaţia g(x) = 0 are o singură soluţie reală.
14
M3
Proba F
Teatru;
profil Pedagogic, toate specializările cu excepţia ı̂nvăţător-educatoare;profil Educaţie fizică şi sport ;
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b, c} → {1, 2} au proprietatea f (a) + f (b) = 3?
2. Câte elemente din mulţimea {7, 8, . . . , 25} nu se divid cu 4?
3. Dacă mulţimea A are 9 elemente, mulţimea B are 8 elemente şi mulţimea A ∪ B are 12 elemente, câte elemente
are mulţimea A ∩ B?
√
5. Câte numere de 2 cifre distincte se pot forma utilizând numai cifre din mulţimea {1, 2, 3, 4}?
Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu catetele AB = AC = 6.
7. Cât este lungimea ı̂nălţimii din A a triunghiului ABC?
9. Cât este lungimea medianei din A a triunghiului ABC?
10. Cât este măsura ı̂n grade a unghiului ∢ABC?
SUBIECTUL II
11. Câte rădăcini reale are ecuaţia 5x2 + 6x − 11 = 0?

12. Care este mulţimea valorilor reale ale lui x care verifică inecuaţia 5x2 + 6x − 11 < 0?
13. Câte rădăcini reale are ecuaţia 64x + 7 · 8x − 8 = 0?
14. Care este valoarea minimă a funcţiei f : R → R, f (x) = x2 − 4x?
15. Care sunt valorile parametrului real m, pentru care x2 + 1 + m ≥ 0, (∀) x ∈ R?
16. Cât este produsul celor 4 rădăcini reale ale ecuaţiilor 5x2 + 1986x − 9 = 0 şi 9x2 + 1986x − 5 = 0?

SUBIECTUL III
Se consideră o dreaptă d, două puncte A şi B situate de o parte şi de alta a dreptei d. Notăm cu C simetricul
punctului A faţă de dreapta d şi cu D intersecţia dreptelor BC şi d. (Punctul B se consideră astfel ı̂ncât C 6= B şi
dreptele BC şi d nu sunt paralele). Mai considerăm un punct X pe dreapta d.
a) Să se arate că AD = DC.
b) Să se arate că dreapta d este bisectoarea unghiului ∢ADB.
c) Să se verifice că |AD − DB| = BC.
d) Să se arate că XA = XC.
e) Să se arate că |XB − XA| ≤ |AD − DB|.
15
f ) Să se arate că, dacă |XB − XA| = |AD − DB|, atunci X = D.
SUBIECTUL IV √
Se consideră mulţimea A = {p + q 3 | p, q ∈ Z}.
a) Să se arate că, dacă x, y ∈ A, atunci x + y ∈ A.
b) Să se arate că, dacă x, y ∈ A, atunci x · y ∈ A.

√
c) Să se verifice că 1 ∈ A şi 2 − 3 ∈ A.
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că, dacă x1 , x2 , . . ., xn ∈ A, atunci x1 · x2 · . . . · xn ∈ A, (∀)
n ∈ N∗ .
√
e) Să se arate că (2 − 3)n ∈ A, (∀) n ∈ N∗ .
f ) Să se arate că ı̂n intervalul (0; 0, 01) există un element din mulţimea A.
16
SESIUNEA AUGUST
M1

SUBIECTUL I
1. Câte soluţii reale are ecuaţia 16x + 3 · 4x − 4 = 0?

2 2
2. Dacă matricea A este A = cât este matricea A2005 ?
−2 −2
3. Dacă funcţia f : R → R este f (x) = x3 − 9x, cât este (f ◦ f )(3)?

4. Care este probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia 3n > 5n + 2?
5. Care este suma elementelor ı̂n grupul (Z7 , +)?
x
x2 + x + 1
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?
Z 1
0
8. Care este ecuaţia asimptotei către +∞ la graficul funcţiei f ?

f (x) − f (0)
9. Cât este lim ?
x→0 x
Z 1
0
SUBIECTUL II
11. Dacă ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(2, 2) şi B(3, 3) este x + ay + b = 0, cât este a + b?
12. Care este distanţa de la punctul C(0, 1) la dreapta x − y = 0?
13. Cât este numărul cos2 2 + sin2 2?
14. Care este modulul numărului complex (1 − i)4 ?
15. Cât este aria triunghiului cu vârfurile ı̂n punctele A(2, 2), B(3, 3) şi C(0, 1)?
x2 y2
16. Care este ecuaţia tangentei la hiperbola − = 1 dusă prin punctul P (3, 2)?
3 2

SUBIECTUL III
Se consideră numărul complex z = a + bi, cu a, b ∈ R şi notăm z = a − bi.
a) Să se calculeze z + z.
b) Să se calculeze z · z.
c) Să se verifice că z 2 − 2az + a2 + b2 = 0.
d) Să se determine c, d ∈ R, ştiind că numărul complex x = 3 + 4i verifică ecuaţia x2 + cx + d = 0.
e) Utilizând metoda inducţiei matematice , să se arate că (∀) n ∈ N, n ≥ 2, există an , bn ∈ R, astfel ı̂ncât
z n = a n · z + bn .
17
f ) Să se arate că pentru orice w ∈ C şi orice n ∈ N, n ≥ 2, există polinomul cu coeficienţi reali f = X n + pX + q,
cu proprietatea că f (w) = 0.
g) Să se arate că numărul complex x = 3 + 4i nu poate fi rădăcină pentru niciun polinom g ∈ R[X], de forma
g = X 8 + r.
SUBIECTUL IV
√ 1 1 1
Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = 2 x şi şirurile (an )n≥1 , (bn )n≥1 şi (cn )n≥1 , an = √ + √ + . . . + √ ,
1 2 n
bn = an − f (n), cn = an − f (n + 1), (∀) n ∈ N, n ≥ 1.
a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ (0, ∞).
b) Să se arate că funcţia f ′ este strict descrescătoare pe intervalul (0, ∞).
1
c) Utilizând teorema lui Lagrange, să se arate că (∀) k > 0, există c ∈ (k, k + 1), astfel ı̂ncât f (k + 1) − f (k) = √ ·
c
1 √ √ 1
d) Să se arate că √ < 2 k + 1 − 2 k < √ , (∀) k ∈ (0, ∞).
k+1 k
e) Să se arate că şirul (bn )n≥1 este strict descrescător iar şirul (cn )n≥1 este strict crescător.
f ) Să se arate că şirurile (bn )n≥1 şi (cn )n≥1 sunt convergente.
g) Să se calculeze lim an .

n→∞
18
SESIUNEA AUGUST
M1

SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b} → {1, 2, 3} verifică relaţia f (a) + f (b) = 4?

0 1
1 0
3. Care este probabilitatea ca un element n din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia 2n > n!?
4. Câte soluţii are ecuaţia x2 + x + 1 = 0 ı̂n mulţimea numerelor reale?
5. Dacă funcţiile f : R → R şi g : R → R sunt f (x) = 2x − 3 şi g(x) = 3x − 2, cât este (f ◦ g)(1)?
x−1
Se consideră funcţia f : R∗ → R, f (x) = ·
x
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R∗ ?
f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
8. Care este ecuaţia asimptotei către +∞ la graficul funcţiei f ?
Z 2
1
5n + 3
n→∞ 2n + 7
SUBIECTUL II
11. Care este distanţa de la punctul M (−2, 1) la punctul N (2, −1)?

12. Care este ecuaţia dreptei care trece prin punctele M (−2, 1) şi N (2, −1)?
13. Care este aria unui triunghi echilateral cu latura de lungime 4?
1
14. Care este conjugatul numărului complex i?
3
15. Care este semnul numărului cos(−1)?
π
3

SUBIECTUL III
Se consideră a, b, c ∈ R şi polinomul f ∈ R[X], f = X 3 − pX 2 + qX − r, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C, unde p, q,
r ∈ (0, ∞).
a) Să se determine s ∈ R cu proprietatea că f = s(X − x1 )(X − x2 )(X − x3 ).
b) Să se calculeze expresia (1 − x1 )(1 − x2 )(1 − x3 ) ı̂n funcţie de p, q, r.
c) Să se arate că x21 + x22 + x23 = p2 − 2q.
d) Să se arate că polinomul g = X 3 − X 2 + X − 2 nu are toate rădăcinile reale.
e) Să se arate că, dacă x ∈ (−∞, 0], atunci f (x) < 0.
19
f ) Să se arate că polinomul f nu are rădăcini ı̂n intervalul (−∞, 0].
g) Să se arate că, dacă a + b + c > 0, ab + bc + ca > 0 şi abc > 0, atunci a > 0, b > 0, c > 0.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = (x + 2)3 − x3 .
c) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul (−∞, −1] şi strict crescătoare pe intervalul
[−1, ∞).
d) Să se arate că 2 ≤ f (x), (∀) x ∈ R.
e) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe R.
f ) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi
x = 1.
20
SESIUNEA AUGUST
M2
specializările
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b} → {a, b} au proprietatea f (a) 6= f (b)?
2. Câte soluţii reale are ecuaţia x2 + 10x − 11 = 0?
3. Care este probabilitatea ca o submulţime a mulţimii {1, 2, 4} să conţină numai elemente pare?

0 1
0 0
5. Dacă funcţia f : R → R este f (x) = 2x − 3, care sunt coordonatele unui punct de pe graficul funcţiei f , pentru
care abscisa este egală cu ordonata?
1
Se consideră funcţia f : R∗ → R, f (x) = x − ·
x
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R∗ ?
f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z 2
1
f (n)
n→∞ 2n
SUBIECTUL II
11. Cât este distanţa de la punctul A(−1, −2) la punctul B(−2, −1)?
12. Care este ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(−1, −2) şi B(−2, −1)?
14. Care este conjugatul numărului complex 3 + i?

π
3

SUBIECTUL III
x2 y2 (x + y)2 (xb − ya)2
a) Să se arate că + − = , (∀) x, y ∈ R şi (∀) a, b ∈ (0, ∞).
a b a+b ab(a + b)
x2 y2 (x + x2 )2
b) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia + = ·
2 3 5
x2 y2 (x + y)2
c) Să se arate că + ≥ , (∀) x, y ∈ R şi (∀) a, b ∈ (0, ∞).
a b a+b
21
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că (∀) n ∈ N∗ , (∀) x1 , x2 , . . ., xn ∈ R şi (∀) a1 , a2 , . . .,
x2 x2 x2 (x1 + x2 + . . . + xn )2
an ∈ (0, ∞), avem inegalitatea 1 + 2 + . . . + n ≥ ·
a1 a2 an a1 + a2 + . . . + an
x2 y2 z2 x+y+z
e) Să se arate că + + ≥ , (∀) x, y, z ∈ (0, ∞).
y+z x+z x+y 2
1 1 1 9
f ) Să se arate că + + ≥ , (∀) a, b, c ∈ (0, ∞).
a+b b+c a+c 2(a + b + c)
SUBIECTUL IV
e2x − 1

x1
Se consideră funcţiile f, g : R → R, f (x) = ln e + x şi g(x) = ·
e e2x + 1
a) Să se arate că f ′ (x) = g(x), (∀) x ∈ R.
b) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul (−∞, 0] şi strict crescătoare pe intervalul [0, ∞).
c) Să se verifice că f (x) ≥ ln 2, (∀) x ∈ R.
d) Să se calculeze lim g(x).

x→∞
Z 1
e) Să se calculeze g(x) dx.
0
f ) Să se determine ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f către +∞.
22
SESIUNEA AUGUST
M3
Filiera Vocaţională: profil Pedagogic, specializările ı̂nvăţător-educatoare
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {1, 2} → {1, 2} au proprietatea f (1) · f (2) = 2?
2. Câte elemente din mulţimea {101, 102, . . . , 125} se divid cu 5?
3. Dacă mulţimea A are 7 elemente, mulţimea B are 6 elemente şi mulţimea A ∪ B are 9 elemente, câte elemente
are mulţimea A ∩ B?
√
4. Cât este produsul primelor 10 zecimale ale numărului 65?
5. Câte elemente din şirul C60 , C61 , C62 , C63 , C64 , C65 , C66 se divid cu 3?
AB AC BC
Se consideră triunghiurile asemenea ABC şi DEF astfel ı̂ncât = = = 3.
DE DF EF
6. Cât este raportul dintre perimetrul triunghiului ABC şi perimetrul triunghiului DEF ?
7. Cât este raportul dintre aria triunghiului ABC şi aria triunghiului DEF ?
8. Dacă ı̂nălţimea din A a triunghiului ABC are lungimea 6, cât este lungimea ı̂nălţimii din D a triunghiului DEF ?
9. Dacă măsura unghiului A al triunghiului ABC este 70◦ , cât este măsura unghiului D al triunghiului DEF ?
10. Dacă lungimea laturii AC este 9, cât este lungimea laturii DF ?
SUBIECTUL II
11. Câte rădăcini reale are ecuaţia x2 + 5x − 6 = 0?
12. Care este mulţimea valorilor reale ale lui x care verifică inecuaţia x2 + 5x − 6 < 0?
13. Care este soluţia reală şi strict pozitivă a ecuaţiei log3 x = 2?
14. Care este soluţia reală a ecuaţiei 2x = 0, 5?
16. Care este cel mai mic număr real a, pentru care funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 4x + 1, este strict crescătoare
pe intervalul [a, ∞)?

SUBIECTUL III
Se consideră un triunghi dreptunghic ABC, ( m(∢A) = 90◦ ) şi un punct M pe segmentul (BC). Picioarele
perpendicularelor duse din M pe catetele (AB) şi (AC) se notează cu N şi P .
a) Să se arate că AM 2 = AP 2 + AN 2 .
b) Să se arate că M C 2 = CP 2 + AN 2 .
c) Să se arate că M B 2 = AP 2 + N B 2 .
d) Să se arate că triunghiul M BN este asemenea cu triunghiul CBA.

AP NB MB
e) Să se deducă relaţiile = = ·
AC AB CB
f ) Să se arate că AM 2 · BC 2 = AB 2 · M C 2 + AC 2 · M B 2 .
23
SUBIECTUL IV
Se consideră mulţimea A = {x2 − 3y 2 | x, y ∈ Z}.
a) Să se verifice că {0, 1, 4, 6} ⊂ A.
b) Să se verifice identitatea (x2 − 3y 2 )(a2 − 3b2 ) = (xa + 3yb)2 − 3(ay + bx)2 , (∀) a, b, x, y ∈ R.
c) Să se arate că, dacă z, w ∈ A, atunci z · w ∈ A.

/ A.
e) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că 6n ∈ A, (∀) n ∈ N∗ .
f ) Să se arate că mulţimea Z − A conţine cel puţin 2005 elemente.
24
SESIUNEA AUGUST
M2
Proba F
Ştiinţe sociale
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {a, b, c} → {a, b} au proprietatea f (a) = f (b)?

2
2. Câte soluţii are ecuaţia 5x = 55x ı̂n mulţimea numerelor reale?

−1 −1
1 1
√
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x + ex .
6. Cât este f ′ (x), x ∈ R?

f (x) − f (1)
7. Cât este lim ?
x→1 x−1
Z 2
1
9. Cât este 2
dx?
1 x
3n + 2
n→∞ 4n + 5
SUBIECTUL II
11. Cât este distanţa de la punctul A(−4, −4) la punctul B(−5, −5)?

π
2
14. Care este conjugatul numărului complex −3 + i?
15. Care este ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(−4, −4) şi B(−5, −5)?

SUBIECTUL III
5 3 1 0 0 0
Se consideră matricele A = , I2 = , O2 = şi polinomul f = X 2 − 10X + 16.
3 5 0 1 0 0
a) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia f (x) = 0.
c) Să se calculeze matricea A2 .
d) Să se verifice că f (A) = O2 . (Prin f (A) ı̂nţelegem matricea A2 − 10A + 16I2 ).
25
(
5x + 3y = 0
e) Să se rezolve sistemul , unde x, y ∈ R.
3x + 5y = 0

1 8n + 2n 8n − 2n
f ) Să se arate că An = , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
2 8n − 2n 8n + 2n
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x4 + x3 + x2 + x + 1 (∀) x ∈ R.
b) Să se arate că funcţia f ′ este strict crescătoare pe R.
c) Să se calculeze lim f ′ (x) şi lim f ′ (x).

x→∞ x→−∞
Z 1
0
f (x) − 1
x→0 x(ex − 1)
f ) Să se arate că f (x) ≥ 1, (∀) x ∈ R.
26
SESIUNEA AUGUST
M3
Proba F
Teatru;
profil Pedagogic, toate specializările cu excepţia ı̂nvăţător-educatoare;profil Educaţie fizică şi sport ;
SUBIECTUL I
1. Câte funcţii f : {1, 2, 3} → {1, 2} au proprietatea f (1) · f (2) = 2?
2. Câte elemente din mulţimea {101, 102, . . . , 125} nu se divid cu 4?
√
5. Câte numere de 3 cifre distincte se pot forma utilizând numai cifre din mulţimea {1, 2, 3, 4}?
Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu catetele AB = 5, AC = 12.
7. Cât este lungimea ı̂nălţimii din A a triunghiului ABC?
9. Cât este lungimea medianei din A a triunghiului ABC?
10. Cât este cosinusul unghiului ∢ABC?
SUBIECTUL II
11. Câte rădăcini reale are ecuaţia 2x2 + 3x − 5 = 0?
12. Care este mulţimea valorilor reale ale lui x care verifică inecuaţia 2x2 + 3x − 5 < 0?
13. Câte rădăcini reale are ecuaţia 64x − 8 = 0?
14. Care este rădăcina reală, strict pozitivă, a ecuaţiei log6 x = −2?
15. Cât este suma C40 + C41 + C42 + C43 + C44 ?

√
3
16. Care este cel mai mare număr dintre 2 şi 9?

SUBIECTUL III
Se consideră patrulaterul convex ABCD ı̂n care AC ∩ BD = {O}.
AC · BD
a) Să se arate că, dacă AC ⊥ BD, atunci aria patrulaterului ABCD este egală cu ·
2
b) Să se arate că, dacă AC ⊥ BD, atunci OA2 + OB 2 + OC 2 + OD2 = AB 2 + CD2 .
c) Să se arate că, dacă AC ⊥ BD, atunci AB 2 + CD2 = AD2 + BC 2 .
d) Perpendiculara din A pe dreapta BD cade pe segmentul [DO] ı̂n punctul E.

Să se arate că AB 2 = OA2 + OB 2 + 2 · OE · OB.
27
e) Perpendiculara din C pe dreapta BD cade pe segmentul [BO] ı̂n punctul F .
Să se arate că CD2 = OC 2 + OD2 + 2 · OF · OD.
f ) Să se arate că, dacă AB 2 + CD2 = AD2 + BC 2 , atunci AC ⊥ BD.
SUBIECTUL IV √
Se consideră mulţimea A = {p + q 5 | p, q ∈ Z}.
a) Să se arate că, dacă x, y ∈ A, atunci x + y ∈ A.
b) Să se arate că, dacă x, y ∈ A, atunci x · y ∈ A.

√
c) Să se verifice că 1 ∈ A şi 5 − 2 ∈ A.
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că, dacă x1 , x2 , . . ., xn ∈ A, atunci x1 · x2 · . . . · xn ∈ A, (∀)
n ∈ N∗ .
√
e) Să se arate că ( 5 − 2)n ∈ A, (∀) n ∈ N∗ .
f ) Să se arate că ı̂n intervalul (0; 0, 01) există un element din mulţimea A.
28
BACALAUREAT 2006
SESIUNEA SPECIALĂ
M1

SUBIECTUL I
a) Să se determine a, b ∈ R, astfel ı̂ncât punctele A(1, 6) şi C(6, 1) să se afle pe dreapta de ecuaţie x + ay + b = 0.
b) Să se calculeze lungimea segmentului cu capetele ı̂n punctele P (5, 6, 7) şi Q(6, 5, 7).
c) Să se calculeze suma ctg(−2) + ctg(−1) + ctg(1) + ctg(2).

2 − 3i
d) Să se determine a, b ∈ R, astfel ı̂ncât să avem egalitatea de numere complexe = a + bi.
3 − 2i
e) Să se calculeze distanţa de la punctul B(3, 3) la dreapta de ecuaţie x + y − 7 = 0.
f ) Să se calculeze aria triunghiului cu vârfurile ı̂n punctele A(1, 6) , B(3, 3) şi C(6, 1).
SUBIECTUL II
1. a) Să se calculeze suma 3̂ + 4̂ + 5̂ + 8̂ + 7̂ + 9̂ ı̂n grupul (Z12 , +).

b) Să se determine simetricul faţă de ı̂nmulţire al elementului 7̂ ∈ Z12 .
c) Să se determine inversa funcţiei f : R → R, f (x) = 2x − 3.
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 25x = 5.
e) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia n3 < 2n .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = e−5x .

Z 1
0
f (x) − f (1)
x→1 x−1
Z x
x→∞ 0
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimea M formată din toate matricele cu 3 linii şi 3 coloane, fiecare matrice din M având numai
elemente distincte din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
   
1 4 7 1 1 7
a) Să se verifice că 2 5 8 ∈ M şi că 2 5 8 ∈ / M.
3 6 9 3 6 9
 
1 4 7
b) Să se calculeze determinantul matricei 2 5 8.
3 6 9
c) Să se găsească o matrice A ∈ M , astfel ı̂ncât det(A) 6= 0.
d) Să se arate că, dacă B ∈ M este o matrice inversabilă, atunci B −1 ∈

/ M.
e) Să se arate că dacă D ∈ M , atunci rang(D) ∈ {2, 3}.
1
f ) Să se determine numărul elementelor mulţimii M .
g) Să se arate că mulţimea M conţine cel puţin 18 matrice cu determinantul egal cu 0.
SUBIECTUL IV
Se consideră şirurile (an )n≥2 şi (bn )n≥2 , definite prin
r r
√ √
q p q p
3 3
an = 2 + 3 + . . . + n−1
n − 1 + n n, bn = 2 + 3 + . . . + n−1
n − 1 + n n + 2, (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
a) Să se verifice că an < bn , (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
b) Să se calculeze a2 şi b2 .
c) Să se arate că a4 > 1, 9.
d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că 2n+1 > n + 3, (∀) n ∈ N, n ≥ 2.
e) Să se arate că şirul (an )n≥2 este strict crescător şi şirul (bn )n≥2 este strict descrescător.
f ) Să se arate că şirurile (an )n≥2 şi (bn )n≥2 sunt convergente.
g) Să se arate că şirurile (an )n≥2 şi (bn )n≥2 au aceeaşi limită şi limita lor este un număr din intervalul (1, 9; 2).
2
M1

SUBIECTUL I
a) Să se calculeze distanţa dintre punctele A(2, 1, −2) şi B(3, −3, 1).
b) Să se determine raza cercului (x − 2)2 + (y + 2)2 = 16.
c) Să se determine ecuaţia tangentei la parabola y 2 = 5x ı̂n punctul P (5, 5).
5 − 2i
d) Să se calculeze modulul numărului complex ·
2 − 5i
e) Să se calculeze aria unui triunghi cu vârfurile ı̂n punctele M (2, 3), N (2, −2) şi P (3, 2).
10
3π 3π
f ) Să se afle a, b ∈ R astfel ı̂ncât să se verifice egalitatea de numere complexe cos + i sin = a + ib.
10 10
SUBIECTUL II
1. a) Să se calculeze suma primilor 8 termeni dintr-o progresie aritmetică ı̂n care primul termen este 1 şi raţia
este 3.
b) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia 2n ≤ 3 + log2 n.
c) Să se calculeze suma elementelor din grupul (Z11 , +).
d) Să se calculeze expresia E = C51 − C52 + C53 − C54 .
e) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x3 − x2 + x − 1 = 0.
Z 1
0
f (x) − f (0)
x→0 x
Z n
1
e) Să se calculeze lim sin x dx.
n→∞ n 0
SUBIECTUL III
1 0 0 1 0 0
Se consideră matricele I2 = ,J= şi O2 = . Convenim că rang(O2 ) = 0.
0 1 0 0 0 0
a) Să se calculeze determinanţii matricelor J şi I2 .
b) Să se calculeze matricea J 2 .

a b
c) Să se arate că, dacă A ∈ M2 (C), A = , atunci A2 − (a + d)A + (ad − bc)I2 = O2 .
c d
d) Să se găsească o matrice M ∈ M2 (C) pentru care rang(M ) 6= rang(M 2 ).

e) Să se arate că, dacă matricea B ∈ M2 (C) este inversabilă, atunci matricea B n este inversabilă, (∀) n ∈ N∗ .

p q
f ) Utilizând eventual metoda inducţiei matematice, să se arate că, dacă matricea C = ∈ M2 (C) nu este
r s
inversabilă, atunci C n = (p + s)n−1 C, (∀) n ∈ N∗ .
3
g) Să se arate că, dacă matricea D ∈ M2 (C) verifică rang(D) = rang(D2 ), atunci rang(D) = rang(Dn ), (∀) n ∈ N∗ .
SUBIECTUL IV
1 1 1
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x−ln(ex +1) şi şirul (an )n≥1 , definit prin an = + +. . .+ n ,
e + 1 e2 + 1 e +1
(∀) n ∈ N∗ .
1
a) Să se verifice că f ′ (x) = , x ∈ R.
ex + 1
b) Să se arate că funcţia f ′ este strict descrescătoare pe R.
c) Utilizând teorema lui Lagrange, să se arate că (∀) k ∈ [0, ∞), există c ∈ (k, k + 1), astfel ı̂ncât f (k + 1) − f (k) =
1
·
ec + 1
1 1
d) Să se arate că < f (k + 1) − f (k) < , (∀) k ∈ [0, ∞).
ek+1 +1 ek +1
e) Să se arate că şirul (an )n≥1 este strict crescător.
f ) Să se arate că f (n + 1) − f (1) < an < f (n) − f (0), (∀) n ∈ N∗ .

1
g) Să se arate că şirul (an )n≥1 este convergent şi are limita un număr real din intervalul ln 1 + , ln 2 .
e
4
M1
Filiera teoretică, specializarea Ştiinţe ale naturii; Filiera tehnologică, profil Tehnic, toate specializările
SUBIECTUL I
a) Să se calculeze modulul numărului complex 2 − i.
b) Să se calculeze lungimea segmentului cu capetele ı̂n punctele A(−1, 4) şi C(4, −1).
c) Să se calculeze suma de numere complexe S = i + i4 + i7 + i10 .
d) Să se determine a, b ∈ R, astfel ı̂ncât punctele A(−1, 4) şi C(4, −1) să fie pe dreapta de ecuaţie x + by + a = 0.
e) Să se calculeze aria triunghiului cu vârfurile ı̂n punctele A(−1, 4), B(2, 2) şi C(4, −1).
5 + 6i
f ) Să se determine a, b ∈ R, astfel ı̂ncât să avem egalitatea de numere complexe = a + bi.
6 − 5i
SUBIECTUL II

4 5
1. a) Să se calculeze determinantul
.
7 8

2 2
b) Să se calculeze rangul matricei .
2 2
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale strict pozitive ecuaţia log3 x = −1.
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 9x − 27 = 0.
e) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia n3 < 2n .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 4x3 + 2x − 2.

