DESPRE DIVIZORII LUI ZERO ÎNTR-UN INEL ȘI LEGĂTURA LOR

CU ELEMENTELE IDEMPOTENTE ŞI NILPOTENTE

Elena CHETREAN, studentă, Facultatea FMTI, ciclul I
programul de licență Matematică și Informatică
Valeriu BORDAN, doctor, conf.univ., UST

Rezumat. În lucrare sunt cercetate unele proprietăți elementare ale inelelor legate de divizori a lui zero,
elemente inversabile, elemente nilpotente, elemente idempotente și sunt rezolvate câteva exemple
interesante în care sunt abordate aceste noțiuni.
Cuvinte cheie: divizor a lui zero, element idempotent, element nilpotent, caracteristică a inelului.

Definiţia 1. Fie ( A,, ) un inel.

1) Un element x  A, x  0 se numeşte divizor al lui zero la stânga (la dreapta),
dacă y  A, y  0 , astfel ca xy  0 (respectiv y  A, y  0 cu yx  0 ).
Elementul x  A, x  0 se numeşte divizor al lui zero, dacă 0 este divizor al lui zero
la stânga şi la dreapta în orice inel nenul.
2) Inelul A are divizori ai lui zero, dacă A conţine cel puţin un divizor al lui zero, în
caz contrar, spunem că A nu are divizori ai lui zero sau că A este inel integru.
Definiţia 2. Un inel nenul A comutativ cu element-unitate şi fără divizori ai lui zero se
numeşte domeniu de integritate.

Exemple:
 
1. Inelul (Z 6 ,, ) are divizori ai lui zero. De exemplu 2 şi 3 sunt divizori ai lui
  
zero, fiindcă 2  3  0 .
2. Inelele Mn(Z ) , Mn(Q) , Mn( R) , Mn(C) , n  2 au divizori ai lui zero.
Într-adevăr, luând matricele
1 0 . . . 0   0 0 . . . 0
   
0 0 . . . 0  0 0 . . . 0
A şi B   , avem AB  0 n .
........ . .. .. . ..
   
0 0 . . . 0 0 0 . . . 1 
   
Deci A este divizor al lui zero la stânga, iar B este divizor al lui zero la dreapta.
3. Inelele Z , Z  i , Z  d , d  Z nefiind pătrate perfecte, sunt domenii de integritate.
Propoziţia 1. Într-un inel următoarele afirmaţii sunt echivalente :
1. A nu are divizori ai lui zero (A este integru).
2. x, y  A, x  0 şi y  0  xy  0 .
3. x, y  A cu xy  0  x  0 sau y  0 .

108
Demonstraţie.
1.  2. Presupunem că A este un inel integru. Dacă prin absurd, x, y  A, x  0, y  0
cu xy  0 , înseamnă că x şi y sunt divizori ai lui zero, contradicţie cu faptul că A este inel
integru.
2.  3. Presupunem că x, y  A, x  0 şi y  0  xy  0 . Deoarece implicaţia
logică x  y este echivalentă cu implicaţia non x  non y , rezultă că ipoteza 2. în care
lucrăm este echivalentă cu x, y  A, xy  0  x  0 sau y  0 , adică 3.
3.  1. Presupunem că x, y  A, xy  0  x  0 sau y  0 . Dacă, prin absurd, A ar
avea un divizor al lui zero, să zicem la stânga, atunci ar exista y  A, y  0 cu xy  0 , dar
atunci x  0 sau y  0 , contradicţie cu faptul că x şi y sânt nenule. c.t.d.
Propoziţia 2. În orice inel A au loc egalităţile :
1. x  0  0  x, x  A .
 x( y )  ( x) y   xy
2.  , x, y  A .
( x)( y )  xy
 x( y  z )  xy  xz
3.  , x, y, z  A .
( y  z ) x  yx  zx
Demonstraţie.
1. Avem: x  0  x  (0  0)  x  0  x  0 . În grupul ( A,) putem reduce în ambii
membri termenul x  0 şi obţinem: 0  x  0 .
Analog (0  0)  x  0  x  0  x  0  x . Reducând în ambii membri termenul 0  x obţinem:
0  x  0.
2. Avem: x( y)  xy  x( y  y)  x  0  0 , de unde rezultă că în grupul ( A,) avem
x( y)   xy . Analog ( x) y   xy . De asemenea, avem:
( x)( y)  x( y)  ( xy)  xy .
3. Avem: x( y  z )  x y  ( z )  xy  x( z )  xy  ( xz)  xy  xz .
Analog ( y  z) x  yx  zx . c.t.d.
Propoziţia 3. Dacă A este un inel cu element-unitate, următoarele afirmaţii sunt
echivalente:
1. Inelul A conţine cel puţin două elemente.
2. 0  1 .
Demonstraţie.
1.  2. Presupunem că inelul A are cel puţin două elemente. Dacă, prin absurd,
0  1 , atunci x  A  x  x 1  x  0  0 şi ar însemna că A  0 , contradicţie cu ipoteza
noastră. Prin urmare 0  1 .
2.  1. Evident. c.t.d.

