Ordinul unui element.

Grupuri ciclice

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Fie (G, ·) un grup cu elementul neutru e şi x ∈ G. Am notat

< x >= {xk | k ∈ Z},

subgrupul ciclic generat de elementul x în G.

Definition
Ordinul subgrupului generat de elementul x ∈ G în grupul G se numeşte
ordinul elementului x şi se notează o(x).

Propoziţie
Într-un grup finit ordinul fiecărui element este divizor al ordinului grupului.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Observaţie
a) Afirmaţia anterioară spune, de exemplu, că un grup de ordin 10 nu
poate avea elemente de ordin 3.
b) Într-un grup oarecare (G, ·), singurul element de ordin 1 este elementul
neutru e, deoarece subgrupul generat de el este {e}.

Exemplu
a) În (Z6 , +), o(b
2) = 3, o(b 4) = 3, o(b
3) = 2, o(b 1) = o(b
5) = 6.
b) Ordinul oricărui element nenul din grupul (Z, +) este infinit.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Propoziţie
Fie (G, ·) un grup şi x ∈ G un element de ordin finit. Sunt adevărate
următoarele afirmaţii:
a) Ordinul elementului x este cel mai mic întreg pozitiv n0 cu
proprietatea xn0 = e, adică:

o(x) = min{n ∈ Z∗+ | xn = e}.

b) Pentru orice m ∈ Z, xm = e ⇔ o(x) divide m.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Demonstraţie: a)Dacă < x >= {e}, ceea ce este echivalent cu x = e,
atunci o(x) = 1 şi afirmaţia este adevărată.
Dacă x ̸= e, deoarece din în ipoteză avem

o(x) = |{xk | k ∈ Z}| < ∞,

rezultă că nu toate elementele din < x > sunt distincte. Există întregii
k > l astfel încât xk = xl . Compunând la dreapta cu (xl )−1 rezultă că
există întregul pozitiv n = k − l cu proprietatea xn = e. Aşadar
submulţimea numerelor naturale {n ∈ Z∗+ | xn = e} este nevidă. Din
proprietatea de bună ordonare a mulţimii N, există un cel mai mic
element n0 al acestei submulţimi.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Vom demonstra că

< x >= {e, x, x2 , ..., xn0 −1 }.

Notăm cu A mulţimea din membrul drept al egalităţii de mai sus.

Incluziunea ’⊇’este evidentă din forma elementelor din < x >.
Pentru a demonstra incluziunea inversă, fie y ∈< x > arbitrar ales. Există
m ∈ Z astfel încât y = xm . Aplicăm Teorema împărţirii cu rest numerelor
întregi m şi n0 , deci există c, r ∈ Z cu proprietatea m = c · n0 + r,
0 ≤ r < n0 . Ţinând cont că xn0 = e, obţinem

xm = xc·n0 +r = (xn0 )c · xr = xr , 0 ≤ r < n0 ⇒ xm ∈ A,

deci avem şi incluziunea inversă. Rezultă cardinalul mulţimii < x > egal
cu n0 , de unde o(x) = n0 .

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

b) Fie m ∈ Z pentru care xm = e. Rezultă că m este un element al
mulţimii M = {n ∈ Z∗+ | xn = e} al cărei minim este n0 = o(x). Aplicăm
din nou Teorema împărţirii cu rest numerelor întregi m şi n0 , deci există
c, r ∈ Z cu proprietatea m = c · n0 + r, 0 ≤ r < n0 . Calculând xm obţinem
xr = e, cu r nul sau mai mic strict decât n0 . Dacă presupunem r ̸= 0,
contrazicem faptul că n0 este minimul mulţimii M. Deci r = 0, aşadar
o(x)|m.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Exemplu
Pentru a determina ordinul elementului 3̂ în grupul (Z15 , +), observăm

2 · 3̂ ̸= 0̂, 3 · 3̂ ̸= 0̂, 4 · 3̂ ̸= 0̂, 5 · 3̂ = 0̂ → o(3̂) = 5.

Faptul că ordinul unui element este divizor al ordinului grupului uşurează

calculul. Ordinul lui 3̂ ar putea fi doar 1, 3, 5 sau 15. Dar singurul
element de ordin 1 este cel neutru, deci îl compunem pe 3̂ cu el însuşi de
3, apoi de 5 ori şi observăm că o(3̂) = 5.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Propoziţie
Fie (G, ·) un grup finit. Pentru orice element x ∈ G are loc xo(G) = e.
Demnostraţie: Din Teorema lui Lagrange şi definictia ordinului unui
element, o(x)|o(G). Există deci k ∈ Z astfel încât o(G) = k · o(x). Din
Propoziţia anterioară, pc a) avem şi xo(x) = e, deci putem calcula

xo(G) = xk·o(x) = (xo(x) )k = ek = e.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Amintim că un grup (G, ·) se numeşte ciclic dacă există x ∈ G astfel încât
G =< x >. Un astfel de element x se numeşte generator al grupului.
Exemplu
a) Elementele 1, −1 sunt generatori ai grupului ciclic (Z, +).
b) În grupul (Zn , +) elementul 1̂ este generator.