Z 1
0
f (x) − f (0)
x→0 x
d) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R.
7n2 + 3
n→∞ 3n2 − 2
SUBIECTUL III √ √ √
Se consideră numărul real ω = 1 + 2 şi mulţimea H = {a + b 2 | a, b ∈ Z}. Notăm ω = 1 − 2 şi cu
G = {z ∈ H | (∃)y ∈ H astfel ı̂ncât y · z = 1}.
a) Să se verifice că 0 ∈ H, 1 ∈ H, ω ∈ H şi ω ∈ H.
b) Să se verifice că ω 2 = 2ω + 1.
c) Să se arate că, dacă z, y ∈ H, atunci z + y ∈ H şi z · y ∈ H.
d) Să se arate că ω · (−ω) = 1.

e) Să se arate că ω ∈ G.
g) Să se arate că ω 2006 ∈

/ Q.
SUBIECTUL IV
1
Se consideră funcţiile f, g : (0, ∞) → R, f (x) = ex şi g(x) = ·
x
5
a) Să se calculeze f ′ (x) şi g ′ (x), x ∈ (0, ∞).
Z 2
b) Să se calculeze f 2 (x) dx.
1
Z 2
c) Să se calculeze g 2 (x) dx.
1
d) Să se determine ecuaţia asimptotei verticale la graficul funcţiei g.

ex 1
e) Să se arate că t2 e2x − 2t + 2 , (∀) t ∈ R, (∀) x > 0.
x x
2 2 2
ex 1
Z Z Z
2 2x
f ) Integrând inegalitatea de la punctul e) , să se arate că t e dx − 2t dx + dx ≥ 0, (∀) t ∈ R.
1 1 x 1 x2
2 2 2 2
ex
Z
1
Z Z
g) Să se arate că dx ≤ e2x dx · dx.
1 x 1 1 x2
6
M2
Filiera tehnologică: profil: Servicii, toate specializările, profil Resurse naturale şi protecţia mediului, toate
specializările
SUBIECTUL I
a) Să se calculeze distanţa de la punctul A(0, 2) la punctul B(2, 0).
b) Să se calculeze cos2 101 + sin2 101.
c) Să se calculeze aria unui triunghi echilateral cu latura de lungime 6.
d) Să se calculeze conjugatul numărului complex 2 + 5i.
e) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(0, 2) şi B(2, 0) să fie pe dreapta de ecuaţie x + ay + b = 0.
π
f ) Dacă ı̂n triunghiul ABC, AB = 8, AC = 8 şi m(∢BAC) = , să se calculeze BC.
2
SUBIECTUL II

10 5
1. a) Să se calculeze determinantul .
4 2
b) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia 4n < 20.
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x − 4 = 0.
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale strict pozitive ecuaţia log9 x = 1.
e) Să se calculeze expresia E = C72 − C72 .
1
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ·
x2 + 3
f (x) − f (1)
x→1 x−1
c) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul (0, ∞).
Z 2
d) Să se calculeze f ′ (x) dx.
1
2n + 3
n→∞ 3n + 2
SUBIECTUL III
Se consideră polinoamele f = X 2 + 5X + 7 şi g = X 2 + 5X + 6.
a) Să se determine rădăcinile complexe ale polinomului f .
b) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale inecuaţia x2 + 5x + 6 < 0.

1 1 1
c) Să se verifice identitatea = − , (∀) n ∈ N∗ .
g(n) n+2 n+3
1 1 1
d) Să se calculeze suma + + ... + ·
g(1) g(2) g(2006)
2 √ !2
5 3
e) Să se verifice că f = X + + .
2 2
f ) Să se arate că pentru orice două polinoame s, t ∈ R[X], avem relaţia g 6= s2 + t2 .
g) Să se găsească două polinoame u, v ∈ C[X], astfel ı̂ncât să avem g = u2 + v 2 .
7
SUBIECTUL IV
b) Să se verifice că f (x) > 0, (∀) x ∈ R şi f ′ (x) > 0, (∀) x ∈ R.
c) Să se determine ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei f .

Z 1
0
e) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R.
f ) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia f (x) + f (x + 1) = 1 + e.
g) Să se arate că există două funcţii g : R → R şi h : R → R, strict crescătoare, astfel ı̂ncât f (x) = g(x) − h(x), (∀)
x ∈ R.
8
M3
Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea ı̂nvăţător-educatoare.
SUBIECTUL I
a) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 + 7x − 8 = 0.
b) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale inecuaţia x2 + 7x − 8 < 0.
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale şi strict pozitive ecuaţia log3 x = 3.
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 5x = 125.

1
e) Dacă = 0, a1 a2 . . . an . . ., să se calculeze a2006 .
11
f ) Să se determine cel mai mare număr real a pentru care funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 6x + 1 este strict
descrescătoare pe intervalul (−∞, a].
SUBIECTUL II
1. a) Să se determine toate numerele n ∈ N∗ , care verifică relaţia n! ≤ 100.

b) Să se scrie toate elementele din mulţimea {10, 11, 12, . . . , 35} care se divid cu 5.
c) Dacă A = {1, 2, 3, 4}, B = {3, 4, 5, 6}, C = {6, 7, 8}, să se determine mulţimea A ∪ (B ∩ C).
√
d) Să se calculeze produsul primelor 10 zecimale ale numărului 170.
e) Să se scrie toate elementele din şirul C40 , C41 , C42 , C43 , C44 care se divid cu 3.
AB AC BC √
2. Se consideră triunghiurile asemenea ABC şi DEF astfel ı̂ncât = = = 3.
DE DF EF
a) Să se calculeze raportul dintre perimetrul triunghiului ABC şi perimetrul triunghiului DEF .
b) Să se calculeze aria triunghiului DEF , ştiind că aria triunghiului ABC este egală cu 10.
c) Dacă ı̂nălţimea din A a triunghiului ABC are lungimea 7, să se calculeze lungimea ı̂nălţimii din D a
triunghiului DEF .
d) Dacă măsura unghiului A al triunghiului ABC este 50◦ , să se calculeze măsura unghiului D al triunghiului
DEF .
e) Dacă lungimea laturii AC este 10, să se calculeze lungimea laturii DF .
SUBIECTUL III
Într-un plan se consideră un triunghi ABC şi L un punct pe segmentul (BC). Înălţimea din vârful A al triunghiului
ABC cade ı̂n K ∈ (BL). Se mai consideră patrulaterul convex M N P Q, iar R şi S sunt mijloacele diagonalelor M P
şi N Q.
a) Să se arate că AL2 = AK 2 + KL2 .
b) Să se arate că AL2 = AB 2 + BL2 − 2BK · BL.
c) Să se arate că AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2BK · BC.
d) Utilizând relaţiile de la punctele b) şi c) , să se arate că AL2 · BC = AB 2 · LC + AC 2 · LB − BL · CL · BC.
e) Să se arate că, dacă D este mijlocul laturii BC, atunci 4AD2 = 2(AB 2 + AC 2 ) − BC 2 .
f ) Să se arate că 4SR2 = 2M S 2 + 2SP 2 − M P 2 .
g) Utilizând relaţia de la punctul e) ı̂n triunghiurile M N Q şi P N Q şi relaţia de la punctul f ) , să se arate că:
4SR2 = M N 2 + N P 2 + P Q2 + QM 2 − (M P 2 + QN 2 ).
9
SUBIECTUL IV
Se consideră mulţimea A = {3i , 2 · 3i | i ∈ N}. Pentru fiecare submulţime finită şi nevidă a mulţimii A, considerăm
suma tuturor elementelor sale, iar rezultatele acestor sume vor forma o mulţime pe care o notăm cu B. (De exemplu
1 ∈ B, deoarece {1} ⊂ A, iar 7 ∈ B, deoarece {1, 6} ⊂ A).
a) Să se verifice că 1 ∈ A, 2 ∈ A, 3 ∈ A şi 6 ∈ A.
b) Să se verifice că 4 ∈

/ A şi 7 ∈
/ A.
c) Să se arate că 4 ∈ B şi 5 ∈ B.
d) Să se arate că, dacă n ∈ B, atunci 3n ∈ B.
e) Să se calculeze numărul de elemente din mulţimea A ∩ {1, 2, 3, . . . , 20}.
f ) Să se arate că, dacă n ∈ N∗ , atunci există p ∈ N, astfel ı̂ncât 3p ≤ n < 3p+1 .
g) Să se arate că n ∈ B, (∀) n ∈ N∗ .
10
SESIUNEA AUGUST
M1

SUBIECTUL I
a) Să se calculeze modulul numărului complex (2 + 3i)2 .

b) Să se calculeze distanţa de la punctul C(−1, −1) la dreapta x + y = 0.
x2 y2
c) Să se determine ecuaţia tangentei la hiperbola − = 1, dusă prin punctul P (−5, 4).
5 4
d) Să se determine a > 0, astfel ı̂ncât punctul P (−4, −3) să se afle pe cercul x2 + y 2 = a.
e) Să se calculeze aria triunghiului cu vârfurile ı̂n punctele A(−3, 3), B(−5, 5) şi C(−1, −1).
f ) Să se calculeze produsul (tg 1◦ − tg 7◦ ) · (tg 2◦ − tg 6◦ ) · . . . · (tg 7◦ − tg 1◦ ).
SUBIECTUL II
1. a) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 25x + 4 · 5x − 5 = 0.

b) Să se calculeze expresia C61 − C62 + C64 .
c) Dacă funcţia f : R → R este f (x) = x4 − x, să se calculeze (f ◦ f )(0).
d) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, . . . , 5}, să se verifice relaţia 3n ≥ 8n.
e) Să se calculeze suma elementelor din grupul (Z18 , +).
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 + ln(x2 + 1).
Z 1
b) Să se calculeze f ′ (x) dx.
0
f (x) − f (1)
x→1 x−1
sin n − cos n
n→∞ n
SUBIECTUL III
1 1
 

1 0 1 0
Se consideră matricele E = , F =  12 31  şi I2 = şi mulţimile H = {X ∈ M2 (R) | X 2 = X} şi
 
0 0 0 1
4 5
M = {aA + bB + cC + dD | (∀) a, b, c, d ∈ R; (∀) A, B, C, D ∈ H}.
a) Să se verifice că E ∈ H şi I2 ∈ H.
b) Să se găsească o matrice P ∈ H, astfel ı̂ncât rang(P ) = 1 şi o matrice Q ∈ H, astfel ı̂ncât rang(Q) = 2.

1 a 1 0
c) Să se verifice că, (∀) a, b ∈ R matricele şi sunt din mulţimea H.
0 0 b 0

a b
d) Să se arate că, dacă A = ∈ H, atunci a + d ∈ {0, 1, 2}.
c d
e) Să se arate că, dacă B ∈ H este o matrice inversabilă, atunci B = I2 .
f ) Să se arate că M = M2 (R).
11
g) Să se arate că matricea F nu se poate scrie ca o sumă finită de matrice din mulţimea H.
SUBIECTUL IV √
Se consideră funcţiile continue f : [a, b] → R şi g : [a, b] → R şi funcţia h : [0, 1] → R, h(x) = 1 − x9 , unde a,
b ∈ R, a < b.
a) Să se arate că h(x) ≥ 1 − x9 , (∀) x ∈ [0, 1].

Z 1
b) Să se calculeze h2 (x) dx.
0
c) Să se verifice că t2 f 2 (x) − 2tf (x)g(x) + g 2 (x) ≥ 0, (∀) t ∈ R şi (∀) x ∈ [a, b].
Z b Z b Z b
2 2
d) Integrând inegalitatea de la punctul c) , să se arate că t f (x) dx − 2t f (x)g(x) dx + g 2 (x) dx ≥ 0,
a a a
(∀) t ∈ R.
!2 ! !
Z b Z b Z b
2 2
e) Să se deducă inegalitatea f (x)g(x) dx ≤ f (x) dx · g (x) dx .
a a a
f ) Utilizând inegalitatea de la punctul e) să se arate că, dacă u : [0, 1] → R este o funcţie continuă, atunci
Z 1 2 Z 1
u(x) dx ≤ u2 (x) dx.
0 0
g) Să se arate că aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre graficul funcţiei h, axa Ox şi dreptele x = 0 şi x = 1, este un
număr real din intervalul (0, 90; 0, 95).
12
M1
SUBIECTUL I
a) Să se calculeze modulul numărului complex −7 + 3i.

b) Să se calculeze lungimea segmentului cu capetele ı̂n punctele A(2, 1) şi C(1, 2).
c) Să se calculeze suma S = 1 + z 3 + z 6 + z 9 , unde z = −i ∈ C.
d) Să se determine a, b ∈ R, astfel ı̂ncât punctele A(2, 1) şi C(1, 2) să fie pe dreapta de ecuaţie x + ay + b = 0.
e) Să se calculeze aria triunghiului cu vârfurile ı̂n punctele A(2, 1), B(1, 1) şi C(1, 2).
2 + 5i
f ) Să se determine a, b ∈ R, astfel ı̂ncât să avem egalitatea de numere complexe = a + bi.
5 − 2i
SUBIECTUL II
1. a) Să se calculeze elementul 3̂2006 ı̂n (Z6 , ·).

b) Să se calculeze expresia E = C93 − C96 + C99 .
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale strict pozitive ecuaţia log4 x = −1.
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 8x − 2 = 0.
e) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia 2n ≤ 22.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 4x3 + 2x + 1.
Z 1
0
f (x) − f (0)
x→0 x
d) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R.
3n + 3
n→∞ 2n − 3
SUBIECTUL III
Seconsideră
M mulţimea
matricelor cu două linii şi două coloane şi toate elementele numere naturale şi matricele
1 0 1 0
E= şi I2 = .
2 1 0 1
a) Să se verifice că E ∈ M şi că I2 ∈ M .
b) Să se arate că, dacă A, B ∈ M , atunci A + B ∈ M .
c) Să se arate că, dacă A, B ∈ M , atunci A · B ∈ M .
d) Să se găsească o matrice C ∈ M , astfel ı̂ncât rang(C) = 1.
e) Să se găsească o matrice D ∈ M , astfel ı̂ncât det(D) = 2006.
f ) Să se arate că matricea E este inversabilă şi E −1 ∈
/ M.
g) Să se determine toate matricele X ∈ M , inversabile, cu proprietatea că X −1 ∈ M .
SUBIECTUL IV
2
13

1 1
b) Să se arate că, dacă x ∈ [1, e], atunci (x − 1) − ≥ 0.
x e
1 x 1+e
c) Utilizând inegalitatea de la punctul b) , să se arate că, dacă x ∈ [1, e], atunci + ≤ ·
x e e
1 f (x) 1+e
d) Să se verifice că + ≤ , (∀) x ∈ [0, 1].
f (x) e e
e) Să se arate că, dacă u, v ∈ R, atunci (u + v)2 ≥ 4uv.
1
1 1 1 1+e
Z Z
f ) Integrând inegalitatea de la punctul d) , să se arate că dx + f (x) dx ≤ ·
0 f (x) e 0 e
Z 1 Z 1
(e + 1)2

x2 −x2
g) Utilizând inegalitatea de la punctul e) , să se arate că e dx · e dx ≤ ·
0 0 4e
14
M2
specializările
SUBIECTUL I
a) Să se calculeze distanţa de la punctul A(5, −2) la punctul B(−2, 5).
b) Să se calculeze cos2 211 + sin2 211.

√
d) Să se calculeze conjugatul numărului complex −4 + 3i.
e) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(5, −2) şi B(−2, 5) să fie pe dreapta de ecuaţie x + ay + b = 0.
π
f ) Dacă ı̂n triunghiul ABC, AB = 4, AC = 6 şi m(∢BAC) = , să se calculeze BC.
2
SUBIECTUL II

7 1
1. a) Să se calculeze determinantul .
6 0
b) Să se calculeze probabilitatea ca un element n ∈ {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia 3n < 32.
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x + 1 = 0.
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale strict pozitive ecuaţia log8 x = −2.
e) Să se calculeze expresia E = C51 − C54 + C55 .
1
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = 4 + ·
x3
f (x) − f (1)
x→1 x−1
c) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul (0, ∞).
Z 2
1
n+3
n→∞ 3n + 2
SUBIECTUL III √ √
Se consideră numărul real ω = 2 − 5 şi mulţimea M = {a + bω | a, b ∈ Z}. Notăm ω = 2 + 5 şi cu
G = {z ∈ M | (∃)y ∈ M astfel ı̂ncât y · z = 1}.
b) Să se verifice că ω 2 = 4ω + 1.
c) Să se arate că, dacă z, y ∈ M , atunci z + y ∈ M şi z · y ∈ M .
d) Să se arate că (a + bω)(a + bω) ∈ Z.
e) Să se arate că ω ∈ G.

g) Să se arate că ω 2006 ∈

/ Q.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 5 + 4x .
15
b) Să se verifice că f (x) > 0, (∀) x ∈ R şi f ′ (x) > 0, (∀) x ∈ R.
c) Să se determine ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei f .

Z 1
0
e) Să se arate că t2 + t + 1 > 0, (∀) t ∈ R şi t2 − t + 1 > 0, (∀) t ∈ R.

1 1
f ) Să se verifice identitatea f ′ (x) = (f ′ (x))2 + f ′ (x) + 1 − (f ′ (x))2 − f ′ (x) + 1 , (∀) x ∈ R.
2 2
g) Să se arate că există două funcţii g : R → R şi h : R → R strict crescătoare, astfel ı̂ncât f (x) = g(x) − h(x), (∀)
x ∈ R.
16
M3
SUBIECTUL I
a) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 + 16x − 17 = 0.

b) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale inecuaţia x2 + 16x − 17 < 0.
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale şi strict pozitive ecuaţia log7 x = 2.
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 32x = 16.
1
e) Dacă = 0, a1 a2 . . . an . . ., să se calculeze a2006 .
37
f ) Să se determine cel mai mare număr real a pentru care funcţia f : R → R, f (x) = −x2 − 4x + 1 este strict
crescătoare pe intervalul (−∞, a].
SUBIECTUL II
1. a) Să se determine toate numerele n ∈ N∗ , care verifică relaţia n3 ≤ 1000.

b) Să se scrie toate elementele din mulţimea {10, 11, 12, . . . , 95} care se divid cu 13.
c) Dacă A = {a, b, c, d}, B = {c, d, e, f }. Să se determine mulţimea A ∪ B.
√
d) Să se calculeze produsul primelor 4 zecimale ale numărului 290.
e) Să se scrie toate elementele din şirul C40 , C41 , C42 , C43 , C44 care sunt numere impare.
√
2. a) Să se calculeze perimetrul unui triunghi echilateral cu aria de 2 3.
√
b) Să se calculeze aria unui triunghi echilateral cu latura de 10.
c) Să se calculeze ı̂nălţimea unui triunghi echilateral cu latura de 7.
d) Să se calculeze perimetrul unui triunghi dreptunghic isoscel cu aria de 1.
e) Să se calculeze aria unui pătrat cu perimetrul de 16.
SUBIECTUL III
Se consideră triunghiul ABC şi punctele D ∈ (BC), E ∈ (AC) şi F ∈ (AB). Notăm {M } = BE ∩ AD,
{N } = BE ∩ CF şi {P } = CF ∩ AD. Punctul P este pe segmentul (AM ), iar punctul M este pe segmentul (BN ).
Dacă XY Z este un triunghi, notăm cu SXY Z aria sa. Să se arate că:
a) SABC = SABM + SBCN + SCAP + SM N P .
b) dacă SABC = SABD + SBCE + SCAF , atunci SM N P = SF AP + SBDM + SCEN .
c) dacă SM N P = SF AP + SBDM + SCEN , atunci SABC = SABD + SBCE + SCAF .
SBAD BD
d) = ·
SABC BC
BD CE AF
e) dacă SM N P = SF AP + SBDM + SCEN , atunci + + = 1.
BC AC AB
BD CE AF
f ) dacă + + = 1, atunci SM N P = SF AP + SBDM + SCEN .
BC AC AB
g) dacă triunghiul ABC este echilateral şi SM N P = SF AP + SBDM + SCEN , atunci BD + CE = BF .
SUBIECTUL IV √ √ √ √
Se consideră mulţimea A = { 1, 2, 3, . . . , 10}.
a) Să se calculeze numărul de elemente din mulţimea A ∩ {1, 2, 3, . . . , 10}.
b) Să se calculeze numărul de elemente din mulţimea {(a, b) | a ∈ A, b ∈ A}.
17
a
c) Să se determine cea mai mare valoare a raportului , unde a, b ∈ A.
b
d) Să se determine cea mai mare valoare a produsului a · b, unde a, b ∈ A.
a
e) Să se determine câte elemente de forma , unde a, b ∈ A sunt numere raţionale.
b
f ) Să se arate că produsul tuturor elementelor mulţimii A este un număr iraţional.
g) Să se determine numărul de submulţimi ale mulţimii A care au numai elemente naturale.
18
BACALAUREAT 2007
SESIUNEA IULIE
M1-1

SUBIECTUL I
a) Să se calculeze modulul vectorului ~v = 3~i − 4~j.

b) Să se calculeze distanţa de la punctul E(−1; 1) la dreapta x − y + 1 = 0.
c) Să se scrie ecuaţia cercului cu centrul ı̂n E(−1; 1) care este tangent la dreapta x − y + 1 = 0.
d) Să se calculeze aria triunghiului cu vârfurile ı̂n punctele L(1, 2), M (2, 4) şi N (3, 8).
e) Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ABC cu AB = 2, AC = 3 şi m(∢BAC) = 60◦ .
f ) Să se determine a, b, c ∈ R, astfel ı̂ncât punctele A(1, 2, 3), B(3, 1, 2) şi C(2, 3, 1) să aparţină planului x + ay +
bz + c = 0.
SUBIECTUL II
1
1. a) Să se calculeze a7 , dacă = 0, a1 a2 . . . an . . ..
7
b) Să se calculeze probabilitatea ca un element x̂ ∈ Z3 să verifice relaţia x̂2007 = 1̂.
c) Să se calculeze suma C50 + C51 + · · · + C55 .
d) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 9x = 12.
√ 3
e) Să se calculeze suma termenilor raţionali ai dezvoltării binomului (2 + 3) .
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → (0, ∞), f (x) = ln(x + 1) ln x.
b) Să se calculeze lim (f (1) + f (2) + . . . + f (n)).
n→∞
c) Să se arate că funcţia f este convexă pe intervalul (0, ∞).
d) Să se arate că funcţia f este bijectivă.
Z 1
e) Să se calculeze ln(x + 1) dx.
0
SUBIECTUL III
3 k k k
Se consideră polinomul
 f = X + aX  + b, unde a, b ∈ R, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C. Notăm Sk = x1 + x2 + x3 ,
1 1 1
(∀) k ∈ N∗ , S0 = 3, A = x1 x2 x3  şi ∆ = det(A · AT ), unde prin AT am notat transpusa matricei A. Se ştie că
x21 x22 x23
det(X · Y ) = det X · det Y , (∀) X, Y ∈ M3 (C).
a) Să se verifice că S1 = 0 şi S2 = −2a.
b) Să se arate că Sn+3 + aSn+1 + bSn = 0, (∀) n ∈ N.
c) Să se calculeze S3 şi S4 numai ı̂n funcţie de a şi b.
 
S0 S1 S2
d) Să se verifice că A · AT = S1 S2 S3 .
S2 S3 S4
e) Să se calculeze ∆ ı̂n funcţie de a şi b.
1
f ) Să se arate că dacă x1 , x2 , x3 ∈ R, atunci ∆ ≥ 0.
g) Să se arate că dacă ∆ ≥ 0, atunci x1 , x2 , x3 ∈ R.
SUBIECTUL IV Z 2π
Se consideră integralele In = cos x cos 2x . . . cos nx dx, (∀) n ∈ N∗ . Se admite cunoscută formula 2 cos a cos b =
0
cos(a + b) + cos(a − b), (∀) a, b ∈ R.
Z 2π
a) Să se calculeze cos kx dx, (∀) k ∈ N∗ .
0
b) Să se calculeze integrala I2 .
c) Să se arate că dacă n ∈ {5, 6}, atunci ±1 ± 2 ± . . . ± n 6= 0, pentru orice alegere a semnelor.
d) Să se arate că există o alegere a semnelor astfel ı̂ncât ±1 ± 2 ± . . . ± n = 0, dacă şi numai dacă n ∈ N∗ este un
număr de forma 4k sau 4k + 3.
e) Să se arate că In 6= 0 dacă şi numai dacă n este un număr de forma 4k sau 4k + 3.
In
n→∞ n
g) Pentru n ∈ N∗ notăm cu An = {k ∈ {1, 2, . . . , n} | Ik 6= 0} şi cu an numărul de elemente ale lui An . Să se
an
calculeze lim ·
n→∞ n
2
M1-2
SUBIECTUL I
În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1), B(6, 4) şi C(5, −3).
a) Să se calculeze lungimile segmentelor [AB] şi [AC].
−−→ −→
b) Să se calculeze AB · AC.
c) Să se calculeze m(∢A).
d) Să se determine coordonatele simetricului punctului C faţă de punctul B.
e) Folosind eventual egalitatea sin(α − β) = sin α · cos β − sin β · cos α, să se calculeze sin 15◦ .
3 − 4i
f ) Să se calculeze modulul numărului complex z = ·
−4 + 3i
SUBIECTUL II
1. a) Să se arate că numărul lg 1000 este natural.

b) Şirul a1 , a2 , 12, 17, a5 , a6 , . . . este o progresie aritmetică. Să se determine termenul a1 .
c) Să se demonstreze că x4 + x2 + 1 = (x2 − x + 1)(x2 + x + 1), pentru orice x ∈ R.
d) Să se determine coeficientul lui x3 din dezvoltarea (2 + x)4 .
e) Să se determine restul ı̂mpărţirii polinomului f = X 4 + X 2 + 1 la polinomul g = X 2 − X + 1.
1
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x + ·
x
1
a) Să se calculeze f ′ (x) + , pentru x > 0.
x2
f (x) − f (1)
x→1 x−1
Z 2
c) Să se calculeze f ′′ (x) dx.
1
d) Să se determine α ∈ R astfel ı̂ncât punctul A(2, α) să aparţină graficului funcţiei f .

1
e) Să se arate că f (x) = f , (∀) x > 0.
x
SUBIECTUL III
1̂ 1̂ 1̂ 0̂ 1̂ 0̂
În mulţimea M2 (Z3 ) se consideră matricele A = , B = , I2 = şi mulţimea G = {X ∈
0̂ 2̂ 1̂ 2̂ 0̂ 1̂
M2 (Z3 ) | X 2 = I2 }.
c) Să se arate că AB 6= BA.
d) Să se găsească o matrice X ∈ M2 (Z3 ) astfel ı̂ncât A · X = I2 .
e) Să se arate că AB ∈
/ G.
f ) Să se determine cel mai mic număr natural nenul n, cu proprietatea că (AB)n = I2 .
g) Să se arate că mulţimea G are cel puţin 6 elemente.
SUBIECTUL IV
1
Se consideră funcţia f : R\{−1} → R, f (x) = ·
1+x
3
a) Să se determine asimptota verticală la graficul funcţiei f .
b) Să se determine asimptota spre +∞ la graficul funcţiei f .
c) Să se arate că f (x) − 1 + x − x2 ≤ 0, (∀) x ≥ 0.
d) Să se arate că f (x) − 1 + x − x2 + x3 ≥ 0, (∀) x ≥ 0.