109
Propoziţia 4. Fie A un inel cu elementul-unitate şi 0  1 , atunci:
1. Elementul nul 0 nu este inversabil, adică 0  U ( A) .
2. Dacă x U (A) , atunci şi  x U (A) .
Demonstraţie. 1. Presupunem prin absurd că 0 este inversabil, deci există x  0 1  A
pentru care x  0  0  x  1. Cum însă x  0  0  x  0 , obţinem 0  1 , contradicţie.
2. Dacă x U (A) , vom arăta că  x U (A) , arătând că  x are drept invers pe  x 1 . Într-
adevăr: ( x)( x) 1  xx 1  1 şi ( x) 1 ( x)  x 1 x  1. c.t.d.
Propoziţia 5. Fie A un inel cu element-unitate. Dacă elementul x  A este inversabil,
atunci x nu este divizor al lui zero.
Demonstraţie. Fie x U (A) . Dacă, prin absurd, x ar fi un divizor al lui zero, de exemplu
la stânga, ar exista y  A, y  0 astfel încât xy  0 . Înmulţind la stânga cu x 1 avem
succesiv: x 1 ( xy)  x 1  0  ( x 1 x) y  0  1y  0  y  0 , contradicţie. c.t.d.
Propoziţia 6. Fie A un inel integru. Pentru oricare trei elemente a, x, y  A cu a  0 ,
avem echivalenţele:
1. ax  ay  x  y .
2. xa  ya  x  y .
Demonstraţie:
1. () . Avem succesiv: ax  ay  ax  ay  0  a( x  y)  0  a  0 sau x  y  0 .
Dar a  0 , deci trebuie ca x  y  0 , adică x  0 .
() . Evidentă.
2. Analog.
Printre divizorii lui zero un loc aparte îl ocupă aşa-numitele elemente idempotente
şi elemente nilpotente.
Definiţia 3. Fie A un inel.
1) Un element cu proprietatea x 2  x se numeşte element idempotent al lui A.
2) Un element x  A cu proprietatea că n  N * astfel încât x n  0 se numeşte
element nilpotent al lui A .
Exemple:
     
1. În inelul Z 6 elementele 3 si 4 sunt idempotente, întrucât 3 2  3 si 4 2  4 .
  
2. În inelul Z 8 elementul 2 este nilpotent, întrucât 2 3  0.
3. În orice inel cu element-unitate, elementele 0 şi 1 sunt idempotente.
4. În orice inel, 0 este element nilpotent.
Legătura cu divizorii lui zero este dată de următorul rezultat.
Propoziţia 7. Fie A un inel. Atunci:
1 . Orice element nilpotent nenul din A (dacă există) este divizor al lui zero.