Observaţie
Un grup este ciclic dacă şi numai dacă conţine un element de ordin egal
cu ordinul grupului.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Se poate demonstra că:
Teorema
Orice grup ciclic infinit este izomorf cu grupul aditiv al numerelor întregi.
şi orice grup ciclic finit de ordin n este izomorf cu grupul aditiv al claselor
de resturi modulo n.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Propoziţie
Orice grup de ordin p prim este ciclic, deci izomorf cu (Zp , +).
Demonstraţie: Fie (G, ·) grup, |G| = p, cu p număr prim, şi x un
element din G, diferit de elementul neutru. Fie n ordinul subgrupului
< x > generat de x în G. Conform Teoremei lui Lagrange, n divide p,
deci n ∈ {1, p}. Dar singurul element de ordin 1 este cel neutru şi x ̸= e,
de unde rezultă o(x) = p, deci G este ciclic. A doua afirmaţie rezultă
aplicând Teorema anterioară.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

În monoidul (Zn , ·) avem

U(Zn ) = {x̂ ∈ Zn | (x, n) = 1}.

După cum se ştie din lecţia despre monoizi, mulţimea inversabilelor

dintr-un monoid formează grup, deci (U(Zn ), ·) este grup.
Pentru orice număr natural n >= 2, numim indicatorul lui Euler,notat
φ(n), ordinul grupului (U(Zn ), ·); φ(n) este egal cu numărul numerelor
prime cu n, mai mici decât n.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Avem deci funcţia Indicatorul lui Euler:

φ : N∗ → N, φ(n) = |{k ∈ N| k < n, (k, n) = 1}|,

care asociază fiecărui număr natural nenul n > 1 numărul numerelor mai
mici decât n, prime cu n, iar φ(1) = 1 prin convenţie.
Exemplu
φ(6) = 2 pentru că singurele numere prime cu 6, mai mci decât el,
sunt 1 şi 5.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Următoarea Propoziţie oferă o metodă de determinare a valorilor
indicatorului lui Euler:
Propoziţie
a) Dacă p este prim, atunci φ(p) = p − 1.
b) Dacă p este prim, atunci φ(pl ) = pl − pl−1 .
c) Dacă (m, n) = 1, atunci φ(m · n) = φ(m) · φ(n).
d) Pentru n = pa11 pa22 ...pakk este descompunerea în factori primi a
numărului natural n, atiunci
1 1 1
φ(n) = n(1 − )(1 − )...(1 − ).
p1 p2 pk

Exemplu
φ(125) = φ(53 ) = 53 − 52 = 100,
φ(36) = φ(22 · 32 ) = 36(1 − 21 )(1 − 13 ) = 12.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Aplicând Propoziţia 2.3, obţinem un rezultat foarte important:
Teorema (Teorema lui Euler)
Pentru orice întreg x prim cu n are loc relaţia

xφ(n) ≡ 1(mod n).

Cazul n = p prim conduce la Mica teoremă a lui Fermat:

Teorema
Pentru orice întreg x prim cu numărul prim p are loc

xp−1 ≡ 1(mod p).

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Exemplu
Dacă dorim determinarea restului modulo 24 a lui 72012 , calculăm
φ(24) = 24(1 − 21 )(1 − 31 ) = 8 folosind Propoziţia 2.3 şi aplicăm Teorema
lui Euler deoarece (7, 24) = 1,

78 ≡ 1(mod24) ⇒ 72012 = (78 )251 · 74 ≡ 74 (mod24).

Avem şi 72 = 49 ≡ 1(mod24), deci restul cerut este 1.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice

Exemplu
a) U(Z7 ) = {1̂, 2̂, 3̂, 4̂, 5̂, 6̂} este grup de ordin 6 în raport cu · în care
elementul 1̂ este de ordin 1, elementele 2̂, 4̂ sunt de ordin 3, iar elementele
3̂, 5̂, 6̂ sunt de ordin 6, deci generatori pentru U(Z7 ). Remarcăm că
numărul generatorilor este φ(6) , după cum ştiam din Propoziţia 4.2.4.
b) U(Z8 ) = {1̂, 3̂, 5̂, 7̂} este grup de ordin 4 în raport cu · în care
elementul 1̂ este de ordin 1, iar celelalte elemente sunt de ordin 2. Prin
urmare niciun element nu are ordinul egal cu al grupului, deci nu este
grup ciclic.

Ordinul unui element. Grupuri ciclice