1
e) Să se deducă inegalităţile 1 − x + x2 − x3 ≤ ≤ 1 − x + x2 , (∀) x ≥ 0.
1+x
1
f ) Să se arate că 1 − x9 + x18 − x27 ≤ ≤ 1 − x9 + x18 , (∀) x ≥ 0.
1 + x9
1
g) Să se arate că aria suprafeţei plane cuprinse ı̂ntre graficul funcţiei g : [0, ∞) → R, g(x) = , axa Ox şi
1 + x9
dreptele x = 0 şi x = 1, este un număr real cuprins ı̂n intervalul (0, 91; 0, 96).
4
M2
specializările
Filiera teoretică: profil Uman, specializarea ştiinţe sociale; Filiera vocaţională: profil Militar, specializarea ştiinţe
sociale
SUBIECTUL I
a) Să se calculeze distanţa de la punctul A(3, 4) la punctul B(5, 6).

b) Să se calculeze cos2 a + sin2 a, a ∈ R.
√
d) Să se calculeze conjugatul numărului complex 2 − 5i.
e) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(3, 4) şi B(5, 6) să fie pe dreapta de ecuaţie x + ay + b = 0.
f ) Dacă ı̂n triunghiul ABC, AB = 1, AC = 2 şi m(∢BAC) = 90◦ , să se calculeze lungimea laturii BC.
SUBIECTUL II
1. a) Să se calculeze câte funcţii f : {a, b} → {1, 2, 3} au proprietatea f (a) 6= f (b).

b) Să se calculeze probabilitatea ca un element n din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5} să verifice relaţia n2 ≥ n!.
c) Să se rezolve, ı̂n mulţimea numerelor reale, ecuaţia 4x − 32 = 0.
d) Să se calculeze 5 + 15 + 25 + 35 + . . . + 95.
e) Dacă funcţiile f : R → R şi g : R → R sunt f (x) = x10 − 1 şi g(x) = x15 + 1, să se calculeze (g ◦ f )(0).
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln(x + x2 ).
f (x) − f (1)
x→1 x−1
c) Să se arate că funcţia f este crescătoare pe (0, ∞).
Z 2
d) Să se calculeze f ′ (x) dx.
1
e) Să se calculeze lim 4xf ′ (x).
x→∞
SUBIECTUL III
b a
Pentru matricea M ∈ M2 (R), M = , notăm tr(M ) = a + d.
d c

1 2
a) Să se calculeze tr(A), unde A = .
3 4
b) Să se arate că, dacă B = C ∈ M2 (R), atunci tr(B) = tr(C).
c) Să se găsească două matrice P , Q ∈ M2 (R), diferite, pentru care tr(P ) = tr(Q).
d) Să se arate că, dacă U , V ∈ M2 (R) şi tr(U ) = tr(V ) şi tr(U 2 ) = tr(V 2 ), atunci det(U ) = det(V ).
e) Să se arate că tr(aD + bE) = a · tr(D) + b · tr(E), (∀) a, b ∈ R, (∀) D, E ∈ M2 (R).
f ) Să se arate că tr(F · G) = tr(G · F ), (∀) F , G ∈ M2 (R).
g) Să se arate că, dacă L, N ∈ M2 (R) şi tr(L · X) = tr(N · X), (∀) X ∈ M2 (R), atunci L = N .
SUBIECTUL IV
x x+1 x+4
Se consideră funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = + + ·
x+1 x+2 x+5
5
a) Să se calculeze f ′ (x), x ≥ 0.
b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe intervalul [0, ∞).
13
c) Să se arate că ≤ f (x) < 3, (∀) x ∈ [0, ∞).
10
Z 1
0
e) Să se determine ecuaţia asimptotei către +∞, la graficul funcţiei f .

Z x
f ) Să se calculeze lim f (t) dt.
x→∞ 0
g) Să se rezolve, ı̂n intervalul [0, ∞), ecuaţia f (x) = 2.
6
M3
SUBIECTUL I
a) Să se calculeze log2 30 − log2 15.

b) Să se determine soluţia reală a ecuaţiei 4x+1 = 8.
c) Să se calculeze C30 + C31 + C32 + C33 .
d) Să se determine pătratele perfecte din mulţimea {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
e) Să se calculeze media aritmetică a numerelor 3, 7, 11.
f ) Să se determine restul ı̂mpărţirii numărului 37 la 7.
SUBIECTUL II
1. Se consideră ecuaţia x2 − 5x + 6 = 0.
a) Să se calculeze discriminantul ecuaţiei.
b) Să se rezolve ecuaţia.
c) Să se calculeze suma soluţiilor ecuaţiei.
d) Să se calculeze produsul soluţiilor ecuaţiei.
e) Să se rezolve inecuaţia x2 − 5x + 6 ≤ 0.
2. Se consideră triunghiul ABC cu lungimile laturilor AB = 15, BC = 17 iar AC = 8.
a) Să se arate că AB 2 + AC 2 − BC 2 = 0.
b) Să se determine măsura unghiului ∢BAC.
c) Să se determine aria triunghiului ABC.
d) Să se determine lungimea segmentului M N , unde M este mijlocul segmentului AB, iar N este mijlocul
segmentului BC.
e) Să se determine perimetrul triunghiului cu vârfurile ı̂n mijloacele laturilor triunghiului ABC.
SUBIECTUL III
Se consideră o dreaptă d şi două puncte A şi B situate de aceeaşi parte a dreptei d. Notăm cu C simetricul
punctului A faţă de dreapta d şi cu D intersecţia dintre segmentul (BC) şi dreapta d.
a) Să se arate că AD = CD.
b) Să se verifice că AD + DB = BC.
c) Să se arate că AB < BC.
d) Să se arate că perpendiculara ı̂n D pe dreapta d este bisectoarea unghiului ∢ADB.
e) Să se arate că, dacă punctul E aparţine dreptei d, atunci AE = EC.
f ) Să se arate că AM + M B ≥ AD + DB, pentru orice punct M de pe dreapta d.
g) Să se arate că, dacă N ∈ d şi AN + N B = AD + DB, atunci N = D.
SUBIECTUL IV
Se consideră mulţimea A = {x2 + y 2 | x, y ∈ Z}.
a) Să se verifice că {0, 1, 2, 4} ⊂ A.
b) Să se verifice identitatea (x2 + y 2 )(a2 + b2 ) = (xa − yb)2 + (ay + bx)2 , (∀) a, b, x, y ∈ R.
7
c) Să se arate că, dacă z, w ∈ A, atunci z · w ∈ A.

/ A.
e) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că 13n ∈ A, (∀) n ∈ N∗ .
f ) Să se demonstreze că mulţimea A\{13n | n ∈ N∗ } 6= ∅.
g) Să se calculeze suma elementelor din mulţimea A ∩ {1, 2, . . . , 10}.
8
SESIUNEA AUGUST
M1-1

SUBIECTUL I
a) Să se calculeze modulul numărului complex cos 2 + i sin 2.

b) Să se calculeze distanţa de la punctul D(1, 2) la punctul C(0, 1).
c) Să se calculeze coordonatele punctului de intersecţie dintre cercul x2 + y 2 = 25 şi dreapta 3x + 4y − 25 = 0.
d) Să se arate că punctele L(4, 1), M (6, 3) şi N (7, 4) sunt coliniare.
e) Să se calculeze volumul tetraedrului cu vârfurile ı̂n punctele A(0, 0, 2), B(0, 2, 4), C(2, 4, 0) şi D(1, 2, 3).
√
f ) Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât să avem egalitatea de numere complexe (−1 + i 3)4 = a + bi.
SUBIECTUL II
1. a) Să se verifice identitatea (x − y)2 + (y − z)2 + (z − x)2 = 2(x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx), (∀) x, y, z ∈ R.

b) Să se arate că, dacă x2 + y 2 + z 2 = xy + yz + zx, unde x, y, z ∈ R, atunci x = y = z.
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x + 9x + 49x = 6x + 14x + 21x .
d) Să se calculeze probabilitatea ca un element x̂ ∈ Z6 să verifice relaţia x̂3 = x̂.
e) Să se calculeze suma rădăcinilor polinomului f = X 4 − X 3 − X 2 + 1.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x · sin x.
Z 1
0
h πi
c) Să se arate că funcţia f este monoton crescătoare pe intervalul 0, .
2
f (x) − f (0)
x→0 x
f (x)
e) Să se calculeze lim 2 ·
x→0 x
SUBIECTUL III
a b T a c
Pentru fiecare matrice A = ∈ M2 (R) notăm cu S(A) suma elementelor sale, cu A = transpusa
c d b d
ei şi cu det A determinantul matricei A. Să se arate că:
a) S(AT ) = S(A) = a + b + c + d.
b) S(x · P + y · Q) = x · S(P ) + y · S(Q), (∀) P , Q ∈ M2 (R), (∀) x, y ∈ R.
c) S(A · AT ) = (a + c)2 + (b + d)2 .
d) dacă S(A · AT ) = 0, atunci det A = 0.
e) (∀) x ∈ R, (∀) P , Q ∈ M2 (R),

S (P + x · Q) · (P T + x · QT ) = S(P · P T ) + x S(P · QT ) + S(Q · P T ) + x2 · S(Q · QT ).

f ) dacă P , Q ∈ M2 (R) şi det Q 6= 0, atunci funcţia f : R → R, f (x) = S (P + x · Q)(P T + x · QT ) are gradul
egal cu 2.
g) S(P · P T ) · S(Q · QT ) ≥ S(P · QT ) · S(Q · P T ), (∀) P , Q ∈ M2 (R).
9
SUBIECTUL IV
Pentru n ∈ N se consideră funcţiile fn : (0, ∞) → R definite prin fn (x) = xn + ln x.
a) Să se calculeze fn′ (x), x > 0.
b) Să se arate că funcţia fn este monoton crescătoare, (∀) n ∈ N.
c) Să se calculeze lim fn (x) şi lim fn (x).

x→0 x→∞
d) Să se arate că funcţia fn este bijectivă, (∀) n ∈ N.
e) Să se arate că (∀) n ∈ N, ecuaţia fn (x) = 0 are o unică soluţie xn ∈ (0, 1).
f ) Să se arate că şirul (xn )n≥0 este crescător.
g) Să se arate că lim xn = 1.

n→∞
10
M1-2
SUBIECTUL I
a) Să se determine a ∈ R dacă punctul A(1, −2) aparţine cercului de ecuaţie x2 + y 2 − a = 0.
b) Să se scrie ecuaţia unei drepte perpendiculare pe dreapta de ecuaţie x = 4.

π 3π
c) Să se calculeze cos + cos ·
4 4
√ √
d) Să se calculeze modulul numărului complex z = 2 − i 2.
e) Să se calculeze lungimea laturii [AC] a triunghiului ABC ı̂n care BC = 2, AB = 4 şi m(∢B) = 30◦ .
f ) Să se calculeze aria triunghiului ABC ı̂n care BC = 2, AB = 4 şi m(∢B) = 30◦ .
SUBIECTUL II
1. a) Să se determine simetricul elementului 3̂ ı̂n grupul (Z8 , +).

b) Să se determine x ∈ (0, ∞) pentru care log3 2 + log3 x = 1.
c) Să se determine x ∈ R pentru care 9x = 27.
d) Să se calculeze câte numere de 4 cifre ı̂ncep şi se termină cu o cifră număr par.
e) Să se calculeze ı̂n câte moduri se pot alege două persoane dintr-un grup format din 6 persoane.
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x.
a) Să se calculeze f ′ (1).

b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul de abscisă x0 = 1.
c) Să se calculeze lim [f (n + 1) − f (n)].
n→∞
f (x)
x→∞ x
Z e
f (x)
e) Să se calculeze dx.
1 x
SUBIECTUL III
Se consideră mulţimeaT a matricelor
 cu 3linii
şi 3 coloane
 şi care au toate elementele ı̂n mulţimea U = {0, 1, 2},
 1 1 1 
precum şi mulţimea V = A(x) = 0 x 1  x ∈ U ⊂ T .
 
0 0 x
a) Să se calculeze determinantul matricei A(1) ∈ V şi să se determine rangul acesteia.
b) Să se studieze dacă există x, y ∈ U pentru care A(x) · A(y) ∈ V .

c) Dacă B = A(1) ∈ V , să se calculeze B 2 şi B 3 .
 
n(n + 1)
1 n

d) Să se arate că pentru B = A(1) ∈ V avem B n = 0 1 2 
, (∀) n ∈ N∗ .
n
0 0 1
e) Să se arate că există A, B ∈ V astfel ı̂ncât det(A · B) = det(B · A) ∈ U .
f ) Să se arate că dacă C ∈ T şi C are 8 elemente egale, atunci det C = 0.
g) Să se arate că există M ∈ T cu det M 6= 0 şi pentru care M are 7 elemente egale.
11
SUBIECTUL IV
x3 − 3x2 + 4
Se consideră funcţia f : R∗ → R, f (x) = ·
x2
a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ (−∞, 0) ∪ (0, ∞).
b) Să se determine punctul de extrem local al funcţiei f .

c) Să se determine ecuaţia asimptotei verticale la graficul funcţiei f .
d) Să se arate că funcţia f este convexă pe fiecare dintre intervalele (−∞, 0) şi (0, ∞).
e) Să se determine numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei f (x) = 3.
f ) Să se calculeze lim (f (x) − x).

x→∞
Z 2
g) Să se arate că f (x) dx > 0.
1
12
M2
specializările
Filiera teoretică: profil Uman, specializarea ştiinţe sociale; Filiera vocaţională: profil Militar, specializarea ştiinţe
sociale
SUBIECTUL I
a) Să se determine aria unui pătrat cu perimetrul egal cu 8.
b) Să se determine lungimea ı̂nălţimii unui triunghi echilateral având latura de lungime 4.
c) Se consideră triunghiul ABC cu m(∢A) = 90◦ , AB = 6 şi AC = 10. Să se calculeze tg B.
d) Să se determine numărul real a, astfel ı̂ncât punctul A(2, a) să aparţină dreptei de ecuaţie x + y + 1 = 0.
e) Să se scrie coordonatele mijlocului segmentului determinat de punctele A(1, 2) şi B(3.4).
3 π
f ) Dacă sin x = , x ∈ 0, , să se calculeze cos x.
4 2
SUBIECTUL II
(
x+y =3
1. a) Să se determine x, y ∈ R, astfel ı̂ncât .
2x − 3y = −4
√ √ √
b) Să se determine cel mai mare element al mulţimii A = {10 3, 299, 12 2}.
c) Să se calculeze S = log2 8 + log2 2−1 .
d) Să se determine x ∈ R, astfel ı̂ncât 2X + 2x+1 = 3.
1 1 1 1
e) Să se calculeze numărul complex + 2 + 3 + 4 ·
i i i i
1
x2 +1
b) Să se arate că dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală către −∞ la graficul funcţiei f .
c) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ R.
Z 1
0
e) Să se calculeze lim x2 f (x).
x→∞
SUBIECTUL III
Pentru n ∈ N∗ , se consideră funcţiile f : R → R şi fn : R → R, f (x) = x − 2007, fn (x) = (f ◦ f ◦ . . . ◦ f )(x).
| {z }
de n ori f
b) Să se rezolve ecuaţia f (x + 1) − f ((x + 1)2 ) = −2, x ∈ R.
c) Să se calculeze f (1) · f (2) · . . . · f (3000).
d) Să se calculeze f2 (x), x ∈ R.
e) Să se arate că fn (x) = x − n · 2007, pentru n ∈ N∗ şi x ∈ R.
f ) Să se determine funcţia g : R → R, astfel ı̂ncât f (g(x)) = f3 (x), (∀) x ∈ R.

n2 (n + 1)2
g) Să se demonstreze că f (13 ) + f (23 ) + . . . + f (n3 ) = − 2007n, (∀) n ∈ N∗ .
4
13
SUBIECTUL IV
3
(x2 + 4)(x2 + 1)
1 1
a) Să se demonstreze că f (x) = − , (∀) x ∈ R.
x2 + 1 x2 + 4
b) Să se calculeze f ′ (x), pentru x ∈ R.
c) Să se arate că funcţia f este descrescătoare pe [0, ∞).
d) Să se determine ecuaţia asimptotei orizontale la graficul funcţiei f către +∞.

3
e) Să se arate că f (x) ≤ , (∀) x ∈ R.
4
Z 4
f ) Să se calculeze f ′ (x) dx.
3
√ √ √ √
g) Să se calculeze lim f ( 5) + f ( 8) + f ( 11) + . . . + f ( 3n + 2) .
n→∞
14
M3
SUBIECTUL I
a) Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei 3x2 − 12x + 9 = 0.
b) Să se determine mulţimea valorilor lui x care verifică x2 + 5x − 6 ≤ 0.
c) Să se rezolve ecuaţia 9x − 4 · 3x + 3 = 0.
d) Să se determine valoarea lui x pentru care funcţia f : R → R, f (x) = x2 − 4x + 9 ia valoarea minimă.
e) Să se arate că x2 + 4x + 5 ≥ 0, (∀) x ∈ R.
f ) Să se calculeze log 13 2 − log 31 18 + log 13 3.
SUBIECTUL II
1. a) Să se determine numărul submulţimilor de trei elemente impare ale mulţimii A = {0, 1, 2, 3, 4, 5}.
b) Să se calculeze câte numere de şase cifre distincte se pot forma cu elementele mulţimii A.
c) Să se calculeze C60 + C61 + . . . + C66 .
d) Să se calculeze câte numere de trei cifre distincte scrise cu elemente din A sunt divizibile cu 5.
e) Să se calculeze A36 .
2. a) Să se calculeze perimetrul pătratului de arie 25.
√
b) Să se calculeze aria unui romb cu diagonalele de 3 şi respectiv de 3 3.
√
c) Să se calculeze aria unui triunghi echilateral cu ı̂nălţimea 6 3.
d) Să se calculeze lungimea diagonalei unui cub cu volumul de 27.
√
e) Să se calculeze aria unui triunghi dreptunghic isoscel cu ipotenuza de 2.
SUBIECTUL III
Fie dreptele paralele d1 şi d2 . Alte două drepte paralele d3 şi d4 , care formează cu d1 unghiuri de 30◦ , intersectează
dreptele d1 ı̂n A şi B,iar d2 ı̂n C şi D astfel ı̂ncât punctele B şi D să fie ı̂n semiplane diferite determinate de dreapta
AC.
a) Să se arate că ABCD este paralelogram.
b) Dacă notăm cu O intersecţia diagonalelor paralelogramului ABCD, să se arate că triunghiurile AOB şi COD
sunt congruente.
c) Să se arate că triunghiurile AOB şi AOD au aceeaşi arie.
d) Să se calculeze cât la sută din aria paralelogramului ABCD reprezintă aria triunghiului DOC.
e) Să se calculeze măsurile unghiurilor paralelogramului ABCD.
f ) Dacă distanţa dintre dreptele d1 şi d2 este 4, să se calculeze lungimea lui AD
g) Dacă DC = 8, să se calculeze aria lui ABCD.
SUBIECTUL IV
Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 3x + 2.
a) Să se determine coordonatele punctelor de intersecţie a graficului funcţiei cu axele de coordonate.
b) Să se calculeze aria triunghiului format de graficul funcţiei cu axele de coordonate.
f (3) − f (2)
c) Să se calculeze ·
3−2
d) Să se calculeze f (0) − f (1) + f (2).
e) Să se rezolve ecuaţia |f (x)| = 3.
f ) Să se determine valorile lui x pentru care f (x) ≥ 0.
g) Să se determine pentru ce valori ale lui m funcţia g : R → R, g(x) = f (x) − mx este crescătoare.
15
BACALAUREAT 2008
SESIUNEA IULIE
MT1
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică - informatică.

Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică - informatică.
SUBIECTUL I
1. Fie fracţia zecimală periodică 0, (769230) = 0, a1 a2 a3 . . .. Să se calculeze a1 + a2 + a3 + . . . + a2008 .
2. Să se arate că dreapta de ecuaţie y = 2x − 1 nu intersectează parabola de ecuaţie y = x2 + x + 1.
3. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia log2 x + log4 x2 = 6.

4. Într-o clasă sunt 25 de elevi dintre care 13 sunt fete. Să se determine numărul de moduri ı̂n care se poate alege
un comitet reprezentativ al clasei format din 3 fete şi 2 băieţi.
5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, −1) , B(−1, 1) , C(1, 3) şi D(a, 4), a ∈ R.
Să se determine a pentru care dreptele AB şi CD sunt perpendiculare.

3π 4 α
6. Ştiind că α ∈ π, şi că sin α = − , să se calculeze tg ·
2 5 2
SUBIECTUL II
1. Fie matricea A ∈ M2 (R). Se notează cu X t transpusa unei matrice pătratice X şi cu Tr(X) suma elementelor
de pe diagonala principală a matricei X.
a) Să se demonstreze că Tr(A + At ) = 2Tr(A).

b) Să se demonstreze că dacă Tr(A · At ) = 0, atunci A = O2 .
c) Să se demonstreze că dacă suma elementelor matricei A · At este egală cu 0, atunci det(A) = 0.

1 0 1 2
2. Se consideră matricele I2 = ,A= şi mulţimea K = {aI2 + bA | a, b ∈ Q}.
0 1 3 −1
a) Să se arate că A2 ∈ K.

b) Să se arate că mulţimea K este parte stabilă ı̂n raport cu ı̂nmulţirea matricelor din M2 (Q).
c) Să se arate că pentru orice X ∈ K, X 6= O2 există Y ∈ K astfel ı̂ncât X · Y = I2 .
SUBIECTUL III
√ √
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + x + 1 − x2 − x + 1.
a) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă orizontală spre +∞.
b) Să se studieze monotonia funcţiei f .
n
f (1) + f (2) + . . . + f (n)
c) Să se calculeze lim .
n→∞ n
Z 1 p
2. Se consideră şirul (In )n≥1 , In = xn 1 − x2 dx.
0
b) Să se arate că (n + 2)In = (n − 1)In−2 pentru orice n ∈ N, n ≥ 3.
c) Să se calculeze lim In .
n→∞
1
MT2
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, specializarea toate calificările profesionale; profilul resurse, specializarea toate
calificările profesionale; profilul tehnic, specializarea toate calificările profesionale.
SUBIECTUL I
−1 r
3 8
1. Să se calculeze − 3 ·
2 27
2. Se consideră funcţiile f : R → R, f (x) = 3x + 1 şi g : R → R, f (x) = 5 − x. Să se determine coordonatele
punctului de intersecţie a graficelor funcţiilor f şi g.
3. Să se rezolve ecuaţia 31−x = 9.
4. Să se rezolve ecuaţia log5 (x + 2) − log5 (2x − 5) = 1.
5. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(1, −1) şi este paralelă cu dreapta y = x.
√
6. Să se calculeze perimetrul unui triunghi echilateral care are aria egală cu 3.
SUBIECTUL II
   
0 1 1 1 0 0
1. În M3 (R) se consideră matricele A = 0 0 1 şi B = I3 + A, unde I3 = 0 1 0.
0 0 0 0 0 1
a) Să se calculeze A · B.
b) Să se calculeze A2 + A3 , unde A2 = A · A şi A3 = A2 · A.
c) Să sedemonstreze
 că dacă X ∈ M3 (R) şi A · X = X · A, atunci există numerele reale a, b, c astfel ı̂ncât
a b c
X = 0 a b .
0 0 a
2. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + bX + c, cu a, b, c ∈ R având rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ R.
a) Să se determine numărul real c ştiind că f (1) + f (−1) = 2a + 1.
b) Ştiind că a = −3, b = 1, c = 1, să se determine rădăcinile reale ale polinomului f.

x 1 x 2 x3

c) Să se exprime ı̂n funcţie de numerele reale a, b, c determinantul D = x2 x3 x1 .
x 3 x 1 x2
SUBIECTUL III
x+1
ex
x
a) Să se verifice că f ′ (x) = −
pentru orice x ∈ R.
ex
b) Să se determine asimptota către +∞ la graficul funcţiei f .
c) Să se arate că f (x) ≤ 1 pentru orice x ∈ R.
1
2. Pentru orice n ∈ N∗ se consideră funcţiile fn : [0, 1] → R, fn (x) = ·
xn + 4
Z
a) Să se calculeze (x + 4)2 · f1 (x) dx, unde x ∈ [0, 1].
Z 1
b) Să se calculeze xf2 (x) dx.
0
c) Să se arate că aria suprafeţei planecuprinse ı̂ntre graficul funcţiei f2008 , axa Ox şi dreptele x = 0 şi x = 1
1 1
este un număr din intervalul , .
5 4
2
MT3
SUBIECTUL I
√ √ √ √
1. Să se determine n ∈ N pentru care 50 − 128 + 200 = n.
2. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât ecuaţia x2 + (m − 1)x − m = 0 să aibă rădăcini reale egale.
3. Triunghiul ABC are AB = 10, m(∢B) = 60◦ şi m(∢C) = 45◦ . Să se calculeze lungimea laturii AC.
4. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A(3, −3) şi B(1, 2).
5. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât numerele x + 2, 3x + 2, 6x + 5 să fie termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
6. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia lg2 x + 5 lg x + 6 = 0.
SUBIECTUL II
1
Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x⊥y = (xy − x − y + 3), (∀) x, y ∈ R.
2
1
a) Să se demonstreze că x⊥y = (x − 1)(y − 1) + 1, (∀) x, y ∈ R.
2
b) Să se verifice că legea de compoziţie ”⊥” este asociativă pe R.
c) Se consideră mulţimea M = (1, +∞). Să se arate că pentru oricare x, y ∈ M , rezultă că x⊥y ∈ M .
d) Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 5x ⊥3x−3 = 1.
e) Să se rezolve ı̂n R inecuaţia (x + 2)⊥(x − 3) < 1.
f ) Să se determine n ∈ Z, astfel ı̂ncât x⊥x⊥x = 2n · (x − 1)3 , (∀) x ∈ R.
SUBIECTUL III
   
0 1 1 1 0 0
Se consideră matricele A, I3 ∈ M3 (R), A = 1 0 1 şi I3 = 0 1 0.
1 1 0 0 0 1
a) Să se calculeze A − 2I3 .
b) Să se calculeze det(2A).
c) Să se determine numărul real x pentru care A2 = A + xI3 .