110
 2. Dacă A este inel cu element-unitate, orice element idempotent din A diferit de 0 si
1 (dacă există), este un divizor al lui zero.
Demonstraţie. 1. Fie x  0 un element nilpotent, deci n  N * astfel încât x n  0 .
Alegând numărul n minim cu această proprietate, vom avea x n1  0 .
Prin urmare x  0 , x n1  0 , dar x  x n1  x n  0, ceea ce înseamnă că x este un divizor a
lui zero.
2. Fie x  0 , 1 un element idempotent, adică x 2  x . Această egalitate se scrie succesiv
x 2  x  0  x( x  1)  0 . Deoarece x  0 si x  1  0 , înseamnă că x este divizor al lui
zero.
Consecinţa 1. într-un inel integru singurul element nilpotent este 0; dacă, în plus, inelul
este cu element-unitate, singurele elemente idempotente sunt 0 şi 1.
Demonstraţie. Presupunem prin absurd că există elemente nilpotente nenule sau elemente
idempotente diferite de 0 si 1. Conform propozitiei 7, acestea sunt divizori ai lui zero,
contrar faptului că A este inel integru.
Următorul rezultat leagă elementele nilpotente de cele inversabile.
Propoziţia 8. Fie A un inel cu element-unitate si x  A un element nilpotent. Atunci
elementele 1  x si 1  x sunt inversabile.
Demonstraţie. Cum x este nilpotent, n  N * astfel încât x n  0 . Atunci:
(1  x)(1  x  x 2  ...  x n1 )  (1  x  x 2  ...  x n1 )(1  x)  1  x n  1 ,
ceea ce înseamnă că 1  x U ( A) şi are ca invers pe:
(1  x) 1  1  x  x 2  ...  x n1 .
Deoarece x este nilpotent, rezultă că si  x este nilpotent, căci
( x) n  (1) n x n   x n  0 .
Conform celor abia demonstrate va rezulta că 1  ( x)  1  x este inversabil.
Inversul său va fi:
(1  x) 1  1  ( x)  ( x) 2  ...  ( x) n1  1  x  x 2  ...  (1) n1 x n1 .
Definiţia 4. Fie A un inel cu element unitate.
1) Dacă n  N * cu proprietatea n  1  0 (adică 1 ...
1  1  0 ), cel mai mic n cu
nori

această proprietate se numește caracteristica inelului A . Astfel spus, caracteristica

este ordinul elementului 1 în grupul ( A ,+).
2) În caz contrar, adică n  N   n 1  0 , spunem că inelul A are caracteristica
zero.
Exemple:
 
1. Inelele Z , Z i, Z d sunt de caracteristică 0.

2. Inelul Z n are caracteristica n , fiindcă grupul ( Z n ,+) este ciclic generat de 1 , prin

urmare ordinul lui 1 în acest grup este n .

111
Propoziția 9. Într-un inel integru cu element-unitate caracteristica inelului este 0 sau un
număr prim.
Demonstraţie. Vom arăta că în cazul când caracteristica este nenulă, aceasta este un
număr prim. Fie, așadar, A un inel integru cu element unitate, a cărui caracteristică este
n  1 .Presupunem prin absurd că n nu este număr prim, deci n  n1 n2 , unde n1 , n2  N ,
1< n1 , n 2 < n . Folosind distributivitatea înmulţirii faţă de adunare si definiţia caracteristicii,
putem scrie succesiv:
n  1  0  (n1n 2 )  1  0  1  1 ...
1 0 
n n ori
1 2
n grupari
 2 
 (1   ...
1   1)  (1  1
 ...  1)  ...  (11)  0 
 1  ... 
n ori n ori n ori
1 1 1
 (1   ...
1  1)(1 1 ...
 1)  0  (n1  1)(n2  1)  0.
n ori n ori
1 2
Cum A este un inel integru, rezultă că n1  1  0 sau n2  1  0 , ceea ce contrazice faptul
că n  N * este cel mai mic număr cu proprietatea n  1  0.