1 1
d) Să se arate că matricea A − I3 este inversa matricei A.
2 2
 
5
e) Să se determine matricea X ∈ M3,1 (R) din ecuaţia matriceală A · X = 4.
3
f ) Să se determine x ∈ R pentru care det(A + xI3 ) = x3 .
3
SESIUNEA AUGUST
MT1

SUBIECTUL I
1. Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor complexe ecuaţia z 2 = −9.
2. Să se determine a ∈ R∗ pentru care ecuaţia ax2 + (3a − 1)x + a + 3 = 0 are soluţii reale.
3. Să se rezolve ı̂n mulţimea [0, 2π] ecuaţia cos 4x = 1.
4. Să se determine numărul funcţiilor f : {1, 2, 3, 4, 5} → {1, 2, 3, 4, 5} cu proprietatea că f (1) = f (2).
5. Să se calculeze lungimea razei cercului ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi care are lungimile laturilor 13, 14, 15.
π π AB √
6. Triunghiul ABC are B = , C = · Să se demonstreze că = 2.
6 4 AC
SUBIECTUL II
 
0 0 1
1. Se consideră matricea A = 0 1 0 ∈ M3 (R).
1 0 0
a) Să se calculeze det(A).

b) Să se determine A−1 .
c) Să se arate că (I3 + A)n = 2n−1 (I3 + A), (∀) n ∈ N∗ .
2. Pentru fiecare n ∈ N∗ considerăm polinomul fn = X 3n + 2X 2 − 4X − 1 ∈ C[X].

a) Să se arate că f1 nu este divizibil cu polinomul g = X − 2.
b) Să se determine suma coeficienţilor câtului ı̂mpărţirii polinomului f3 la X − 1.
c) Să se arate că restul ı̂mpărţirii polinomului fn la polinomul h = X 2 + X + 1 nu depinde de n.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ax − xa , a > 0.
a) Să se calculeze f ′ (1).

b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul de abscisă x = a.
c) Să se arate că, dacă f (x) ≥ 0, (∀) x > 0, atunci a = e.
Z e
2. Se consideră şirul (In )n≥1 , In = lnn x dx.
1
b) Să se arate că In = e − nIn−1 , (∀) n ≥ 2.
c) Să se arate că şirul (In )n≥1 este convergent.
4
MT2

SUBIECTUL I
1. Să se calculeze suma 1 + 5 + 9 + 13 + . . . + 25.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = mx2 − mx + 2, m ∈ R∗ . Să se determine numărul real nenul m ştiind că
valoarea minimă a funcţiei este egală cu 1.
3. Să se calculeze log2 (tg 45◦ ) + log2 (ctg 45◦ ).

√ √ √ √
4. Să se calculeze probabilitatea ca alegând un număr din mulţimea A = { 2, 3, 4, . . . , 11}, acesta să fie
iraţional.
5. Să se determine ecuaţia dreptei care conţine punctul A(2, −3) şi este paralelă cu dreapta x + 2y + 5 = 0.
6. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ABC ştiind că AB = 6, AC = 10 şi m(∢A) = 60◦ .
SUBIECTUL II
     
1 2 −1 1 x
1. Se consideră matricele A = 2 a 1 , B = 1 şi X = y .
0 2 3 1 z
a) Să se scrie sistemul asociat ecuaţiei matriceale A · X = B.

b) Să se determine a ∈ R pentru care det(A) = 0.

x + 2y − z = 1

x0
c) Dacă a ∈ R\{2, 6} şi (x0 , y0 , z0 ) este soluţia sistemului 2x + ay + z = 1 , să se demonstreze că nu
 z0
2y + 3z = 1

depinde de a.
2. Se consideră polinomul f = (X + 1)2008 + (X − 1)2008 având forma algebrică f = a2008 X 2008 + . . . + a1 X + a0 ,

unde a0 , a1 , . . ., a2008 sunt numere reale.
a) Să se calculeze f (−1) + f (1).

b) Să se determine suma coeficienţilor polinomului f .
c) Să se determine restul ı̂mpărţirii lui f la X 2 − 1.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funcţia f : (0, +∞) → R, f (x) = x ln x − x.
a) Să se verifice că f ′ (x) = ln x pentru orice x > 0.

b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul de abscisă x0 = 1.
c) Să se demonstreze că funcţia f este convexă pe (0, +∞).
2. Pentru orice n ∈ N∗ se consideră funcţiile fn : [0, 1] → R, fn (x) = xn + 1.

Z
a) Să se determine f1 (x) dx, unde x ∈ [0, 1].
p
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse ı̂ntre graficul funcţiei g : [0, 1] → R, g(x) = f1 (x), axa Ox
şi dreptele de ecuaţii x = 0 şi x = 1.
Z 1p √
c) Să se arate că fn (x) dx ≤ 2 pentru orice n ∈ N∗ .
0
5
MT3
SUBIECTUL I
(
x+y =1
1. Să se rezolve sistemul , x, y ∈ R.
xy = 0
√
2. Să se calculeze S = log3 27 + log 31 3 − log√3 1 + log3 3.
3. Să se afle suma primilor 10 termeni ai unei progresii aritmetice (an )n≥1 , ştiind că a1 = 3 şi a5 = 11.
4. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(1, −1) şi este perpendiculară pe dreapta de ecuaţie
x + y + 1 = 0.
2
−4
5. Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia (0, 5)x = (0, 125)2+x .
6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că BC = 12, m(∢A) = 60◦ , m(∢B) = 75◦ .
SUBIECTUL II
Pe mulţimea H = {x ∈ N | x este civizor al lui 12} se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = c.m.m.d.c (x, y), (∀) x,
y ∈ H.
a) Să se precizeze elementele mulţimii H.
b) Să se arate că pentru oricare x, y ∈ H, rezultă că x ⋆ y ∈ H.
c) Să se verifice că [(12 ⋆ 6) ⋆ 4] ⋆ 2 = 12 ⋆ [6 ⋆ (4 ⋆ 2)].
d) Să se rezolve ecuaţia 6 ⋆ x = 2.
e) Să se demonstreze că legea de compoziţie ”⋆” este asociativă pe H.
f ) Să se demonstreze că legea de compoziţie ”⋆” are element neutru pe H.
SUBIECTUL III
2
a −4 −1
Se consideră mulţimea de matrice M = A(a) ∈ M2 (R) A(a) = , a ∈ R şi matricele B =
a−2 2a − 1

−3 −1 1 0
, I2 = .
7 1 0 1

5 −1
a) Să se determine a ∈ R pentru care A(a) = .
1 5

−3 −1 5 −1
b) Să se calculeze C = 2 + .
7 1 1 5
c) Să se verifice că B 2 = −2B − 4I2 .
d) Să se calculeze det A(3).
e) Să se arate că dacă matricea X ∈ M2 (R) ı̂ndeplineşte condiţia X 2 + 2X + 4I2 = O2 , atunci X 3 = 8I2 .
f ) Să se determine a ∈ R cu proprietatea că det A(3) = 0.
6
BACALAUREAT 2009
SESIUNEA IULIE
MT1

SUBIECTUL I
√
1. Să se determine partea reală a numărului complex ( 3 + i)6 .
1
2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = √ · Să se calculeze (f ◦ f )(512).
3
x
3. Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia cos 2x + sin x = 0.
4. Se consideră mulţimea M = {0, 1, 2, 3, 4, 5}. Să se determine numărul tripletelor (a, b, c) cu proprietatea că a, b,
c ∈ M şi a < b < c.
5. Să se calculeze distanţa dintre dreptele paralele de ecuaţii x + 2y = 6 şi 2x + 4y = 11.
−→ −−→
6. Paralelogramul ABCD are AB = 1, BC = 2 şi m(∢BAD) = 60◦ . Să se calculeze produsul scalar AC · AD.
SUBIECTUL II

ax + by + cz = b

∗
1. Pentru a, b, c ∈ R , se consideră sistemul cx + ay + bz = a , x, y, z ∈ R.

bx + cy + az = c

a) Să se arate că determinantul sistemului este ∆ = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca).

b) Să se rezolve sistemul ı̂n cazul ı̂n care este compatibil determinat.
c) Ştiind că a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca = 0, să se arate că sistemul are o infinitate de soluţii (x, y, z), astfel
ı̂ncât x2 + y 2 = z − 1.

a b
2. Se consideră mulţimea G = a, b, c ∈ Z 4 .
0 c
a) Să se determine numărul elementelor mulţimii G.
b) Să se dea un exemplu de matrice A ∈ G cu proprietatea că det A 6= 0 şi det A2 = 0̂.

1̂ 0̂
c) Să se determine numărul soluţiilor ecuaţiei X 2 = , X ∈ G.
0̂ 0̂
SUBIECTUL III
x2 + x + 1
1. Se consideră funcţia f : R\{−1} → R, f (x) = ·
x+1
a) Să se determine ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f .
b) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ R\{−1}.
c) Să se demonstreze că funcţia f este concavă pe intervalul (−∞, −1).
2π
fn (x)
Z
2. Pentru orice n ∈ N∗ se consideră funcţia fn : R → R, fn (x) = | sin nx| şi numărul In = dx.
π x
Z π
a) Să se calculeze f2 (x) dx.
0
b) Să se arate că In ≤ ln 2, (∀) n ∈ N∗ .

2 1 1 1
c) Să se arate că In ≥ + + ... + , (∀) n ∈ N∗ .
π n+1 n+2 2n
1
MT2

SUBIECTUL I
1. Se consideră progresia aritmetică (an )n≥1 ı̂n care a1 = 3 şi a3 = 7. Să se calculeze suma primilor 10 termeni ai
progresiei.
2. Să se determine numerele reale m pentru care punctul A(m, −1) aparţine graficului funcţiei f : R → R, f (x) =
x2 − 3x + 1.
3. Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia log5 (2x + 3) = 2.

4. Să se calculeze numărul submulţimilor cu 3 elemente ale unei mulţimi care are 5 elemente.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1, −2), B(1, 2) şi C(2, −1). Să se calculeze distanţa de la
punctul C la mijlocul segmentului AB.
6. Triunghiul ABC are AB = 8, AC = 8 şi m(∢BAC) = 30◦ . Să se calculeze aria triunghiului ABC.
SUBIECTUL II
     
3 1 1 0 3 4 1 0 0
1. Se consideră matricele A = 0 3 1, B = 0 0 3, I3 = 0 1 0 şi funcţia f : M3 (R) → M3 (R),
0 0 3 0 0 0 0 0 1
f (X) = X 2 − 3X + I3 , unde X 2 = X · X.
a) Să se calculeze det(I3 + B).

b) Să se demonstreze că f (A) = I3 + B.
c) Să se arate că (f (A))3 = I3 + 3B + 3B 2 , unde (f (A))3 = f (A) · f (A) · f (A).
2. Pe mulţimea numerelor ı̂ntregi se definesc legile de compoziţie x ⋆ y = x + y − 3 şi x ◦ y = (x − 3)(y − 3) + 3.
a) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor ı̂ntregi ecuaţia x ◦ x = x ⋆ x.

b) Să se determine numărul ı̂ntreg a care are proprietatea că x ◦ a = 3, oricare ar fi numărul ı̂ntreg x.
(
x ⋆ (y + 1) = 4
c) Să se rezolve sistemul de ecuaţii , unde x, y ∈ Z.
(x − y) ◦ 1 = 5
SUBIECTUL III
3
1. Se consideră funcţia f : R∗ → R, f (x) = x3 + ·
x
a) Să se calculeze f ′ (x), x ∈ R∗ .
f (x) − f (1)
x→1 x−1
√
2. Se consideră funcţia f : [0, 1] → R, f (x) = x 2 − x2 .
a) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia ı̂n jurul axei Ox, a graficului funcţiei f .
Z 1
0
Z x
f (t) dt
0
x→0 x2
2
MT3
SUBIECTUL I
1. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element din mulţimea {0, 1, 2, 3, 4}, acesta să fie soluţie a ecuaţiei
x2 − 4x + 3 = 0.
2. Să se calculeze suma 1 + 2 + 3 + . . . + 40.
3. Să se determine valorile parametrului real m astfel ı̂ncât ecuaţia x2 − 4mx + 1 = 0 să aibă soluţii reale.
4. Să se calculeze distanţa de la punctul A(1, 2) la dreapta d : x + y + 1 = 0.
5. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia 72x − 8 · 7x + 7 = 0.

1
6. Să se calculeze cos 135◦ + 3 sin 135◦ .
2
SUBIECTUL II
Pe mulţimea numerelor ı̂ntregi se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = xy + 2x + 2y + a, cu a ∈ Z.
a) Să se determine a ∈ Z ştiind că legea ”⋆” admite element neutru.
b) Pentru a = 2 să se demonstreze că legea ”⋆” este asociativă.
c) Dacă a = 2 să se arate că (x + y + 2) ⋆ z = (x ⋆ z) + (y ⋆ z) + 2, pentru orice x, y, z ∈ Z.
d) Pentru a = 2 să se determine mulţimea M = {x ∈ Z | există x′ ∈ Z, astfel ı̂ncât x ⋆ x′ = −1}.
e) Pentru a = 2 să se determine x, y ∈ Z, astfel ı̂ncât x ⋆ y = 3.
f ) Fie mulţimea H = {−3, −1}. Să se determine a ∈ Z astfel ı̂ncât, pentru oricare x, y ∈ H, să rezulte că x ⋆ y ∈ H.
SUBIECTUL III

1
a a2
Fie numerele reale a, b, c şi determinantul D = 1 b b2 .
1 c c2
a) Să se calculeze D pentru a = 1, b = 2 şi c = 3.

b) Să se arate că dacă a = b, atunci D = 0.
c) Pentru b = 2 şi c = 3, să se determine a ∈ R, astfel ı̂ncât D = 2.
d) Să se demonstreze că D = (b − a)(c − a)(c − b).
e) Să se arate că dacă D = 0, atunci cel puţin două dintre numerele a, b şi c sunt egale.
f ) Să se arate că dacă a, b, c ∈ Z, atunci D este număr ı̂ntreg par.
3
SESIUNEA AUGUST
MT1

SUBIECTUL I
√
1. Să se arate că numărul (1 + i 3)3 este ı̂ntreg.
2. Să se determine imaginea funcţiei f : R → R, f (x) = x2 − x + 2.

√
3. Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia −2x + 1 = 5.
4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr ab din mulţimea numerelor naturale de două cifre, să avem
a + b = 4.
5. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(−1, 1) şi este perpendiculară pe dreapta d : 5x−4y+1 =
0.
π π
6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC ştiind că AB = 6, B = şi C = ·
4 6
SUBIECTUL II
 
a a+1 a+2
1. Se consideră matricea A =  b b+1 b + 2 , cu a, b ∈ R.
1 1 a
a) Să se arate că det(A) = (a − b)(a − 1).

b) Să se calculeze det(A − At ).
c) Să se arate că rang(A) ≥ 2, (∀) a, b ∈ R.
2. Se consideră polinomul f ∈ R[X], f = X 3 + pX 2 + qX + r, cu p, q, r ∈ (0, ∞) şi cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.
a) Să se demonstreze că f nu are rădăcini ı̂n intervalul [0, ∞).

b) Să se calculeze x31 + x32 + x33 ı̂n funcţie de p, q şi r.
c) Să se demonstreze că dacă a, b, c sunt trei numere reale astfel ı̂ncât a + b + c < 0, ab + bc + ca > 0 şi abc < 0,
atunci a, b, c ∈ (−∞, 0).
SUBIECTUL III
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2x + ln(x2 + x + 1).
a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare.

b) Să se demonstreze că funcţia f este bijectivă.
c) Să se arate că graficul funcţiei f nu are asimptotă oblică spre +∞.
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = {x}(1 − {x}), unde {x} este partea fracţionară a numărului real x.
Z 1
a) Să se calculeze f (x) dx.
0
b) Să se demonstreze că funcţia f admite primitive pe R.
Z a+1
c) Să se arate că valoarea integralei f (x) dx nu depinde de numărul real a.
a
4
MT2

SUBIECTUL I
1. Să se calculeze 2 log3 4 − 4 log3 2.

2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2x−1 + 2x = 12.
3. Să se determine numărul natural n, n ≥ 1 ştiind că A1n + Cn1 = 10.
4. Fie funcţia f : [0, 2] → R, f (x) = −4x + 3. Să se determine mulţimea valorilor funcţiei f .
−→ −−→ −−→
5. Se consideră triunghiul echilateral ABC ı̂nscris ı̂ntr-un cerc de centru O. Să se arate că OA + OB + OC = ~0.
6. Să se calculeze sin 135◦ .
SUBIECTUL II

  
1 0 1 1 a b
1. În mulţimea M3 (Z) se consideră matricele F = 0 1 0 şi A = 0 1 c .
0 0 1 0 0 1
 
2 3 4
a) Să se determine numerele a, b şi c astfel ı̂ncât A + F = 0 2 5.
0 0 2
b) Să se arate că pentru a = c = 0 şi b = −1 matricea A este inversa matricei F .
 
1 2 3
c) Să se rezolve ecuaţia F · X = 4 5 6, unde X ∈ M3 (Z).
7 8 9
2. Pe mulţimea R se consideră legea de compoziţie x ⋆ y = 2xy − x − y + 1.
a) Să se arate că x ⋆ y = xy + (1 − x)(1 − y), oricare ar fi x, y ∈ R.
b) Să se arate că legea de compoziţie ”⋆” este asociativă.
c) Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x ⋆ (1 − x) = 0.
SUBIECTUL III
x2 − 1
x2 + 1
4x
a) Să se arate că f ′ (x) = , oricare ar fi x ∈ R.
(x2 + 1)2

1
c) Ştiind că g : R∗ → R, g(x) = f (x) + f , să se determine
x
g(x) + g(x2 ) + g(x3 ) + . . . + g(x2009 ) + x2010

lim ·
x→0 x2009
Z e2
2. Se consideră In = x lnn x dx, pentru orice n ∈ N.
e
b) Să se arate că In ≤ In+1 , oricare ar fi n ∈ N.
e2 (e2 · 2n − 1) n
c) Să se demonstreze că are loc relaţia In = − In−1 , pentru orice n ∈ N∗ .
2 2
5
MT3
SUBIECTUL I
1. Să se determine funcţia f : R → R, f (x) = ax + b, a 6= 0, ştiind că punctele A(−1, 0); B(0, 2) aparţin graficului
funcţiei.
2. Să se calculeze ~v = 4~a − 2~b + ~c, unde ~a = 5~i − 7~j, ~b = −2~i + 3~j, ~c = 5~i + 5~j.
3. Să se calculeze cos 135◦ + cos 45◦ .

x1 x2
4. Să se calculeze valoarea expresiei E = + , unde x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei x2 − 6x + 4.
x2 x1
5. Să se rezolve ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia lg(2x + 4x + 4) = 1.
√ √
6. Să se calculeze |2 − 3 2| + |3 − 2 2|.
SUBIECTUL II
Pe mulţimea numerelor naturale se defineşte legea de compoziţie x ⋆ y = r, unde r este restul ı̂mpărţirii produsului
x · y la 10. Se admite că legea ”⋆” este asociativă pe N. Se consideră mulţimea I = {1, 3, 5, 7, 9}.
a) Să se arate că 10 ⋆ x = 0, (∀) x ∈ N.
b) Să se calculeze 5 ⋆ 5 ⋆ 5 ⋆ 5 ⋆ 5.
c) Să se arate că x ⋆ y ∈ I, pentru oricare x, y ∈ I.
d) Să se demonstreze că legea ”⋆” determină pe mulţimea I\{5} o structură de grup comutativ.
e) Să se calculeze 2 ⋆ 4 ⋆ 6 ⋆ . . . ⋆ 2008 ⋆ 2010.
f ) Să se demonstreze că legea ”⋆” nu admite element neutru.
SUBIECTUL III

1 −3 1 0 0 0
Fie matricele A = , I2 = , O2 = .
1 −2 0 1 0 0
b) Să se arate că det(A) = det(A2 ).
c) Să se determine x, y ∈ R pentru care are loc egalitatea A2 + xA + yI2 = O2 .
d) Să se verifice egalitatea A + A2 + A3 = O2 .
e) Să se calculeze A + A2 + . . . + A28 .
f ) Să se arate că pentru orice a ∈ R matricea aI2 + A este inversabilă.
6
BACALAUREAT 2010
SESIUNEA SPECIALĂ
Proba E c)

SUBIECTUL I
1. Calculaţi produsul de numere complexe i · i3 · i5 · i7 · i11 .

2. Verificaţi dacă funcţia f : R → R, f (x) = x3 + x + 1 este injectivă.
√
3
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 42x = 8.
4. Care este probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de trei cifre, produsul cifrelor
sale să fie impar?
−−→ −−→
5. Un paralelogram ABCD are AD = 6, AB = 4 şi m(ÂDC) = 120◦ . Calculaţi |AD + AB|.
√ !
1 3
6. Calculaţi sin arcsin .
2 3
SUBIECTUL II

−1 2 5 −4
1. Fie matricele A = şi B = .
−3 4 3 −2
a) Verificaţi dacă det(A) = det(B).

a b
b) Demonstraţi că pentru orice matrice X = ∈ M2 (C), are loc egalitatea X 2 = (a + d)X − (ad − bc)I2 .
c d
c) Demonstraţi că An − B n = (2n − 1)(A − B), pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2. Fie polinomul f = nX n + (n − 1)X n−1 + . . . + 2X 2 + X, unde n ∈ N şi n ≥ 2.
a) Calculaţi suma coeficienţilor polinomului f .
b) Pentru n = 4, determinaţi restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul g = X 2 − 1.
c) Demonstraţi că dacă n este număr par, atunci restul ı̂mpărţirii polinomului f la g = X 2 − 1 este egal cu
n2 n(n + 2)
X+ ·
4 4
SUBIECTUL III
√
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x + 1 − x2 + 2.
a) Arătaţi că funcţia f este strict crescătoare pe R.
b) Determinaţi ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f spre −∞.
c) Arătaţi că funcţia f este concavă pe R.
Z e
2. Fie şirul (In )n≥1 definit prin In = lnn x dx, oricare ar fi n ∈ N∗ .
1
a) Calculaţi I2 .
b) Arătaţi că şirul (In )n≥1 este mărginit.
c) Calculaţi lim In .
n→∞
1
SESIUNEA IUNIE
M1

SUBIECTUL I
1. Calculaţi ((1 − i)(i − 1))4 .

3−x
2. Arătaţi că funcţia f : (−3, 3) → R, f (x) = ln este impară.
3+x
3. Determinaţi soluţiile ı̂ntregi ale inecuaţiei x2 + 2x − 8 < 0.
4. Câte elemente din mulţimea A = {1, 2, 3, . . . , 100} sunt divizibile cu 4 sau cu 5?
5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele M (1, −2), N (−3, −1) şi P (−1, 2). Determinaţi coordonatele
punctului Q astfel ı̂ncât M N P Q să fie paralelogram.
6. Triunghiul ABC are AB = 6, AC = 3 şi BC = 5. Calculaţi lungimea ı̂nălţimii [AD].
SUBIECTUL II

x − 2y − 8z = −65
 
 1 −2 −8
1. Fie sistemul 3x + y − 3z = 22 , unde x, y, z ∈ R şi matricea asociată sistemului A = 3 1 −3.
1 1 1

x + y + z = 28

a) Arătaţi că rangul matricei A este egal cu 2.

b) Rezolvaţi sistemul ı̂n R × R × R.
c) Determinaţi numărul soluţiilor sistemului din mulţimea N × N × N.

a b
2. Fie mulţimea de matrice A = a, b ∈ Z5 .
−b a
a) Determinaţi numărul elementelor mulţimii A.

3̂ 1̂ 0̂ 0̂
b) Arătaţi că există o matrice nenulă M ∈ A astfel ı̂ncât ·M = .
−1̂ 3̂ 0̂ 0̂
c) Rezolvaţi ı̂n mulţimea A ecuaţia X 2 = I2 .
SUBIECTUL III
x
1. Se consideră funcţia f : R\{−1} → R, f (x) = arctg ·
x+1
a) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f .
b) Studiaţi monotonia funcţiei f .
c) Determinaţi punctele de inflexiune ale funcţiei f .
Z n+1
2x − 1
2. Fie şirul (In )n≥1 definit prin In = dx, oricare ar fi n ∈ N∗ .
n x
a) Arătaţi că şirul (In )n≥1 este strict crescător.
b) Arătaţi că şirul (In )n≥1 este mărginit.
c) Calculaţi lim n(2 − In ).
n→∞
2
M2
Filiera teoretică, profilul real, specializarea stiinţe ale naturii.

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale.
SUBIECTUL I
1 √
1. Calculaţi log2 + 3 27.
8
2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : R → R, f (x) = x2 − 2x + 3.
2
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 − 3x −1
= 1.
4. Determinaţi câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulţimii {1, 2, 3, 4}.
5. Se consideră vectorii →
−
v 1 = 2~i − ~j şi →
−
v 2 = ~i + 3~j. Determinaţi coordonatele vectorului →
−
w = 2−
→
v1−−
→
v 2.
6. Un triunghi dreptunghic are AB = 3, AC = 4. Calculaţi lungimea ı̂nălţimii duse din A.
SUBIECTUL II

1 1
1 0
a) Calculaţi A2 − A.
b) Determinaţi inversa matricei A.

2010 2010
c) Rezolvaţi ecuaţia A · X = , X ∈ M (R).
2009 2010
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ Z3 [X], f = X 2 + X, g = X 2 + 2̂X + a, cu a ∈ Z3 .

a) Calculaţi f (0̂) + f (1̂).
b) Determinaţi rădăcinile polinomului f .
c) Demonstraţi că f (0̂) + f (1̂) + f (2̂) = g(0̂) + g(1̂) + g(2̂), pentru oricare a ∈ Z3 .
SUBIECTUL III
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 · ex .

a) Calculaţi f 0 (x).
b) Demonstraţi că funcţia f este descrescătoare pe intervalul [−2, 0].
e2 + 1
c) Demonstraţi că 0 ≤ f (x) + f (x2 ) ≤ , oricare ar fi x ∈ [−1, 0].
e
1
2. Se consideră funcţia f : R∗ → R, f (x) = x + ·
x
3
1
Z
a) Calculaţi f (x) − dx.
1 x
b) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia ı̂n jurul axei Ox a graficului funcţiei g : [1, 2] → R,
g(x) = f (x).
Z e
c) Calculaţi f (x) · ln x dx.
1
3
M4
SUBIECTUL I
√ √
1. Calculaţi log2 6 − log2 3.
2. Fie funcţia f : R → R, f (x) = x − 5. Calculaţi f (1) · f (2) · f (3) · . . . · f (10).
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 22x+1 − 2x+1 = 24.
4. Calculaţi numărul submulţimilor cu două elemente ale mulţimii A = {x ∈ N | x ≤ 8}.
5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 4) şi B(2, m). Ştiind că B aparţine dreptei de ecuaţie
y = 3x + 20 determinaţi coordonatele mijlocului segmentului [AB].
6. Calculaţi valoarea expresiei E(x) = cos x + sin 2x pentru x = 30◦ .
SUBIECTUL II
√ √
1. Pe mulţimea M = {a + b 2 | a, b ∈ Z} se defineşte legea de compoziţie x ◦ y = x + y + 2.
a) Arătaţi că x + y ∈ M , oricare ar fi x, y ∈ M .
b) Arătaţi că x · y ∈ M , oricare ar fi x, y ∈ M .
√
c) Determinaţi x ∈ M cu proprietatea că x(1 + 2)2 = 1.
1 1
d) Verificaţi dacă √ ◦ √ ∈ M.
1+ 2 3+2 2
e) Arătaţi că legea ”◦” este asociativă pe mulţimea M .
f ) Arătaţi că legea ”◦” determină pe mulţimea M o structură de grup.
SUBIECTUL III

2 2 1 0
1. Fie matricele M = , I2 = şi A(a) = M + aI2 , a ∈ R.
−1 −1 0 1
a) Arătaţi că M 2 = M .
b) Determinaţi matricea A(2010).
c) Determinaţi a ∈ R, pentru care det (A(a)) = 2.

1 0 −2
d) Arătaţi că A−1 (1) = .
2 1 3
e) Arătaţi că pentru oricare a ∈ Z matricea A(a) + (A(a))t este inversabilă, unde (A(a))t este transpusa
matricei A(a).

1 2
f ) Rezolvaţi ı̂n mulţimea M2 (R) ecuaţia matriceală X · A(1) = .
2 6
4
Subiect de rezervă
M1

SUBIECTUL I
√
1. Arătaţi că numărul i 2 − 1 este soluţie a ecuaţiei z 2 + 2z + 3 = 0.
2. Fie funcţiile f : R → R, f (x) = 2x + a şi g : R → R, g(x) = x2 − a. Determinaţi a ∈ R pentru care (f ◦ g)(x) > 0,
oricare ar fi x ∈ R.
√
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 − 2x + 1 = x + 1.
4. Determinaţi numărul elementelor mulţimii A = {1, 33 , 36 , 39 , . . . , 32010 }.

5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(3, 5), B(−2, 5) şi C(6, −3). Scrieţi ecuaţia medianei
corespunzătoare laturii [BC], ı̂n triunghiul ABC
π
6. Calculaţi sin ·
12
SUBIECTUL II

x + y + az = 1

1. Fie sistemul x + 2ay + z = −1 , unde x, y, z ∈ R şi a este parametru real.

2ax + y + (a + 1)z = 0

a) Rezolvaţi sistemul pentru a = 0.

b) Verificaţi dacă pentru a = −1 sistemul este compatibil.
c) Determinaţi a ∈ R pentru care sistemul are soluţie unică.
2. Fie m, n ∈ R şi polinomul f = X 3 − 3X 2 + mX − n care are rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ C.
a) Determinaţi valorile reale m şi n pentru care x1 = 2 + i.
b) Determinaţi valorile reale m şi n pentru care restul ı̂mpărţirii polinomului f la polinomul (X − 1)2 este egal
cu 0.
c) Arătaţi că, dacă toate rădăcinile polinomului f sunt reale şi m > 0, n > 0, atunci x1 , x2 , x3 sunt strict
pozitive.
SUBIECTUL III
√
1. Fie funcţia f : R → R, f (x) = 3
x3 − 3x + 2.
a) Arătaţi că dreapta de ecuaţie y = x este asimptotă oblică pentru graficul funcţiei f spre +∞.
b) Studiaţi derivabilitatea funcţiei f ı̂n punctul x = −2.
ln f (x)
c) Calculaţi lim ·
x→+∞ ln x
cos x
2 − cos2 x
Z π2
a) Calculaţi f (x) dx.
0
h πi
b) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe intervalul 0; .
2
Z 2π
c) Calculaţi x · f (x) dx.
0
5
M2

SUBIECTUL I
1. Se consideră o progresie aritmetică (an )n≥1 ı̂n care a3 = 5 şi a5 = 11. Calculaţi suma primilor şapte termeni ai
progresiei.
2. Se consideră funcţiile f, g : R → R, f (x) = 2x − 1, g(x) = x + 3. Determinaţi coordonatele punctului de
intersecţie a graficelor funcţiilor f şi g.
√
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x2 − 1 = 2.
4. Calculaţi a · b ştiind că a + b = 150 şi numărul a reprezintă 25% din numărul b.
5. Determinaţi m ∈ R pentru care punctele A(2, 3), B(4, 5) şi C(m + 1, m2 ) sunt coliniare.
1 π
6. Calculaţi cos x, ştiind că sin x = şi x ∈ 0, .
3 2
SUBIECTUL II

mx + y = −1
 
m 1 0 
1. Pentru m ∈ R se consideră matricea A =  1 1 1  şi sistemul de ecuaţii x + y + z = 3 , unde x, y,
1 1 m

x + y + mz = 0

z ∈ R.
a) Calculaţi determinantul matricei A.
b) Rezolvaţi sistemul pentru m = 0.
c) Verificaţi dacă sistemul este incompatibil pentru m = 1.
2. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie x ? y = (x − 4)(y − 4) + 4.
a) Demonstraţi că legea ”?” este asociativă.
b) Demonstraţi că x ? y ∈ (4, +∞), oricare ar fi x, y ∈ (4, +∞).
c) Calculaţi 1 ? 2 ? 3 ? . . . ? 2010.
SUBIECTUL III
2
1. Se consideră funcţia f : R∗ → R, f (x) = x2 + ·
x
b) Scrieţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul A(2, 5).
c) Determinaţi ecuaţia asimptotei verticale la graficul funcţiei f .
ln x √
2. Se consideră funcţiile f, g : (0, +∞) → R, f (x) = √ şi g(x) = 2 x(ln x − 2).
x
a) Demonstraţi că funcţia g este o primitivă a funcţiei f .
Z 4
b) Calculaţi f (x) dx.
1
Z e2
c) Calculaţi 2g(x) · f (x) dx.
1
6
SESIUNEA AUGUST
M1

SUBIECTUL I
√ √
1. Care dintre numerele 2 3 6 şi 3 3 3 este mai mare?
2. Determinaţi mulţimea valorilor funcţiei f : R → R, f (x) = |x|.
3. Determinaţi m ∈ R pentru care ecuaţia x2 − x + m2 = 0 are două soluţii reale egale.
√
4. Determinaţi numărul termenilor raţionali din dezvoltarea (1 + 4 2)41 .
5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1), B(−2, 3), C(1, −3) şi D(4, a), unde a ∈ R.
Determinaţi a ∈ R astfel ı̂ncât dreptele AB şi CD să fie paralele.

π π 3π
6. Fie mulţimea A = 0; ; ; π; . Care este probabilitatea ca, alegând un element din mulţimea A, acesta să
6 2 2
fie soluţie a ecuaţiei sin3 x + cos3 x = 1?
SUBIECTUL II
 
0 1 0
1. Fie matricea A = 0 0 1 ∈ M3 (R). Pentru n ∈ N∗ , notăm Bn = An + An+1 + An+2 .
a 0 0
a) Arătaţi că A2010 = a670 · I3 .

b) Determinaţi a ∈ R pentru care det(B1 ) = 0.
c) Determinaţi a ∈ R pentru care toate matricele Bn , n ∈ N∗ sunt inversabile.

3
2. Pe mulţimea R se defineşte legea x ? y = 2xy − 3x − 3y + m, m ∈ R. Fie mulţimea M = R\ .
2
a) Determinaţi m ∈ R astfel ı̂ncât x ? y ∈ M , pentru orice x, y ∈ M .
b) Pentru m = 6, arătaţi că (M, ?) este grup.
c) Pentru m = 6, demonstraţi că funcţia f : M → R∗ , f x = 2x − 3 este un izomorfism ı̂ntre grupurile (M, ?)
şi (R∗ , ·).
SUBIECTUL III
√
3
√
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 2x − 1 − 3 2x + 1.
a) Scrieţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul de abscisă x = 0, situat pe graficul funcţiei f .
b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale la graficul funcţiei f spre +∞.
√3
2n
f (1) + f (2) + . . . + f (n)
c) Calculaţi lim √ .
n→∞ − 2n + 1
3
Z 1
xn
2. Se consideră şirul (In )n≥1 , In = 2
dx.
0 x +x+1
a) Calculaţi I1 + I2 + I3 .
b) Arătaţi că şirul (In )n≥1 este descrescător.
c) Calculaţi lim In .
n→∞
7
M2
SUBIECTUL I
x+1
1. Determinaţi x ∈ Z pentru care −1 ≤ ≤ 1.
3
2. Determinaţi funcţia de gradul al doilea al cărei grafic conţine punctele A(0, 0), B(2, 2), C(−1, 2).
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia log2 (x + 3) − log2 x = 2.
4. Calculaţi probabilitatea ca alegând la ı̂ntâmplare un element n din mulţimea {1, 2, 3, 4} acesta să verifice inega-
litatea 2n ≥ n2 .
5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 0), B(1, −1), O(0, 0). Determinaţi coordonatele punc-
−−→ −→ −−→
tului C pentru care OC = 2OA + OB.
6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC ı̂n care AB = 6 şi m(ÂCB) = 30◦ .
SUBIECTUL II
 
1 0 0
1. Se consideră matricea A = 0 1 0.
1 0 1
 
1 0 0
b) Verificaţi dacă A−1 =  0 1 0, unde A−1 este inversa matricei A.
−1 0 1
 
1 1 1
c) Rezolvaţi ecuaţia A · X = 2 2 2, X ∈ M3 (R).
3 3 3
2. Fie polinomul f ∈ Z3 [X], f = X 3 + 2̂X 2 şi mulţimea G = {g = aX 3 + bX 2 + cX + d | a, b, c, d ∈ Z3 }.

a) Calculaţi f (1̂).
b) Determinaţi rădăcinile polinomului f .
c) Determinaţi numărul elementelor mulţimii G.
SUBIECTUL III
ex
1. Se consideră funcţia f : [0, 1] → R, f (x) = ·
1+x
f 0 (x) x
a) Demonstraţi că = , oricare ar fi x ∈ [0, 1].
f (x) x+1
b) Demonstraţi că funcţia f este crescătoare pe [0, 1].
2 1
c) Demonstraţi că ≤ ≤ 1, oricare ar fi x ∈ [0, 1].
e f (x)
(√
x2 + 3, pentru x ≥ 1
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = .
2x, pentru x < 1
a) Demonstraţi că funcţia f admite primitive pe R.

b) Calculaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia ı̂n jurul axei Ox a graficului funcţiei g : [1, 2] → R, g(x) =
f (x).
Z √6
c) Calculaţi x · f (x) dx.
1
8
M4
SUBIECTUL I
1. Determinaţi numărul submulţimilor mulţimii A = {1, 3, 5, 7, 9}, care au două elemente.

1
2. Determinaţi m ∈ R\ pentru care funcţia f : R → R, f (x) = (3m − 1)x + 2 este crescătoare pe R.
3
3. Arătaţi că x1 x2 − 5(x1 + x2 ) = −10, unde x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei ax2 − (2a + 1)x + 5 = 0, a ∈ R∗ .
3x − 2
4. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia log2 = 1.
x+2
5. Determinaţi vectorul de poziţie al centrului de greutate al triunghiului ABC ştiind că ~rA = 3~i−2~j, ~rB = −5~i+4~j,
~rC = 8~i + 7~j.
6. Scrieţi ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(4, 3) şi are panta m = tan 45◦ .
SUBIECTUL II
1. Pe mulţimea numerelor reale se definesc legile de compoziţie x ? y = x + y + 2 şi x ◦ y = xy − 2x − 2y + m, unde

m ∈ R.
a) Arataţi că legea ”?” este asociativă pe mulţimea numerelor reale.
b) Determinaţi m ∈ R pentru care 11 ◦ 1 = 0.
c) Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia (x − 1) ◦ 4 = (3 ? 3) + m.
d) Determinaţi m ∈ R pentru care legea ”◦” admite elementul neutru e = 3.
e) Pentru m = 6 determinaţi elementele x ∈ R ale căror simetrice, ı̂n raport cu legea ”◦”, verifică relaţia
3
x0 = − x.
2
f ) Arătaţi că numerele reale a = x ? x, b = a ? x, c = b ? x sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice
pentru oricare x ∈ R.
SUBIECTUL III
     
0 0 0 1 0 0 0 0 0
1. Se consideră matricele: A = 1 0 0, I3 = 0 1 0, O3 = 0 0 0 şi C = I3 + A.
1 1 0 0 0 1 0 0 0
a) Calculaţi det(C) + det(A).

b) Calculaţi C −1 , unde C −1 este inversa matricei C.
c) Calculaţi M = C · (C − 2A + A2 ) − I3 .
d) Arătaţi că det(I3 + xA) = 1, pentru orice x ∈ R.
e) Arătaţi că matricea C + C t este inversabilă, unde C t este transpusa matricei C.
f ) Calculaţi A2010 .
9
Subiect de rezervă
M2

SUBIECTUL I
√ √
1. Calculaţi log2 (3 + 5) + log2 (3 − 5).
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = mx2 + 2x − 5. Determinaţi m ∈ R pentru care abscisa vârfului parabolei
asociate funcţiei f este egală cu 2.
2 1
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia 31−x = ·
27
4. Calculaţi C62 − A24 .
5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele O(0, 0), A(2, −2) şi B(6, 8). Calculaţi distanţa de la punctul
O la mijlocul segmentului (AB).
6. Calculaţi cos 130◦ + cos 50◦ .
SUBIECTUL II

x − y − z = −2
 
1 −1 −1 
1. Pentru m ∈ R se consideră matricea A =  1 3 −1 şi sistemul de ecuaţii x + 3y − z = −2 , unde x,
m 0 2

mx + 2z = 4

y, z ∈ R.
b) Determinaţi m ∈ R pentru care matricea A este inversabilă.
c) Rezolvaţi sistemul pentru m = −1.
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ◦ y = 2xy − 2x − 2y + 3.
a) Demonstraţi că x ◦ y = 2(x − 1)(y − 1) + 1, pentru oricare x, y ∈ R.
b) Determinaţi elementul neutru al legii ”◦”.
c) Daţi exemplu de două numere a, b ∈ Q − Z pentru care a ◦ b ∈ Z.
SUBIECTUL III
√
b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul A(1, 2).
c) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f .
2. Pentru n ∈ N∗ se consideră funcţiile fn : (0, ∞) → R, fn (x) = xn ln x.
e2
ln x
Z
a) Calculaţi dx.
e f1 (x)

1
b) Demonstraţi că primitivele funcţiei f1 sunt convexe pe intervalul ,∞ .
e
Z e
f2009 (x)
c) Calculaţi dx.
1 x2010
10
BACALAUREAT 2011
SESIUNEA SPECIALĂ
M1
Proba E c)

Filiera vocat, ională, profilul militar, specializarea matematică - informatică.
SUBIECTUL I
1. Calculat, i modulul numărului complex z = (3 + 4i)(5 − 12i).

2. Punctul V (2, 3) este vârful parabolei asociate funct, iei f : R → R, f (x) = x2 + ax + b. Calculat, i f (3).
√
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia | x − 1| = 2.
4. Determinat, i numerele naturale n, n ≥ 2, pentru care Cn2 ≤ 4 · A1n .
5. Fie G(1, 0) centrul de greutate al triunghiului ABC, unde A(2, 5) s, i B(−1, −3). Determinat, i cordonatele punc-
tului C.
6. Calculat, i raza cercului ı̂nscris ı̂n triunghiul ABC s, tiind că AB = AC = 5 s, i BC = 8.
SUBIECTUL II
 
1 2 −1
1. Se consideră matricea A = a 1 1, unde a ∈ Z.
3 0 2
a) Calculat, i det A.
b) Arătat, i că rang A = 3, oricare ar fi a ∈ Z.
c) Determinat, i valorile ı̂ntregi ale lui a s, tiind că matricea A−1 are toate elementele numere ı̂ntregi.
2. Se consideră numerele reale a, b, c s, i polinomul f = X 4 + aX 3 + bX 2 + cX + 36 ∈ R[X], cu rădăcinile x1 , x2 ,
x3 , x4 ∈ C.
a) Calculat, i a + b + c ı̂n cazul ı̂n care restul ı̂mpărt, irii lui f la X − 1 este 40.
1 1 1 1 1
b) Determinat, i c ∈ R astfel ı̂ncât + + + = ·
x1 x2 x3 x4 3
c) Arătat, i că dacă a = 6 s, i b = 18, atunci polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = x4 − 4 ln x.

a) Arătat, i că funct, ia f este strict descrescătoare pe (0, 1].
b) Determinat, i asimptotele verticale ale graficului funct, iei f .
c) Demonstrat, i că, pentru orice n ∈ N∗ , există un unic număr xn ∈ (0, 1] pentru care f (xn ) = n.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = cos x.
π
a) Calculat, i aria suprafee, i determinate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i de dreptele de ecuat, ii x = 0, x = ·
2
1 x
Z
b) Calculat, i lim f (t) dt.
x→+∞ x 0
Z π2
c) Demonstrat, i că s, irul (In )n≥1 , In = f n (x) dx este convergent.
0
1
M2
Proba E c)
Filiera teoretică, profilul real, specializarea s, tiint, ele naturii.

SUBIECTUL I
√
3
1. Comparat, i numerele a = log2 4 s, i b = 27.
2. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia 3x2 − 11x + 6 ≤ 0.
2
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 3x +x+1
= 35x−2 .
4. Determinat, i n ∈ N, n ≥ 2, pentru care Cn1 + Cn2 = 15.
5. Determinat, i numerele reale m pentru care punctul A(2m − 1, m2 ) se află pe dreapta d : x − y + 1 = 0.
12
6. Calculat, i cos x, s, tiind că 0◦ < x < 90◦ s, i sin x = ·
13
SUBIECTUL II

a b
1. Se consideră mult, imea G = a, b ∈ N .
b a

4 m2
a) Determinat, i numerele naturale m s, i n pentru care matricea ∈ G.
9 n2
b) Arătat, i că dacă U , V ∈ G, atunci U · V ∈ G.
c) Calculat, i suma elementelor matricei U ∈ G, s, tiind că suma elementelor matricei U 2 este egală cu 8.
2. Se consideră polinomul f = X 4 − X 3 − 4X 2 + 2X + 4.
√
a) Arătat, i că restul ı̂mpărt, irii polinomului f prin polinomul g = X − 2 este egal cu 0.
b) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia f (x) = 0.
c) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 16x − 8x − 4 · 4x + 2 · 2x + 4 = 0.
SUBIECTUL III
x+1

 x , x ∈ (1, ∞)


1. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = .


x + 1, x ∈ (0, 1]

a) Demonstrat, i că funct, ia f este continuă ı̂n punctul x0 = 1.

b) Arătat, i că funct, ia f este convexă pe intervalul (1, ∞).

1
c) Demonstrat, i că f (x) + f ≤ 4, pentru orice x ∈ (0, ∞).
x
ex
2. Se consideră funct, iile f : (0, ∞) → R, f (x) = ex · ln x s, i g : (0, ∞) → R, g(x) = ·
x
Z 2
a) Calculat, i x · g(x) dx.
1
e2
f (x)
Z
b) Calculat, i dx.
e x · ex
Z e
c) Demonstrat, i că (f (x) + g(x)) dx = ee .
1
2
BACALAUREAT 2011
SESIUNEA IUNIE
M1
Proba E c)

SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că ( 2, 5) ∩ Z = {2}.
2. Determinat, i valorile reale ale lui m pentru care dreapta x = 2 este axa de simetrie a parabolei y = x2 + mx + 4.
π 1
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea [0, 2π) ecuat, ia sin x − = ·
6 2
4. Determinat, i n ∈ N, n ≥ 2, pentru care Cn2 + A2n = 18.
5. Determinat, i a ∈ R pentru care dreptele d1 : ax + y + 2011 = 0 s, i d2 : x − 2y = 0 sunt paralele.
6. Fie x un număr real care verifică egalitatea tan x + cot x = 2. Arătat, i că sin 2x = 1.
SUBIECTUL II
 
1 x x2
1. Se consideră matricea A(x) = 0 1 2x, unde x ∈ R.
0 0 1
a) Arătat, i că A(x) · A(y) = A(x + y), oricare ar fi x, y ∈ R.

b) Arătat, i că (A(x) − A(y))2011 = O3 , pentru orice x, y ∈ R.
c) Determinat, i inversa matricei A(x), unde x ∈ R.
2. Se consideră α ∈ C s, i polinomul f = X 3 + (1 − α)X 2 + (α − 2)iX + α + (α − 2)i ∈ C[X].
a) Arătat, i că polinomul f are rădăcina −1.
b) Arătat, i că, dacă p, q sunt numere complexe s, i polinomul g = X 2 + pX + q ∈ C[X] are două rădăcini
distincte, complex conjugate, atunci p s, i q sunt numere reale s, i p2 < 4q.
c) Determinat, i α ∈ C pentru care polinomul f are două rădăcini distincte, complex conjugate.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : (1, ∞) → R, f (x) = ln(x + 1) − ln(x − 1).
a) Arătat, i că funct, ia f este strict descrescătoare pe (1, ∞).

b) Determinat, i asimptotele graficului funct, iei f .
c) Calculat, i lim xf (x).
x→∞
2. Se consideră funct, ia f : [1, 2] → R, f (x) = x2 − 3x + 2.

Z 4
√
a) Calculat, i f ( x) dx.
1
f (x)
b) Calculat, i aria suprafet, ei determinate de graficul funct, iei g : [1, 2] → R, g(x) = s, i de axa Ox.
x
Z 2 Z 2
c) Arătat, i că (4n + 2) f n (x) dx + n f n−1 (x) dx = 0.
1 1
3
M2
Proba E c)

SUBIECTUL I
1. Determinat, i x ∈ R pentru care numerele x−1, x+1 s, i 3x−1 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 5 − x. Calculat, i f (0) · f (1) · f (2) · . . . · f (10).
√
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia x − 1 = x − 3.
4. Determinat, i numărul submult, imilor ordonate cu 2 elemente ale unei mult, imi cu 7 elemente.
5. Calculat, i distant, a de la punctul A(2, 3) la punctu de intersect, ie a dreptelor d1 : 2x−y−6 = 0 s, i d2 : −x+2y−6 =
0.
6. Calculat, i cosinusul unghiului M al triunghiului M N P , s, tiind că M N = 4, M P = 5 s, i N P = 6.
SUBIECTUL II

1 0 1 −1
1. Se consideră matricele I2 = ,A= si X(a) = I2 + aA, unde a ∈ Z.
0 1 −2 2 ,
a) Calculat, i A2 − 3A.
b) Demonstrat, i că X(a) · X(b) = X(a + b + 3ab), oricare ar fi a, b ∈ Z.
c) Arătat, i că X(a) este matrice inversabilă, oricare ar fi a ∈ Z.
2. Polinomul f = X 3 + 2X 2 − 5X + m, cu m ∈ R, are rădăcinile x1 , x2 s, i x3 .
a) Calculat, i x21 + x22 + x23 .
1 1 1
b) Determinat, i m ∈ R∗ pentru care x1 + x2 + x3 = + + ·
x1 x2 x3

x1 x2 x3

c) Arătat, i că determinantul ∆ = x2 x3 x1 este număr natural, oricare ar fi m ∈ R.
x3 x1 x2
SUBIECTUL III
1
1. Se consideră funct, ia f : [1, ∞) → R, f (x) = ex − ·
x
f (x) − f (2)
a) Calculat, i lim ·
x→2 x−2
b) Arătat, i că f (x) > 0, oricare ar fi x ∈ [1, ∞).
c) Arătat, i că graficul funct, iei f nu admite asimptotă spre +∞.
√
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 10.
a) Calculat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia, ı̂n jurul axei Ox, a graficului funct, iei g : [0, 3] → R,
g(x) = f (x).
b) Demonstrat, i că orice primitivă F a funct, iei f este crescătoare pe mult, imea R.
Z 10 Z 10
c) Demonstrat, i că f (x) dx = 2 · f (x) dx.
−10 0
4
M4
Proba E c)
Filiera vocat, ională, profilul pedagogic, specializarea ı̂nvăt, ător-educatoare
SUBIECTUL I
1. Se consideră o progresie aritmetică (an )n≥1 , ı̂n care a2 = 5 s, i a4 = 11. Calculat, i a6 .

2. Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = ax + b s, i g : R → R, g(x) = cx + d, unde a, b, c, d sunt numere reale.
Arătat, i că, dacă f (1) = g(1) s, i f (3) = g(3), atunci f (5) = g(5).
1 1
3. Se notează cu x1 s, i x2 solut, iile reale ale ecuat, iei x2 − 5x + 3 = 0. Calculat, i + ·
x1 x2
4. Determinat, i mult, imea solut, iilor reale ale ecuat, iei log2 (x2 + x + 2) = 2.
−−→ −−→ −−→ −−→
5. Se consideră un triunghi ABC s, i punctele M , N , astfel ı̂ncât AM = 3 · M B s, i AN = 3 · N C. Arătat, i că dreptele
M N s, i BC sunt paralele.
6. Se consideră un triunghi ABC ı̂n care unghiurile A s, i C au măsurile egale cu 30◦ , respectiv 90◦ . S, tiind că
BC = 6, calculat, i lungimea laturii AC.
SUBIECTUL II
Pe mult, imea R se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = xy − 2x − 2y + 6.
a) Arătat, i că legea ”⋆” este comutativă.
b) Arătat, i că legea ”⋆” este asociativă.
c) Determinat, i numărul real a pentru care are loc egalitatea x ⋆ y = (2 − x)(2 − y) + a, oricare ar fi x, y ∈ R.
d) Rezolvat, i ı̂n mult, imea R ecuat, ia x ⋆ x = x.
e) Determinat, i elementul neutru al legii ”⋆”.