Exemplul 1. Fie A un inel cu element-unitate. Să se demonstreze că dacă pentru x  A

are loc egalitatea x 6  x , atunci  x 2  x .
Soluţie. Fie x  1 .Din egalitatea x 6  x  (1) 6  1 . Dar din alte considerente se ştie că
(1) 6  1
(1) 6  1 . Deci din   1  1 sau 1+1=0  că inelul are caracteristica 2.
(1) 6  1
Am obţinut x  x  0 sau x  x . Dacă înmulţim x  x din dreapta cu x , obţinem
x  x  x  x , x 2   x 2 . Dar dacă înmulţim x  x din stânga, obţinem x  x  x  ( x) ,
x 2  x 2 .
 x, n  impar
Din caracteristica inelului observăm că n  x   (*).
0, n  par
Fie ( x  1)  A , atunci avem după condiţie că ( x  1) 6  x  1. Descompunem conform
binomului lui Newton şi avem x 6  6x 5  15x 4  20x 3  15x 2  6x  1  x  1 . Conform (*)
avem: x 4  x 2  0  x 4   x 2  x 4  x 2 | x 2  x 6  x 4  x 2  x  x 2  x .

Exemplul 2. Fie A un inel cu element-unitate, 0  1 . Să se demonstreze că dacă pentru

orice x A are loc egalitatea x 2  0 sau x 2  1, atunci inelul A este comutativ.
Soluţie: Fie grupul U(A)={x  A| x 2  1}. Cum x 2  1, x U ( A)  x, y U ( A) avem
( xy) 2  1  ( xy)( xy)  1 | ( yx)  xy  yx .

112
Fie x, y  A - arbitrare, vom arăta xy  yx . Avem cazurile:
I x, y  U ( A)  xy  yx din demonstraţia de mai sus.
II x U (A) , y U ( A)  y 2  0  că elementul inversabil 1  y U ( A) , atunci
x(1  y)  (1  y) x  x  xy  x  yx  xy  yx .
III x U (A) , y U ( A)  x 2  0  că elementul inversabil
1  x  U ( A)  y(1  x)  (1  x) y  y  yx  y  xy  yx  xy .
IV x U (A) , y U (A)  că elementele inversabile 1  x , 1  y U ( A) 
(1  x)(1  y )  (1  y )(1  x)  1  y  x  xy  1  x  y  yx  xy  yx .

Exemplul 3. Fie A un inel. Să se arate că dacă pentru orice x  A are loc egalitatea x3 =
x, atunci inelul este comutativ.
Soluţie: Din x3 = x rezultă x4 = x2 şi verificând prin calcul obţinem uşor
( x 2yx2 – x2y )2= ( x2yx2 - yx2 )2 = 0.
Atunci x 2yx2 – x2y = ( x 2yx2 – x2y )3 = ( x 2yx2 – x2y )2 ∙ ( x 2yx2 – x2y ) = 0.
Rezultă aşa dar pentru orice x, y  A: x 2yx2=x2y.
În mod analog x 2yx2=yx2 şi deci x2y = yx2, adică pătratele elementelor din A
comută cu toate elementele din A. Prin urmare xy = x3y3 = x( x2y3) = xy3x2 = xy2 ∙yx2 =
= (y2x)(yx2) = y(yx) (yx)x = y (yx)2x = (yx)2 ∙ yx = (yx)3 = yx, oricare ar fi x,y  A.

Bibliografie
1. Petrică I., Lază I.. Probleme de algebră pentru liceu, vol. III. Bucureşti: Editura
Petrean, 1993.
2. Chiriac V., Chiriac M. Probleme de algebră. Bucureşti: Editura Enciclopedică,
1994.
3. Năstăsescu C., Ţena M., Andrei G., Otărăşanu I. Probleme de structuri algebrice.
Bucureşti: Editura Academiei Române, 1988.
4. Ţena M. Algebra. Structuri fundamentale pentru liceu. Bucureşti: Editura Copirint,
1996.
5. Goian I., Sârbu P., Topală A. Grupuri și Inele. Chișinău: CEP-USM, 2005.
6. Goian I., Marin V. Structuri algebrice fundamentale în exerciţii şi probleme.
Chişinău: Evrica, 1998.

113