1
f ) Arătat, i că (x + 2) ⋆ + 2 = 3, pentru orice x ∈ R∗ .
x
SUBIECTUL III
   
1 0 0 0 a 0
Se consideră matricele I3 = 0 1 0 s, i A =  0 0 −a, unde a ∈ R.
0 0 1 −a 0 0
a) Determinat, i numărul real a pentru care det(A + I3 ) = 1.

b) Calculat, i det(A + t A), unde t A este transpusa matricei A.
c) Pentru a = 1, determinat, i inversa matricei A.
d) Arătat, i că A3 = a3 · I3 .
e) Pentru a = 1, verificat, i egalitatea (A + I3 )(A2 − A + I3 ) = 2I3 .
f ) Determinat, i valorile numărului real a pentru care det(A + t A + I3 ) = 1.
5
SESIUNEA AUGUST
M1
Proba E c)

SUBIECTUL I
1. Calculat, i rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 , cu termeni pozitivi, dacă b1 + b2 = 6 s, i b3 + b4 = 24.
2. Determinat, i a ∈ R pentru care funct, ia f : R → R, f (x) = (1 − a2 )x + 4 este constantă.
x x
3 2
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia < .
2 3
√
4. Determinat, i numărul termenilor rat, ionali ai dezvoltării (1 + 2)10 .
5. Calculat, i distant, a de la punctul A(2, 2) la dreapta determinată de punctele B(1, 0) s, i C(0, 1).
−−→ −→
6. Triunghiul ABC are măsura unghiului A de 60◦ , AB = 4 s, i AC = 5. Calculat, i AB · AC.
SUBIECTUL II

1. Se consideră mult, imea H = A ∈ M2 (R) | A2 = A .

1 2
a) Arătat, i că ∈ H.
0 0
b) Demonstrat, i că, dacă A ∈ H, atunci An ∈ H, pentru orice număr natural nenul n.
c) Arătat, i că mult, imea H este infinită.
2. Se consideră polinomul f = (X + i)10 + (X − i)10 , având forma algebrică f = a10 X 10 + a9 X 9 + · · · + a1 X + a0 ,
unde a0 , a1 , . . . , a10 ∈ C.
a) Determinat, i restul ı̂mpărt, irii polinomului f la X?i.
b) Arătat, i că tot, i coeficient, ii polinomului f sunt numere reale.
c) Demonstrat, i că toate rădăcinile polinomului f sunt numere reale.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x5 − 5x + 4.

f (x) − f (2)
a) Calculat, i lim ·
x→2 x−2
b) Arătat, i că graficul funct, iei f are un punct de inflexiune.
c) Arătat, i că, pentru orice m ∈ (0, ∞), ecuat, ia f (x) = m are exact trei solut, ii reale distincte.
2. Se consideră funct, ia g : R → R, g(x) = e−x .
Z 1
a) Calculat, i g(x) dx.
0
Z 1
b) Calculat, i x5 g(x3 ) dx.
0
Z n
c) Demonstrat, i că s, irul (In )n≥1 definit prin In = g(x3 ) dx este convergent.
1
6
M2
Proba E c)

SUBIECTUL I
1. Într-o progresie aritmetică (an )n≥1 se cunosc a2 = 6 s, i a3 = 5. Calculat, i a6 .

2. Determinat, i solut, iile ı̂ntregi ale inecuat, iei 2x2 − x − 3 ≤ 0.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia log3 (x + 2) − log3 (x − 4) = 1.
4. După o scumpire cu 5%, pret, ul unui produs cres, te cu 12 lei. Calculat, i pret, ul produsului ı̂nainte de scumpire.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 4) s, i B(5, 0). Determinat, i ecuat, ia mediatoarei segmentului
[AB].
6. Calculat, i raza cercului circumscris triunghiului ABC, s, tiind că BC = 9 s, i m(∢BAC) = 120◦.
SUBIECTUL II

1 1 1

1. Se consideră determinantul D(x, y) = 1 x y , unde x, y ∈ Z.
1 x + 1 y + 1
a) Calculat, i D(−1, 1).

b) Determinat, i x ∈ Z pentru care D(x, 2010) = 1.
c) Demonstrat, i că D(x, y) · D(x, −y) = D(x2 , y 2 ), oricare ar fi x, y ∈ Z.
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = 2xy − 6x − 6y + 21.
a) Arătat, i că x ⋆ y = 2(x − 3)(y − 3) + 3, oricare ar fi x, y ∈ R.
b) Arătat, i că legea ”⋆” este asociativă.
c) Calculat, i 1 ⋆ 2 ⋆ . . . ⋆ 2011.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 + x2 + x + 3x .

a) Calculat, i f ′ (0).
b) Arătat, i că funct, ia f este crescătoare pe R.
c) Arătat, i că a3 + a2 + a − b3 − b2 − b ≤ 3b − 3a , oricare ar fi numerele reale a, b cu a ≤ b.
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră funct, ia fn : [0, 1] → R, fn (x) = xn ex .
Z 1
f1 (x)
a) Calculat, i dx.
0 ex
Z 1
b) Calculat, i f1 (x) dx.
0
1
1
Z
c) Arătat, i că fn (x2 ) dx ≥ , pentru orice n ∈ N, n ≥ 1.
0 2n + 1
7
M4
Proba E c)
SUBIECTUL I
√ √
1. Calculat, i log2 (5 + 17) + log2 (5 − 17).
P4 − C41
2. Calculat, i ·
A15
3. Graficul unei funct, ii de gradul al II-lea este o parabolă care are abscisa vârfului egală cu 2 s, i intersectează axa
Ox ı̂n două puncte distincte. Dacă unul dintre acestea are abscisa egală cu 5, atunci determinat, i abscisa celuilalt
punct de intersect, ie.
1
4. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor ı̂ntregi ecuat, ia 2x+3 = ·
4
5. Arătat, i că dreapta determinată de punctele A(1, ?2) s, i B(?2, 4) este perpendiculară pe dreapta d de ecuat, ie
x?2y + 3 = 0.
6. Calculat, i lungimea razei cercului circumscris unui triunghi ABC ı̂n care AB = 6 s, i m(∢BCA) = 60◦ .
SUBIECTUL II
1
Pe mult, imea R se definesc legile de compozit, ie x ⋆ y = x + y − 1 s, i x ◦ y = (xy − x − y + 3).
2
a) Arătat, i că legea ”⋆” este asociativă.
b) Determinat, i elementul neutru al mult, imii R ı̂n raport cu legea ”⋆”.
1
c) Arătat, i că x ◦ y = (x − 1)(y − 1) + 1, pentru orice x, y ∈ R.
2
d) Rezolvat, i ı̂n R ecuat, ia 2x ◦ 3 = 1.
(
(x + 1) ⋆ y = 3
e) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale sistemul .
(2x) ◦ (y − 1) = xy − 1
f ) Demonstrat, i că (x ⋆ y) ◦ z = (x ◦ z) ⋆ (y ◦ z), pentru orice x, y, z ∈ R.
SUBIECTUL III     
1 2 a 0 1 1 1 0 0
Se consideră matricele A = 2 a 1, B = 1 0 1, I3 = 0 1 0 s, i sistemul de ecuat, ii liniare
a 1 2 1 1 0 0 0 1


 x + 2y + az = 6
(S) 2x + ay + z = 6 , unde a este un parametru real.

ax + y + 2z = 6

a) Determinat, i numărul real a pentru care tripletul (1, 1, 1) este solut, ie a sistemului (S).
b) Arătat, i că A2 − (a2 + 5)I3 = (3a + 2)B.
c) Determinat, i numărul real a pentru care suma elementelor matricei A2 este egală cu 0.
d) Arătat, i că, pentru a =?3, sistemul (S) este incompatibil.
e) Pentru a = 0, rezolvat, i sistemul (S).
f ) Determinat, i inversa matricei B.
8
BACALAUREAT 2012
SESIUNEA SPECIALĂ
Proba E c)
M1

SUBIECTUL I
1. Determinat, i numărul real m s, tiind că mult, imile A = {2} s, i B = {x ∈ R | x2 + mx + 4 = 0} sunt egale.
2. Determinat, i coordonatele vârfului parabolei asociate funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 3x + 2.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia 3log3 x < 1.
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la ı̂ntâmplare unul din numerele naturale de 2 cifre, acesta să fie
format doar din cifre impare.
5. Determinat, i numărul real a pentru care vectorii ~u = 3~i + a~j s, i ~v = a~i + (2a − 3)~j sunt coliniari.
6. Calculat, i raza cercului circumscris triunghiului ABC, s, tiind că AB = AC = 5 s, i BC = 6.
SUBIECTUL II
   
1 0 0 cos x 0 i sin x
1. În M3 (C) se consideră matricele I3 = 0 1 0 s, i A(x) =  0 1 0 , unde x ∈ R.
0 0 1 i sin x 0 cos x
a) Calculat, i det(A(π)).
b) Arătat, i că A(x) · A(y) = A(x + y) pentru orice x, y ∈ R.
c) Determinat, i numerele reale x pentru care (A(x))2012 = I3 .
xy
2. Pe mult, imea G = (0, 1) se defines, te legea de compozit, ie asociativă x ◦ y = .
2xy − x − y + 1
1
a) Arătat, i că e = este elementul neutru al legii de compozit, ie ”◦”.
2
b) Arătat, i că orice element din mult, imea G este simetrizabil ı̂n raport cu legea de compozit, ie ”◦”.
1
c) Demonstrat, i că f : G → R∗+ , f (x) = − 1 este un izomorfism de la grupul (G, ◦) la grupul (R∗+ , ·).
x
SUBIECTUL III
ex + e−x
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
2
x
a) Calculat, i lim .
x→+∞ f (x)
b) Demonstrat, i că funct, ia f este convexă pe R.
√
c) Arătat, i că funct, ia g : (0, +∞) → R, g(x) = f ( x) este strict crescătoare pe (0, +∞).
Z 1 Z π
p 2
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numerele In = xn · 1 − x2 dx s, i Jn = sinn x dx.
0 0
a) Calculat, i J1 .
b) Calcuat, i I1 .
c) Demonstrat, i că J2n = J2n+2 = I2n pentru orice număr natural nenul n.
1
M2
Filiera teoretică, profilul real, specializarea stiint, e ale naturii.

SUBIECTUL I
1. Într-o progresie aritmetică (an )n≥1 se cunosc a4 = 7 s, i a9 = 22. Calculat, i a14 .

2. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie a graficelor funct, iilor f : R → R, f (x) = x − 3 s, i
g : R → R, g(x) = 5 − x.
1
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 23−x = .
4
4. Determinat, i câte numere naturale de 3 cifre distincte se pot forma cu elementele mult, imii M = {0, 1, 2, 3}.
5. Într-un reper cartezian xOy se consideră punctele A(1, 2) s, i B(3, 0). Determinat, i coordonatele simetricului
punctului A fat, ă de punctul B.
6. Calculat, i lungimea laturii BC a triunghiului ABC, s, tiind că AB = 6, AC = 5 s, i m(∢BAC) = 60◦ .
SUBIECTUL II

x + y − 2z = 0

1. Se consideră sistemul de ecuat, ii x − y + z = 1 , unde a ∈ R.

x + y + az = 2

a) Calculat, i determinantul matricei asociate sistemului.

b) Determinat, i valorile reale ale lui a pentru care matricea asociată sistemului este inversabilă.
c) Pentru a = 0, rezolvat, i sistemul de ecuat, ii.
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y − 1.
a) Arătat, i că x ⋆ 1 = x, pentru orice x ∈ R.
b) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ⋆ x ⋆ x = 4.
c) Determinat, i numărul natural n, n ≥ 2, pentru care Cn1 ⋆ Cn2 = 14.
SUBIECTUL III
x+1
1. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = .
ex
f ′ (x) x
a) Arătat, i că =− pentru orice x ∈ (0, +∞).
f (x) x+1
b) Arătat, i că funct, ia f este descrescătoare pe (0, +∞).
e2x · f 2 (x)
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice la graficul funct, iei g : (0, +∞) → R, g(x) = .
x
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2012 + x2011 + x2 + x.
a) Determinat, i primitiva F : R → R a funct, iei f , care verifică relat, ia F (0) = 1.
Z 1
f (x)
b) Calculat, i dx.
0 x+1
c) Calculat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia ı̂n jurul axei Ox a graficului funct, iei g : [1, 2] → R,
g(x) = f (x) − x2012 − x2011 .
2
BACALAUREAT 2012
SESIUNEA IULIE
Proba E c)
M1
SUBIECTUL I
1. Calculat, i modulul numărului complex (1 + i)2 .
2. Determinat, i coordonatele punctelor de intersect, ie a graficelor funct, iilor f : R → R, f (x) = x2 + 2x s, i
g : R → R, g(x) = −x − 2.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia 2x+1 ≤ 4.
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la ı̂ntâmplare una dintre submult, imile cu trei elemente ale mult, imii
A = {1, 2, 3, 4, 5}, elementele submult, imii alese să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5. Se consideră vectorii ~u = ~i − 2~j s, i ~v = a~i − ~j. Determinat, i numărul real a pentru care ~u · ~v = 3.
6. Calculat, i cosinusul unghiului A al triunghiului ABC ı̂n care AB = 4, AC = 5 s, i BC = 7.
SUBIECTUL II

2x + y + 3z = 0

1. Se consideră sistemul x + 2y + 3z = 0, unde m ∈ R.

x + y + mz = 0

a) Calculat, i determinantul matricei sistemului.

b) Determinat, i valorile reale ale lui m pentru care sistemul are solut, ie unică.
c) În cazul m = 2, determinat, i solut, ia (x0 , y0 , z0 ) a sistemului pentru care x0 > 0 s, i x20 + y02 + z02 = 3.

3 −2
2. Se consideră matricea A = ∈ M2 (R) s, i mult, imea G = {X(p) = I2 + pA | p ∈ R \ {−1}}.
3 −2
a) Arătat, i că X(p) · X(q) ∈ G, pentru orice X(p), X(q) ∈ G.
b) Admitem că (G, ·) este grup comutativ având elementul neutru X(0). Determinat, i inversul elemen-
tului X(p) ı̂n acest grup.
3
c) Rezolvat, i ecuat, ia (X(p)) = I2 + 7A, unde X(p) ∈ G.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − 12x.
a) Arătat, i că funct, ia este crescătoare pe intervalul [2, +∞).
ex
b) Calculat, i lim .
x→∞ f (x)
c) Determinat, i mult, imea numerelor reale a pentru care ecuat, ia f (x) = a are trei solut, ii reale distincte.
2x + 3
2. Se consideră funct, ia f : (−1, ∞) → R, f (x) = .
x+2
a) Arătat, i că orice primitivă a lui f este strict crescătoare pe (−1, ∞).
Z 1
f (x)
b) Calculat, i dx.
0 x+1
Z 2x
f (t) dt
c) Calculat, i lim x .
x→∞ x
3
M2

SUBIECTUL I
1. Arătat, i că 2−1 + 2−2 = 0, 75.

2
2. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia < 0.
x−3
√
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia x + 2 = x + 2.
4. La o bancă a fost depusă ı̂ntr-un depozit suma de 900 lei cu o dobândă de p% pe an. Calculat, i p, s, tiind
că, după un an, ı̂n depozit suma este de 1008 lei.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0) s, i A(2, 3). Determinat, i coordonatele punctului B,
s, tiind că A este mijlocul segmentului (OB).
sin x + 4 cos x
6. Determinat, i măsura x a unui unghi ascut, it, s, tiind că = 5.
cos x
SUBIECTUL II
 
1 0 0
1. Se consideră matricele H(x) = 0 1 ln x, cu x ∈ (0, ∞).
0 0 1
a) Arătat, i că det(H(x)) = 1, pentru orice x ∈ (0, ∞).

b) Determinat, i numărul real a, a > 0, astfel ı̂ncât H(x) · H(a) = H(x), pentru orice x > 0.
c) Calculat, i determinantul matricei H(1) + H(2) + · · · + H(2012).
2. În R[X] se consideră polinomul f = X 3 + 3X 2 − 3X − 1, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 .
a) Arătat, i că polinomul f se divide cu X − 1.
b) Calculat, i x21 + x22 + x23 .
c) Verificat, i dacă (2 − x1 )(2 − x2 )(2 − x3 ) = 13.
SUBIECTUL III
√
1. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = x − ln x.
f (x) − f (4)
a) Arătat, i că lim .
x→4 x−4
b) Demonstrat, i că funct, ia f este crescătoare pe intervalul (4, ∞).
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei verticale la graficul funct, iei f .
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = xex .
a) Arătat, i că funct, ia F : R → R, F (x) = xex − ex + 2012 este o primitivă a funct, iei f .
Z e
b) Calculat, i f (ln x) dx.
1
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia ı̂n jurul axei Ox a graficului funct, iei g : [1, 2] → R,
f (x)
g(x) = .
x
4
M4
SUBIECTUL I
1
1. Calculat, i lg 100 + lg .
10
2. Determinat, i mult, imea valorilor funct, iei f : {−1, 0, 1} → R, f (x) = −x + 2.
3. Determinat, i coordonatele vârfului parabolei asociate funct, iei f : R → R, f (x) = x2 + 2x − 1.
4. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 32x+1 = 9.
5. Într-un reper cartezian xOy se consideră punctele A(1, 2) s, i B(2, 0). Calculat, i distant, a de la A la B.
6. Calculat, i sin2 10◦ + sin2 80◦ .
SUBIECTUL II
1 1 1 4
Pe mult, imea M = , ∞ se defines, te legea de compozit, ie x ◦ y = xy − x − y + .
3 3 3 9

1 1 1
a) Verificat, i dacă x ◦ y = x − y− + , pentru orice x, y ∈ M .
3 3 3
b) Arătat, i că x ◦ y = y ◦ x, pentru orice x, y ∈ M .
c) Demonstrat, i că legea de compozit, ie ”◦” este asociativă.
d) Determinat, i e ∈ M astfel ı̂ncât x ◦ e = e ◦ x = x, pentru orice x ∈ M .
4
e) Rezolvat, i ı̂n mult, imea M ecuat, ia x ◦ x = .
9
8a2 + 1

1 1
f ) Arătat, i că a + ◦3◦ a+ = , pentru orice a ∈ M .
3 3 3
SUBIECTUL III 
mx + y − z = 1
 
m 1 −1 
Se consideră matricea A(m) =  1 m −1 s, i sistemul (S) x + my − z = 1, unde m este un
−1 1 m

− x + y + mz = 1

număr real.
a) Calculat, i det(A(2)).
b) Arătat, i că det(A(m)) = m3 − m.
c) Determinat, i valorile reale ale lui m pentru care det(A(m)) = 0.

1 1 1
d) Verificat, i dacă, pentru m = 3, tripletul , , este solut, ie a sistemului (S).
3 3 3
e) Pentru m = 2, rezolvat, i sistemul (S).
f ) Pentru m = 0, arătat, i că sistemul (S) nu are solut, ii.
5
BACALAUREAT 2012
SESIUNEA AUGUST
Proba E c)
M1

SUBIECTUL I
√ √ √ √
1. Arătat, i că log2 ( 7 + 3) + log2 ( 7 − 3) = 2.
2. Calculat, i distant, a dintre punctele de intersect, ie a graficului funct, iei f : R → R, f (x) = x2 + 5x + 4 cu axa
Ox.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 3x + 3x+1 = 4.
20
1
4. Determinat, i rangul termenului care cont, ine x14 ı̂n dezvoltarea binomului x+ √ , x > 0.
x
5. Determinat, i ecuat, ia dreptei care trece prin punctul A(3, 3) s, i este paralelă cu dreapta d de ecuat, ie 3x +
2y − 1 = 0.
√
6. Determinat, i măsura unghiului C al triunghiului ABC, s, tiind că BC = 2, AB = 2 s, i măsura unghiului
BAC este egală cu 45◦ .
SUBIECTUL II

−x + ay + (2a + 4)z = 1

1. Se consideră sistemul de ecuat, ii (a + 2)x + ay + (a + 1)z = 1 , unde a ∈ R.

(a + 1)x + (2a − 1)y + 3z = 2

a) Arătat, i că determinantul matricei sistemului este egal cu 3a3 + 9a2 − 3a − 9.

b) Determinat, i valorile reale ale lui a pentru care sistemul este compatibil determinat.
c) Pentru a = −2, rezolvat, i sistemul.
2. Se consideră polinomul f = X 8 + 4̂X 4 + 3̂, f ∈ Z5 [X].
a) Arătat, i că a5 = a, pentru orice a ∈ Z5 .
b) Arătat, i că polinomul f este reductibil peste Z5 .
c) Arătat, i că polinomul f nu are rădăcini ı̂n Z5 .
SUBIECTUL III
√
1. Se consideră funct, ia f : R → (0, +∞), f (x) = x + x2 + 1.
f (x) − 1
a) Calculat, i lim .
x→0 x
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funct, iei f .
c) Demonstrat, i că, pentru orice număr real m > 0, ecuat, ia f (x) = m are o solut, ie unică ı̂n R.
Z 1
2
2. Pentru fiecare număr natural nenul p, se consideră numărul Ip = xp ex dx.
0
a) Calculat, i I1 .
b) Arătat, i că 2Ip + (p − 1)Ip−2 = e, pentru orice p ≥ 3.
1 122 22 n2

c) Calculat, i lim e n + 2e n2 + · · · + ne n2 .
n→+∞ n2
6
M2

SUBIECTUL I
1. Se consideră numărul a = log3 2. Arătat, i că log3 6 = 1 + a.

2. Determinat, i numărul real m, s, tiind că punctul A(0, 1) apart, ine graficului funct, iei f : R → R, f (x) =
x2 − 2x + m − 3.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 (x + 1) − log2 (x + 3) = −1.
4. Determinat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, imea {1, 2, 3, . . . , 30}, acesta să fie divizibil cu
7.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(4, −1). Determinat, i coordonatele punctului B, s, tiind că
O este mijlocul segmentului (AB).
6. Calculat, i cosinusul unghiului A al triunghiului ABC, s, tiind că AB = 5, AC = 6 s, i BC = 7.
SUBIECTUL II

x + y + z = 1

1. Se consideră sistemul 2x + ay + 3z = 1 , unde a ∈ R s, i se notează cu A matricea sistemului.

4x + a2 y + 9z = 1

a) Arătat, i că det A = −a2 + 5a − 6.

b) Determinat, i valorile reale ale numărului a pentru care matricea A este inversabilă.
c) Pentru a = 1, rezolvat, i sistemul.
2. În Z5 [X] se consideră polinomul f = mX 5 + nX, cu m, n ∈ Z5 .
a) Determinat, i n ∈ Z5 pentru care f (1̂) = m.
b) Pentru m = 1̂ s, i n = 4̂, determinat, i rădăcinile din Z5 ale polinomului f .
c) Arătat, i că, dacă f (1̂) = f (2̂), atunci f (3̂) = f (4̂).
SUBIECTUL III
x2 − x − 1
1. Se consideră funct, ia f : R \ {−1} → R, f (x) = .
x+1
a) Calculat, i f ′ (x), x ∈ R \ {−1}.
f (x) · ln x
x→+∞ x2 − x − 1
c) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funct, iei f .
√
2. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = ex · x + 1.
f (x)
a) Determinat, i primitivele funct, iei g : (0, +∞) → R, g(x) = √ .
x+1
Z 2
√
b) Calculat, i x + 1 · f (x) dx.
1
c) Calculat, i aria suprafet, ei determinate de graficul funct, iei h : (0, +∞) → R, h(x) = e−x · f (x), axa Ox
s, i dreptele de ecuat, ii x = 2 s, i x = 3.
7
M4
SUBIECTUL I
1. Se consideră progresia aritmetică (an )n≥1 cu rat, ia r = −2 s, i a1 = 19. Calculat, i a7 .

4x
2. Determinat, i coordonatele punctelor de intersect, ie a graficului funct, iei f : R → R, f (x) = 4 − cu axa
3
Ox s, i respectiv cu axa Oy.
3. Arătat, i că ecuat, ia x2 − (2m + 1)x + m2 + m = 0 admite două solut, ii reale distincte, pentru orice m ∈ R.
4. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 3x+1 + 2 · 3x = 45.
5. Se consideră paralelogramul ABCD s, i M , N , P , Q mijloacele laturilor (AB), (BC), (CD) respectiv (DA).
−−→ −→ −−→ −−→
Demonstrat, i că AM + AQ + CN + CP = ~0.
3
6. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC = 20 s, i cos B = . Calculat, i perimetrul
5
triunghiului ABC.
SUBIECTUL II
Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie x ⋆ y = x + y + 1.
a) Arătat, i că (−5) ⋆ 5 = (−10) ⋆ 10.
b) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale inecuat, ia x2 ⋆ x ≤ 13.
c) Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 4x ⋆ 2x = 21.
d) Demonstrat, i că (x ⋆ y) ⋆ z = x ⋆ (y ⋆ z), pentru orice numere reale x, y, z.

e) Determinat, i simetricul elementului x = 3 ı̂n raport cu legea de compozit, ie ,,⋆”, s, tiind că elementul neutru
este e = −1.
f ) Determinat, i numărul elementelor mult, imii A = {n ∈ N | n ⋆ (n + 1) ≤ 2012}.
SUBIECTUL III 
ay + az = 1
   
1 2 3 0 a a 
Se consideră matricele A = 2 3 1, B = a a 0 s, i sistemul de ecuat, ii (S) ax + ay = 0 ,
3 1 2 a 0 a

ax + az = 2

unde a este un număr real nenul.
a) Calculat, i determinantul matricei A.
b) Arătat, i că matricea B este inversabilă pentru orice a ∈ R \ {0}.
c) Pentru a = 1, arătat, i că t (AB) = BA.

1 1 3
d) Pentru a = 1, arătat, i că tripletul ,− , este solut, ie a sistemului (S).
2 2 2
e) Rezolvat, i sistemul (S), pentru a ∈ R \ {0}.
f ) Determinat, i numărul real nenul a pentru care solut, ia (x0 , y0 , z0 ) a sistemului (S) verifică relat, ia x0 + y0 +
1
z0 = .
4
8
BACALAUREAT 2013
SESIUNEA SPECIALĂ
Proba E c)
mate-info
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocat, ională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
SUBIECTUL I
1. Determinat, i numărul real x pentru care numerele 1, 2x + 2 s, i 7 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice.
2. Calculat, i distant, a dintre punctele de intersect, ie cu axa Ox a graficului funct, iei f : R → R,
f (x) = x2 − 4x + 3.
√
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x2 + 4 = x + 2.
4. Determinat, i câte numere naturale impare ab se pot forma, s, tiind că a, b ∈ {2, 3, 4, 5} s, i a 6= b.
# » # » # »
5. În dreptunghiul ABCD, cu AB = 8 s, i BC = 6, se consideră vectorul #» v = AB + AO + AD, unde
{O} = AC ∩ BD. Calculat, i lungimea vectorului #» v.
3
6. Calculat, i sinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 6, BC = 10 s, i sin C = .
5
SUBIECTUL II  
a 1 1
1. Pentru fiecare număr real a se consideră matricea A(a) = 1 1 .
 
a
1 1 a
b) Determinat, i valorile reale ale lui a pentru care 5A(a) − (A(a))2 = 4I3 .
c) Determinat, i inversa matricei A(2).
2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX 2 + 3X − 1, unde m este număr real.
a) Calculat, i f (2) − f (−2).
b) Determinat, i restul împărt, irii lui f la X + 2, s, tiind că restul împărt, irii polinomului f la X − 2
este egal cu 9.
c) Determinat, i numerele reale m pentru care x31 + x32 + x33 = 3, unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
SUBIECTUL III
1−x
1. Se consideră funct, ia f : (−1, 1) → R, f (x) = ln .
1+x
a) Calculat, i f ′ (x), x ∈ (−1, 1).
b) Verificat, i dacă funct, ia f este descrescătoare pe intervalul (−1, 1).
c) Determinat, i punctele de inflexiune a funct, iei f .
Z 2
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul In = xn ex dx.
1
a) Calculat, i I0 .
b) Arătat, i că I1 = e2 .
c) Demonstrat, i că In+1 + (n + 1)In = 2n+1 e2 − e, pentru orice număr natural n.
1
2
s, t-nat
Filiera teoretică, profilul real, specializarea s, tiint, e ale naturii
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că numărul 2( 7 + 1) − 28 este natural.
2. Calculat, i f (1) + f (2) + · · · + f (10) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = 2x − 1.
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 4x+1 = 16.
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un element din mult, imea A = {1, 2, 3, . . . , 15},
acesta să fie multiplu de 7.
# » #» #» # » #» #»
5. Se consideră punctele A, B s, i C astfel încât AB = 2 i + j s, i BC = i − j . Calculat, i lungimea
# »
vectorului AC.
π 3 sin x − 2 cos x
6. Determinat, i x ∈ 0, s, tiind că = 1.
2 cos x
SUBIECTUL II
 
1 x x
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A(x) = x 1 x.
 
x x 1
b) Arătat, i că A(1) · A(2) = 5A(1).
c) Determinat, i numerele reale x pentru care det(A(x)) = 0.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2X 2 − 2X + m, unde m este număr real.
a) Pentru m = 3, calculat, i f (1).
b) Determinat, i numărul real m s, tiind că restul împărt, irii polinomului f la X − 2 este egal cu
2.
1 1 1
c) Pentru m = 4, arătat, i că (x1 +x2 +x3 ) + + = 1, unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile
x1 x2 x3
polinomului f .
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = x ln x.
a) Calculat, i f ′ (x), x ∈ (0, ∞).
f (x)
x→+∞ x2
c) Demonstrat, i că funct, ia f este convexă pe intervalul (0, ∞).
1
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 2 .
Z 1 x +1
1
a) Arătat, i că xf (x) dx = ln 2.
2
Z 10
b) Calculat, i xf ′ (x) dx.
0
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a graficului funct, iei
1
h : [0, 1] → R, h(x) = .
f (x)
3
tehnologic
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările
profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că 3(2 + 2 ) − 3 2 = 6.
2. Calculat, i f (−2) · f (0) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x + 1.
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log3 (x2 + 1) = log3 1.
4. Pret, ul unui obiect este 1000 de lei. Determinat, i pret, ul obiectului după o ieftinire cu 10%.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele P (2, 1) s, i R(2, 3). Determinat, i coordonatele
mijlocului segmentului P R.
5
6. Calculat, i cos B, s, tiind că sin B = s, i unghiul B este ascut, it.
13
SUBIECTUL II !
1 1
1. Se consideră matricea A = .
1 0
a) Calculat, i det(A). !
1 0
b) Determinat, i numărul real x pentru care A · A − xI2 = A, unde I2 = .
0 1
!
m m
c) Determinat, i matricele M = , s, tiind că det(M + A) = 0, unde m este număr real.
m 1
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie asociativă dată de x ⋆ y = x + y − 2.
a) Calculat, i 5 ⋆ (−5).
b) Arătat, i că legea de compozit, ie „⋆” este comutativă.
c) Calculat, i (−3) ⋆ (−2) ⋆ (−1) ⋆ 0 ⋆ 1 ⋆ 2 ⋆ 3.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = xex .
a) Arătat, i că f ′ (x) = (x + 1)ex , pentru orice x ∈ R.
b) Verificat, i dacă f ′′ (x) + f (x) = 2f ′ (x), pentru orice x ∈ R.
c) Arătat, i că funct, ia f are un punct de extrem.
1
2. Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = .
Z x
5
a) Calculat, i xf (x) dx.
4
b) Arătat, i că funct, ia F : (0, ∞) → R, F (x) = 4 + ln x este o primitivă a funct, iei f .
c) Determinat, i numărul real a, a > 5, pentru care aria suprafet, ei plane delimitate de graficul
funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ie x = 5 s, i x = a, este egală cu ln 3.
4
BACALAUREAT 2013
SESIUNEA IULIE
Proba E c)
mate-info
SUBIECTUL I
1. Arătat, i că numărul a = 3(3 − 2i) + 2(5 + 3i) este real.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 4x − 1. Calculat, i f (1) + f (2) + · · · + f (10).
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia log2 (2x) = log2 (1 + x).
4. După o scumpire cu 10% pret, ul unui produs este 2200 de lei. Calculat, i pret, ul produsului înainte
de scumpire.
#» #» #» #»
5. Determinat, i numărul real a pentru care vectorii #» u = i + 4 j s, i #»
v = 2 i + (a + 1) j sunt coliniari.
π 3 sin x + cos x
6. Determinat, i x ∈ 0, , s, tiind că = 4.
2 sin x
SUBIECTUL II
1 1 1

1. Se consideră determinantul D(a, b) = a 1, unde a s, i b sunt numere reale.

a2

b b2 1
a) Arătat, i că D(2, 3) = 2.
b) Verificat, i dacă D(a, b) = (a − 1)(b − 1)(b − a), pentru orice numere reale a s, i b.
c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele Pn (n, n2 ), unde n este un număr natural
nenul. Determinat, i numărul natural n, n ≥ 3, pentru care aria triunghiului P1 P2 Pn este
egală cu 1.
2. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile complexe ale polinomului f = X 3 − 4X 2 + 3X − m, unde m
este număr real.
a) Pentru m = 4, arătat, i că f (4) = 8.
b) Determinat, i numărul real m pentru care rădăcinile polinomului f verifică relat, ia x1 +x2 = x3 .
c) Dacă x31 + x32 + x33 = 7(x1 + x2 + x3 ), arătat, i că f se divide cu X − 3.
SUBIECTUL III
x2
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = cos x + .
2
a) Calculat, i f ′ (x), x ∈ R.
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f în punctul de abscisă x0 = 0, situat pe
graficul funct, iei f .
c) Demonstrat, i că f (x) ≥ 1, pentru orice x ∈ R.
Z 1
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul In = xn ex dx.
0
a) Calculat, i I1 .
b) Arătat, i că In+1 + (n + 1)In = e, pentru orice număr natural nenul n.
c) Arătat, i că 1 ≤ (n + 1)In ≤ e, pentru orice număr natural nenul n.
5
s, t-nat
SUBIECTUL I
1. Arătat, i că numărul x = 2(1 + i) − 2i este real.
2. Calculat, i f (1) · f (2) · . . . · f (5) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x − 2.
√
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x2 + 1 = x + 1.
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mult, imea numerelor naturale
de două cifre, produsul cifrelor acestuia să fie egal cu 5.
# » #» #» # » #» #»
5. Se consideră punctele A, B s, i C astfel încât AB = 2 i + 2 j s, i BC = 2 i + j . Calculat, i lungimea
# »
vectorului AC. π
x
6. Se consideră E(x) = sin x + cos , unde x este număr real. Calculat, i E .
2 3
SUBIECTUL II !
1 2
1. Se consideră matricea A = .
3 5
a) Calculat, i det(A).
b) Arătat, i că A2 − 6A = I2 .
c) Determinat, i inversa matricei B = A − 6I2 .
p
2. Pe R se defines, te legea de compozit, ie asociativă dată de x ⋆ y = x2 + y 2 + 4.
a) Calculat, i 2 ⋆ 2.
√
b) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ⋆ x = 12.
c) Arătat, i că numărul 1| ⋆ 1 ⋆{z. . . ⋆ 1} este întreg.
de 8 ori
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = ex (x2 − 6x + 9).
a) Arătat, i că f ′ (x) = ex (x2 − 4x + 3), pentru orice x ∈ R.
b) Verificat, i dacă f (x) + f ′′ (x) = 2( f ′ (x) + ex ), pentru orice x ∈ R.
c) Determinat, i punctele de extrem ale funct, iei f .
x
2. Se consideră funct, ia f : (−1, +∞) → R, f (x) = .
Z 1 x+1
a) Calculat, i (x + 1)f (x) dx.
0
Z Z 1
1
1
b) Arătat, i că x2 f (x) dx + x3 f (x) dx = .
0 0 4
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în jurul axei Ox a graficului funct, iei
h : [0; 1] → R, h(x) = f (x).
6
tehnologic
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că 3( 2 − 2 ) + 3 2 = 6.
2. Calculat, i f (0) · f (2) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x − 1.
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 5x−2 = 25.
4. Pret, ul unui obiect este 100 de lei. Determinat, i pret, ul obiectului după o scumpire cu 10%.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1; 1) s, i B(1; 3). Calculat, i distant, a de la punctul
A la punctul B.
6. Calculat, i cos 45◦ + cos 135◦ .
SUBIECTUL II !
2a 0
1. Pentru fiecare număr real a se consideră matricea M (a) = .
0 2a

1 1
a) Arătat, i că M +M − = M (0).
2 2
b) Determinat, i numărul real a pentru care det(M (a)) = 0.
c) Determinat, i matricea M (−2) + M (−1) + M (0) + M (1) + M (2).
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2X 2 + 1.
a) Arătat, i că f (1) = 0.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f la polinomul g = X 2 − 2X + 1.
c) Calculat, i x21 + x22 + x23 , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile polinomului f .
SUBIECTUL III
√
1. Se consideră funct, ia f : [0, +∞) → R, f (x) = x − 1.
√
a) Arătat, i că 2 xf ′ (x) = 1, pentru orice x ∈ (0, +∞).
1
b) Verificat, i dacă dreapta de ecuat, ie y = x este tangentă la graficul funct, iei f în punctul de
4
abscisă x0 = 4, situat pe graficul funct, iei f .
c) Arătat, i că funct, ia f este concavă pe intervalul (0, +∞).
1
2. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = 2x + 1 + .
Z 2 x
1
a) Calculat, i f (x) − dx.
1 x
b) Arătat, i că funct, ia F : (0, +∞) → R, F (x) = x2 + x + ln x este o primitivă a funct, iei f .
c) Calculat, i aria suprafet, ei delimitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ie x = 1
s, i x = 2.
7
pedagogic
Filiera vocat, ională, profilul pedagogic, specializarea învăt, ător-educatoare
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că 3( 1 + 2 ) − 18 = 3.
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x − 3. Arătat, i că f (3) + f (−3) = −6.
4. După o scumpire cu 10% pret, ul unui produs cres, te cu 70 de lei. Calculat, i pret, ul produsului
după scumpire.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele P (2; 7) s, i R(2; 9). Determinat, i coordonatele
mijlocului segmentului P R.
6. Determinat, i lungimea laturii BC a triunghiului ABC dreptunghic în A, s, tiind că AC = 40 s, i
2
sin B = .
5
SUBIECTUL II
Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie asociativă dată de x ⋆ y = xy + x + y.
1. Calculat, i (−1) ⋆ 3.
2. Arătat, i că x ⋆ y = (x + 1)(y + 1) − 1, pentru orice numere reale x s, i y.
3. Verificat, i dacă e = 0 este elementul neutru al legii „⋆”.
4. Determinat, i numerele reale x pentru care x ⋆ x = x.
5. Arătat, i că (−1) ⋆ x = −1, pentru orice număr real x.
6. Calculat, i (−1) ⋆ 0 ⋆ 1 ⋆ . . . ⋆ 2012 ⋆ 2013.
SUBIECTUL III  
m 1 1
Pentru fiecare număr real m se consideră matricea A(m) =  1 1.
 
m
1 1 1
1. Arătat, i că det(A(1)) = 0.
2. Calculat, i A(1) · A(0).
3. Arătat, i că det(A(m)) = m2 − 2m + 1, pentru orice număr real m.
 
−1 0 1
4. Verificat, i dacă matricea B =  0 −1 1 este inversa matricei A(0).
 
1 1 −1
5. Determinat, i numărul real m pentru care suma elementelor matricei A(m) este egală cu 2013.

 m x + y+z =1

6. Pentru m = 0, rezolvat, i sistemul x + m y + z = 1.



x+ y+z =3
8
BACALAUREAT 2013
SESIUNEA IULIE
Subiecte de rezervă
Proba E c)
mate-info
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că numărul ( 3 − 1 )2 + 2 3 este natural.
2. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie a graficelor funct, iilor f : R → R, f (x) = x + 1
s, i g : R → R, g(x) = 2x − 1.
2
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 26−x = 2x .
4. Calculat, i probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mult, imea numerelor naturale
de trei cifre, suma cifrelor acestuia să fie egală cu 2.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1; 3) s, i B(3; 1). Determinat, i ecuat, ia mediatoarei
segmentului AB.
6. Calculat, i raza cercului circumscris triunghiului ABC dreptunghic în A, s, tiind că BC = 8.
SUBIECTUL II
 
1 x 1
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A(x) =  1 −1 1.
 
x −1 1
a) Calculat, i A(0) · A(1).
b) Arătat, i că det(A(x)) = x2 − 1, pentru orice număr real x.
c) Determinat, i numerele întregi x pentru care inversa matricei A(x) are elementele numere
întregi.
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie asociativă dată de
p
x ◦ y = x2 y 2 + x2 + y 2 .
a) Calculat, i 2 ◦ 3.
p
b) Arătat, i că x ◦ y = (x2 + 1)(y 2 + 1) − 1, pentru orice x s, i y numere reale.
c) Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia x ◦ x ◦ x = x.
SUBIECTUL III
1. Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = ex s, i g : R → R, g(x) = x2 + 2x + 2.
a) Calculat, i g ′ (2).
2f (x) − g(x) 1
b) Arătat, i că lim 3
= .
x→0 2x 6
c) Demonstrat, i că 2f (x) ≥ g(x), pentru orice x ∈ [0, +∞).
1
2. Se consideră funct, iile f : (−2, +∞) → R, f (x) = x + 2 + s, i F : (−2, +∞) → R,
x+2
x2
F (x) = + 2x + ln(x + 2).
2 Z 1
a) Calculat, i (x + 2)f (x) dx.
0
b) Verificat, i dacă funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
Z 0
c) Calculat, i F (x)f (x) dx.
−1
9
s, t-nat
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că numărul 8 − 2( 2 − 3 ) este natural.
2. Calculat, i ( f ◦ f )(0) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = 3x + 1.
4. După o ieftinire cu 20% pret, ul unui produs scade cu 200 de lei. Calculat, i pret, ul produsului după
ieftinire.
#» #» #» #»
5. Determinat, i numărul real a pentru care vectorii #»
u = (a − 1) i + 4 j s, i #»
v = 2 i − 4 j sunt opus, i.
6. Calculat, i lungimea medianei din A în triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC = 10.
SUBIECTUL II 

 x − y + 2z = a

1. Se consideră sistemul de ecuat, ii liniare 2x − y = 0 , unde a este un număr real.



y− z=1
a) Determinat, i numărul real a s, tiind că (x, y, z) = (1, 2, 1) este solut, ie a sistemului.
b) Calculat, i determinantul matricei sistemului.
c) Rezolvat, i sistemul pentru a = −2.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − X + a, unde a este număr întreg.
a) Pentru a = −2, calculat, i f (2).
b) Arătat, i că x21 + x22 + x23 = 2, unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile polinomului f .
c) Arătat, i că, dacă polinomul f are o rădăcină întreagă, atunci a este multiplu de 6.
SUBIECTUL III
2
1. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = + ln x.
x
x−2
a) Arătat, i că f ′ (x) = , pentru orice x ∈ (0, +∞).
x2
b) Determinat, i punctele de extrem ale funct, iei f .
c) Arătat, i că funct, ia f este convexă pe intervalul (0; 4).
1
2. Se consideră funct, ia f : (1, +∞) → R, f (x) = 2 .
Z 4 x −1
5
a) Arătat, i că (x − 1)f (x) dx = ln .
3
Z 32
b) Calculat, i (x3 − 1)f (x) dx.
2
c) Arătat, i că aria suprafet, ei delimitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ie
1 3
x = 2 s, i x = 3, este egală cu ln .
2 2
10
tehnologic
SUBIECTUL I
√ √
1. Arătat, i că 2( 5 − 2 ) + 2 2 = 10.
2. Calculat, i f (−3) + f (3) pentru funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − 9.
3. Rezolvat, i în mult, imea numerelor reale ecuat, ia 52x = 25.
4. Pret, ul unui obiect este 100 de lei. Determinat, i pret, ul obiectului după o scumpire cu 20%.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1; 1) s, i B(3; 1). Calculat, i distant, a de la punctul
A la punctul B.
6. Calculat, i cos 30◦ + cos 150◦ .
SUBIECTUL II ! ! !
1 −1 1 0 x −1
1. Se consideră matricele A = , I2 = s, i B = , unde x este număr real.
0 1 0 1 0 x
a) Calculat, i det(A).
b) Pentru x = 0 arătat, i că A − B = I2 .
c) Determinat, i numărul real x pentru care det(A + B) = 0.
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de compozit, ie asociativă dată de x ◦ y = x + y + 3.
a) Calculat, i 2 ◦ (−2).
b) Arătat, i că e = −3 este elementul neutru al legii de compozit, ie „◦”.
c) Determinat, i numărul real x pentru care 2013 ◦ (−2013) = x ◦ x.
SUBIECTUL III
x+1
1. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = .
x
a) Calculat, i lim f (x).
x→+∞
b) Arătat, i că funct, ia f este descrescătoare pe intervalul (0, +∞).
c) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f în punctul de abscisă x0 = 1, situat pe
graficul funct, iei f .
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3x2 + 1.
Z 1
a) Calculat, i f ′ (x) dx.
0
b) Arătat, i că funct, ia F : R → R, F (x) = x3 + x + 1 este o primitivă a funct, iei f .
c) Calculat, i aria suprafet, ei delimitate de graficul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ie x = 0
s, i x = 1.
Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2013
Proba E. c)
Matematică M_mate-info
Varianta 9
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
5p 1. Determinaţi raţia progresiei geometrice ( bn ) cu termeni reali, ştiind că b1 = 1 şi b4 = 27 .
n≥1
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 6 x + 8 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 2 = 91− x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, acesta să fie pătrat perfect.
5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = 4i − 3 j şi BC = 2i − 5 j . Determinaţi lungimea
vectorului AC .
4
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 4, BC = 5 şi sin C = .
5
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1 1 1
1. Pentru fiecare număr real m se consideră matricea A ( m ) =  m 0 0  .
m 0 m
 
5p a) Calculaţi det ( A (1) ) .
 −1 1 0 
 
5p b) Determinaţi numerele reale m știind că A(m) ⋅ A(−m) =  1 1 1  .
 0 1 0
 
5p c) Arătaţi că det ( A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) ) = −51 ⋅ 101 .
2 3
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de

x y = xy − 4 x − 4 y + 20 .
5p a) Calculaţi 3 4 .
5p b) Arătaţi că x y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x x ... x = 5 .
x de 2013 ori
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
x
e
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = .
x + ex
f '( x) =
( x − 1) e x
, pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p a) Arătaţi că
( )
2
x + ex
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f .
e
5p c) Demonstrați că f ( x) ≥ , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
e +1
1
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul I n = ∫ xe− nx dx .
2
0
5p a) Calculați I 0 .
5p b) Arătaţi că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural n .
1  1 
5p c) Demonstraţi că I n =  1− n  , pentru orice număr natural nenul n .
2n  e 
Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 9
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Varianta 9
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
5p 1. Arătaţi că numărul a = 3 ( 2 + 5i ) − 5 (1 + 3i ) este real.
5p 2. Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x 2 + 10 x + 25 .
(
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log5 x 2 + x + 1 = log5 ( x + 2) . )
5p 4. După o ieftinire cu 10% preţul unui produs este 90 de lei. Calculaţi preţul produsului înainte de
ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta h de ecuație y = x − 1 şi punctul A ( 2, 2 ) .
Determinaţi ecuaţia dreptei d care trece prin A şi este paralelă cu h .
5p 6. Calculaţi cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 5 , AC = 6 şi BC = 7 .
1 1 0
 
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A ( x ) =  x 1 1  .
 1 −1 1 
 
5p a) Arătaţi că A ( 2 ) + A ( 6 ) = 2 A ( 4 ) .
5p b) Determinaţi numărul real x pentru care det ( A ( x ) ) = 0 .
5p c) Determinați inversa matricei A ( 2 ) .
2. Se consideră x1 , x2 și x3 rădăcinile complexe ale polinomului f = X 3 + X 2 + mX + m , unde m
este un număr real.
5p a) Arătați că f este divizibil cu X + 1 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinați numărul real m pentru care x12 + x22 + x32 = 11 .
5p c) Determinați valorile reale ale lui m știind că x1 = x2 = x3 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = x − ln x .
5p a) Calculați f ' ( x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 1 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstraţi că x ≥ ln x + 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x( x + 1)( x − 1) .
3
f ( x) 7
5p a) Arătaţi că ∫ x( x − 1) dx = 2 .
2
5p b) Determinaţi primitiva F : ℝ → ℝ a funcţiei f ştiind că F (1) = −1 .
e
f ( x ) ln x e2
5p c) Arătaţi că ∫ x2 − 1
dx =
4
− 2ln 2 + 1 .
2
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 9


Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Varianta 9
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
(
5p 1. Arătaţi că 3 4 − 3 + 3 3 = 12 . )
5p 2. Calculaţi f (−4) + f (4) pentru funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 − 16 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x − 2 ) − x 2 + 8 = 0 .

2
5p 4. Preţul unui obiect este 100 de lei. Determinaţi preţul obiectului după o ieftinire cu 30%.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 4 ) şi B ( 2,1) . Calculaţi distanţa de la punctul
A la punctul B .
1
5p 6. Calculaţi cos A , ştiind că sin A = şi unghiul A este ascuţit.
2
 2 −2  1 0 b 1
1. Se consideră matricele A =   , I2 =   şi B =   , unde b este număr real.
0 2  0 1 0 b
5p a) Calculaţi det A .
5p b) Determinaţi numărul real b pentru care A ⋅ B = 2 I 2 .
5p c) Determinaţi numărul real b pentru care det ( A + B ) = 0 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3 X 2 + 2 X .
5p a) Calculaţi f (1) .
5p b) Determinaţi câtul şi restul împărţirii polinomului f la X − 2 .
5p c) Calculați x12 + x22 + x32 , unde x1 , x2 , x 3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = ( x + 2)3 .

5p a) Verificaţi dacă f ′ ( x ) = 3x 2 + 12 x + 12 , pentru orice x ∈ ℝ .
5p b) Arătaţi că funcţia f este crescătoare pe ℝ .
f '( x)
5p c) Calculaţi lim .
x →+∞ x 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 1 .
x3
5p a) Verificaţi dacă funcţia F : ℝ → ℝ , F ( x ) = + x este o primitivă a funcţiei f .
3
5p b) Calculați aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa O x şi dreptele de ecuaţie
x = 0 şi x = 1 .
2
f ( x) 3
5p c) Arătaţi că ∫ x
dx =
2
+ ln 2 .
1
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Varianta 9

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale

Proba E. c)
Matematică M_pedagogic
Varianta 9
Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare
( )
5p 1. Arătaţi că 3 1 + 3 − 27 = 3 .
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x + 3 . Arătaţi că f (−3) + f (3) = 6 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x + 3) − x 2 − 15 = 0
2
5p 4. După o scumpire cu 10% preţul unui produs este 220 de lei. Calculaţi preţul produsului înainte de
scumpire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele P ( 2,3) şi R ( 4,3) . Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului PR .
5p 6. Determinaţi lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A , ştiind că BC = 20 şi
2
cos B = .
5
Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x y = xy + 2 x + 2 y + 2 .
5p 1. Calculaţi 3 ( −2 ) .
5p 2. Verificaţi dacă legea de compoziţie „ ” este comutativă.
5p 3. Arătaţi că x y = ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x şi y.
5p 4. Determinaţi numerele reale x pentru care x x = x .
5p 5. Verificaţi dacă x ( −2 ) = −2 , pentru orice număr real x.
5p 6. Calculaţi ( −2013 ) ( −2012 ) ... ( −2 ) .

 1 2 1
 
Pentru fiecare număr real m se consideră matricea A ( m ) =  −1 3 1  .
 2 1 m
 
5p 1. Calculaţi det ( A ( 0 ) ) .
5p 2. Arătaţi că det ( A ( m ) ) = 5m − 4 , pentru orice număr real m .
5p 3. Determinaţi numerele reale m pentru care det ( A ( m ) ) = m2 .
5p 4. Arătaţi că A ( m ) + A ( − m ) = 2 A ( 0 ) pentru orice număr real m .
 −1 1 −1  1 0 0
   
5p 5. Verificaţi dacă A ( 0 ) ⋅  2 −2 −2  = −4 I3 , unde I 3 =  0 1 0  .
 −7 3 5  0 0 1
   
x + 2 y + z = 2

5p 6. Pentru m = 0 , rezolvaţi sistemul − x + 3 y + z = 3 .
2 x + y + mz = 1

Probă scrisă la matematică M_pedagogic Varianta 9


Proba E. c)
Barem de evaluare şi de notare
Varianta 9
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. b = b q3 ⇒ q 3 = 27
4 1 3p
q=3 2p
2. xV = 3 2p
yV = −1 3p
3. 3x + 2 = 32(1− x ) ⇒ x + 2 = 2 − 2 x 3p
x=0 2p
4. Numerele de două cifre, pătrate perfecte, sunt 16, 25, 36, 49, 64 şi 81 ⇒ 6 cazuri favorabile 2p
Numărul de numere naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 de cazuri posibile 1p
nr. cazuri favorabile 1
p= =
nr. cazuri posibile 15 2p
5. AC = AB + BC = 6i − 8 j 3p
AC = 62 + ( −8 ) = 10
2
2p
6. AB BC
= 2p
sin C sin A
sin A = 1 3p
1.a) 1 1 1  1 1 1
 
A (1) = 1 0 0  ⇒ det ( A (1) ) = 1 0 0 =
1 0 1  2p
  1 0 1
= −1 3p
b)  1 − 2m 1 1 − m 
 
A(m) ⋅ A(−m) =  m m m  3p
 2
m − m m m − m 
2
 1 − 2m 1 1 − m   −1 1 0 
   
 m m m  =  1 1 1 ⇒ m =1 2p
 2   0 1 0
m − m m m − m  
2

c) 1 1 1   1 1 1   1 1 1   101 101 101 
       
A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) =  1 0 0  +  2 0 0  + ... + 101 0 0  = 101 ⋅ 51 0 0  3p
1 0 1   2 0 2     
    101 0 101 101 ⋅ 51 0 101 ⋅ 51
101 101 101
det ( A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) ) = 101 ⋅ 51 0 0 = −512 ⋅ 1013 2p
101 ⋅ 51 0 101 ⋅ 51
1
2.a) 3 4 = 3 ⋅ 4 − 4 ⋅ 3 − 4 ⋅ 4 + 20 = 3p
=4 2p
b) x y = x ( y − 4) − 4 ( y − 4) + 4 = 3p
= ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x şi y 2p
c) x x = ( x − 4) + 4
2
1p
x x ... x = ( x − 4 )
2013
+4 2p
x de 2013 ori
( x − 4 )2013 + 4 = 5 ⇒ x = 5 2p
1.a)
f '( x) =
(
ex x + ex − ex 1 + ex
=
) ( )
3p
x+e x 2
( )
=
( x − 1) e x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
( )
2 2p
x + ex
b) ex
lim f ( x ) = lim =1 3p
x →+∞ x + ex x →+∞
Ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = 1 2p
c) f '(1) = 0 ; f '( x) ≤ 0 , pentru x ∈ ( 0,1] și f '( x) ≥ 0 , pentru x ∈ [1, +∞ ) 3p
e
f ( x) ≥ f (1) ⇒ f ( x) ≥ , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
e +1
2.a) 1
x2 1
I 0 = ∫ xdx = = 3p
0
2 0
1
= 2p
2
( )
b) 1
I n+1 − I n = ∫ xe − nx e − x − 1 dx
2 2
2p
0
Pentru orice n ∈ ℕ şi x ∈ [ 0 ,1] avem e− nx > 0 şi e− x − 1 ≤ 0 ⇒ I n+1 ≤ I n

2 2
3p
c) 1
1
1
Pentru orice n ∈ ℕ* avem I n = ∫ xe− nx dx = − (e− nx ) ' dx =
2 2
∫
2n 0
3p
0
1 2 1 1  1 
= − e − nx = 1 − n  2p
2n 0 2n  e 

2

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 3 ( 2 + 5i ) = 6 + 15i 2p
5 (1 + 3i ) = 5 + 15i 2p
a = 1∈ ℝ 1p
2. f ( x ) = 0 ⇒ ( x + 5) = 0
2
2p
x = −5 şi y = 0 3p
3. x2 + x + 1 = x + 2 3p
Rezultă x = −1 sau x = 1 , care verifică ecuaţia 2p
4. 10 3p
Se notează cu x preţul înainte de ieftinire ⇒ x − ⋅ x = 90 2p
100
x = 100
5. d h ⇒ md = mh = 1 3p
d : y − 2 = 1 ⋅ ( x − 2 ) , deci d : y = x 2p
6. AB 2 + AC 2 − BC 2 25 + 36 − 49
cos A = = = 3p
2 ⋅ AB ⋅ AC 2⋅5⋅6
1
= 2p
5
1.a)  1 1 0  1 1 0  2 2 0
     
A ( 2) + A( 6) =  2 1 1  +  6 1 1  =  8 2 2  =
 1 −1 1   1 −1 1   2 −2 2  3p
     
= 2 A( 4) 2p
b) 1 1 0
det ( A ( x ) ) = x 1 1 = 3− x 3p
1 −1 1
3− x = 0⇒ x = 3 2p
c) det ( A ( 2 ) ) = 1
2p
 2 −1 1 
( A ( 2) ) =  −1 1 −1
−1
3p
 −3 2 −1
 
2.a) f ( −1) = −1 + 1 − m + m = 0 2p
Rezultă X + 1 divide polinomul f 3p
b) x1 + x2 + x3 = −1, x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m 2p
x12 + x22 + x32 = 1 − 2m 2p
1 − 2m = 11 ⇒ m = −5 1p
1
c) x1 = −1 ⇒ x2 = x3 = 1 2p
x1 x2 x3 = − m 1p
m = 1 ⇒ m = −1 sau m = 1 ; ambele valori verifică cerința 2p
1.a) f ′ ( x ) = x '− ( ln x ) ' = 2p
1
=1− , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x
b) y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) 2p
f (1) = 1 , f ′ (1) = 0 ⇒ ecuaţia tangentei este y = 1 3p
c) f ' (1) = 0 , f ' ( x ) < 0 , pentru x ∈ ( 0,1) şi f ' ( x ) > 0 , pentru x ∈ (1, +∞ ) 3p
f ( x) ≥ f (1) ⇒ x ≥ ln x + 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 3
f ( x) 3 x 2 3
∫ x( x − 1) dx = ∫ ( x + 1) dx =  + x =
 3p
2 2  2 2
15 7 2p
= −4=
2 2
b) 1 4 1 2
f ( x ) = x3 − x ⇒ primitiva F a funcției f este F ( x) = x − x + c , unde c ∈ ℝ 3p
4 2
3 1 1 3 2p
F (1) = −1 ⇒ c = − ⇒ F ( x) = x 4 − x 2 −
4 4 2 4
c) e
f ( x ) ln x e
∫ x2 − 1
dx = ∫ x ln xdx = 2p
2 2
e
 x2  1
e
e2
=  ln x  − ∫ xdx = − 2ln 2 + 1 3p
 2 
 2 22 4

2

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
(
1. 3 4 − 3 = 12 − 3 3
) 2p
12 − 3 3 + 3 3 = 12 3p
2. f ( −4 ) = 0 2p
f ( 4 ) = 0 ⇒ f ( −4 ) + f ( 4 ) = 0 3p
3.
( x − 2 )2 = x 2 − 4 x + 4 2p
x=3 3p
4. 30 2p
⋅ 100 = 30
100 3p
Preţul după ieftinire este 70 de lei
5.
AB = ( 2 − 2 )2 + (1 − 4 )2 3p
AB = 3 2p
6. 3
sin 2 A + cos 2 A = 1 ⇒ cos 2 A = 3p
4
3
cos A = 2p
2
1.a) 2 −2 3p
det A = = 4−0=
0 2
=4 2p
b)  2b 2 − 2b  3p
A⋅ B =  
0 2b 
A ⋅ B = 2I2 ⇔ b = 1 2p
c)  2 + b −1 
A+ B =  ⇒ det( A + B ) = (2 + b)
2 3p
 0 2 + b 
(2 + b)2 = 0 ⇔ b = −2 2p
2.a) f (1) = 13 − 3 ⋅ 12 + 2 ⋅ 1 = 2p
=1− 3 + 2 = 0 3p
b) Câtul este X 2 − X 2p
Restul este 0 3p
c) x1 + x2 + x3 = 3 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 2 2p
x12 + x22 + x32 = 3 − 2⋅2 = 5
2 3p

1

1.a) f ′( x) = ( x3 + 6 x 2 + 12 x + 8) ' = 2p
= 3 x 2 + 12 x + 12 , pentru orice x ∈ ℝ 3p
b) f ′( x) = 3( x + 2) , pentru orice x ∈ ℝ
2 2p
f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ℝ ⇒ f este crescătoare pe ℝ 3p
c)  12 12 
x2  3 + + 2 
3x 2 + 12 x + 12  x x 
lim = lim = 3p
x →+∞ x2 x →+∞ x2
=3 2p
′
2.a)
 x3 3p
F ′ ( x ) =  + x  = x2 + 1
 3 
 
F ' ( x ) = f ( x ) , oricare ar fi x ∈ ℝ ⇒ F este o primitivă a funcţiei f 2p
b) 1 1  x3 1
(
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx =  ) + x =
 3p
0 0  3 0
4 2p
=
3
c) 2
f ( x) 2
x2 + 1 
2
1
∫ dx = ∫ dx = ∫  x +  dx = 2p
1
1
x 1
x x
 x2 2 3
= + ln x  = + ln 2 3p
 2 
 1 2

2

Proba E. c)
Matematică M_pedagogic
Varianta 9
pentru lucrare.

1. 27 = 3 3 2p
3+3 3 −3 3 = 3 3p
2. f ( −3) = 0 2p
f ( 3) = 6 ⇒ f ( −3) + f ( 3) = 6 3p
3.
( x + 3)2 = x 2 + 6 x + 9 2p
x =1 3p
4. 10
x+ x = 220 , unde x reprezintă preţul înainte de scumpire 2p
100
Preţul înainte de scumpire este 200 de lei 3p
5. x + xR y + yR
M mijlocul lui ( PR ) ⇒ xM = P şi y M = P 1p
2 2
xM = 3 2p
yM = 3 2p
6. AB
cos B = 2p
BC
AB = 8 3p

1. 3 ( −2 ) = −6 + 6 + ( −4 ) + 2 = 3p
= −2 2p
2. x y = xy + 2 x + 2 y + 2 și y x = yx + 2 y + 2 x + 2 , pentru orice numere reale x şi y 3p
x y = y x , pentru orice numere reale x şi y 2p
3. x y = xy + 2 x + 2 y + 4 − 2 = 2p
= ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x şi y 3p
4. x x = ( x + 2) − 2
2
2p
( x + 2 ) − 2 = x ⇔ x = −2 sau
2
x = −1 3p
5. x ( −2 ) = ( x + 2 )( −2 + 2 ) − 2 3p
= −2 , pentru orice număr real x 2p
6. ( −2013) ( −2012 ) ... ( −2 ) = ( ( −2013) ( −2012 ) ... ( −3) ) ( −2 ) = 3p
= −2 2p

1

1.  1 2 1
 
A ( 0 ) =  −1 3 1  2p
 2 1 0
 
1 2 1
det ( A ( 0 ) ) = −1 3 1 = −4
3p
2 1 0
2. 1 2 1
3p
det ( A ( m ) ) = −1 3 1 = 3m − 1 + 4 − 6 + 2m − 1 =
2 1 m
= 5m − 4 2p
3. det ( A ( m ) ) = m 2 ⇔ m 2 − 5m + 4 = 0 3p
m = 1 sau m = 4 2p
4.  1 2 1  1 2 1 
   
A ( m ) + A ( −m ) =  −1 3 1  +  −1 3 1  = 2p
 2 1 m   2 1 −m 
   
 2 4 2
 
=  −2 6 2  = 2 A ( 0 ) 3p
 4 2 0
 
5.  −1 1 −1   1 2 1   −1 1 −1 
     
A ( 0 ) ⋅  2 −2 −2  =  −1 3 1  ⋅  2 −2 −2  =
 −7 3 5   2 1 0   −7 3 5  2p
     
 −4 0 0 
 
=  0 −4 0  = −4 I 3 3p
 0 0 −4 
 
6. x + 2 y + z = 2
 2p
− x + 3 y + z = 3
2 x + y = 1

x = 0, y = 1, z = 0 3p

2
Subiectele de rezerva Ministerul Educaţiei Naţionale
Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Calculaţi suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice ( an )n≥1 , dacă a1 = 2 şi a3 = 8 .
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 4 x + 2 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 x = log3 (4 − x) .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, produsul cifrelor acestuia să fie egal cu 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,1) şi B (4,1) . Determinaţi coordonatele
1
punctului M ştiind că AM = AB .
3
π π
5p 6. Arătaţi că 4sin cos =1.
12 12
 2 2 m + 1
1. Pentru fiecare număr real m se consideră matricea A ( m ) =  2 m +1 2 .
 m +1 2 2 

5p a) Calculați det ( A ( −1) ) .
5p b) Verificaţi dacă A ( 0 ) ⋅ A (1) = 5 A (1) .
5p c) Determinaţi numerele reale m pentru care det ( A ( m ) ) = 0 .
2. Pe ℝ se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de x y = xy − 2 x − 2 y + 6 .
5p a) Verificaţi dacă x y = ( x − 2)( y − 2) + 2 , pentru orice numere reale x şi y .
5p b) Arătaţi că x 2 = 2 x = 2 , pentru orice număr real x .
5p c) Calculaţi 1 2 3 ... 2012 2013 .
x3 − 1
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = .
x2 + 1
x 4 + 3x 2 + 2 x
5p a) Arătaţi că f '( x) = , pentru orice x ∈ ℝ .
( )
2
x2 + 1
f ( x) − f (0)
5p b) Calculați lim .
x →0 x
f ( x)
 x +1
5p c) Calculaţi lim   .
x →+∞  x − 1 
1
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n e− x dx .
0
e−2
5p a) Arătaţi că I1 = .
e
1
5p b) Verificaţi dacă I n+1 = ( n + 1) I n − , pentru orice număr natural nenul n .
e
1
5p c) Arătaţi că 0 ≤ I n ≤ , pentru orice număr natural nenul n .
n +1

Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Arătaţi că numărul x = 3 (1 − i ) + 3i este real.

5p 2. Calculaţi distanţa dintre punctele de intersecţie a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 3 x + 2
cu axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 22 x+3 = 8 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un element din mulţimea A = {1,2,3,..., 20} ,
acesta să fie divizibil cu 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−2,3), B(3,0) şi C (2,5) . Calculaţi lungimea
medianei din B a triunghiului ABC .
π π
5p 6. Determinaţi lungimea laturii AC a triunghiului ABC , ştiind că BC = 4, B = şi C =
6 3
 x 1− x 
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea M ( x ) =  .
1 − x x 
5p a) Calculați det ( M ( 2 ) ) .
5p b) Verificaţi dacă M ( x ) ⋅ M ( y ) = M ( 2 xy − x − y + 1) , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Determinaţi numărul real a astfel încât M ( a ) ⋅ M ( x ) = M ( a ) , pentru orice număr real x .
2. Pe ℝ se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de x y = xy + 2 x + 2 y + 2 .
5p a) Calculaţi 0 ( −2 ) .
5p b) Arătaţi că x y = ( x + 2)( y + 2) − 2 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x x x = 6 .
x2 − 2 x + 2
1. Se consideră funcţia f : (1, + ∞ ) → ℝ , f ( x) = .
x −1
x ( x − 2)
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
5p b) Determinaţi punctele de extrem ale funcţiei f .
5p c) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ , f ( x ) = x x .
2
f ( x)
5p a) Calculaţi ∫ x
dx .
1
2 2
5p b) Arătaţi că funcţia F : ( 0, + ∞ ) → ℝ , F ( x) =
x x este o primitivă a funcţiei f .
5
5p c) Calculaţi aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa O x şi dreptele de ecuaţie
x = 1 şi x = 4 .


Proba E. c)
Varianta 4
(
5p 1. Arătaţi că 2 2 + 3 − 2 3 = 4 . )
5p 2. Calculaţi f (4) + f (−4) pentru funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x + 4 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 7 2 x = 49 .
5p 4. Preţul unui obiect este 1000 de lei. Determinaţi preţul obiectului după o scumpire cu 10%.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 4,3) şi B ( 4,1) . Calculaţi distanţa de la punctul
A la punctul B .
5p 6. Calculaţi sin 45° − sin135° .
 −1 2  0 0 1 m 
1. Se consideră matricele A =   , O2 =   şi B =   , unde m este număr real.
 2 1 0 0  m m + 1
5p a) Calculaţi det A .
5p b) Pentru m = −2 , arătaţi că A + B = O2 .
9 7 
5p c) Determinaţi numărul real m pentru care A ⋅ B =  .
 7 16 
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + X .
5p a) Arătaţi că f (−1) = 0 .
5p b) Determinaţi câtul şi restul împărţirii polinomului f la polinomul g = X 2 + X .
5p c) Calculaţi x12 + x22 + x32 , ştiind că x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile polinomului f .
11
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + 10 − .
x
x 2 + 11
5p a) Verificaţi dacă f ' ( x ) = , pentru orice x ∈ (0, +∞) .
x2
5p b) Arătaţi că funcţia f este crescătoare pe intervalul (0, +∞) .
5p c) Arătaţi că funcţia f este concavă pe intervalul (0, +∞) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 9 .
2
5p a) Calculaţi ∫ f ' ( x ) dx .
1
2
f ( x) 3
5p b) Arătaţi că ∫ x
dx =
2
+ 9ln 2 .
1
5p c) Arătaţi că volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a graficului funcţiei
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − x 2 este egal cu 81π .


Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. ( a1 + a3 ) ⋅ 3 ( 2 + 8) ⋅ 3 3p
S3 = = =
2 2
= 15 2p
2. xV = 2 2p
yV = −2 3p
3. x = 4 − x 3p
Rezultă x = 2 , care verifică ecuaţia 2p
4. Numerele de două cifre care au produsul cifrelor egal cu 4 sunt 14, 22 şi 41 ⇒ 3 cazuri
favorabile 2p
Numărul de numere naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 de cazuri posibile 1p
p= = 2p
nr. cazuri posibile 30
5. AB = 3i şi AM = ( x − 1) i + ( y − 1) j
M M 2p
1 x = 2
AM = AB ⇒  M
 yM = 1
3 3p
6. π π π
4sin cos = 2sin = 3p
12 12 6
1
= 2⋅ =1 2p
2
1.a) 2 2 0 2 2 0
A ( −1) = 2 0 2 ⇒ det ( A ( −1) ) = 2 0 2 =
 
2p
0 2 2 0 2 2
 
= 0 + 0 + 0 − 0 − 8 − 8 = −16 3p
b)  2 2 1  2 2 2
A ( 0 ) ⋅ A (1) =  2 1 2  ⋅  2 2 2  = 2p
 1 2 2  2 2 2
   
 10 10 10 
=  10 10 10  = 5 A (1) 3p
 10 10 10 
 
c) 2 2 m +1
det ( A ( m ) ) = 2 2 = − ( m + 5 )( m − 1)
2
m +1 3p
m +1 2 2
det ( A ( m ) ) = 0 ⇔ m = −5 sau m = 1 2p

1
2.a) xy − 2 x − 2 y + 6 = x ( y − 2 ) − 2 ( y − 2 ) + 2 = 3p
= ( x − 2 )( y − 2 ) + 2 , pentru orice numere reale x şi y 2p
b) x 2 = ( x − 2)(2 − 2) + 2 = 2 , pentru orice număr real x 2p
2 x = (2 − 2)( x − 2) + 2 = 2 ⇒ x 2 = 2 x = 2 , pentru orice număr real x 3p
c) 1 2 3 ... 2012 2013 = (1 2 ) 3 ... 2012 2013 = 3p
=2 (3 ... 2012 2013) = 2 2p

1.a) ( x3 − 1) ' ( x 2 + 1) − ( x3 − 1)( x 2 + 1) '
f '( x) = = 2p
( x 2 + 1)2
=
( )
3x 2 x 2 + 1 − 2 x x3 − 1 ( ) = x4 + 3x2 + 2 x , pentru orice x ∈ ℝ
3p
( ) ( x2 + 1)
2 2
x2 + 1
b) f ( x) − f (0)
lim = f '(0) = 3p
x →0 x
=0 2p
c) x +1
lim =1 1p
x →+∞ x − 1
2 x3 −1
 x −1  x −1⋅ x 2 +1
f ( x)
 x +1   2 
= lim   1 +
2 2p
lim     =
x →+∞  x − 1  x →+∞   x −1  
 
= e2 2p
2.a) 1 1
−x −x 1
I1 = ∫ xe dx = − xe + ∫ e − x dx = 3p
0
0 0
1 1 e−2
= − − e− x = 2p
e 0 e
b) 1 1
n +1 − x 1
I n+1 = ∫ x n +1 − x
e dx = − x e + ( n + 1) ∫ x n e− x dx = 3p
0
0 0
1
= − + ( n + 1) I n 2p
e
c) Pentru orice n ∈ ℕ* şi pentru orice x ∈ [ 0 ,1] avem 0 < e− x ≤ 1 ⇒ 0 ≤ x n e− x ≤ x n 2p
1 1
1
0 ≤ ∫ x n e− x dx ≤ ∫ x n dx ⇒ 0 ≤ I n ≤ 3p
0 0
n +1

2

Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. 3 (1 − i ) = 3 − 3i 3p
x = 3∈ ℝ 2p
2. f ( x ) = 0 ⇒ x = 1 sau x = 2 3p
Distanţa este egală cu 1 2p
3. 2 x + 3 = 3 3p
x=0 2p
4. Numerele din mulţimea A divizibile cu 4 sunt 4, 8, 12, 16 şi 20 ⇒ 5 cazuri favorabile 2p
Numărul de elemente ale mulţimii A este 20 ⇒ 20 de cazuri posibile 1p
p= =
nr. cazuri posibile 4 2p
5. Mijlocul segmentului ( AC ) este M (0, 4)
2p
BM = ( −3) 2
+4 =5
2 3p
6. π
A= 2p
2
1
AC = ⋅ BC = 2 3p
2
1.a) 2 −1
det ( M ( 2 ) ) = = 2p
−1 2
= 4 −1 = 3 3p
b)  xy + (1 − x )(1 − y ) x (1 − y ) + (1 − x ) y 
M ( x) ⋅ M ( y) =  =
 (1 − x ) y + x (1 − y ) (1 − x )(1 − y ) + xy  3p
 2 xy − x − y + 1 1 − ( 2 xy − x − y + 1) 
=  = M ( 2 xy − x − y + 1) , pentru orice numere reale
1 − ( 2 xy − x − y + 1) 2 xy − x − y + 1  2p
x şi y
c) M ( a ) ⋅ M ( x ) = M ( a ) ⇔ M ( 2ax − a − x + 1) = M ( a ) , pentru orice număr real x 1p
2ax − a − x + 1 = a , pentru orice număr real x 2p
1
a= 2p
2
2.a) 0 ( −2 ) = 0 ⋅ ( −2 ) + 2 ⋅ 0 + 2 ⋅ ( −2 ) + 2 = 3p
= −2 2p
b) x y = xy + 2 x + 2 y + 2 = x ( y + 2 ) + 2 ( y + 2 ) − 2 = 3p
= ( x + 2)( y + 2) − 2 , pentru orice numere reale x şi y 2p
c) x x x = ( x + 2) − 2
3
3p
( x + 2) 3
−2=6⇒ x=0 2p

1

1.a)
f '( x ) =
(
( 2 x − 2 )( x − 1) − x 2 − 2 x + 2
=
)
3p
( x − 1)2
x2 − 2 x x ( x − 2)
= = , pentru orice x ∈ (1, +∞ )
( x − 1)2 ( x − 1)2 2p
b) f '( x) = 0 ⇒ x ( x − 2 ) = 0 ⇒ x = 2 , deoarece x ∈ (1, +∞ ) 2p

f '(2) = 0 ; f '( x) < 0 , pentru x ∈ (1,2 ) şi f '( x) > 0 , pentru x ∈ ( 2, +∞ ) 2p
Punctul de extrem este x = 2 1p
c) f ( x)
lim =1 2p
x →+∞ x
lim ( f ( x ) − x ) = −1 2p
x →+∞
Ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f este y = x − 1 1p
2.a) 2
f ( x) 2
∫ x
dx = ∫ xdx = 2p
1 1
2
x 2 3
= = 3p
2 1 2
b) 2 5
' 3
F ′ ( x ) =  ⋅ x  = x = x x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2 2 3p
5 
 
F ′ ( x ) = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ F este o primitivă a funcţiei f 2p
c) 4 4
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x xdx = 2p
1 1
2 2 4 62 3p
= ⋅x x =
5 1 5

2

Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
(
1. 2 2 + 3 = 4 + 2 3
) 2p
4+2 3 −2 3 =4 3p
2. f ( 4) = 8 2p
f ( −4 ) = 0 2p
f ( 4 ) + f ( −4 ) = 8 1p
3. 72 x = 7 2 2p
x =1 3p
4. 10 2p
⋅ 1000 = 100
100 3p
Preţul după scumpire este 1100 de lei
5.
AB = ( 4 − 4 ) + (1 − 3)
2 2
3p
2p
AB = 2
6. 2
sin 45° = 2p
2
2 2p
sin135° =
2
sin 45° − sin135° = 0 1p
1.a) −1 2 3p
det A = = −1 − 4 =
2 1
= −5 2p
b)  −1 2   1 −2  3p
Pentru m = −2 avem A + B =  + =
 2 1   −2 −1 
0 0
=  = O2 2p
0 0
c)  2m − 1 m + 2 
A⋅ B =   3p
 m + 2 3m + 1
 2m − 1 m + 2   9 7 
 = ⇔ m=5 2p
 m + 2 3m + 1  7 16 
2.a) f (−1) = (−1)3 + 2 ⋅ (−1) 2 + (−1) = 2p
= −1 + 2 − 1 = 0 3p

1
b) Câtul este X + 1 2p
Restul este 0 3p
c) x1 + x2 + x3 = −2 , x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = 1 2p
= ( −2 ) − 2 ⋅ 1 = 2
2
x12 + x22 + x32 3p
1.a) '
 1 
 11 
f ' ( x ) = x '+ 10'−   = 1 − 11 ⋅  − 2  = 3p
 x  x 
11 x 2 + 11
=1+ = , pentru orice x ∈ (0, +∞) 2p
x2 x2
b) x ∈ (0, +∞ ) ⇒ x 2 + 11 > 0 3p
x 2 + 11
f '( x) = ⇒ f '( x) > 0 , pentru orice x ∈ (0, +∞) ⇒ f este crescătoare pe (0, +∞) 2p
x2
c) 22 2p
f ''( x) = − 3
, pentru orice x ∈ (0, +∞)
x
f ''( x) < 0 , pentru orice x ∈ (0, +∞ ) ⇒ f este concavă pe intervalul (0, +∞) 3p
2.a) 2
2
∫ f ' ( x ) dx = f ( x ) 1 = 3p
1
= f ( 2 ) − f (1) = 3 2p
b) 2
f ( x)  9
2
∫ dx = ∫  x +  dx = 2p
1
1
x x
 x2 2 3
= + 9ln x  = + 9ln 2 3p
 2 
 1 2
c) 1 1
( )
2
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ x 2 + 9 − x 2 dx = 2p
0 0
1
= π ⋅ 81x = 81π 3p
0

2

Vechi Mate-Bac PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vechi Mate-Bac PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BACALAUREAT 1998

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

2. Să se reprezinte grafic funct, ia f (fără derivata de ordinul al doilea).

2. Se consideră G = (−1, ∞). Pentru x, y ∈ G se defines, te legea x ⋆ y = xy + ax + by, unde a, b ∈ R. Să se

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Diferent, a dintre coeficientul

a) Să se determine coordonatele punctului A.

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

a) Pentru ce valori complexe ale lui m matricea A este inversabilă?

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Să se demonstreze că A2 = 3A s, i AB = BA.

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Să se rezolve ecuat, ia 4x + 2x+1 · 3x = 3 · 9x .

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

Profilul matematică - fizică, informatică, metrologie

1. Să se determine condit, ia ca (S) să admită numai solut, ia banală.

s, tiind că admite solut, ii de forma bi, unde b ∈ R.

a) Pentru ce valori ale lui a sistemul are doar solut, ia banală?

3. Se consideră polinomul f ∈ Z3 [X], f = (a2 + a + 1̂)X 3 + (a + 2̂)X + a.

1. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuat, ia

mx2 − 2(m − 2)x − m − 10 = 0

are două rădăcini de semne contrare.

Să se calculeze In = n (f (x) − x) dx, n ∈ N∗ .

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve inecuat, ia |x − 2| + |x − 1| > 1.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Pentru ce valori reale ale lui m inecuat, ia

(m − 1)x2 − (m + 1)x + m + 1 > 0

este verificată pentru orice x ∈ R?

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se determine toate numerele complexe z cu proprietatea z 2 = i.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve ecuat, ia: logx 2 − logx 3 = 2.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve ecuat, ia: 2 lg2 x3 − 3 lg x − 1 = 0.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve inecuat, ia: lg2 x − 2 lg x − 8 ≤ 0.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve inecuat, ia: log2 (9 − 2x ) > 3 − x.

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se discute s, i să se rezolve ecuat, ia:

2. Calculat, i: limπ (cot x)tan 2x .

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se rezolve ecuat, ia: lg 2 + lg(4x−2 + 9) ≤ 1 + lg(2x−2 + 1).

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se demonstreze că, pentru n ∈ N∗ , avem:

n(n + 1)(n + 2)(n + 3)

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

1. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N∗ , avem:

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real

Profilul fizică-chimie, chimie-biologie, industrial, agricol, silvic, educat, ie fizică-real